Document
PLAN DE PROMOVARE GHERLA.doc
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 601 KB · modificat pe site: 26.02.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document (2024), „PLAN DE PROMOVARE GHERLA.doc”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/13129/PLAN-DE-PROMOVARE-GHERLA.doc.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/189858-plan-de-promovare-gherla-doc, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Elaborarea părții introductive
Motivația planului de dezvoltare turistică
Planul de dezvoltare din punct de vedere turistic a destinației turistice Gherla, vizează
obținerea unor rezultate superioare celor precedente (atât calitative, cât și cantitative) prin întărirea
capacității competitive a serviciilor turistice oferite de această destinație turistică.
Scopul și obiectivele planului de dezvoltare turistică
Planul de dezvoltare turistică impune promovarea unor schimbări calitative și o serie de acțiuni
menite să confere ,, recâștigarea statutului de odinioară al Municipiului Gherla și inscrierea acestuia
în circuitul turistic regional și național”- obiectul de activitate al ,, Regulamentului de organizare și
funcționare “ al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Gherla.
Planul de promovare este structurat pe trei capitole astfel: primul capitol conține profilul
Municipiului Gherla , profilul istoric, așezare geografică, climă, soluri, vegetație, faună,
infrastructură transport, iar turismul va fi detaliat în cel de-al doilea capitol prezentându-se baza
materială turistică în Gherla, obiectivele turistice cele mai reprezentative, cultura și tradițiile, iar
strategiile de dezvoltare și promovare a destinației turistice Gherla în baza analizei SWOT, care are
drept scop identificarea punctelor slabe și oportunităților din industria turistică a municipiului vor fi
detaliate în capitolul trei ; viziunea acestui proiect este de a transforma Gherla într-o destinație
turistică competitivă, conform standardelor Europene.
CAP .I Prezentarea principalelor caracteristici
1.1Date generale despre Municipiul Gherla
Gherla ( denumită și Armenopolis, în maghiară Szamosújvár, în germană Neuschloss,
Armenienstadt, Armenerstadt, în armeană Hayakaghak) este un municipiu în județul Cluj,
1
Pagina 2
Transilvania, România.
Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II
Gallorum et Pannonorium, parte dintre cele opt unități militare romane localizate în Dacia
Porolissensis. Ulterior așezarea apare menționată ca Novorum Castrum (sec.IX – XI) în Coronicum
Pictum.
Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată
,,Gerlahida” ( Podul Gerla, hid = pod ) satul românesc. Atestarea apare printr-un document emis de
Regele Andrei al III -lea al Ungariei în care apare nota că era un punct vamal pentru drumurile de
uscat.
La sud-est de oraș , pe o terasă a dealului ,, Șapte Cruci “, la locul numit ,, Pietriș” , au fost
descoperite așezări cu niveluri de locuire din neolitic , epocile bronzului, fierului, respectiv din
epoca romană – descoperiri arheologice; la sud de oraș, pe o terasă deasupra șesului,, Sf Anton”, la
,, Perii Pădureți”, lângă podul Someșului, terasa numită ,, Lunca” sunt zone cu descoperiri
arheologice impresionante de tipul : așezări, ceramică, piese litice, faună. Mai sunt descoperiri
celtice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla printre care și un tezaur compus din
obiecte dacice de argint- datare repertoriu La Tene, cultura dacică.
De-a lungul istoriei, pe lângă majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari,
armeni,germani, romi, evrei etc. Dacă în anul 1956 erau 8.499 locuitori, în anul 1992 populația
stabilă era de 26.277 locuitori.
1.2Orașul baroc
Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul XVIII -lea după un plan
prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se
datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania odată cu fondarea Gherlei de către coloniștii
armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena. Orașul a
devenit nou în intregime coferindui-se și titlul de ,, oraș liber regesc” în anul 1786 de către
Împăratul Iosif al II- lea, acordându-i dreptul de a ține patru târguri anuale și două săptămânale,
fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei , cunoscută și sub numele Cetatea lui
2
Pagina 3
Martinuzzi ( locul pe care azi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat
românesc ( Candia).
1.3 Orașul armenesc
Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII- lea le-a fost permis
de principele Mihai Apafi , care spera că ii va atrage spre protestantism. După acest moment Gherla
apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost
episcopul Oxendius Vărzărescul, plan care se presupune că a venit de la Roma. Elementele care dau
valoare zonei de rezervație,care coincide cu piața centrală, sunt, pe langă valoarea imobilelor ,
parcelarea, ritmul, modul de ocupare al terenului , prospectul și fronturile străzilor.
Adică, o planificare a rețelei de drumuri, a lotizărilor, a parcelarului, piețelor, și altele. O altă
particularitate unică în Transilvania o reprezintă modalitatea de intrare în posesia teritoriului.
Comunitatea armenească a achiziționat terenul orașului, de la fiscul imperial, l-a împărțit în loturi
de 100 florini și l-a distribuit astfel familiilor din comunitate. Plata se făcea printr-o taxă periodică.
Avem astfel prima formă de creditare și achiziționare a terenului prin ,, credit”.
1.4Așezare geografică, infrastructură, date administrative, climă, soluri, faună,
vegetație
Municipiul Gherla este situat la nord-vestul Podișului Transilvaniei, pe malul drept al
Someșului Mic , în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan , la aproximativ
47 grade latitudine nordică și 24 grade longitudine estică, la o altitudine de 253 m față de Marea
Neagră.
Municipiul Gherla se află în județul Cluj, la o distanță de 45 km față de Cluj Napoca și 15 km
față de Dej, pe drumul național DN 1C. Spre nord, în zilele senine se pot vedea culmile munților
Țibleș. Regiunea este străbătută de șapte drumuri europene, dintre care cele mai importane fiind
E60 dinspre Ungaria , Oradea-Cluj- Brașov-București , E576- Cluj-Dej, E81 Satu-Mare-Zalău, E58
Cluj-Napoca - Vatra Dornei, E671 Oradea- Arad-Timișoara, există o infrastructură de drumuri
județene în rețeaua TEN-T; rețeaua feroviară este în mare suferință- problemă la nivel național, dar
3
Pagina 4
un ajutor pentru turiștii nostri stăini este cursa Budapesta-Cluj cu oprire în Gherla, cu gară și
autogară.
Municipiul Gherla nu deține infrastructură aeriană însă accesul persoanelor la aceasta
infrastructură se poate face la cele mai apropiate aeroporturi: Aeroportul Internațional Avram
Iancu Cluj- 44 km Aeroportul Internațional Maramureș (orașul Tăuții-Măgherăuș)- 110 km
Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș – 101 km
Orașul este străbătut de râul Someșul Mic care izvorește din munții Bihorului de unde își adună
apele Someșul Cald și Someșul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla își
îmbogățește apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunișului, Bãiței. În aval, primește
apele vãii Fizeșului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care derivă din Someș, și
care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale,
reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar și cu un conținut sulfuros.
Date administrative :suprafața 3.628,00 ha , populație 19873 ( 2022), număr locuințe 9160(2023),
număr creșe 1, grădinițe 3, școli 2, licee 4.
Clima este încadrată în tipul climatului temperat de dealuri, fără o influență mare a meselor de aer
oceanic, dar influențată de orientarea văilor. Există fenomenul inversiunii temperaturilor care
provoacă uneori înghețuri timpurii primăvara și brume timpurii toamna. Sub aspect seismic , zona
este pasivă, suferind doar efecte transmise din focare îndepărtate.
Solurile se caracterizează printr-o mare fertilitate, iar cel mai răspândit sol este cel aluvionar, din
grupa solurilor azonale, care este bogat în humus și care a favorizat dezvolatrea grădinăritului.
Fauna se caracterizează printr-un număr mare de rozătoare . In zona de pădure întâlnim
mistrețul, căprioara , viezurele, vulpea, lupul. Fauna ornitologică cuprinde specii cum sunt: ciorile,
stăncuțele, vrăbiile, gaițele, graurii, porumbeii, turturelele. Ca păsări cântătoare întâlnim :
privighetoarea, ciocârlia și altele. Pe apele Someșului și pe bălți avem rața sălbatică, lișița, în apele
râului există mai multe specii de pești:cleanul, mreana, scobarul, crapul , știuca, bibanul etc.
Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase , fiind dominată de graminee. Astfel prin
pășiuni întâlnim bulbucii, în zona arabilă este pirul, iar în locuri umede izmă, papură și lintita.
Primăvara pitorescul locului este completat cu ghiocei, lacrimioare, toporași și altele.
4
Pagina 5
În partea de nord se alfă Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni.
În centrul Gherlei , în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini,
molizi, fagi, salcâmi, tisa și doua exemplare de Gingoboloba considerate monumente ale naturii.
Parcul este denumit Grădina Elisabeta și ,, Micul Schőnbrunn” datorită asemănării cu faimosul
parcdin Viena. Din anul 1864, parcul situat în partea centrală o orașului este destinat odihnei și
distracției, în incinta parcului fiind un restaurant cu terasă și un lac cu bărci pentru agrement.
5
Pagina 6
CAP II Turismul în Gherla
2.1 Obiective turistice ,tradiții și cultură
Orașul Gherla păstrează și acum vestigii ale perioadei romane, ale perioadei Armenopolisului,
precum și multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc și chiar influențe ale stilului
baroc Rococo.
Legat indisolubil de spiritualitatea orașului este tradiția picturii icoanelor pe sticlă a meșterilor
țărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de trei secole, ce a influențat orașul nostru care a fost
primul centru din țară care a adoptat acest gen artistic de sorginte mediteraneană, după unii autori,
prin filiera germană și austriacă. Aici se găsește Sfânta Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul ,,
Adormirea Maicii Domnului “.
În satul Hășdate se mai păstrează tradiția xilogravurilor din secolul XVIII.
Municipiul Gherla este considerat UAT (Unitate Adimistrativ Teritorială) cu concentrare foarte
mare, având resurse antropice ca factor dominant, conform Legii nr. 190/2009 pentru aprobarea
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, Anexa 1.
În Lista Munumentelor Istorice, Municipiul Gherla deține 63 de monumente dintre care 8 clasa A
: Castrul roman CJ-I-m-A-07059.01 , Drum roman CJ-I-s-A-07062 , Ansamblul urban ,, Centrul
istoric al orașului Gherla CJ-II-a-A-07623 , CJ-II-m-A-07647 Catedrala armeano-catolică, și 55
monumente istorice clasa B.
6
Pagina 7
În perimetrul Municipiului Gherla și a comunelor învecinate se află o serie de obiective cu
valențe turistice, care însă sunt aproape necunoscute turiștilor: obiective istorice-culturale,atât laice
cât și ecleziastice; obiective balneare curative ; obiective ecumenice și ecoturistice: elemente de
patrimoniu imaterial, Tezaure Umane Vii..
Gherla – Galerie foto
7
Pagina 8
Obiective turistice (cele mai reprezentative) ce pot fi vizitate în destinația turistică Gherla sunt:
OBIECTIV TURISTIC DESCRIERE FOTO
DENUMIRE
Castrul roman Construit intre 109-110d.H,
Diplome romane păstrate la
Muzeele din Gherla și Cluj
Cetatea lui Martinuzzi Cetatea Gherla fortificată de
către Gheorghe Martinuzzi
începând cu anul 1540, în
prezent Penitenciarul Gherla.
Sediul Primăriei din centrul În anul 1893 clădirea a fost
istoric reconstruită în stil eclectic
Casa Karacsony Vestita Casă Karacsony este cel
mai valos exemplu de locuință
barocă din Gherla
8
Pagina 9
Centrul Muzeal de Istorie Casa Laszloffy este una dintre
cele 2 case cu etaj . Chenarele
sunt printre cele mai frumoase
și reprezentative pentru barocul
civil din Transilvania
Parcul orașului Inaugurat in anul 1864 ,, Micul
Schőnbrun” cu valoroase specii
de arbori printre care Tisa și
Gingobiloba
Catedrala Ortodoxă ,, Intrarea Edificiu construit în anul 1905
în Biserică a Maicii Domnului” cu subvenție de la Impăratul
Francisc Iosif I
Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Se află în Parcul orașului și este
Nicolae” costruită în anul 1987.
Catedrala Armeano-Catolică ,, Cel mai important edificiu
Sfânta Treime” și pictura lui monumental din centru,
Rubens ,, Coborârea de pe construit în stil baroc, cu
Cruce” elemente clasiciste. A fost
ridicată între anii 1748-1798,
are numeroase elemente de artă
și adăpostește pictura
9
Pagina 10
,, Coborârea de pe Cruce”
atribuită lui Rubens și este cea
mai mare biserică armenească
din Europa
Biserica ,, Sfântul Solomon” Prima biserică din piatră din
numită și Biserica Șimaian Gherla ridicată intre anii
1723-1724 și a fost ridicată
înaintea trasării orașului (vezi
puncul 1.3)
Mănăstirea Franciscană și Construită între anii 1742-1758,
Biserica Mănăstirii Catolice ,, iar cele două turnuri în anul
Sfântul Petru de Alcantara” 1878, punct de pelerinaj către
Șumuleu Ciuc cu ocazia
Rusaliilor Catolice – cuprinsă
în Traseul Internațional Via
Mariae
Biserica Reformată de tip Ridicată din Ordinul
calvin benedictinilor intre anii
1862-1867
10
Pagina 11
Biserica Greco-Catolică Biserica de lângă gară, a fost
,, Sfântul Iosif ” constuită începând cu anul
1993
Aici găsim expuse Veșmintele
Carinalului Iuliu Hossu – cel
care la data de 1 Decembrie
1918 a citit , la Alba-Iulia ,
Proclamația de Unire a
Transilvaniei cu Regatul
României.
Mănăstirea ,, Sfântul Anton de Pe dealul estic Mănăstirea de
Padova” lemn în stil maramureșan a fost
terminată în anul 1999
Biserica Ortodoxă ,, Sfânta În stil neobizantin și modern ,
Treime” cu spații pentru bibliotecă și
activități culturale pentru copii,
construcție începută în anul
1993 din donații.
Biserica ,,Sfânta Parascheva, Clopotele grecești ale bisericii
Sfântul Mina și Toți Sfinții reproduc 42 melodii și este cea
Români” mai noua parohie.
11
Pagina 12
Sinagoga și monumentul Sinagoga a fost construită în
Memorial al holocaustului, anul 1903 -1911 și folosită de
cimitirul evreiesc populația evreiască din Gherla
și din satele din apropiere, iar
Monumentrul Memorial al
Holocaustului în anul 2016.
Monumentul Martirilor Monument în memoria
Anticomuniști victimelor comunismului de la
Inchisoarea Gherlei
Monumentul din lemn ,, Mama Este inedit , o realizare
și Copilul “ sculpturală singura în
Transilvania închinată mamelor
Monumentul Eroilor Neamului Ridicat in 2004-2005 , se
oficiază ceremonii festive si
depuneri de coroane în onoarea
Eroilor Neamului.
Muzeul de Xilogravură Tradiție din secolul al XVIII
-lea, centrul reprezentativ al
artei gravurilor populare
12
Pagina 13
Oraș baroc, casa cu cariade,
console, mascheron , busturi,
coloane, bolți , bolte
-reprezentative- Casa Laszloffy,
case de pe străzile 1
Decembrie, Armenească, Mihai
Viteazu,Bobâlna, Coșbuc,
Crișan, Dragoș Vodă , P-ța
Libertății.
Biserica de lemn din Silivaș din Nu se cunoaște cu exactitate
1827- ,,Sfinții Arhangheli vechimea acestei biserici, iar pe
Mihail și Gavril” pereții de lemn a bisericii a fost
lipită o pânză peste care s-a
aplicat pictură.
Memorialul Gherla Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla
(cimitir anonim cu gropi comune, în
care au fost aruncați deținuții politici
morți în penitenciarul din oraș)-
ansamblul memorial dedicat celor
care au suferit sub comunism pentru
credință, libertate, dragoste de țară.
Muzeul Etnografic al Parohiei Muzeul s-a înființat îm anul
Gherla – Biserica ,, Sfânta 2018 din donațiile enoriașilor
Treime “
Armenii s-au impus prin realizări deosebite și în alte domenii ale culturii , spritualității. Astfel, ei
au adus în Gherla ,,meșteșugul covoarelor orientale”, practicat la început de un număr mic de
familii. (În 1717 sunt menționați cinci țesătorii în Gherla). ,,Textilele de artă” din secolele
XVII-XVIII ( țesături și broderii cu destinație religioasă, textile laice) se găsesc în colecțiile
Muzeului de Istorie din Gherla *.
13
Pagina 14
,,Armenii din Moldova au creat o broderie influențată de cea românească, formată în secolul al
XV-lea și determinată de Bizanț și de Occident. Broderia prezintă ,, albastruri deschise interesante și
cu rozuri de o gingășie nemărginită, un lucru de elită, foarte îngrijit, înconjurând chipuri de sfinți
care au devenit de un caracter aproape realist”. Imitația acestei broderii a fost văzută și recunoscută
de Nicolae Iorga la o ,, piesă din altar” din Gherla, unde s-a stabilit o ,, colonie” însemnată de
armeni.”*
_________________
*Ioan CÂMPEAN, GHERLA Istorie- Cultură- Spiritualitate , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011, pag. 532
Lucrări de artă plastică monumentală existente pe teritoriul municipiului Gherla :
Bustul monumental al lui Petru Maior
În fața Liceului ,, Petru Maior”, din bronz (
180KG) realizat de Ioan Pantazi, Bucuresti
Bustul profesorului dr. Emil Precup
Realizat de sculporul Vlad Prună
Bustul monumental al lui Gheorghe Șincai
În parcul din fața Școlii Nr.1 ,realizat de
sculptorul Virgil Fulicea , este bustul din piatră.
Bustul monumental al poetului Mihai Eminescu
Creația sculptorului Carol Pleșa realizat din
piatră, se află în parc.
14
Pagina 15
Bustul monumental al poetului Geroge Coșbuc
Realizat din piatră de către sculptorul Doina
Elas
Troița ,, Întru Slava Tuturor Eroilor Credinței,
Culturii, Științei și Păcii”
Bustul Cardinalului Iuliu Hossu realizat cu
ocazia Centenarului
Grupul statuar ,, Tinerețe”
Începănd cu anul 2024 Municipiul Gherla deține în patrimoniu imaterial doua Tezaure Umane
Vii . Doamna Filep Elisabeta – meșter popular din Sic(acum gherleancă) , creator de piese de port
popular maghiar specific Câmpiei Transilvaniei și domnul Emil Mihaiu- ceteraș din Gherla, zona
etnografică, Câmpia Transilvaniei dețin acest titlu onorific acordat persoanelor recunoscute de
comunitate ca păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente de patrimoniu cultural
imaterial, prin folosirea unor mijloace tradiționale, nealterate. Sub numărul de înregistrare DPC
6732/30.08.2024 Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla a adus un Titlul
UNESCO doamnei Filep Elisabeta.
15
Pagina 16
2.2 Evenimente cu potențial turistic
1. ,,Drumul Crucii”- Pelerinaj la Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla,
monument arhitectural, locul unde se află o celebră icoană făcătoare de minuni și o renumită școală
de iconari.
Aceasta este legată indisolubil prin credință de spiritualitatea gherleană, prin harul icoanei
făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Isus, pictată in 1681 de preotul Luca din Iclod.
Edificată în intervalul (1652-1658), biserica de lemn a fost construită încă de la mijlocul
secolului al XVI-lea (aceasta a fost distrusă într-un incendiu în anul 1973, când a ars și inscripția
anului 1969 de pe clopotul care s-a topit datorită acestui eveniment, la care s-a intervenit cu o
reparație capitală în anul 1974).
Pelerinajul de la Mănăstirea Nicula se bucură de recunoaștere la nivel național și internațional în
comunitățile ortodoxe, la procesiuni participând zeci de mii de oameni ( în anul 2015 aproximativ
35.000 de credincioși, respectiv în anul 2017 aproximativ 27.000 credincioși).
Regele Mihai I a împreună cu familia regală a României , a onorat Mănăstirea Nicula prin
prezența lor la Slujba de Anul Nou din anul 2007.
16
Pagina 17
.2. Cale de pelerinaj - Mariazell^Șumuleu-Ciuc^Czestochwa^Medugorje *
Ca parte a traseului pelerinajul trece prin Gherla, către Șumuleu-Ciuc. Miercurea-Ciuc, județul
Harghita, cu ocazia Rusaliilor Catolice. Evenimentul se bucură de participarea unui număr mare de
turiști din Ungaria, inclusiv personalități politice care contribuie la capitalul de imagine al
circuitului ecumenic și indirect la promovarea obiectivelor religioase aflate pe acest circuit, inclusiv
Mănăstirea Sfăntul Petru de Alcantara din Gherla. Pentru exemplificare, în 2018 la evenimentul de
la Miercurea- Ciuc au participat peste 100.000 de credincioși catolici, iar în anul 2024, 300.000 de
pelerini, în creștere.
____________
*www.mariaut.hu
3. Zilele Municipului Gherla denumite Festivalul Armenopolis
Reprezintă un ansamblu de manifestări menite să recreeze și să ofere distracție cetățenilor
Municipiului Gherla. Evenimentul se derulează, în general pe durata a trei zile, în luna august după
Adormirea Maicii Domnului sărbătoare religioasă foarte importantă, a fiecărui an, și cuprinde
17
Pagina 18
concerte de muzică populară și modernă. Festivalul Armenopolis a inclus în ultimii ani și
manifestarea culturii și tradițiilor armenești
Înfrățirea municipiului Gherla cu orașe din Germania, Franța, Ungaria, Elveția, Armenia, Bulgaria,
Israel, oferă în cadrul festivalului , parteneriate și bune practici, întâlniri cu reprezentanții fiecărei
localități.
4. Zilele Culturii și Tradițiilor Armenești
Zilele Culturii și Tradițiilor Armenești sunt serbate în luna iunie sau iulie în funcție de Rusaliile
catolice, la patru săptămâni de la acestea, în fiecare an cu ocazia ,, Ieșirii Sfântului Grigore
Luminatorul din Virab”, episcop al Armeniei.
De Sf'ântul Grigore Luminatorul se deschid larg porțile casei parohiale armeano-catolice din Gherla
pentru a primii pelerini armeni sosiți din Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea, din
Ungaria, Franța sau îndepărtata țară mamă Armenia. Acest eveniment reprezintă celebrarea
identității armenilor din zona Gherla, un eveniment cu puternice conotații religioase, dar și etnice și
culturale. În cadrul evenimentului sunt servite specialități culinare armene, sunt organizate dansuri
și concerte cu muzică armenească, participanții fiind delectați de bogătia obiceiurilor și ospitalitatea
gazdelor.
5. Produs de Cluj
Evenimentul este organizat de către Consilul Județean Cluj în fiecare vară în Municipiul Gherla
și oferă posibilitatea diferitelor expoziții, printre care și expozițiile Asociației Meșterilor Populari,
care comercializează miere de albine, siropuri naturale, ulei presat la rece, pâine de casă, icoane pe
18
Pagina 19
sticlă, bijuterii din cupru, produse din piele prelucrată și lemn, cermică și costume populare, precum
și diverși producători de legume, fructe și flori și micii producători de carne și produse din carne,
produse naturale pe bază de lavandă.
Totodată, în cadrul târgului sunt realizate o serie de demonstrații culinare de gătit în aer liber și
evoluează diverse ansamburi folclorice și interpreți de muzică populară renumiți, spectacole de
teatre de păpuși și ateliere de sculptură în legume și fructe, pentru amuzamentul copiilor.
6. Festivalul internațional de folclor
Fundația Teka din Gherla organizează în luna mai Festivalul Interetnic de Folclor ce conține un
program cultural având ca scop promovarea, conservarea și valorificarea culturii populare
tradiționale din Câmpia Transilvaniei; crearea unei percepții corecte asupra potențialului cultural și
social al acestei regiuni. Festivalul este un prilej de întâlnire între dansatorii autentici din sate și
tinerii care învață pașii de dans popular, la cursurile organizate.
Prin activitățile proiectului Fundației Teka se promovează necesitatea unui dialog interetnic fiind
o conviețuiere de secole între români, maghiari, rromi, sași, armeni, cultura tradițională (jocurile,
muzica, portul, obiceiurile) îmbogățindu-se prin interferențe și influențe reciproce.
7. Festivalul de Iarnă, este festivalul dedicat colindelor tradiționale specifice zonei folclorice a
Transilvaniei. Este organizat în luna decembrie de către și Primăria Municipilui Gherla și Consiliul
Local Gherla.
8. ,,Parada iei și a cămeșii tradiționale românești” eveniment organizat în colaborare cu Centrul
Național de Informare și Promovare Turistică Gherla din anul 2016, în luna iunie cu ocazia Zilei
Universale a Iei, într-o locație – obiectiv turistic cu participarea instituțiilor Municipiului Gherla (
Casa Municipală de Cultură, Biblioteca Municipală, Muzeul de Istorie al Municipiului, Clubul
Copiilor, Liceul Tehonologic și Centrul Turistic Gherla).
Parada iei – galerie foto prima ediție
19
Pagina 20
2.3 Obiective turistice balneare curative și obiective ecoturistice
1. Băile Băița- Stațiune turistică de interes local ( stațiune balneo-climaterică în localitate,
cartier )
Apele minerale ale celor două izvoare existente în perimetrul Băilor Băița sunt din punct de
vedere chimic slab sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice putând fi utilizate atât în cura extenă
(sub formă de băi calde), cât și în cura internă ( prin ingestie), debitul cumulat fiind de cca. 70.000
l/24h. Salinitatea redusă a celor doua izvoare (mineralizația totală atingând 2.1g/l se datorează
levigării formațiunilor badeniene acoperite și nu a masivului de sare. În cura externă apele se
pretează utilizării în afecțiunile reumatismale și articulare și periarticulare, afecțiunile sistemului
nervos periferic și afecțiunile ginecologice.Turiștii ar putea beneficia de următoarele cure:
- cura externă – afecțiuni reumatismale, articulare și periarticulare, afecțiuni ale sistemului nervos
periferic și afecțiunile ginecologice
20
Pagina 21
- cura internă – în afecțiunile gastro-intestinale, hepato-biliare și renalo-uretare .
În prezent, în aparține unui investitor străin.
2. Sărătura Gherlei
Această locație și așa cum este acum este cautată de cei ce cunosc proprietățile terapeutice ale apei
și a nămolului în tratement extern. Se poate preleva nămol sapropelic care ar putea permite
utilizarea sa în tratament extern.
3. Băi calde – Gherla
Este o bază de agrement și tratament balneologic cu servicii de cazare, agrement cu piscine în apă
caldă, tratament cu proceduri și băi sărate, masaj, teren de sport.
Ecoturismul reprezintă o formă mai nouă de turism, existând în zona Gherlei rezervații naturale :
Lacul Știucii, Stufărișurile de la Sic, Pădurea Ciuașului și salba de lacuri Țaga, Geaca ( I-III),
Cătina , Sucutard, Tăul Popii, Suatu.
Pe Lacul Știucii – Săcălaia se organizează concursuri de pescuit sportive, chiar și la copcă și se
21
Pagina 22
poate practica vânătoarea, cu respectarea legislației și normelor în vigoare între care zece fonduri de
vânătoare ale Ocolului Silvic Gherla: Gherla, Cornești I, Cornești II, Panticeu, Borșa, Țaga, Livada,
Sânmărtin, Cristorel, Bonțida.Turismul cinegetic este practicat de un număr redus de persoane
interesate, excentrice, dar cu posibilităti materiale superioare, având posibiltatea obținerii unor
trofee importante căutate în special de turiștii stăini.
În prezent, se remarcă tendința de a da noi valențe ecoturismului, practicarea ecoturismului fiind
asociată în anumite oferte de servicii cu turism de aventură în corelare cu activități de team –
building ( organizarea unor jocuri de echipă pentru creșterea coeziunii grupului).
Lacul Știucii
Luciul apei se intinde pe o suprafață de 22 hectare și se spune că la formare apele sale au înghițit
o mică așezare romană de pe vremea exploatărilor. Zona protejată ,, Lacul Știucilor” din Săcălaia se
întinde pe 140 hectare și este o rezervație zoologică, botanică și peisagistică. Este singurul lac din
Transilvania pe care crește stuf plutitor, la fel ca în Delta Dunării.
Stufărișurile de la Sic
Această rezervație naturală catalogată ,, Delta Ardealului” este una dintre cele mai accesibile
rezervații naturale,cu specii rare de păsări printre care Buhaiul de baltă, Eretele de stuf, Stârcul pitic
și încurajează birdwatching-ul (urmărirea păsărilor), hobby popular în Occident, dar mai puțin
practicat în România.
22
Pagina 23
Situate pe un zăcământ salin, Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic formează un peisaj
deosebit în regiune. Lacul Știucilor este cel mai adânc lac cu apă dulce din Câmpia Transilvaniei
(10-12 metri, dar adâncimea exactă a apei nu este cunoscută) format pe un vast zăcământ de sare
ceea ce ii conferă unicitate).
2.4 Baza materială a turismului în Gherla
Datorită frumuseților locale de care dispune municipiul Gherla, patrimoniul cultural, puritatea
aerului, apelor, dealurile, istoria locului, împrejurimile, poziția geografică, multitudinea de obiective
turistice și diversitatea acestora, potențialul turistic este mare. În plus multiculturalitea, diversitatea
tradițiilor și obiceiurilor și evenimentele cultural-artistice contribuie la atragerea turiștilor.
2.4.1 Capacitatea de cazare turistică în Gherla
Unitățile de cazare existente în Municipiul Gherla și clasificarea acestora sunt :
Tip Nume Cate Număr Număr Operator Nr. Data Foto unitate
unitate unitate go Spații Locuri economic certificat emitere
rie calsificare certificat
23
Pagina 24
Hotel Acasă 2 16 38 Ploscar 5248/3371A 24/05/11
Stele Auto
radiat
2023
Hotel Merion 3 28 56 Mariflor 13296 14/04/10
Stele Prodcom
Pensiune Clasic 3 4 6 Nemirom 17235 18/04/12
turistică Stele
Pensiune Ioana 3 18 37 Vlamar 4318/3197 17/05/11
turistică Stele Impex
Motel Etrusco 3 13 26 Tuscania 12550/8559 03/02/12
Stele
Popas Băile 2 16 38 Dacia 9145/6719 19/05/10
turistic Băița Stele Romana
Pensiune Cola 3 11 22 7X4 5945/6186 02/07/09
turistică Stele Import
Export
Casa Zâna 2 5 11 San 24317/28.12. 28.12.20
Bună Stele Loreno 2021 21
Pensiune Imperial 2 11 25 Merza 14293 15.02.20
Turistică Stele Poliserv 19
Pentru Băi Calde – turism balnear
24
Pagina 25
Tip Nume Catego Numă Număr Operator Nr. Data Foto unitate
unitate unitate rie r Locuri economic certificat emitere
Spații calsificare certific
at
Pensiune Băi calde 3 Stele 13 26 Tehnomedical 12938 05/08/
turistică Prodcom 09
Pensiunea Meander – Cartier Băița – organizează tabere de detoxifiere, recuperare, relaxare ,
răsfăț
Pensiune Meander 3 10 20 Meander 13139 27/10/
turistică 09
Stele
Hotel Armenopolis *** – camere de închiriat 16 locuri cazare
Sofia Apartments *** - camere de închiriat 2 locuri cazare
Karol *** - camere de închiriat 22 locuri de cazare
2.4.2 Turiști sosiți in structurile de primire din Gherla in perioada 2022-2024
25
Pagina 26
Sursa: http://www.insse.ro/cms/
Țările de origine ale vizitatorilor CNIPT în perioada 2016-2025
Conform statisticilor numărul turiștilor sosiți în structurile de primire a crescut în anul 2014, ca
efect de creștere fiind deschiderea magazinului Kaufland (muncitori, traineri, etc.) ,,,Proiectul
Școlar Multilateral Comenius” derulat la Liceul Teoretic ,, Ana Ipătescu” din Gherla, proiect de
colaborare între cinci țări partenere implicate în acest proiect, programelor școlare ,, Școala Altfel,, ,
,, Săptămâna Verde,, , Introducerea în programa școlară pentru clasa a XI a a materiei Istoria
evreilor, Holocaust, iar Liceul Teoretic ,, Petru Maior ,, Istoria locală.
2.5Forme de turism ce pot fi practicate în Gherla
Fiecare loc are povestea lui, povestea Gherlei este o istorie cum puține așezări au avut, de aceea
cei care doresc să-i o cunoască trecutul, prezentul și viitorul merită o atenție deosebită. Gherla este
una din destinațiile foarte puțin exploatate, dar cu potențial semnificativ din acest punct de vedere.
Centrul istoric reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare, ce impreună cu alte edificii
religioase constituie un posibil circuit turistic - turism cultural , turism ecumenic și de pelerinaj.
26
Pagina 27
O altă formă de turism, turism balnear curativ în Băile Băița , Sărătura, turism medical - Băi
Calde.
Ecoturismul, turismul de agrement, cu profil piscicol și cinegetic, ca nouă formă de turism,
segment neexploatat suficient, aici, în această destinație își gasește locul.
Turism rural, tradițional poate fi practicat în comunele învecinate cu Gherla, în unităti turistice
de cazare și alimentație publică care iși doresc ca prin gama de servicii să creeze o atmosferă
autentică tradițională în care turiștii să participe la manifestările din viața satului- manifestări
religioase, obiceiuri și datini locale, la activitătile tradiționale – gătirea specialităților locale ,
participarea la diverse activități meșteșugărești (olărit, țesut). În comuna Sic – Pensiunea Soviragoferă un pachet de servicii cuprinzător : cazare într-o locație cu specific local, servire și preparare
specialități de mâncare ungurești , muzică și costume populare tradiționale – Casa Dansului,
vizitarea caselor sicănești, a atelierelor producătorilor locali de pălării și cojoace, participarea la
evenimente tradiționale sătești, plimbare cu căruța în jurul satului, sau la stână, vizitarea
obiectivelor culturale și religioase din zonă, baie în Lacul Săcălaia.
Turism de tranzit, poziția geografică și infrastructura de transport facilitează acest tip de turism.
Turism de agrement, odihnă și relaxare, turism de tranzit, turism de vizitare, turism de afaceri,
târguri, expoziții, sunt alte forme de turism ce pot fi practicate în această destinația turistică.
Municipiul Gherla se distinge din peisajul cultural al regiunii prin caracterul său istoric de oraș
târg și prin multiculturalitatea ce se regăsește la nivelul istoricului clădirilor.
CAP III Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în Gherla
3.1Analiza SWOT a turismului in Gherla
S – Puncte tari W – Puncte slabe
- Poziția geografică -la 45 Km de Cluj și 15 km - Unități de primire a turiștilor cu funcțiuni de
Dej cazare puține și lipsa categoriilor de 4 și 5 stele;
- Moștenirea istorică, multitudinea de obiective oferta de agrement în structurile de primire
turistice, multicultutalitate, tradiții ( concentrare turistică insuficientă
de obiective antropice- biserici medievale, - Colaborare deficitară intre agenții eonomici
muzee, atât edificii laice cât și religioase, locali din domeniul turismului
27
Pagina 28
instituții culturale și artistice)- centrul istoric - Insuficienta informare a comunitătii a rolului
bine conservat , edificii istorice cu arhitectonică turismului și posibilitatea dezvoltării economice
valoroasă. a zonei cu ajutorul turismului
Gherla este singurul oraș din România care a - Monumente istorice și clădiri în stare precară
fost construit in secolul al XVIII-lea după un de conservare și reabilitare
plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat - Insuficienta semnalizare a obiectivelor turistice
până acum, și se remarcă prin prezența stilului ( panouri cu descrieri, indicatoare )
baroc, preponderent in oraș. - Fluctuația personalului în domeniul serviciilor
- Resurse naturale, floră, faună atât în turistice
destinația turistică Gherla, cât și în apropiere - Transporul public problematic în Gherla
- Infrastructură transport : rețea feroviară,
drumuri naționale și internaționale, firme de
trasport certficate în zonă și existența unei
centuri de ocolire pentru trafic greu, iar la 45
km, în Cluj Napoca aeroport.
- Posibilitatea practicării diverselor tipuri de
turism și axarea pe turiști țintă, în toate
anotimpurile( grupuri țintă :comunitatea
armenilor, comunitatea maghiarilor, comunitatea
evreilor, turiști cu venituri ridicate- turism
cinegetic și altele)
- Poluare atmosferică scăzută, un ph optim , un
nivel scăzut de zgomot (dirijarea traficului greu
pe centură)
- Acreditarea Centrului Național de Informare
și Promovare Turistică- credibilitate,
promovarea patrimoniului destinației turistice
Gherla, a evenimentelor cultural-artistice,
întocmirea și analizarea chestionarelor pentru
turiști și agenții economici implicați în turism
- În municipiul Gheral există o serie de
obiective culturale care pot fi valorificate
- Oraș cosmopolit din punct de vedere etnic și
28
Pagina 29
confesional
- Biblioteca Municipală este modernizată și
dotată
- Înfrățirea municipiului Gherla cu orașe din
Germania, Franța, Ungaria, Elveția, Armenia,
Bulgaria, Israel
- Digitalizare și promovare: website turistic
https://turism.gherla.ro/ro#, aplicație mobilă
City App Gherla, prezență în socila media –
articole ziare locale, județene, naționale,
internaționale, filme de promovare
O - Oprotunități T – Amenințări
- Dezvoltarea și altor forme de turism- - Degradarea mediului, depozitarea necontrolată
cicloturism amenajarea unor trasee pentru a deșeurilor de către turiști
cicloturism și drumeții - Competitivitatea localităților învecinate și a
- Organizarea evenimentelor și cuprinderea altor localități baroc
obiectivelor turistice în acestea ( zilele portilor - Forța de muncă necalificată, fluctuantă
deschise, evenimente culinare specifice etniilor) - Costuri ridicate pentru restaurarea obiectivelor
- Accesarea de fonduri europene turistice, pentru tehnologie
nerambursabile pentru reabilitarea unor clădiri, - Valorificarea deficitară a importantelor lăcașe
modernizarea lor, amenajarea de trasee turistice de cult cu valoare de patrimoniu
viabile, dezvoltarea unităților de primire turiști, - Intervenții neprofesioniste pentru reabilitarea
clasificarea celor neclasificate monumentelor istorice, care conduc la
- Atragerea ONG-urilor de profil , a degradarea acestora
investitorilor străini și implicarea comunității - Nerespectarea Planului Urbanistic General și a
- Reacreditarea Centrului de Informare și regulamentelor urbanistice generează poluare
Promovare Turistică – promovarea estetică a peisajului natural
patrimoniului destinației turistice Gherla, a - Dificultăți ale autorității locale de a susține
evenimentelor cultural-artistice, întocmirea și cofinanțarea pentru proiecte mari de dezvoltare
analizarea chestionarelor pentru turiști și agentii urbană
economici implicați în turism - Schimbări legislative
29
Pagina 30
- Stimularea dezvoltării turismului balnear - Pandemii
prin crearea unor centre spa și welness de un
nivel înalt
- Înscrierea destinației turistice Gherla in
circiute turistice regionale, naționale,
internaționale
- Încheierea unui parteneriat public – privat ,
elaborarea unui program cu implicarea Centrului
de informare turistică
- Programele operaționale ale noului exercițiu
financiar 2021-2027
- Depunere documentație Gherla Stațiune de
interes național
- Gherla oraș baroc – UNESCO
- Diversificarea ofertei turisice – experiențe
autentice (gastronomie, meșteșuguri ), crearea
de trasee tematice, semnalistică
- Cooperare regională: trasee turistice integrate,
brand regional
3.2 Scopul și obiectivele planului de dezvoltare turistică , plan de acțiuni
Viziunea acestui proiect este de a transforma Gherla într-o destinație turistică competitivă, și
să-i confere statutul de odinioară și includerea acesteia în circuitul regional, național și
internațional.
Planul de dezvoltare turistică vizează dezvoltarea infrastructurii turistice, transformarea
obiectivelor culturale din municipiul Gherla în obiective turistice, inclusiv includerea lor intr-un
circuit turistic, promovarea municipului Gherla, având in vedere analiza SWOT cu identificarea
punctelor slabe și a oportunităților.
30
Pagina 31
Dezvoltarea infrastructurii prin dezvoltarea unităților de cazare pentru asigurarea unui minim
de spații de cazare în zonă ( stimularea înființării de pensiuni turistice și agroturistice, amenajarea
unui spațiu de cazare); dezvoltarea unităților de alimentație publică pentru susținerea activității de
turism; construirea unui complex turistic și de agrement conform Strategiei integrate de dezvoltare
urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla;
Transformarea obiectivelor culturale din municipiul Gherla în obiective turistice prin:
promovarea turismului cultural, religios, de agrement; introducerea municipiului Gherla în circuite
turistice culturale și religioase; implementarea și dezvolatrea agroturismului și turismului ecologic;
dezvoltarea turismului școlar prin organizarea unor tabere ( tabere de creație pentru pictură, pentru
promovarea meșteșugurilor tradiționale și altele ); crearea și organizarea unor evenimente și acțiuni
cu specific local – elaborarea calendarului de evenimente de nivel național și internațional;
schimburi culturale și proiecte de infrățire a municipiului cu alte localități din țară și străinătate;
identificarea și amenajarea traseelor pentru cicloturism și drumeții; colaborarea cu centrele turistice
județene pentru identificarea și includerea celor mai reprezentative obiective turistice în circuite și
pliante regionale, naționale.
Promovarea municipiului Gherla, ca plan de dezvoltare turistică, prin elaborarea a diferite
materiale și instrumente de prezentare și promovare a municipiului ( broșuri, pliante, catalog de
promovare, întreținere și actualizare site turistic, filme promoționale, filmare cu drona a destinației
turistice Gherla, achizitionarea aparaturilor speciale pentru fotografii, broșuri, pliante în mai multe
limbi de circulație internațională, cărți poștale) , costuri estimative 150.000 lei.
Incheierea unui parteneriat public- privat până în luna noiembrie 2030 și elaborarea unui
program de activitate – oferirea de vouchere turiștilor din unitățile de primire turistică vouchere
care includ vizitarea obiectivelor turistice; discutarea planului de promovare turistică și analizarea
acestuia, propunerea unor activități și urmărirea efectuării lor și evidențierea problemelor
întâmpinate, discutarea rezultatelor chestionarelor propuse de către Centrul Național de Informare și
Promovare Turistică Gherla atât pentru turiști cât și pentru unitățile cu funcțiuni de cazare , cu
funcțiuni de alimentație publică ( anexa 1) pentru creșterea calității serviciilor oferite, și pentru a
analiza propunerile turiștilor cu privire la agrementul solicitat în vederea programării investițiilor
necesare; colaborarea permanentă cu agențiile de turism atrase, a ghizilor de turism, organizarea
unui nou infotrip, afilirea la un OMD județean.
Calitatea serviciilor pentru o competitivitate cu alte destinații turistice este esențială, de aceea un
31
Pagina 32
capitol important este rezervat calității serviciilor oferite și permanenta îmbunătățire a acestora prin
solicitarea unor programe de formare, de perfecționare profesională, de recalificare , de reconversie
profesioanală, costuri estimative 2.000 lei/ persoană, în special dacă se dorește axarea pe segmente
țintă- turiști cu venituri ridicate.
Pentru creșterea fluxului de turiști în Centrul Național de Informare și Promovare Turistică
Gherla, pentru că spațiul o permite, organizarea de expoziții în continuare(costuri estimative 450 lei
), având astfel posibilitatea de indentificare a artiștilor locali și nu numai, expoziții cu diverse teme,
organizarea de concursuri cu teme turistice sub tema: ,, Gherla prin ochii mei”, organizarea de
seminarii de informări trimestriale adresate comunității, (cost estimativ 50 lei ) cu distribuirea
materialelor promoționale, informarea elevilor în programul școlar ,,Săptămâna altfel” despre
obiectivele turistice locale, ,,Săptîmâna Verde,, de asemenea, realizarea Proiectului de promovare ,,
Povești din Armenopolis-Gherla” .
Promovarea destinației turistice Gherla prin internet , promovare online necesită o strategie , care
este responsabilitatea Centrului Turistic Gherla, promovarea pe facebook, instagram , și alte rețele
de socializare; un rol important îl are actualizarea și întreținerea site-ul existent
https://turism.gherla.ro/ro# , un site cu o structurare deosebită și o concepție modernă care are în
stuctura sa o parte dedicată turismului din Gherla; pentru mediul on line și un ajutor pentru turiștii
sosiți este City App Gherla ce se poate descărca pe telefon și utiliza pentru informare prezent și pe
QR -codul plăcuțelor de promovare a obiectivelor turistice, necesitând o actualizare permanentă.
Pentru o promovare mai eficientă în mediul on-line, organizarea unui concurs în mediul online,
,,Parada Iei”, Îmbracă o Ie și trimite-ne o fotografIe, te așteptăm a cea mai mare paradă online.
Utilizatorii mediului on line sunt în creștere, pentru toate vârstele iar internetul permite contactul
cu potențialii turiști 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365/366 zile din anul calendaristic, ceea ce
înseamnă difuzarea informațiilor în timp real, oriunde în lume, astfel se impune o informare
eficientă turiștilor în acest mediu de dezvoltare uimitor , un ,,trend” în care este imposibil să nu
exiști.
Componente suplimentare în dezvoltarea turistică al orașului ce pot fi devoltate sunt: contextul
istoric detaliat Prezentarea cronologică a istoriei orașului și a importanței sale culturale; Elemente
de patrimoniu imaterial ( tradiții, legende, obiceiuri locale nedescoperite); Analiză pe piața turistică
(benchmarketing) compararea orașului cu alte orașe mici istorice de succes ( naționale sau
internaționale), Lecții învățate și bune practici; studii de impact, Evaluarea potențialului economic
32
Pagina 33
(venituri, locuri de muncă, investiții), impact ecologic și cultural al turismului asupra comunității ;
profiluri de turiști țintă, segmentarea pieței (turiști culturali, ecoturiști, familii, seniori, digitali,
nomads)., Adaptarea ofertei la nevoile fiecărui segment, Implicarea comunității locale în turism (
turism participativ), riscuri legate de sezonalitate, supraaglomerare, subfinanțare etc.
Plan de acțiuni pentru perioada iunie 2025 – iunie 2030
Obiective Măsuri Timp Parteneri Monitori
zarea acțiunii
- expunerea și distribuirea In Primăria Angajații CNIPT
materialelor promoționale ale fiecare Gherla , Gherla
Instituțiile
municipiului Gherla în fața miercu organizatoare
centrului turistic, și materialele ri- ale
promoționale și afișele pliante evenimentelor
evenimentelor ,
pentru
eveni
mente
când
sunt
Creșterea - concursuri pe grupe de clase cu Joi – Instituțiile Angajații CNIPT
numărului de temele : ,, Micul ghid de turism”, la de Gherla
vizitatori in centrul ,, Gherla prin ochii mei” - desen, două invățământ
turistic la 10.000 proiecții de filme despre Gherla, săptă din
vizitatori, de la proiecții fotografii mâni municipiu
5.000 persoane în
2018 ( deschis din
10 mai 2016) – plan
pentru perioada
2025- 2030
33
Pagina 34
- organizarea de expoziții și Înce Micii Angajații CNIPT
indentificarea artiștilor locali și nu pând cu meșteșugari, Gherla
luna
numai, expoziții cu diverse teme, ianuarie
artiști, ONG
de fotografii, stabilirea calendarului -uri
interesate,
Asociații de
artiști
- colaborarea cu presa locală și Perma Ziarul Făclia Director –
județeană pentru promovarea nent - local, CNIPT Gherla
evenimentelor și elaborarea județean
articolelor despre CNIPT și Gherla Info
activitatea sa
Creșterea - realizarea planului de promoavare 1 lună Primăria Angajații CNIPT
numărului de a paginii facebook , promovarea Gherla , Gherla cu
vizitatori pe pagina CNIPT – ului Consiliul aprobarea
site-ului - promovarea permanentă in mediul Local al Directoru
https://turism.gherla virtual al site-ului Municipiul lui de centru
.ro/ro# cu 300 % - promovarea evenimentelor vizibil ui Gherla
în site
- includerea site-ului in toate
materialele promoționale
- efectuarea programului de
publicări a articolelor
- folosirea QR codurilor pe broșuri
- folosirea stikerelor cu date CNIPT
-ului , a site-ului
Încheierea a 5 - parteneriat cu Centrul Turistic 3 luni Consiliul Director –
parteneriate Județean pentru elaborarea Județean CNIPT Gherla
2025-2030 broșurilor ce conțin obiective Cluj
turistice din Gherla, schimb de bune
practici Liceul
- parteneriat cu Liceul Tehnologic perma Tehnologic
Gherla , liceu cu clase de turism și nent Gherla
alimentație – informări, lecții,
practică Alte
instituții
Realizarea de - identificarea traseelor și marcarea 5 luni Echipa de Primăria Gherla
trasee pentru acestora Cercetași 51 și
drumeții și - includerea traseelor în materialele Czetz Janos; Echipa de
cicloturism - 2030 promoționale Primăria Cercetași,
- inființarea unui bike point- Gherla; Angajații CNIPT
închiriere, staționare biciclete Fundația Gherla
- amenajarea unor spații de recreere Teka;
și promenadă ( pe deal, pe dig) Asociația
Adventure
Academy
Mese rotunde cu - mese rotunde pentru identificarea anual Agenții Angajații CNIPT
34
Pagina 35
agenții ecomonici nevoilor turiștilor, agentilor economici Gherla
implicați în turism- economici implicați în turism, ale unităților
în vederea creșterii analizarea chestionarelor propuse de cazare,
calității serviciilor de către Centrul turistic Gherla ( de
și oferirea de Anexa 1) pentru creșterea calității alimentație
servicii noi serviciilor, găsirea soluțiilor de publică,
turiștilor satisfacere a nevoilor turiștilor în mass media
unitățile de primire turiști
- desfăsurarea meselor rotunde în
sediul Centrului Turistic
- organizare infotrip
Zilele ,, Porților - stabilirea împreună cu Uniunea anual Primăria Administratorii
Deschise” la Armenilor din România Filiala Municipiulu Instituțiilor,
Catedrala Gherla , respectiv Comunitatea i, UAR, Primăria,
Armenească, Evreilor din Gherla, cu tutorele Comunitatea Angajații CNIPT
Sinagogă , Biserica Bisericii,, Sfântul Iosif” - vizitarea Evreilor, Gherla
,, Sfântul Iosif” - veșmintelor Cardinalului Iuliu Casa de
vizitarea Hossu, o zi în care să realizăm Cultură,
veșmintelor ,,Ziua Porților Deschise” Liceul
Cardinalului Iuliu - în acea zi să organizăm și un Tehnologic
Hossu concert de muzică clasică în Gherla
obiectivul turistic - clasa de
turism
Semnalizarea - indicatoare temporare amplasare După Primăria, Director CNIPT
orașului și a în gară, autogară, centru, pentru 15 zile Firma Gherla –
obiectivelor semnalizarea centrului turistic și a de la căstigătoare cuprinderea
turistice obiectivelor turistice și într-o limbă modifi a licitației de cheltuielii în
de circulație internațională carea achiziționare buget
- descrierea obiectivelor turistice pe legisla ,CNIPT
benere A3, atât în limba română cât ției Gherla
și într-o limbă de circulație privin
internațională d
Acredi
tarea
CNIP
T
-urilor
Alte obiective Reacreditarea Centrului Național de Odată Consiliul Director CNIPT
Informare și Promovare Turistică cu Local Consiliul Local
Gherla modifi
care
Aderarea sau Înființarea unui OMD legisla Consiliul Consiliul Local
– Organizație de Management a ției Local
Destinației
Stabilirea unei taxe de promovare Consiliul Consiliul Local
pentru agenții economici, ex 10 Local
lei/an
35
Pagina 36
Consiliul Consiliul Local
Stabilirea unei taxe pe turist aplicată Local
la cazare, ex 5 lei/turist/odată la
cazare
Primăria Primăria
Organizarea unui magazin de Municipiulu Municipiului
suveniruri i
Dovada realizării obiectivelor stabilite în planul de acțiuni se monitorizează lunar, pentru fiecare
obiectiv existând pârghii: fotografii, statistici, chestionare, liste de prezență, programări ale
publicărilor.
Săptămânal directorul centrului turistic analizează chestionarele turiștilor aplicate în centrul
turistic și registrul de impresii ale turiștilor, discută cu angajații concluziile chestionarelor centrului
și propun imbunătățirea activității în funcție de rezultate ( Anexa 2 ).
CAP IV Potențial competitiv
Gherla se poziționează în România, în Europa, un oraș valoros și reprezentativ din punct de vedere
istoric, cultural, educativ și identitar, astfel orașul este considerat acum, cel mai bine conservat oraș
dintre cele vechi din România, iar la nivel național este promovat de Ministerul Turismului în
broșura Rutele Culturale Europene pe teritoriul României , Ruta Culturală Europeană Via
Habsburg, alături de Timișoara, Arad, Oradea, Alba-Iulia, Sibiu, pagina 32-33, ca fiind singurul
oraș din România care a fost construit în sec.XVIII după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a
păstrat până în prezent.
36
Pagina 37
Istoria punctuală și evenimențială transmisă astăzi prin legendele, miturile și poveștile urbane
conturează acel ,,spirit al locului” ( definit conform Declarației ICOMOS, Quebéc,2008 ), atât de
necesar în fundamentarea identității locale și a perpetuării sale prin turism. Aceasta se conturează în
jurul evenimentelor, locurilor și numeroaselor și diverselor personalități care s-au născut, au trăit, au
studiat sau doar au trecut prin Gherla, lăsând în urma lor un patrimoniu material și imaterial extrem
de atractiv.
Între motivațiile de bază ale oricărui turist, patrimoniul ( natural, antropic, material sau imaterial)
reprezintă suportul care susține atractivitatea, credibilitatea și importanța destinației.
Multiculturalismul ( români, maghiari, romi, germani, armeni, evrei și altele), dublat de
pluriconfesionalism ( ortodox, romano-catolic, greco-catolic, reformat, culte neo-protestane, alte
religii și atei) fundamentează tradiția identitară a orașului, generând, per ansamblu, o atmosferă
pozitivă la nivel interetnic și interconfesional.
Elementele de identitate locală autentice reprezintă resurse ale dezvoltării turismului - patrimoniul
material și imaterial divers ( monumente, evenimente, muzee, etc.)- după cum reise din prezentarea
patrimoniului turistic realizat anterior.
Resursa umană ce activează pe plan local în activități directe sau conexe cu turismul are
posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile și competențele în cadrul universităților cu tradiție din județ,
care oferă posibilități de specializare în domeniul turismului, având un nivel calificativ ridicat.
Specificul gastronomic local/ardelean/național trebuie valorificat în unitățile de servirea mesei,
valorificarea identității gastronomice – Ciorba de urechiușe ( Aganciabur, Ciorba armenească de
hurut), Varză a la Cluj, Gulaș, platouri cu brânzeturi, slănină, ceapă, cârnați -rețete locale etc. ,
reastaurant tradițional
Este necesară realizarea meniurilor unităților de servire a mesei în cel puțin o limbă de circulație
internațională sau în limbile etniilor.
Ca urmare a analizei realizate în ultimii trei ani s-au constat câteva puncte slabe ale dezvoltării
turistice:
starea precară a Casei Municipale de Cultură, sau lipsa unui spațiu multifuncțional care să permită
organizarea de evenimente de amploare ( expoziții , congrese ),
lipsa spațiului delimitativ pe carosabil, în centrul orașului, unde autocarele să poată debarca/îmbarca
37
Pagina 38
turiști,
starea deteriorată a unor obiective aparținând patrimoniului material,
transportul pe raza orașului nu este îndreptat și către turiști- în mijloacele de transport și în stații nu
se găsesc informații într-o limbă de circulație internațională,
nivelul redus de implicare participativă a comunității în cunoașterea, conștientizarea și promovarea
unitară a identității turistice a orașului,
reglementările legislative și organizatorice îngrădesc activitățile pe care le poate derula Centrul
Național de Informare și Promovare Turistică,
În acest context rolul centrului turistic este de a desfășura activități pentru conștientizarea
comunității locale asupra patrimoniului turistic și de participare activă la conservarea și perpetuarea
acestuia, oferind suport material și științific în cadrul politicilor publice și a parteneriatelor
public-private.
Amenințările identificate sunt:
colaborarea redusă între actorii implicați în activitatea turistică, precum și între aceștia și instituțiile
publice ( identificarea adesea cu centrul de informare și promovare turistică)
gherlenii nu își cunosc orașul din punct de vedere turistic
proliferarea percepției că Municipiul Gherla este un oraș cu potențial turistic bogat ce merită
descoperit, o destinație de tranzit,
lipsa unui sistem de urmărire a activității turistice, pe baza căruia să se evidențieze impactul
acestuia în municipiu.
Oportunități în dezvoltarea turistică gherleană:
spiritul și identitatea locală pot fi valorificate prin activități de agrement și animație turistică ( atât în
spații interioare cât și exterioare),
asocierea Gherla-Cluj-Transilvania,
valorificarea caracterului multicultural și multietnic,
38
Pagina 39
diversitatea confesională,
tradiția parcursului istoric și a istoriei urbane a orașului,
istoria punctuală și evenimențială,
municipiul beneficiază de o expunere și promovare puternică din partea diverselor instituții de
cultură și organizații,
poziționarea geografică ce permite realizarea de trasee și itinerarii de tip stea, cu punctul central
Gherla,
direcțiile de finanțare din diverse surse, pentru restaurarea patrimoniului,
valorificarea legendelor orașului (unele dintre ele nefiind cunoscute nici de către localnici) și a
valorilor imateriale ale orașului: orașul baroc , practicile sărbătorilor creștine, obiceiurile legate de
ciclul vieții, omului, relația cu natura),
fiecare locuitor al municipiului trebuie să fie un ambasador al orașului, oriunde ar merge, fie în
țară, fie în străinătate,
gastronomia locală poate reprezenta un element de identitate din punct de vedere turistic pentru
Gherla. Preparate precum ,, Ciorba de hurut ”, ,, Varză a la Cluj „ , gulaș, platourile reci din care să
nu lipseacă slănina afumată , brânza, ceapa, pot reprezenta elemente de referință pentru orice turist
care ne vizitează orașul,
,, Asociația Artizanilor din Gherla „, activitatea Clubului Copiilor - Micii Meșteri Mari, meșteri,
indicatori și păstrători de tradiții în realizarea produselor tradiționale, produsele realizate de aceștia
putând reprezenta suveniruri pentru turiști ( produse autentice) contribuind la promovarea
municipiului ca destinație turistică,
turism activ: cicloturism, drumeție, escaladă și alergare, activități disponibile în diverse forme de
organizare,
serviciile profesionale de ghidaj turistic,
oferirea unor funcții alternative spațiilor existente în oraș ( cimenatografe, teatre, săli de expoziții,
conferințe),
39
Pagina 40
Alte activități ce s-ar putea realiza :
crearea unui ghid turistic audio, disponibil în limba română și mai multe limbi de circulație
internațională, pe care turiștii să-l poată închiria sub formă de aparate,
crearea unor trasee tematice de tip stea ( tematice și/sau compementare) în zonă, județ,
indexarea restaurantelor și ale structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare tuturor
unităților cu profil turistic din municipiul,
semnalizarea existenței Castrului Roman, semnalizare turistică unitară
,,orașul baroc” - delimitarea teritorială a centrului istoric unde să fie implementată o abordare
unitară a turismului și totodată să fie impus un set de reguli și proceduri pe care să le adopte toți
operatorii economici ( folosirea limbilor de circulație internațională , semnalizare specială, limitarea
activității și condiționarea funcționării lor , etc.);
includerea în Patrimoniul UNESCO – dacă ,,orașul baroc” este un obiectiv turistic de prim rang
care să reprezinte importanță mondială ( obiective UNESCO).
CAP V Concluzii
Municipiul Gherla , prin caracterul său istoric și multiculturalitatea, în ceea ce privește
potențialul turistic (cadrul natural, așezarea geografică, factorii terapeutici de care dispune,
monumentele istorice- culturale, atât laice cât și ecleziastice, obiectivele balneare , obiectivele
ecumenice, ecoturistice, evenimentele cu potențial turistic) printr-o campanie de promovare
eficientă poate ajunge la dezvoltarea turistică- turismul poate fi o sursă importantă pentru realizarea
de venituri ( dar aceasta presupune investiții pentru a fi o destinație competitivă).
Activitatea turistică in municipiul Gherla este influențată de media de ședere a turiștilor de 2.13
nopți/2024, ceea ce subliniază existența turismului de tranzit.
40
Pagina 41
Lipsa unei politici conexe eficiente de promovare a municipilui Gherla, a agenților economici
implicați în turism, a ONG -urilor existente, interesate de programele stabilite și a Centrului turistic
Gherla .
Lipsa unui program de promovare a micilor meșteșugari, artizani și a rețelei de distribuire, lipsa
unui magazin de suveniruri;
O ultimă concluzie este comportamentul celui care oferă servicii turistice sub aspectul
corectitudinii și solicitudinii, profesionalismului cu scopul creării unei imagini pozitive privind
municipiul Gherla, pentru că un turist mulțumit aduce alți turiști, iar un turist nemulțumit
influențează alți zece potențiali turiști.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie de strategii ( înființare OMD –
Organizație de Management a Destinației-entitate cu personalitate juridică, care funcționează prin
asocierea, în temeiul Ordonanței Guvernului nr.26/2000, cu privire la asociații și fundații, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și competările ulterioare,
autorităților locale din competența destinației, cu organizațiile/federațiile patronale din turism, sau ,
după caz, cu reprezentanți ai mediului privat din turism, care asigură realizarea politicii de
marketing, în conformitate cu dispozițiile legale în domeniu, în vigoare, și gestionarea coordonată a
componentelor destinației în scopul dezvoltării și valorificării potențialului turistic al destinației.
Pot adera în calitate de membru asociat și alte entități relevante, cum ar fi asociații de promovare,
asociații profesionale, administratori ai ariilor protejate, mediu academic și de formare profesională
în turism și alții asemenea), care să aducă calitatea necesară competitivității, care să aducă venituri
atât pentru populația zonei cât și pentru economie în ansamblu, turismul are un efect multiplicator
direct și indirect ( ca efect direct circuitul monetar provenit de la turist, cheltuielile turistice crează
un venit , care la rândul său produce un lanț de cheltuieli- venituri- cheltuieli).
Astfel, pentru obținerea rezultatelor dorite este nevoie de un management durabil al industriei
turistice în municipiul Gherla.
41
Pagina 42
Anexa 1
Chestionar pentru turiști in unitățile de primire turistică
( tema: gradul de satisfacție al clientului)
Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar
1) Cum ați aflat de noi ?
........ Reclamă .......... Broșuri, cataloage
....... Pagină internet ............Alte surse
2) Sunteți mulțumit de serviciile oferite de unitatea noastră ? Propuneri pentru imbunătățirea
acestora .
........ Da ....... Nu
......................................................................................................................
3) Cum apreciați calitatea personalului nostru ?
......... foarte bună ........... bună ........ satisfăcător ............. nesatisfăcător
4) Sunteți mulțumit de infrastructura unității noastre ?
........ mulțumit ..... satisfăcător ......nemulțumit ...... alte aprecieri ...................................
5) Doriți sa reveniți in Gherla ...............................
Vă mulțumesc
Chestionar pentru unitătile de primire turistică
( pentru dezvoltarea de noi produse , servicii turistice)
42
Pagina 43
Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar
1) Denumirea unitătii de primire turistică ............. .......................
Tipul unității turistice .....................
2) Categoria de clasificare ......................................
Număr de camere ( pentru structuri de cazare) ..........................
Număr mese servire (pentru structuri alimentație publică) ...................
3) Servicii oferite turiștilor
.................. Restaurant ......... Masă la cerere
................. Pensiune completă ............Piscină, saună
..................Bază de agrement Exlicații.............................................................
.............. Parcare auto pentru turiști .........Alte servicii ..............
4) Ce programe de agrement oferiți turiștilor?
.............. Vizite la obiective turistice .............. Drumeții organizate, excursii
............. Evenimente culturale .......Altele ..............................
5) Întâmpinați dificultăți in găsirea personalului calificat care să lucreze in unitatea
dumneavoastră?
......... Da ......... Nu
Motivați in cazul in care ați răspuns da ................................................................................
6) Cum vă promovați serviciile oferite turiștilor ?
...... Online ........ Pliante , materiale promoționale
............... Alte modalități .......................................
7) In următorii 2 ani ce servicii doriți să oferiți in plus turiștilor ?
43
Pagina 44
..............................................................................................................
8) Care sunt obiectivele turistice cele mai vizitate de turiștii dumneavoastră ?
.............................................................................................
9) Cum credeți că trebuie să se implice autoritățile in dezvoltarea turismului ?
...................................................................................................
10)Propuneri pentru creșterea numărului de turiști in municipiul Gherla
.....................................................................................................................
Vă mulțumesc
Anexa 2
Gherla
Chestionar privind activitatea Județul Cluj
Centrului turistic Gherla P-ța Libertății nr. 3
https://turism.gherla.ro/ro#
[email protected]
0264.241925
Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar
Date de identificare
Nume .............................. Prenume ......................................... Date de contact ...........................
Vârstă .......... Adresă ................................................................................. Telefon .....................
1) Ce fel de servicii vi s-au oferit de către Centrul turistic Gherla :
...... Informații despre obiective turistice din Gherla și imprejurimi
...... Informații despre evenimente organizate in Gherla și in regiune
44
Pagina 45
...... Informații despre structurile de cazare, alimentație publică din Gherla și imprejurimi
....... Informații despre servicii de transport și programe de călătorii
........ Materiale informative
........ Organizarea de vizite
....... Altele ( precizați care ) .................................
2) Cu cât apreciați că a crescut gradul Dumneavoastră de informare cu privire la obiectivele
turistice și evenimente datorită activității Centrului turistic Gherla?
..... Deloc ...... Min. 25 % ..... Min 50 %
....... Min 75 % ...... Mai mult de 75 %
3) Ce alte servicii ati dori să vi se ofere de către Centrul turistic Gherla ?
.........................................................................................................................
..............................................................................................................................
4) Care dintre canalele de comunicare ale Centrului turistic Gherla le folosiți cel mai mult (
alegeți o singură variantă) ?
........ Pagina de internet (https://turism.gherla.ro/ro# )
........ Pagina de facebook ( visit Gherla)
........ Prefer comunicarea directă prin telefon
........ Prefer comunicarea prin email
........ Altă metodă ( precizați care ) :
..........................................................................................................
5) Cât de mulțumiți sunteți, per ansamblu, de informațiile oferite de Centrul turistic Gherla ?
....... Deloc mulțumit ....... Mulțumit ........ Foarte mulțumit ...... Nesatisfăcător
45
Pagina 46
6) Cât de mulțumit sunteți, per ansamblu, de relația cu angajații Centrului turistic Gherla ?
....... Deloc mulțumit ....... Mulțumit
........ Foarte mulțumit ....... Nesatisfăcător
7) Enumerați eventualele propuneri pentru imbunătățirea /eficientizarea activității
Centrului turistic Gherla
........................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
Vă mulțumim
Bibliografie
Ioan CÂMPEAN, GHERLA Istorie- Cultură- Spiritualitate , Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2011, pag. 532
Virgil POP, Armenolpolis oraș baroc, Editura Accent, Cluj Napoca, 2012, pag.20-231
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021 – 2027 A MUNICIPIULUI
GHERLA ,DEZVOLTARE PENTRU VIITOR , Municipiul Gherla
46
Pagina 47
Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului Național de Informare și Promovare
T uristică Gherla, Primăria Municipiului Gherla, martie 2016
Harta Municipiului Gherla, Schubert&Franzke
www.gherla.ro -
www.mariaut.hu
http://www.insse.ro/cms/
Foto : Constantin Istici
www. gherlainfo.ro
47