Document

PLAN DE PROMOVARE GHERLA.doc

Tip
Document
Anul
2024
Descriere
Centru de informare turistică
Pe site-ul primăriei
PLAN DE PROMOVARE GHERLA.doc.pdf
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
11.12.2024
Pagini
47
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document (2024), „PLAN DE PROMOVARE GHERLA.doc”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/13129/PLAN-DE-PROMOVARE-GHERLA.doc.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/189858-plan-de-promovare-gherla-doc, 19.11.2026)

Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Elaborarea părții introductive Motivația planului de dezvoltare turistică Planul de dezvoltare din punct de vedere turistic a destinației turistice Gherla, vizează obținerea unor rezultate superioare celor precedente (atât calitative, cât și cantitative) prin întărirea capacității competitive a serviciilor turistice oferite de această destinație turistică. Scopul și obiectivele planului de dezvoltare turistică Planul de dezvoltare turistică impune promovarea unor schimbări calitative și o serie de acțiuni menite să confere ,, recâștigarea statutului de odinioară al Municipiului Gherla și inscrierea acestuia în circuitul turistic regional și național”- obiectul de activitate al ,, Regulamentului de organizare și funcționare “ al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Gherla. Planul de promovare este structurat pe trei capitole astfel: primul capitol conține profilul Municipiului Gherla , profilul istoric, așezare geografică, climă, soluri, vegetație, faună, infrastructură transport, iar turismul va fi detaliat în cel de-al doilea capitol prezentându-se baza materială turistică în Gherla, obiectivele turistice cele mai reprezentative, cultura și tradițiile, iar strategiile de dezvoltare și promovare a destinației turistice Gherla în baza analizei SWOT, care are drept scop identificarea punctelor slabe și oportunităților din industria turistică a municipiului vor fi detaliate în capitolul trei ; viziunea acestui proiect este de a transforma Gherla într-o destinație turistică competitivă, conform standardelor Europene. CAP .I Prezentarea principalelor caracteristici 1.1Date generale despre Municipiul Gherla Gherla ( denumită și Armenopolis, în maghiară Szamosújvár, în germană Neuschloss, Armenienstadt, Armenerstadt, în armeană Hayakaghak) este un municipiu în județul Cluj, 1

Pagina 2

Transilvania, România. Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II Gallorum et Pannonorium, parte dintre cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior așezarea apare menționată ca Novorum Castrum (sec.IX – XI) în Coronicum Pictum. Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată ,,Gerlahida” ( Podul Gerla, hid = pod ) satul românesc. Atestarea apare printr-un document emis de Regele Andrei al III -lea al Ungariei în care apare nota că era un punct vamal pentru drumurile de uscat. La sud-est de oraș , pe o terasă a dealului ,, Șapte Cruci “, la locul numit ,, Pietriș” , au fost descoperite așezări cu niveluri de locuire din neolitic , epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană – descoperiri arheologice; la sud de oraș, pe o terasă deasupra șesului,, Sf Anton”, la ,, Perii Pădureți”, lângă podul Someșului, terasa numită ,, Lunca” sunt zone cu descoperiri arheologice impresionante de tipul : așezări, ceramică, piese litice, faună. Mai sunt descoperiri celtice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla printre care și un tezaur compus din obiecte dacice de argint- datare repertoriu La Tene, cultura dacică. De-a lungul istoriei, pe lângă majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari, armeni,germani, romi, evrei etc. Dacă în anul 1956 erau 8.499 locuitori, în anul 1992 populația stabilă era de 26.277 locuitori. 1.2Orașul baroc Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul XVIII -lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania odată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena. Orașul a devenit nou în intregime coferindui-se și titlul de ,, oraș liber regesc” în anul 1786 de către Împăratul Iosif al II- lea, acordându-i dreptul de a ține patru târguri anuale și două săptămânale, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei , cunoscută și sub numele Cetatea lui 2

Pagina 3

Martinuzzi ( locul pe care azi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc ( Candia). 1.3 Orașul armenesc Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII- lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi , care spera că ii va atrage spre protestantism. După acest moment Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescul, plan care se presupune că a venit de la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervație,care coincide cu piața centrală, sunt, pe langă valoarea imobilelor , parcelarea, ritmul, modul de ocupare al terenului , prospectul și fronturile străzilor. Adică, o planificare a rețelei de drumuri, a lotizărilor, a parcelarului, piețelor, și altele. O altă particularitate unică în Transilvania o reprezintă modalitatea de intrare în posesia teritoriului. Comunitatea armenească a achiziționat terenul orașului, de la fiscul imperial, l-a împărțit în loturi de 100 florini și l-a distribuit astfel familiilor din comunitate. Plata se făcea printr-o taxă periodică. Avem astfel prima formă de creditare și achiziționare a terenului prin ,, credit”. 1.4Așezare geografică, infrastructură, date administrative, climă, soluri, faună, vegetație Municipiul Gherla este situat la nord-vestul Podișului Transilvaniei, pe malul drept al Someșului Mic , în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan , la aproximativ 47 grade latitudine nordică și 24 grade longitudine estică, la o altitudine de 253 m față de Marea Neagră. Municipiul Gherla se află în județul Cluj, la o distanță de 45 km față de Cluj Napoca și 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C. Spre nord, în zilele senine se pot vedea culmile munților Țibleș. Regiunea este străbătută de șapte drumuri europene, dintre care cele mai importane fiind E60 dinspre Ungaria , Oradea-Cluj- Brașov-București , E576- Cluj-Dej, E81 Satu-Mare-Zalău, E58 Cluj-Napoca - Vatra Dornei, E671 Oradea- Arad-Timișoara, există o infrastructură de drumuri județene în rețeaua TEN-T; rețeaua feroviară este în mare suferință- problemă la nivel național, dar 3

Pagina 4

un ajutor pentru turiștii nostri stăini este cursa Budapesta-Cluj cu oprire în Gherla, cu gară și autogară. Municipiul Gherla nu deține infrastructură aeriană însă accesul persoanelor la aceasta infrastructură se poate face la cele mai apropiate aeroporturi:  Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj- 44 km  Aeroportul Internațional Maramureș (orașul Tăuții-Măgherăuș)- 110 km  Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș – 101 km Orașul este străbătut de râul Someșul Mic care izvorește din munții Bihorului de unde își adună apele Someșul Cald și Someșul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla își îmbogățește apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunișului, Bãiței. În aval, primește apele vãii Fizeșului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care derivă din Someș, și care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar și cu un conținut sulfuros. Date administrative :suprafața 3.628,00 ha , populație 19873 ( 2022), număr locuințe 9160(2023), număr creșe 1, grădinițe 3, școli 2, licee 4. Clima este încadrată în tipul climatului temperat de dealuri, fără o influență mare a meselor de aer oceanic, dar influențată de orientarea văilor. Există fenomenul inversiunii temperaturilor care provoacă uneori înghețuri timpurii primăvara și brume timpurii toamna. Sub aspect seismic , zona este pasivă, suferind doar efecte transmise din focare îndepărtate. Solurile se caracterizează printr-o mare fertilitate, iar cel mai răspândit sol este cel aluvionar, din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus și care a favorizat dezvolatrea grădinăritului. Fauna se caracterizează printr-un număr mare de rozătoare . In zona de pădure întâlnim mistrețul, căprioara , viezurele, vulpea, lupul. Fauna ornitologică cuprinde specii cum sunt: ciorile, stăncuțele, vrăbiile, gaițele, graurii, porumbeii, turturelele. Ca păsări cântătoare întâlnim : privighetoarea, ciocârlia și altele. Pe apele Someșului și pe bălți avem rața sălbatică, lișița, în apele râului există mai multe specii de pești:cleanul, mreana, scobarul, crapul , știuca, bibanul etc. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase , fiind dominată de graminee. Astfel prin pășiuni întâlnim bulbucii, în zona arabilă este pirul, iar în locuri umede izmă, papură și lintita. Primăvara pitorescul locului este completat cu ghiocei, lacrimioare, toporași și altele. 4

Pagina 5

În partea de nord se alfă Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni. În centrul Gherlei , în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și doua exemplare de Gingoboloba considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit Grădina Elisabeta și ,, Micul Schőnbrunn” datorită asemănării cu faimosul parcdin Viena. Din anul 1864, parcul situat în partea centrală o orașului este destinat odihnei și distracției, în incinta parcului fiind un restaurant cu terasă și un lac cu bărci pentru agrement. 5

Pagina 6

CAP II Turismul în Gherla 2.1 Obiective turistice ,tradiții și cultură Orașul Gherla păstrează și acum vestigii ale perioadei romane, ale perioadei Armenopolisului, precum și multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc și chiar influențe ale stilului baroc Rococo. Legat indisolubil de spiritualitatea orașului este tradiția picturii icoanelor pe sticlă a meșterilor țărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de trei secole, ce a influențat orașul nostru care a fost primul centru din țară care a adoptat acest gen artistic de sorginte mediteraneană, după unii autori, prin filiera germană și austriacă. Aici se găsește Sfânta Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul ,, Adormirea Maicii Domnului “. În satul Hășdate se mai păstrează tradiția xilogravurilor din secolul XVIII. Municipiul Gherla este considerat UAT (Unitate Adimistrativ Teritorială) cu concentrare foarte mare, având resurse antropice ca factor dominant, conform Legii nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, Anexa 1. În Lista Munumentelor Istorice, Municipiul Gherla deține 63 de monumente dintre care 8 clasa A : Castrul roman CJ-I-m-A-07059.01 , Drum roman CJ-I-s-A-07062 , Ansamblul urban ,, Centrul istoric al orașului Gherla CJ-II-a-A-07623 , CJ-II-m-A-07647 Catedrala armeano-catolică, și 55 monumente istorice clasa B. 6

Pagina 7

În perimetrul Municipiului Gherla și a comunelor învecinate se află o serie de obiective cu valențe turistice, care însă sunt aproape necunoscute turiștilor: obiective istorice-culturale,atât laice cât și ecleziastice; obiective balneare curative ; obiective ecumenice și ecoturistice: elemente de patrimoniu imaterial, Tezaure Umane Vii.. Gherla – Galerie foto 7

Pagina 8

Obiective turistice (cele mai reprezentative) ce pot fi vizitate în destinația turistică Gherla sunt: OBIECTIV TURISTIC DESCRIERE FOTO DENUMIRE Castrul roman Construit intre 109-110d.H, Diplome romane păstrate la Muzeele din Gherla și Cluj Cetatea lui Martinuzzi Cetatea Gherla fortificată de către Gheorghe Martinuzzi începând cu anul 1540, în prezent Penitenciarul Gherla. Sediul Primăriei din centrul În anul 1893 clădirea a fost istoric reconstruită în stil eclectic Casa Karacsony Vestita Casă Karacsony este cel mai valos exemplu de locuință barocă din Gherla 8

Pagina 9

Centrul Muzeal de Istorie Casa Laszloffy este una dintre cele 2 case cu etaj . Chenarele sunt printre cele mai frumoase și reprezentative pentru barocul civil din Transilvania Parcul orașului Inaugurat in anul 1864 ,, Micul Schőnbrun” cu valoroase specii de arbori printre care Tisa și Gingobiloba Catedrala Ortodoxă ,, Intrarea Edificiu construit în anul 1905 în Biserică a Maicii Domnului” cu subvenție de la Impăratul Francisc Iosif I Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Se află în Parcul orașului și este Nicolae” costruită în anul 1987. Catedrala Armeano-Catolică ,, Cel mai important edificiu Sfânta Treime” și pictura lui monumental din centru, Rubens ,, Coborârea de pe construit în stil baroc, cu Cruce” elemente clasiciste. A fost ridicată între anii 1748-1798, are numeroase elemente de artă și adăpostește pictura 9

Pagina 10

,, Coborârea de pe Cruce” atribuită lui Rubens și este cea mai mare biserică armenească din Europa Biserica ,, Sfântul Solomon” Prima biserică din piatră din numită și Biserica Șimaian Gherla ridicată intre anii 1723-1724 și a fost ridicată înaintea trasării orașului (vezi puncul 1.3) Mănăstirea Franciscană și Construită între anii 1742-1758, Biserica Mănăstirii Catolice ,, iar cele două turnuri în anul Sfântul Petru de Alcantara” 1878, punct de pelerinaj către Șumuleu Ciuc cu ocazia Rusaliilor Catolice – cuprinsă în Traseul Internațional Via Mariae Biserica Reformată de tip Ridicată din Ordinul calvin benedictinilor intre anii 1862-1867 10

Pagina 11

Biserica Greco-Catolică Biserica de lângă gară, a fost ,, Sfântul Iosif ” constuită începând cu anul 1993 Aici găsim expuse Veșmintele Carinalului Iuliu Hossu – cel care la data de 1 Decembrie 1918 a citit , la Alba-Iulia , Proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României. Mănăstirea ,, Sfântul Anton de Pe dealul estic Mănăstirea de Padova” lemn în stil maramureșan a fost terminată în anul 1999 Biserica Ortodoxă ,, Sfânta În stil neobizantin și modern , Treime” cu spații pentru bibliotecă și activități culturale pentru copii, construcție începută în anul 1993 din donații. Biserica ,,Sfânta Parascheva, Clopotele grecești ale bisericii Sfântul Mina și Toți Sfinții reproduc 42 melodii și este cea Români” mai noua parohie. 11

Pagina 12

Sinagoga și monumentul Sinagoga a fost construită în Memorial al holocaustului, anul 1903 -1911 și folosită de cimitirul evreiesc populația evreiască din Gherla și din satele din apropiere, iar Monumentrul Memorial al Holocaustului în anul 2016. Monumentul Martirilor Monument în memoria Anticomuniști victimelor comunismului de la Inchisoarea Gherlei Monumentul din lemn ,, Mama Este inedit , o realizare și Copilul “ sculpturală singura în Transilvania închinată mamelor Monumentul Eroilor Neamului Ridicat in 2004-2005 , se oficiază ceremonii festive si depuneri de coroane în onoarea Eroilor Neamului. Muzeul de Xilogravură Tradiție din secolul al XVIII -lea, centrul reprezentativ al artei gravurilor populare 12

Pagina 13

Oraș baroc, casa cu cariade, console, mascheron , busturi, coloane, bolți , bolte -reprezentative- Casa Laszloffy, case de pe străzile 1 Decembrie, Armenească, Mihai Viteazu,Bobâlna, Coșbuc, Crișan, Dragoș Vodă , P-ța Libertății. Biserica de lemn din Silivaș din Nu se cunoaște cu exactitate 1827- ,,Sfinții Arhangheli vechimea acestei biserici, iar pe Mihail și Gavril” pereții de lemn a bisericii a fost lipită o pânză peste care s-a aplicat pictură. Memorialul Gherla Pe Dealul Cărămidăriei din Gherla (cimitir anonim cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții politici morți în penitenciarul din oraș)- ansamblul memorial dedicat celor care au suferit sub comunism pentru credință, libertate, dragoste de țară. Muzeul Etnografic al Parohiei Muzeul s-a înființat îm anul Gherla – Biserica ,, Sfânta 2018 din donațiile enoriașilor Treime “ Armenii s-au impus prin realizări deosebite și în alte domenii ale culturii , spritualității. Astfel, ei au adus în Gherla ,,meșteșugul covoarelor orientale”, practicat la început de un număr mic de familii. (În 1717 sunt menționați cinci țesătorii în Gherla). ,,Textilele de artă” din secolele XVII-XVIII ( țesături și broderii cu destinație religioasă, textile laice) se găsesc în colecțiile Muzeului de Istorie din Gherla *. 13

Pagina 14

,,Armenii din Moldova au creat o broderie influențată de cea românească, formată în secolul al XV-lea și determinată de Bizanț și de Occident. Broderia prezintă ,, albastruri deschise interesante și cu rozuri de o gingășie nemărginită, un lucru de elită, foarte îngrijit, înconjurând chipuri de sfinți care au devenit de un caracter aproape realist”. Imitația acestei broderii a fost văzută și recunoscută de Nicolae Iorga la o ,, piesă din altar” din Gherla, unde s-a stabilit o ,, colonie” însemnată de armeni.”* _________________ *Ioan CÂMPEAN, GHERLA Istorie- Cultură- Spiritualitate , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011, pag. 532 Lucrări de artă plastică monumentală existente pe teritoriul municipiului Gherla : Bustul monumental al lui Petru Maior În fața Liceului ,, Petru Maior”, din bronz ( 180KG) realizat de Ioan Pantazi, Bucuresti Bustul profesorului dr. Emil Precup Realizat de sculporul Vlad Prună Bustul monumental al lui Gheorghe Șincai În parcul din fața Școlii Nr.1 ,realizat de sculptorul Virgil Fulicea , este bustul din piatră. Bustul monumental al poetului Mihai Eminescu Creația sculptorului Carol Pleșa realizat din piatră, se află în parc. 14

Pagina 15

Bustul monumental al poetului Geroge Coșbuc Realizat din piatră de către sculptorul Doina Elas Troița ,, Întru Slava Tuturor Eroilor Credinței, Culturii, Științei și Păcii” Bustul Cardinalului Iuliu Hossu realizat cu ocazia Centenarului Grupul statuar ,, Tinerețe” Începănd cu anul 2024 Municipiul Gherla deține în patrimoniu imaterial doua Tezaure Umane Vii . Doamna Filep Elisabeta – meșter popular din Sic(acum gherleancă) , creator de piese de port popular maghiar specific Câmpiei Transilvaniei și domnul Emil Mihaiu- ceteraș din Gherla, zona etnografică, Câmpia Transilvaniei dețin acest titlu onorific acordat persoanelor recunoscute de comunitate ca păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial, prin folosirea unor mijloace tradiționale, nealterate. Sub numărul de înregistrare DPC 6732/30.08.2024 Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla a adus un Titlul UNESCO doamnei Filep Elisabeta. 15

Pagina 16

2.2 Evenimente cu potențial turistic 1. ,,Drumul Crucii”- Pelerinaj la Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla, monument arhitectural, locul unde se află o celebră icoană făcătoare de minuni și o renumită școală de iconari. Aceasta este legată indisolubil prin credință de spiritualitatea gherleană, prin harul icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Isus, pictată in 1681 de preotul Luca din Iclod. Edificată în intervalul (1652-1658), biserica de lemn a fost construită încă de la mijlocul secolului al XVI-lea (aceasta a fost distrusă într-un incendiu în anul 1973, când a ars și inscripția anului 1969 de pe clopotul care s-a topit datorită acestui eveniment, la care s-a intervenit cu o reparație capitală în anul 1974). Pelerinajul de la Mănăstirea Nicula se bucură de recunoaștere la nivel național și internațional în comunitățile ortodoxe, la procesiuni participând zeci de mii de oameni ( în anul 2015 aproximativ 35.000 de credincioși, respectiv în anul 2017 aproximativ 27.000 credincioși). Regele Mihai I a împreună cu familia regală a României , a onorat Mănăstirea Nicula prin prezența lor la Slujba de Anul Nou din anul 2007. 16

Pagina 17

.2. Cale de pelerinaj - Mariazell^Șumuleu-Ciuc^Czestochwa^Medugorje * Ca parte a traseului pelerinajul trece prin Gherla, către Șumuleu-Ciuc. Miercurea-Ciuc, județul Harghita, cu ocazia Rusaliilor Catolice. Evenimentul se bucură de participarea unui număr mare de turiști din Ungaria, inclusiv personalități politice care contribuie la capitalul de imagine al circuitului ecumenic și indirect la promovarea obiectivelor religioase aflate pe acest circuit, inclusiv Mănăstirea Sfăntul Petru de Alcantara din Gherla. Pentru exemplificare, în 2018 la evenimentul de la Miercurea- Ciuc au participat peste 100.000 de credincioși catolici, iar în anul 2024, 300.000 de pelerini, în creștere. ____________ *www.mariaut.hu 3. Zilele Municipului Gherla denumite Festivalul Armenopolis Reprezintă un ansamblu de manifestări menite să recreeze și să ofere distracție cetățenilor Municipiului Gherla. Evenimentul se derulează, în general pe durata a trei zile, în luna august după Adormirea Maicii Domnului sărbătoare religioasă foarte importantă, a fiecărui an, și cuprinde 17

Pagina 18

concerte de muzică populară și modernă. Festivalul Armenopolis a inclus în ultimii ani și manifestarea culturii și tradițiilor armenești Înfrățirea municipiului Gherla cu orașe din Germania, Franța, Ungaria, Elveția, Armenia, Bulgaria, Israel, oferă în cadrul festivalului , parteneriate și bune practici, întâlniri cu reprezentanții fiecărei localități. 4. Zilele Culturii și Tradițiilor Armenești Zilele Culturii și Tradițiilor Armenești sunt serbate în luna iunie sau iulie în funcție de Rusaliile catolice, la patru săptămâni de la acestea, în fiecare an cu ocazia ,, Ieșirii Sfântului Grigore Luminatorul din Virab”, episcop al Armeniei. De Sf'ântul Grigore Luminatorul se deschid larg porțile casei parohiale armeano-catolice din Gherla pentru a primii pelerini armeni sosiți din Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea, din Ungaria, Franța sau îndepărtata țară mamă Armenia. Acest eveniment reprezintă celebrarea identității armenilor din zona Gherla, un eveniment cu puternice conotații religioase, dar și etnice și culturale. În cadrul evenimentului sunt servite specialități culinare armene, sunt organizate dansuri și concerte cu muzică armenească, participanții fiind delectați de bogătia obiceiurilor și ospitalitatea gazdelor. 5. Produs de Cluj Evenimentul este organizat de către Consilul Județean Cluj în fiecare vară în Municipiul Gherla și oferă posibilitatea diferitelor expoziții, printre care și expozițiile Asociației Meșterilor Populari, care comercializează miere de albine, siropuri naturale, ulei presat la rece, pâine de casă, icoane pe 18

Pagina 19

sticlă, bijuterii din cupru, produse din piele prelucrată și lemn, cermică și costume populare, precum și diverși producători de legume, fructe și flori și micii producători de carne și produse din carne, produse naturale pe bază de lavandă. Totodată, în cadrul târgului sunt realizate o serie de demonstrații culinare de gătit în aer liber și evoluează diverse ansamburi folclorice și interpreți de muzică populară renumiți, spectacole de teatre de păpuși și ateliere de sculptură în legume și fructe, pentru amuzamentul copiilor. 6. Festivalul internațional de folclor Fundația Teka din Gherla organizează în luna mai Festivalul Interetnic de Folclor ce conține un program cultural având ca scop promovarea, conservarea și valorificarea culturii populare tradiționale din Câmpia Transilvaniei; crearea unei percepții corecte asupra potențialului cultural și social al acestei regiuni. Festivalul este un prilej de întâlnire între dansatorii autentici din sate și tinerii care învață pașii de dans popular, la cursurile organizate. Prin activitățile proiectului Fundației Teka se promovează necesitatea unui dialog interetnic fiind o conviețuiere de secole între români, maghiari, rromi, sași, armeni, cultura tradițională (jocurile, muzica, portul, obiceiurile) îmbogățindu-se prin interferențe și influențe reciproce. 7. Festivalul de Iarnă, este festivalul dedicat colindelor tradiționale specifice zonei folclorice a Transilvaniei. Este organizat în luna decembrie de către și Primăria Municipilui Gherla și Consiliul Local Gherla. 8. ,,Parada iei și a cămeșii tradiționale românești” eveniment organizat în colaborare cu Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla din anul 2016, în luna iunie cu ocazia Zilei Universale a Iei, într-o locație – obiectiv turistic cu participarea instituțiilor Municipiului Gherla ( Casa Municipală de Cultură, Biblioteca Municipală, Muzeul de Istorie al Municipiului, Clubul Copiilor, Liceul Tehonologic și Centrul Turistic Gherla). Parada iei – galerie foto prima ediție 19

Pagina 20

2.3 Obiective turistice balneare curative și obiective ecoturistice 1. Băile Băița- Stațiune turistică de interes local ( stațiune balneo-climaterică în localitate, cartier ) Apele minerale ale celor două izvoare existente în perimetrul Băilor Băița sunt din punct de vedere chimic slab sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice putând fi utilizate atât în cura extenă (sub formă de băi calde), cât și în cura internă ( prin ingestie), debitul cumulat fiind de cca. 70.000 l/24h. Salinitatea redusă a celor doua izvoare (mineralizația totală atingând 2.1g/l se datorează levigării formațiunilor badeniene acoperite și nu a masivului de sare. În cura externă apele se pretează utilizării în afecțiunile reumatismale și articulare și periarticulare, afecțiunile sistemului nervos periferic și afecțiunile ginecologice.Turiștii ar putea beneficia de următoarele cure: - cura externă – afecțiuni reumatismale, articulare și periarticulare, afecțiuni ale sistemului nervos periferic și afecțiunile ginecologice 20

Pagina 21

- cura internă – în afecțiunile gastro-intestinale, hepato-biliare și renalo-uretare . În prezent, în aparține unui investitor străin. 2. Sărătura Gherlei Această locație și așa cum este acum este cautată de cei ce cunosc proprietățile terapeutice ale apei și a nămolului în tratement extern. Se poate preleva nămol sapropelic care ar putea permite utilizarea sa în tratament extern. 3. Băi calde – Gherla Este o bază de agrement și tratament balneologic cu servicii de cazare, agrement cu piscine în apă caldă, tratament cu proceduri și băi sărate, masaj, teren de sport. Ecoturismul reprezintă o formă mai nouă de turism, existând în zona Gherlei rezervații naturale : Lacul Știucii, Stufărișurile de la Sic, Pădurea Ciuașului și salba de lacuri Țaga, Geaca ( I-III), Cătina , Sucutard, Tăul Popii, Suatu. Pe Lacul Știucii – Săcălaia se organizează concursuri de pescuit sportive, chiar și la copcă și se 21

Pagina 22

poate practica vânătoarea, cu respectarea legislației și normelor în vigoare între care zece fonduri de vânătoare ale Ocolului Silvic Gherla: Gherla, Cornești I, Cornești II, Panticeu, Borșa, Țaga, Livada, Sânmărtin, Cristorel, Bonțida.Turismul cinegetic este practicat de un număr redus de persoane interesate, excentrice, dar cu posibilităti materiale superioare, având posibiltatea obținerii unor trofee importante căutate în special de turiștii stăini. În prezent, se remarcă tendința de a da noi valențe ecoturismului, practicarea ecoturismului fiind asociată în anumite oferte de servicii cu turism de aventură în corelare cu activități de team – building ( organizarea unor jocuri de echipă pentru creșterea coeziunii grupului). Lacul Știucii Luciul apei se intinde pe o suprafață de 22 hectare și se spune că la formare apele sale au înghițit o mică așezare romană de pe vremea exploatărilor. Zona protejată ,, Lacul Știucilor” din Săcălaia se întinde pe 140 hectare și este o rezervație zoologică, botanică și peisagistică. Este singurul lac din Transilvania pe care crește stuf plutitor, la fel ca în Delta Dunării. Stufărișurile de la Sic Această rezervație naturală catalogată ,, Delta Ardealului” este una dintre cele mai accesibile rezervații naturale,cu specii rare de păsări printre care Buhaiul de baltă, Eretele de stuf, Stârcul pitic și încurajează birdwatching-ul (urmărirea păsărilor), hobby popular în Occident, dar mai puțin practicat în România. 22

Pagina 23

Situate pe un zăcământ salin, Lacul Știucilor și Stufărișul de la Sic formează un peisaj deosebit în regiune. Lacul Știucilor este cel mai adânc lac cu apă dulce din Câmpia Transilvaniei (10-12 metri, dar adâncimea exactă a apei nu este cunoscută) format pe un vast zăcământ de sare ceea ce ii conferă unicitate). 2.4 Baza materială a turismului în Gherla Datorită frumuseților locale de care dispune municipiul Gherla, patrimoniul cultural, puritatea aerului, apelor, dealurile, istoria locului, împrejurimile, poziția geografică, multitudinea de obiective turistice și diversitatea acestora, potențialul turistic este mare. În plus multiculturalitea, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor și evenimentele cultural-artistice contribuie la atragerea turiștilor. 2.4.1 Capacitatea de cazare turistică în Gherla Unitățile de cazare existente în Municipiul Gherla și clasificarea acestora sunt : Tip Nume Cate Număr Număr Operator Nr. Data Foto unitate unitate unitate go Spații Locuri economic certificat emitere rie calsificare certificat 23

Pagina 24

Hotel Acasă 2 16 38 Ploscar 5248/3371A 24/05/11 Stele Auto radiat 2023 Hotel Merion 3 28 56 Mariflor 13296 14/04/10 Stele Prodcom Pensiune Clasic 3 4 6 Nemirom 17235 18/04/12 turistică Stele Pensiune Ioana 3 18 37 Vlamar 4318/3197 17/05/11 turistică Stele Impex Motel Etrusco 3 13 26 Tuscania 12550/8559 03/02/12 Stele Popas Băile 2 16 38 Dacia 9145/6719 19/05/10 turistic Băița Stele Romana Pensiune Cola 3 11 22 7X4 5945/6186 02/07/09 turistică Stele Import Export Casa Zâna 2 5 11 San 24317/28.12. 28.12.20 Bună Stele Loreno 2021 21 Pensiune Imperial 2 11 25 Merza 14293 15.02.20 Turistică Stele Poliserv 19 Pentru Băi Calde – turism balnear 24

Pagina 25

Tip Nume Catego Numă Număr Operator Nr. Data Foto unitate unitate unitate rie r Locuri economic certificat emitere Spații calsificare certific at Pensiune Băi calde 3 Stele 13 26 Tehnomedical 12938 05/08/ turistică Prodcom 09 Pensiunea Meander – Cartier Băița – organizează tabere de detoxifiere, recuperare, relaxare , răsfăț Pensiune Meander 3 10 20 Meander 13139 27/10/ turistică 09 Stele Hotel Armenopolis *** – camere de închiriat 16 locuri cazare Sofia Apartments *** - camere de închiriat 2 locuri cazare Karol *** - camere de închiriat 22 locuri de cazare 2.4.2 Turiști sosiți in structurile de primire din Gherla in perioada 2022-2024 25

Pagina 26

Sursa: http://www.insse.ro/cms/ Țările de origine ale vizitatorilor CNIPT în perioada 2016-2025 Conform statisticilor numărul turiștilor sosiți în structurile de primire a crescut în anul 2014, ca efect de creștere fiind deschiderea magazinului Kaufland (muncitori, traineri, etc.) ,,,Proiectul Școlar Multilateral Comenius” derulat la Liceul Teoretic ,, Ana Ipătescu” din Gherla, proiect de colaborare între cinci țări partenere implicate în acest proiect, programelor școlare ,, Școala Altfel,, , ,, Săptămâna Verde,, , Introducerea în programa școlară pentru clasa a XI a a materiei Istoria evreilor, Holocaust, iar Liceul Teoretic ,, Petru Maior ,, Istoria locală. 2.5Forme de turism ce pot fi practicate în Gherla Fiecare loc are povestea lui, povestea Gherlei este o istorie cum puține așezări au avut, de aceea cei care doresc să-i o cunoască trecutul, prezentul și viitorul merită o atenție deosebită. Gherla este una din destinațiile foarte puțin exploatate, dar cu potențial semnificativ din acest punct de vedere. Centrul istoric reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare, ce impreună cu alte edificii religioase constituie un posibil circuit turistic - turism cultural , turism ecumenic și de pelerinaj. 26

Pagina 27

O altă formă de turism, turism balnear curativ în Băile Băița , Sărătura, turism medical - Băi Calde. Ecoturismul, turismul de agrement, cu profil piscicol și cinegetic, ca nouă formă de turism, segment neexploatat suficient, aici, în această destinație își gasește locul. Turism rural, tradițional poate fi practicat în comunele învecinate cu Gherla, în unităti turistice de cazare și alimentație publică care iși doresc ca prin gama de servicii să creeze o atmosferă autentică tradițională în care turiștii să participe la manifestările din viața satului- manifestări religioase, obiceiuri și datini locale, la activitătile tradiționale – gătirea specialităților locale , participarea la diverse activități meșteșugărești (olărit, țesut). În comuna Sic – Pensiunea Soviragoferă un pachet de servicii cuprinzător : cazare într-o locație cu specific local, servire și preparare specialități de mâncare ungurești , muzică și costume populare tradiționale – Casa Dansului, vizitarea caselor sicănești, a atelierelor producătorilor locali de pălării și cojoace, participarea la evenimente tradiționale sătești, plimbare cu căruța în jurul satului, sau la stână, vizitarea obiectivelor culturale și religioase din zonă, baie în Lacul Săcălaia. Turism de tranzit, poziția geografică și infrastructura de transport facilitează acest tip de turism. Turism de agrement, odihnă și relaxare, turism de tranzit, turism de vizitare, turism de afaceri, târguri, expoziții, sunt alte forme de turism ce pot fi practicate în această destinația turistică. Municipiul Gherla se distinge din peisajul cultural al regiunii prin caracterul său istoric de oraș târg și prin multiculturalitatea ce se regăsește la nivelul istoricului clădirilor. CAP III Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în Gherla 3.1Analiza SWOT a turismului in Gherla S – Puncte tari W – Puncte slabe - Poziția geografică -la 45 Km de Cluj și 15 km - Unități de primire a turiștilor cu funcțiuni de Dej cazare puține și lipsa categoriilor de 4 și 5 stele; - Moștenirea istorică, multitudinea de obiective oferta de agrement în structurile de primire turistice, multicultutalitate, tradiții ( concentrare turistică insuficientă de obiective antropice- biserici medievale, - Colaborare deficitară intre agenții eonomici muzee, atât edificii laice cât și religioase, locali din domeniul turismului 27

Pagina 28

instituții culturale și artistice)- centrul istoric - Insuficienta informare a comunitătii a rolului bine conservat , edificii istorice cu arhitectonică turismului și posibilitatea dezvoltării economice valoroasă. a zonei cu ajutorul turismului Gherla este singurul oraș din România care a - Monumente istorice și clădiri în stare precară fost construit in secolul al XVIII-lea după un de conservare și reabilitare plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat - Insuficienta semnalizare a obiectivelor turistice până acum, și se remarcă prin prezența stilului ( panouri cu descrieri, indicatoare ) baroc, preponderent in oraș. - Fluctuația personalului în domeniul serviciilor - Resurse naturale, floră, faună atât în turistice destinația turistică Gherla, cât și în apropiere - Transporul public problematic în Gherla - Infrastructură transport : rețea feroviară, drumuri naționale și internaționale, firme de trasport certficate în zonă și existența unei centuri de ocolire pentru trafic greu, iar la 45 km, în Cluj Napoca aeroport. - Posibilitatea practicării diverselor tipuri de turism și axarea pe turiști țintă, în toate anotimpurile( grupuri țintă :comunitatea armenilor, comunitatea maghiarilor, comunitatea evreilor, turiști cu venituri ridicate- turism cinegetic și altele) - Poluare atmosferică scăzută, un ph optim , un nivel scăzut de zgomot (dirijarea traficului greu pe centură) - Acreditarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică- credibilitate, promovarea patrimoniului destinației turistice Gherla, a evenimentelor cultural-artistice, întocmirea și analizarea chestionarelor pentru turiști și agenții economici implicați în turism - În municipiul Gheral există o serie de obiective culturale care pot fi valorificate - Oraș cosmopolit din punct de vedere etnic și 28

Pagina 29

confesional - Biblioteca Municipală este modernizată și dotată - Înfrățirea municipiului Gherla cu orașe din Germania, Franța, Ungaria, Elveția, Armenia, Bulgaria, Israel - Digitalizare și promovare: website turistic https://turism.gherla.ro/ro#, aplicație mobilă City App Gherla, prezență în socila media – articole ziare locale, județene, naționale, internaționale, filme de promovare O - Oprotunități T – Amenințări - Dezvoltarea și altor forme de turism- - Degradarea mediului, depozitarea necontrolată cicloturism amenajarea unor trasee pentru a deșeurilor de către turiști cicloturism și drumeții - Competitivitatea localităților învecinate și a - Organizarea evenimentelor și cuprinderea altor localități baroc obiectivelor turistice în acestea ( zilele portilor - Forța de muncă necalificată, fluctuantă deschise, evenimente culinare specifice etniilor) - Costuri ridicate pentru restaurarea obiectivelor - Accesarea de fonduri europene turistice, pentru tehnologie nerambursabile pentru reabilitarea unor clădiri, - Valorificarea deficitară a importantelor lăcașe modernizarea lor, amenajarea de trasee turistice de cult cu valoare de patrimoniu viabile, dezvoltarea unităților de primire turiști, - Intervenții neprofesioniste pentru reabilitarea clasificarea celor neclasificate monumentelor istorice, care conduc la - Atragerea ONG-urilor de profil , a degradarea acestora investitorilor străini și implicarea comunității - Nerespectarea Planului Urbanistic General și a - Reacreditarea Centrului de Informare și regulamentelor urbanistice generează poluare Promovare Turistică – promovarea estetică a peisajului natural patrimoniului destinației turistice Gherla, a - Dificultăți ale autorității locale de a susține evenimentelor cultural-artistice, întocmirea și cofinanțarea pentru proiecte mari de dezvoltare analizarea chestionarelor pentru turiști și agentii urbană economici implicați în turism - Schimbări legislative 29

Pagina 30

- Stimularea dezvoltării turismului balnear - Pandemii prin crearea unor centre spa și welness de un nivel înalt - Înscrierea destinației turistice Gherla in circiute turistice regionale, naționale, internaționale - Încheierea unui parteneriat public – privat , elaborarea unui program cu implicarea Centrului de informare turistică - Programele operaționale ale noului exercițiu financiar 2021-2027 - Depunere documentație Gherla Stațiune de interes național - Gherla oraș baroc – UNESCO - Diversificarea ofertei turisice – experiențe autentice (gastronomie, meșteșuguri ), crearea de trasee tematice, semnalistică - Cooperare regională: trasee turistice integrate, brand regional 3.2 Scopul și obiectivele planului de dezvoltare turistică , plan de acțiuni Viziunea acestui proiect este de a transforma Gherla într-o destinație turistică competitivă, și să-i confere statutul de odinioară și includerea acesteia în circuitul regional, național și internațional. Planul de dezvoltare turistică vizează dezvoltarea infrastructurii turistice, transformarea obiectivelor culturale din municipiul Gherla în obiective turistice, inclusiv includerea lor intr-un circuit turistic, promovarea municipului Gherla, având in vedere analiza SWOT cu identificarea punctelor slabe și a oportunităților. 30

Pagina 31

Dezvoltarea infrastructurii prin dezvoltarea unităților de cazare pentru asigurarea unui minim de spații de cazare în zonă ( stimularea înființării de pensiuni turistice și agroturistice, amenajarea unui spațiu de cazare); dezvoltarea unităților de alimentație publică pentru susținerea activității de turism; construirea unui complex turistic și de agrement conform Strategiei integrate de dezvoltare urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla; Transformarea obiectivelor culturale din municipiul Gherla în obiective turistice prin: promovarea turismului cultural, religios, de agrement; introducerea municipiului Gherla în circuite turistice culturale și religioase; implementarea și dezvolatrea agroturismului și turismului ecologic; dezvoltarea turismului școlar prin organizarea unor tabere ( tabere de creație pentru pictură, pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale și altele ); crearea și organizarea unor evenimente și acțiuni cu specific local – elaborarea calendarului de evenimente de nivel național și internațional; schimburi culturale și proiecte de infrățire a municipiului cu alte localități din țară și străinătate; identificarea și amenajarea traseelor pentru cicloturism și drumeții; colaborarea cu centrele turistice județene pentru identificarea și includerea celor mai reprezentative obiective turistice în circuite și pliante regionale, naționale. Promovarea municipiului Gherla, ca plan de dezvoltare turistică, prin elaborarea a diferite materiale și instrumente de prezentare și promovare a municipiului ( broșuri, pliante, catalog de promovare, întreținere și actualizare site turistic, filme promoționale, filmare cu drona a destinației turistice Gherla, achizitionarea aparaturilor speciale pentru fotografii, broșuri, pliante în mai multe limbi de circulație internațională, cărți poștale) , costuri estimative 150.000 lei. Incheierea unui parteneriat public- privat până în luna noiembrie 2030 și elaborarea unui program de activitate – oferirea de vouchere turiștilor din unitățile de primire turistică vouchere care includ vizitarea obiectivelor turistice; discutarea planului de promovare turistică și analizarea acestuia, propunerea unor activități și urmărirea efectuării lor și evidențierea problemelor întâmpinate, discutarea rezultatelor chestionarelor propuse de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla atât pentru turiști cât și pentru unitățile cu funcțiuni de cazare , cu funcțiuni de alimentație publică ( anexa 1) pentru creșterea calității serviciilor oferite, și pentru a analiza propunerile turiștilor cu privire la agrementul solicitat în vederea programării investițiilor necesare; colaborarea permanentă cu agențiile de turism atrase, a ghizilor de turism, organizarea unui nou infotrip, afilirea la un OMD județean. Calitatea serviciilor pentru o competitivitate cu alte destinații turistice este esențială, de aceea un 31

Pagina 32

capitol important este rezervat calității serviciilor oferite și permanenta îmbunătățire a acestora prin solicitarea unor programe de formare, de perfecționare profesională, de recalificare , de reconversie profesioanală, costuri estimative 2.000 lei/ persoană, în special dacă se dorește axarea pe segmente țintă- turiști cu venituri ridicate. Pentru creșterea fluxului de turiști în Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Gherla, pentru că spațiul o permite, organizarea de expoziții în continuare(costuri estimative 450 lei ), având astfel posibilitatea de indentificare a artiștilor locali și nu numai, expoziții cu diverse teme, organizarea de concursuri cu teme turistice sub tema: ,, Gherla prin ochii mei”, organizarea de seminarii de informări trimestriale adresate comunității, (cost estimativ 50 lei ) cu distribuirea materialelor promoționale, informarea elevilor în programul școlar ,,Săptămâna altfel” despre obiectivele turistice locale, ,,Săptîmâna Verde,, de asemenea, realizarea Proiectului de promovare ,, Povești din Armenopolis-Gherla” . Promovarea destinației turistice Gherla prin internet , promovare online necesită o strategie , care este responsabilitatea Centrului Turistic Gherla, promovarea pe facebook, instagram , și alte rețele de socializare; un rol important îl are actualizarea și întreținerea site-ul existent https://turism.gherla.ro/ro# , un site cu o structurare deosebită și o concepție modernă care are în stuctura sa o parte dedicată turismului din Gherla; pentru mediul on line și un ajutor pentru turiștii sosiți este City App Gherla ce se poate descărca pe telefon și utiliza pentru informare prezent și pe QR -codul plăcuțelor de promovare a obiectivelor turistice, necesitând o actualizare permanentă. Pentru o promovare mai eficientă în mediul on-line, organizarea unui concurs în mediul online, ,,Parada Iei”, Îmbracă o Ie și trimite-ne o fotografIe, te așteptăm a cea mai mare paradă online. Utilizatorii mediului on line sunt în creștere, pentru toate vârstele iar internetul permite contactul cu potențialii turiști 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365/366 zile din anul calendaristic, ceea ce înseamnă difuzarea informațiilor în timp real, oriunde în lume, astfel se impune o informare eficientă turiștilor în acest mediu de dezvoltare uimitor , un ,,trend” în care este imposibil să nu exiști. Componente suplimentare în dezvoltarea turistică al orașului ce pot fi devoltate sunt: contextul istoric detaliat Prezentarea cronologică a istoriei orașului și a importanței sale culturale; Elemente de patrimoniu imaterial ( tradiții, legende, obiceiuri locale nedescoperite); Analiză pe piața turistică (benchmarketing) compararea orașului cu alte orașe mici istorice de succes ( naționale sau internaționale), Lecții învățate și bune practici; studii de impact, Evaluarea potențialului economic 32

Pagina 33

(venituri, locuri de muncă, investiții), impact ecologic și cultural al turismului asupra comunității ; profiluri de turiști țintă, segmentarea pieței (turiști culturali, ecoturiști, familii, seniori, digitali, nomads)., Adaptarea ofertei la nevoile fiecărui segment, Implicarea comunității locale în turism ( turism participativ), riscuri legate de sezonalitate, supraaglomerare, subfinanțare etc. Plan de acțiuni pentru perioada iunie 2025 – iunie 2030 Obiective Măsuri Timp Parteneri Monitori zarea acțiunii - expunerea și distribuirea In Primăria Angajații CNIPT materialelor promoționale ale fiecare Gherla , Gherla Instituțiile municipiului Gherla în fața miercu organizatoare centrului turistic, și materialele ri- ale promoționale și afișele pliante evenimentelor evenimentelor , pentru eveni mente când sunt Creșterea - concursuri pe grupe de clase cu Joi – Instituțiile Angajații CNIPT numărului de temele : ,, Micul ghid de turism”, la de Gherla vizitatori in centrul ,, Gherla prin ochii mei” - desen, două invățământ turistic la 10.000 proiecții de filme despre Gherla, săptă din vizitatori, de la proiecții fotografii mâni municipiu 5.000 persoane în 2018 ( deschis din 10 mai 2016) – plan pentru perioada 2025- 2030 33

Pagina 34

- organizarea de expoziții și Înce Micii Angajații CNIPT indentificarea artiștilor locali și nu pând cu meșteșugari, Gherla luna numai, expoziții cu diverse teme, ianuarie artiști, ONG de fotografii, stabilirea calendarului -uri interesate, Asociații de artiști - colaborarea cu presa locală și Perma Ziarul Făclia Director – județeană pentru promovarea nent - local, CNIPT Gherla evenimentelor și elaborarea județean articolelor despre CNIPT și Gherla Info activitatea sa Creșterea - realizarea planului de promoavare 1 lună Primăria Angajații CNIPT numărului de a paginii facebook , promovarea Gherla , Gherla cu vizitatori pe pagina CNIPT – ului Consiliul aprobarea site-ului - promovarea permanentă in mediul Local al Directoru https://turism.gherla virtual al site-ului Municipiul lui de centru .ro/ro# cu 300 % - promovarea evenimentelor vizibil ui Gherla în site - includerea site-ului in toate materialele promoționale - efectuarea programului de publicări a articolelor - folosirea QR codurilor pe broșuri - folosirea stikerelor cu date CNIPT -ului , a site-ului Încheierea a 5 - parteneriat cu Centrul Turistic 3 luni Consiliul Director – parteneriate Județean pentru elaborarea Județean CNIPT Gherla 2025-2030 broșurilor ce conțin obiective Cluj turistice din Gherla, schimb de bune practici Liceul - parteneriat cu Liceul Tehnologic perma Tehnologic Gherla , liceu cu clase de turism și nent Gherla alimentație – informări, lecții, practică Alte instituții Realizarea de - identificarea traseelor și marcarea 5 luni Echipa de Primăria Gherla trasee pentru acestora Cercetași 51 și drumeții și - includerea traseelor în materialele Czetz Janos; Echipa de cicloturism - 2030 promoționale Primăria Cercetași, - inființarea unui bike point- Gherla; Angajații CNIPT închiriere, staționare biciclete Fundația Gherla - amenajarea unor spații de recreere Teka; și promenadă ( pe deal, pe dig) Asociația Adventure Academy Mese rotunde cu - mese rotunde pentru identificarea anual Agenții Angajații CNIPT 34

Pagina 35

agenții ecomonici nevoilor turiștilor, agentilor economici Gherla implicați în turism- economici implicați în turism, ale unităților în vederea creșterii analizarea chestionarelor propuse de cazare, calității serviciilor de către Centrul turistic Gherla ( de și oferirea de Anexa 1) pentru creșterea calității alimentație servicii noi serviciilor, găsirea soluțiilor de publică, turiștilor satisfacere a nevoilor turiștilor în mass media unitățile de primire turiști - desfăsurarea meselor rotunde în sediul Centrului Turistic - organizare infotrip Zilele ,, Porților - stabilirea împreună cu Uniunea anual Primăria Administratorii Deschise” la Armenilor din România Filiala Municipiulu Instituțiilor, Catedrala Gherla , respectiv Comunitatea i, UAR, Primăria, Armenească, Evreilor din Gherla, cu tutorele Comunitatea Angajații CNIPT Sinagogă , Biserica Bisericii,, Sfântul Iosif” - vizitarea Evreilor, Gherla ,, Sfântul Iosif” - veșmintelor Cardinalului Iuliu Casa de vizitarea Hossu, o zi în care să realizăm Cultură, veșmintelor ,,Ziua Porților Deschise” Liceul Cardinalului Iuliu - în acea zi să organizăm și un Tehnologic Hossu concert de muzică clasică în Gherla obiectivul turistic - clasa de turism Semnalizarea - indicatoare temporare amplasare După Primăria, Director CNIPT orașului și a în gară, autogară, centru, pentru 15 zile Firma Gherla – obiectivelor semnalizarea centrului turistic și a de la căstigătoare cuprinderea turistice obiectivelor turistice și într-o limbă modifi a licitației de cheltuielii în de circulație internațională carea achiziționare buget - descrierea obiectivelor turistice pe legisla ,CNIPT benere A3, atât în limba română cât ției Gherla și într-o limbă de circulație privin internațională d Acredi tarea CNIP T -urilor Alte obiective Reacreditarea Centrului Național de Odată Consiliul Director CNIPT Informare și Promovare Turistică cu Local Consiliul Local Gherla modifi care Aderarea sau Înființarea unui OMD legisla Consiliul Consiliul Local – Organizație de Management a ției Local Destinației Stabilirea unei taxe de promovare Consiliul Consiliul Local pentru agenții economici, ex 10 Local lei/an 35

Pagina 36

Consiliul Consiliul Local Stabilirea unei taxe pe turist aplicată Local la cazare, ex 5 lei/turist/odată la cazare Primăria Primăria Organizarea unui magazin de Municipiulu Municipiului suveniruri i Dovada realizării obiectivelor stabilite în planul de acțiuni se monitorizează lunar, pentru fiecare obiectiv existând pârghii: fotografii, statistici, chestionare, liste de prezență, programări ale publicărilor. Săptămânal directorul centrului turistic analizează chestionarele turiștilor aplicate în centrul turistic și registrul de impresii ale turiștilor, discută cu angajații concluziile chestionarelor centrului și propun imbunătățirea activității în funcție de rezultate ( Anexa 2 ). CAP IV Potențial competitiv Gherla se poziționează în România, în Europa, un oraș valoros și reprezentativ din punct de vedere istoric, cultural, educativ și identitar, astfel orașul este considerat acum, cel mai bine conservat oraș dintre cele vechi din România, iar la nivel național este promovat de Ministerul Turismului în broșura Rutele Culturale Europene pe teritoriul României , Ruta Culturală Europeană Via Habsburg, alături de Timișoara, Arad, Oradea, Alba-Iulia, Sibiu, pagina 32-33, ca fiind singurul oraș din România care a fost construit în sec.XVIII după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. 36

Pagina 37

Istoria punctuală și evenimențială transmisă astăzi prin legendele, miturile și poveștile urbane conturează acel ,,spirit al locului” ( definit conform Declarației ICOMOS, Quebéc,2008 ), atât de necesar în fundamentarea identității locale și a perpetuării sale prin turism. Aceasta se conturează în jurul evenimentelor, locurilor și numeroaselor și diverselor personalități care s-au născut, au trăit, au studiat sau doar au trecut prin Gherla, lăsând în urma lor un patrimoniu material și imaterial extrem de atractiv. Între motivațiile de bază ale oricărui turist, patrimoniul ( natural, antropic, material sau imaterial) reprezintă suportul care susține atractivitatea, credibilitatea și importanța destinației. Multiculturalismul ( români, maghiari, romi, germani, armeni, evrei și altele), dublat de pluriconfesionalism ( ortodox, romano-catolic, greco-catolic, reformat, culte neo-protestane, alte religii și atei) fundamentează tradiția identitară a orașului, generând, per ansamblu, o atmosferă pozitivă la nivel interetnic și interconfesional. Elementele de identitate locală autentice reprezintă resurse ale dezvoltării turismului - patrimoniul material și imaterial divers ( monumente, evenimente, muzee, etc.)- după cum reise din prezentarea patrimoniului turistic realizat anterior. Resursa umană ce activează pe plan local în activități directe sau conexe cu turismul are posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile și competențele în cadrul universităților cu tradiție din județ, care oferă posibilități de specializare în domeniul turismului, având un nivel calificativ ridicat. Specificul gastronomic local/ardelean/național trebuie valorificat în unitățile de servirea mesei, valorificarea identității gastronomice – Ciorba de urechiușe ( Aganciabur, Ciorba armenească de hurut), Varză a la Cluj, Gulaș, platouri cu brânzeturi, slănină, ceapă, cârnați -rețete locale etc. , reastaurant tradițional Este necesară realizarea meniurilor unităților de servire a mesei în cel puțin o limbă de circulație internațională sau în limbile etniilor. Ca urmare a analizei realizate în ultimii trei ani s-au constat câteva puncte slabe ale dezvoltării turistice: starea precară a Casei Municipale de Cultură, sau lipsa unui spațiu multifuncțional care să permită organizarea de evenimente de amploare ( expoziții , congrese ), lipsa spațiului delimitativ pe carosabil, în centrul orașului, unde autocarele să poată debarca/îmbarca 37

Pagina 38

turiști, starea deteriorată a unor obiective aparținând patrimoniului material, transportul pe raza orașului nu este îndreptat și către turiști- în mijloacele de transport și în stații nu se găsesc informații într-o limbă de circulație internațională, nivelul redus de implicare participativă a comunității în cunoașterea, conștientizarea și promovarea unitară a identității turistice a orașului, reglementările legislative și organizatorice îngrădesc activitățile pe care le poate derula Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, În acest context rolul centrului turistic este de a desfășura activități pentru conștientizarea comunității locale asupra patrimoniului turistic și de participare activă la conservarea și perpetuarea acestuia, oferind suport material și științific în cadrul politicilor publice și a parteneriatelor public-private. Amenințările identificate sunt: colaborarea redusă între actorii implicați în activitatea turistică, precum și între aceștia și instituțiile publice ( identificarea adesea cu centrul de informare și promovare turistică) gherlenii nu își cunosc orașul din punct de vedere turistic proliferarea percepției că Municipiul Gherla este un oraș cu potențial turistic bogat ce merită descoperit, o destinație de tranzit, lipsa unui sistem de urmărire a activității turistice, pe baza căruia să se evidențieze impactul acestuia în municipiu. Oportunități în dezvoltarea turistică gherleană: spiritul și identitatea locală pot fi valorificate prin activități de agrement și animație turistică ( atât în spații interioare cât și exterioare), asocierea Gherla-Cluj-Transilvania, valorificarea caracterului multicultural și multietnic, 38

Pagina 39

diversitatea confesională, tradiția parcursului istoric și a istoriei urbane a orașului, istoria punctuală și evenimențială, municipiul beneficiază de o expunere și promovare puternică din partea diverselor instituții de cultură și organizații, poziționarea geografică ce permite realizarea de trasee și itinerarii de tip stea, cu punctul central Gherla, direcțiile de finanțare din diverse surse, pentru restaurarea patrimoniului, valorificarea legendelor orașului (unele dintre ele nefiind cunoscute nici de către localnici) și a valorilor imateriale ale orașului: orașul baroc , practicile sărbătorilor creștine, obiceiurile legate de ciclul vieții, omului, relația cu natura), fiecare locuitor al municipiului trebuie să fie un ambasador al orașului, oriunde ar merge, fie în țară, fie în străinătate, gastronomia locală poate reprezenta un element de identitate din punct de vedere turistic pentru Gherla. Preparate precum ,, Ciorba de hurut ”, ,, Varză a la Cluj „ , gulaș, platourile reci din care să nu lipseacă slănina afumată , brânza, ceapa, pot reprezenta elemente de referință pentru orice turist care ne vizitează orașul, ,, Asociația Artizanilor din Gherla „, activitatea Clubului Copiilor - Micii Meșteri Mari, meșteri, indicatori și păstrători de tradiții în realizarea produselor tradiționale, produsele realizate de aceștia putând reprezenta suveniruri pentru turiști ( produse autentice) contribuind la promovarea municipiului ca destinație turistică, turism activ: cicloturism, drumeție, escaladă și alergare, activități disponibile în diverse forme de organizare, serviciile profesionale de ghidaj turistic, oferirea unor funcții alternative spațiilor existente în oraș ( cimenatografe, teatre, săli de expoziții, conferințe), 39

Pagina 40

Alte activități ce s-ar putea realiza : crearea unui ghid turistic audio, disponibil în limba română și mai multe limbi de circulație internațională, pe care turiștii să-l poată închiria sub formă de aparate, crearea unor trasee tematice de tip stea ( tematice și/sau compementare) în zonă, județ, indexarea restaurantelor și ale structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare tuturor unităților cu profil turistic din municipiul, semnalizarea existenței Castrului Roman, semnalizare turistică unitară ,,orașul baroc” - delimitarea teritorială a centrului istoric unde să fie implementată o abordare unitară a turismului și totodată să fie impus un set de reguli și proceduri pe care să le adopte toți operatorii economici ( folosirea limbilor de circulație internațională , semnalizare specială, limitarea activității și condiționarea funcționării lor , etc.); includerea în Patrimoniul UNESCO – dacă ,,orașul baroc” este un obiectiv turistic de prim rang care să reprezinte importanță mondială ( obiective UNESCO). CAP V Concluzii Municipiul Gherla , prin caracterul său istoric și multiculturalitatea, în ceea ce privește potențialul turistic (cadrul natural, așezarea geografică, factorii terapeutici de care dispune, monumentele istorice- culturale, atât laice cât și ecleziastice, obiectivele balneare , obiectivele ecumenice, ecoturistice, evenimentele cu potențial turistic) printr-o campanie de promovare eficientă poate ajunge la dezvoltarea turistică- turismul poate fi o sursă importantă pentru realizarea de venituri ( dar aceasta presupune investiții pentru a fi o destinație competitivă). Activitatea turistică in municipiul Gherla este influențată de media de ședere a turiștilor de 2.13 nopți/2024, ceea ce subliniază existența turismului de tranzit. 40

Pagina 41

Lipsa unei politici conexe eficiente de promovare a municipilui Gherla, a agenților economici implicați în turism, a ONG -urilor existente, interesate de programele stabilite și a Centrului turistic Gherla . Lipsa unui program de promovare a micilor meșteșugari, artizani și a rețelei de distribuire, lipsa unui magazin de suveniruri; O ultimă concluzie este comportamentul celui care oferă servicii turistice sub aspectul corectitudinii și solicitudinii, profesionalismului cu scopul creării unei imagini pozitive privind municipiul Gherla, pentru că un turist mulțumit aduce alți turiști, iar un turist nemulțumit influențează alți zece potențiali turiști. Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie de strategii ( înființare OMD – Organizație de Management a Destinației-entitate cu personalitate juridică, care funcționează prin asocierea, în temeiul Ordonanței Guvernului nr.26/2000, cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și competările ulterioare, autorităților locale din competența destinației, cu organizațiile/federațiile patronale din turism, sau , după caz, cu reprezentanți ai mediului privat din turism, care asigură realizarea politicii de marketing, în conformitate cu dispozițiile legale în domeniu, în vigoare, și gestionarea coordonată a componentelor destinației în scopul dezvoltării și valorificării potențialului turistic al destinației. Pot adera în calitate de membru asociat și alte entități relevante, cum ar fi asociații de promovare, asociații profesionale, administratori ai ariilor protejate, mediu academic și de formare profesională în turism și alții asemenea), care să aducă calitatea necesară competitivității, care să aducă venituri atât pentru populația zonei cât și pentru economie în ansamblu, turismul are un efect multiplicator direct și indirect ( ca efect direct circuitul monetar provenit de la turist, cheltuielile turistice crează un venit , care la rândul său produce un lanț de cheltuieli- venituri- cheltuieli). Astfel, pentru obținerea rezultatelor dorite este nevoie de un management durabil al industriei turistice în municipiul Gherla. 41

Pagina 42

Anexa 1 Chestionar pentru turiști in unitățile de primire turistică ( tema: gradul de satisfacție al clientului) Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar 1) Cum ați aflat de noi ? ........ Reclamă .......... Broșuri, cataloage ....... Pagină internet ............Alte surse 2) Sunteți mulțumit de serviciile oferite de unitatea noastră ? Propuneri pentru imbunătățirea acestora . ........ Da ....... Nu ...................................................................................................................... 3) Cum apreciați calitatea personalului nostru ? ......... foarte bună ........... bună ........ satisfăcător ............. nesatisfăcător 4) Sunteți mulțumit de infrastructura unității noastre ? ........ mulțumit ..... satisfăcător ......nemulțumit ...... alte aprecieri ................................... 5) Doriți sa reveniți in Gherla ............................... Vă mulțumesc Chestionar pentru unitătile de primire turistică ( pentru dezvoltarea de noi produse , servicii turistice) 42

Pagina 43

Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar 1) Denumirea unitătii de primire turistică ............. ....................... Tipul unității turistice ..................... 2) Categoria de clasificare ...................................... Număr de camere ( pentru structuri de cazare) .......................... Număr mese servire (pentru structuri alimentație publică) ................... 3) Servicii oferite turiștilor .................. Restaurant ......... Masă la cerere ................. Pensiune completă ............Piscină, saună ..................Bază de agrement Exlicații............................................................. .............. Parcare auto pentru turiști .........Alte servicii .............. 4) Ce programe de agrement oferiți turiștilor? .............. Vizite la obiective turistice .............. Drumeții organizate, excursii ............. Evenimente culturale .......Altele .............................. 5) Întâmpinați dificultăți in găsirea personalului calificat care să lucreze in unitatea dumneavoastră? ......... Da ......... Nu Motivați in cazul in care ați răspuns da ................................................................................ 6) Cum vă promovați serviciile oferite turiștilor ? ...... Online ........ Pliante , materiale promoționale ............... Alte modalități ....................................... 7) In următorii 2 ani ce servicii doriți să oferiți in plus turiștilor ? 43

Pagina 44

.............................................................................................................. 8) Care sunt obiectivele turistice cele mai vizitate de turiștii dumneavoastră ? ............................................................................................. 9) Cum credeți că trebuie să se implice autoritățile in dezvoltarea turismului ? ................................................................................................... 10)Propuneri pentru creșterea numărului de turiști in municipiul Gherla ..................................................................................................................... Vă mulțumesc Anexa 2 Gherla Chestionar privind activitatea Județul Cluj Centrului turistic Gherla P-ța Libertății nr. 3 https://turism.gherla.ro/ro# [email protected] 0264.241925 Vă rugăm să completați sau bifați una sau mai multe variante din chestionar Date de identificare Nume .............................. Prenume ......................................... Date de contact ........................... Vârstă .......... Adresă ................................................................................. Telefon ..................... 1) Ce fel de servicii vi s-au oferit de către Centrul turistic Gherla : ...... Informații despre obiective turistice din Gherla și imprejurimi ...... Informații despre evenimente organizate in Gherla și in regiune 44

Pagina 45

...... Informații despre structurile de cazare, alimentație publică din Gherla și imprejurimi ....... Informații despre servicii de transport și programe de călătorii ........ Materiale informative ........ Organizarea de vizite ....... Altele ( precizați care ) ................................. 2) Cu cât apreciați că a crescut gradul Dumneavoastră de informare cu privire la obiectivele turistice și evenimente datorită activității Centrului turistic Gherla? ..... Deloc ...... Min. 25 % ..... Min 50 % ....... Min 75 % ...... Mai mult de 75 % 3) Ce alte servicii ati dori să vi se ofere de către Centrul turistic Gherla ? ......................................................................................................................... .............................................................................................................................. 4) Care dintre canalele de comunicare ale Centrului turistic Gherla le folosiți cel mai mult ( alegeți o singură variantă) ? ........ Pagina de internet (https://turism.gherla.ro/ro# ) ........ Pagina de facebook ( visit Gherla) ........ Prefer comunicarea directă prin telefon ........ Prefer comunicarea prin email ........ Altă metodă ( precizați care ) : .......................................................................................................... 5) Cât de mulțumiți sunteți, per ansamblu, de informațiile oferite de Centrul turistic Gherla ? ....... Deloc mulțumit ....... Mulțumit ........ Foarte mulțumit ...... Nesatisfăcător 45

Pagina 46

6) Cât de mulțumit sunteți, per ansamblu, de relația cu angajații Centrului turistic Gherla ? ....... Deloc mulțumit ....... Mulțumit ........ Foarte mulțumit ....... Nesatisfăcător 7) Enumerați eventualele propuneri pentru imbunătățirea /eficientizarea activității Centrului turistic Gherla ........................................................................................ ............................................................................................ ............................................................................................ Vă mulțumim Bibliografie Ioan CÂMPEAN, GHERLA Istorie- Cultură- Spiritualitate , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011, pag. 532 Virgil POP, Armenolpolis oraș baroc, Editura Accent, Cluj Napoca, 2012, pag.20-231 STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021 – 2027 A MUNICIPIULUI GHERLA ,DEZVOLTARE PENTRU VIITOR , Municipiul Gherla 46

Pagina 47

Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului Național de Informare și Promovare T uristică Gherla, Primăria Municipiului Gherla, martie 2016 Harta Municipiului Gherla, Schubert&Franzke www.gherla.ro - www.mariaut.hu http://www.insse.ro/cms/ Foto : Constantin Istici www. gherlainfo.ro 47