Hotărâre a Consiliului Local

Hotararea nr.11 din 20.03.2025 privind aprobarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Garbau pe anul 2025

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 11
Data
20.03.2025
Emitent
Comuna Gârbău, jud. Cluj
Publicat online
20.03.2025
Pagini
35 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 11 din 20.03.2025, „Hotararea nr.11 din 20.03.2025 privind aprobarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul comunei Garbau pe anul 2025”, Comuna Gârbău, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariagarbau.ro/wp-content/uploads/2020/06/Hotararea-nr.11-din-20.03.2025-privind-aprobarea-Planului-de-analiza-si-acoperire-a-riscurilor-la-nivelul-comunei-Garbau-pe-anul-2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/garbau/223610-hotararea-nr-11-din-20-03-2025-privind-aprobarea-planului-de-analiza-si, 19.11.2026)

Fișier creat
07.04.2025
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ COMUNA GÂRBĂU Loc. Gârbău, str. Principală, nr. 5, com. Gârbău, jud. Cluj, România Tel: 0264 — 283.734, Fax: 0264 — 283. 616 e-mail: primaria.garbau( yahoo.com HOTĂRÂREA NR.I1 DIN DATA DE 20.03.2025 privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul comunei Gârbău, judetul Gârbău pe anul 2025 Consiliul Local al Comunei Gârbău, judetul Cluj întrunit în ședința ordinară din data de 20.03.2025 Analizând referatul de aprobare si raportul compartimentului de resort și avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Gârbău Ținând cont de prevederile - HG nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc; - art.14 punctul 2 HG. 1492/2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste; art. 13 lit. “a” si art.14 lit “a” din Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ; - art. Salin. (1), art. 10 lit. d), art. 25 lit. b) din Legea protecței civile nr. 481/2004, republicată, a protecției civile cu modificările și completările ulterioare, prevederile art.6 alin.l din Anexa nr.l la Ordinul MAI nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor. În conformitate cu prevederile art. 7 alin.(4) si alin.(13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 831/2022 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a - Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; În temeiul dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit.d), alin. (7) lit. h), art. 139 alin. (1), art. 140 alin. (1), art.196 alin. (1) lit. a), art. 197 alin. (1)-(2), alin. (4)-(5), art. 198 alin. (1)-Q2), art. 243 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul comunei Gârbău, judetul Cluj pe anul 2025 conform Anexei ce face parte din prezenta hotărâre. Art.2. Hotărârea poate fi contestată, în termenele și condițiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art.3. Prezenta hotărâre se comunica Instituției Prefectului județului Cluj „primarului comunei Gârbău persoanei delegate cu atribuții SVSU si se afiseaza pe site-ul institutiei. , CONSILIERI PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ TOTAL.- 11 se Na PREZENȚI. || VOTURI PENTRU- || ABȚINERI- O

Pagina 2

Anexă la HCL GÂRBĂU nr. / ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ 3 PRIMĂRIA COMUNEI GÂRBĂU PLANUL DE Ș ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL AL COMUNEI Moldovan Alina

Pagina 3

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU CAPITOLUL I Dispozitii generale SECȚIUNEA 1-a Definiție, scopuri, obiective Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna Gârbău, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale și celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor, - amplasarea și dimensionarea unităților operative; - stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență, - alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoașterea, de către toți factorii implicați și de către populație a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență; - optimizarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECTIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de urgență, CLSU alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență al judetului Cluj. Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum și cel al celorlalte forțe destinate prevenirii și combaterii riscurilor generatoare de situații de urgență are obligația să cunoască în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză și acoperire a riscurilor și să îl aplice, corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Pagina 4

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Responsabilitățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața și proprietatea și a concetățenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea /reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; - participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență. Consiliul local și primăria Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie pregătite să facă față gestionării situațiilor de urgență prin comitetele județene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenția altor autorități și structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire și răspuns locale constituie prioritatea esențială. Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, analizează anual și ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

Pagina 5

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității administrativ- teritoriale; - hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de organizare și funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționarea acestuia în condiții de operativitate și eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanță; - aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea prevederilor acestor documentații; - determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje și financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență și organizează exerciții și aplicații, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenției operative; - asigură organizarea și instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de salvare-evacuare a populației afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de urgență; - menține în stare de funcționare drumurile și accesele în zonele calamitate; - coordonează acțiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență; - asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite și condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția și depozitarea bunurilor evacuate, securitatea și paza zonelor evacuate; - coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau comunităților izolate. c) post dezastru: - participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor și gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană și îmbrăcăminte și de distribuire a acestora, precum și pentru cazarea în locuințe temporare; - asigură condițiile pentru asistența sanitară; -coordonează activitățile de reconstrucție și restaurare a activității normale; - organizează activități de ajutor financiar. Instituții și operatori economici Instituțiile publice și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc și punctul de declanșare a unei situații de urgență. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligații:

Pagina 6

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - să notifice autorităților competente inventarul de substanțe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgență internă; - să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect și complet populația din zonele de planificare la urgență; - să desfășoare exerciții de verificare a planurilor și pregătire a forțelor proprii de intervenție; - să permită inspecția autorităților competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor și pentru a limita, în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice și operatorii economici au următoarele obligații principale: - monitorizarea radioactivității mediului; - întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate; - notificarea autorităților asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecție și intervenție în caz de accident nuclear / radiologic; - desfășurarea de exerciții de urgență pe și în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice și operatorii economici trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referință -L nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență. -Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor. -L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.

Pagina 7

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență

Pagina 8

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU CAPITOLUL II Caracteristicile unității administrativ — teritoriale SECȚIUNEA 1 Amplasare geografică și relief a) suprafață, vecinătăți Comuna Gârbău se întinde pe o fuprafață de 4964 ha fiind așezată în Podișul Someșan, în regiunea dealurilor Clujului și Borsei la o distanță de 20 km de municipiul Cluj- Napoca. Comuna Gârbău se învecinează cu următoarele unități administrativ-teritoriale: - comuna Sânpaul și comuna Cuzăplac la nord - comuna Baciu la est - comuna Aghireșu la vest - comunele Gilău și comuna Căpușu Mare la sud Relieful comunei Gârbău este format din dealuri erozive, pe-alocuri cu vârfuri formate din calcarele grosiere, marnerele, argile galbene și rosii, nisipuri coalinoase, dealuri cu o altitudine medie 500 - 650 m, dealul Măruntul cu înălțimea de 647 m Dealurile sunt despădurite și acoperite cu o vegetație preponderent ierboasă. În zonele împădurite predomină specii de stejar, gorun, cer, carpen, mesteacan, plop, alun, ulm, platin si frasin. Zona este prielnică pomiculturii, se cultivă cu rezultate bune: pruni, meri, peri, cireși, vișini și nuci. De asemenea există o evidențiere în domeniul apiculturii, pășunat și fânețe. Locuitorii se ocupă în cea mai mare parte cu creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor și păsărilor. b) forme de relief, specificitati, influențe Comuna Gârbău este așezată în partea de N-V a județului Cluj, pe lunca și terasa Văii Nadășului, precum și pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică a dealului Viilor, la altitudini cuprinse între 600-650 m. Teritoriul comunei Gârbău face parte din Platforma Someșană, amplasată între Munții Apuseni și Carpații Orientali. €) caracteristicile pedologice ale solului Datorită varietății formelor de relief, vârstei și compoziției rocilor mamă, afectate de procesele de eroziune în zonă, sunt prezente o mare varietate de soluri și anume: soluri negre podzolite pseudorendzive, soluri negre argiloase, rendzine roșii sau brune, cernoziomuri levigate, regosoluri, soluri coluviale, lacoviști cu apă freatică la suprafață. Fenomenele de eroziune a solurilor sunt frecvente și puternice ( gradul I- IV ) datorită reliefului frământat și gradului redus de împădurire. SECȚIUNEA a-2-a Caracteristici climatice a) regimul climatic, specificitati, influente Zona Gârbăului are o climă temperat-continentală moderată, determinată de circulația maselor de aer dinpre nordul Oceanului Atlantic, fiind puțin influențată de masele de aer din partea de sudvest, dinspre Marea Mediterană î în anotimpul cald. Iarna predomină invaziile de aer maritim — polar din nord-vest. _ = Clima este plăcută. Fără oscilații mari de temperatură. Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt plăcute, călduroase, uneori cu temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitații moderate, ploi calde și uneori se prelungește până în luna noiembrie.

Pagina 9

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită așezării pe culoarul Someșului, fiind lipsită de regulă de viscole și zăpezi care să perturbe circulația. Media anuală a umezelii relative a aerului este de 74%. Nebulozitatea atmosferică medie anuală se situează între valorile 5.5 — 6.0 %. b) regimul precipitatiilor Precipitațiile medii multianuale prezintă valori cuprinse în intervalul 600-700 mm. În regimul precipitațiilor s-au înregistat următoarele oscilații: 360,3 mm în anii secetoși, respectiv 1215 mm în anii cu activitate ciclonică intensă, repartizate în general astfel: 15% iarna, 26% primăvara, 42% vara și 17% toamna. Frecvența anuală a zilelor cu precipitații este de 120-130. Cantitatea maximă înrgistrată în 24 ore este 70 mm. c) temperaturi Regimul termic în zona Baciului se prezintă astfel: - Temperatura medie anuală + 8,2 grade C - Temperatura medie ianuarie — 4 grade C - Temperatura medie iunie + 18,9 grade C - Temperatura medie vara + 18 grade Ci - Temperatura medie iarna — 7 grade C - Amplitudini termice anuale — 23 — 25 grade C - Numărul anual de zile de vară 50 - 70 d) fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade etc. Deși zona Gârbăului este ferită de fenomene meteorologice extreme de tipul furtuni, tornade, „etc. în ultima perioadă a fost lovită de câteva vijelii în perioada caldă a anului. Astfel, s-au înregistrat pagube produse de rafale de vânt la mijlocul lunii septembrie din 2017 și începutul lunii septembrie din 2022. SECȚIUNEA a-3-a Rețea hidrografică Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Gârbău aparțin bazinului hidrografic al Someșului Mic, Valea Nadasului tributară râului Someșul Mic și afluenții acestuia, dintre care amintim v. Șomtelecului, Garboielului, Viștea și Valea Mare. Văile au un curs leneș cu albii largi , supuse periodic inundațiilor. Debitul mediu al văii Nadăș este de 1,1 mc/ sec cu variatii importante în cursul anului. Scurgerea medie este influențată de cantitatea precipitațiilor și ritmul de topire a zăpezilor. SECȚIUNEA a-4-a Populație Comuna are o populație de 2133 de persoane. Satele aparținătoare comunei cu populația aferentă sunt următoarele: - Sat Gârbău — 658 locuitori - Sat Viștea — 664 locuitori - Sat Turea — 481 locuitori - Sat Cornești — 108 locuitori - Sat Nădășelu- 222 locuitori

Pagina 10

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU SECȚIUNEA a-S-a Căi de transport Prin comuna Gârbău sunt desfășurate activități de transport însemnate de tranzit, datorită în principal poziției geografice, respectiv proximitate față de reședința de județ, municipiul ClujNapoca. Căile de comunicație sunt reprezentate prin căi ferate și drumuri rutiere de nivel local, județan, național și internațional. e Căirutiere: Rețeaua de circulație a comunei Gârbău este alcătuită Autostrada Transilvania A3 si DN IF (E 81) — artera principală de circulatie, respectiv un drum județean, patru drumuri comunale și străzi de circulație locală racordate la DN IF. e Căi feroviare: Circulatia feroviară este reprezentată de magistrala CF 300 linie dublă care asigură legătura București — Cluj Napoca — Episcopia Bihor, având traseul prin partea de S-V a localității Nădășelu și Gârbău SECȚIUNEA a-6-a Dezvoltare economică Agenții economicide pe raza comunei au ca obiect de activitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare, exploatarea de nisipuri caolinoase și a rezervelor de calcar. Locuitorii se ocupă în mare partecu creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor și a păsărilor Tabelul de mai jos conține principalii operatori economici de pe raza comunei Gârbău și domeniile lor de activitate.
DENUMIRE OPERATOR ECONOMIC/INSTITUTIEDOMENIUL DE ACTIVITATELOCATIA
SEMTUR SRLSOCIETATE AGRICOLAGârbău SAT COM:
LIME STONE PRODUCTION aieCOM. Prelucrare și extracție piatrăGârbău SAT Viștea ;
PTV CONSTRUCT SRLPrelucrare și extracție piatrăCitit BAT a
ANNA VICTORIA SRLCom. Gârbău sat Gârbău
BENOLLO COM SRLMAGAZIN ALIMENTARGioibăa sal Co
AIGLE CONSULT SRLCom. Gârbău sat Gârbău

Pagina 11

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU
AGA ADRIANO SRLCOM. Gârbău SAT Gârbău
SC KOCTRANS SRLCom. Gârbău sat Viștea .
MARILAVISAL SRLMAGAZIN ALIMENTARCOM. Gârbău SAT Gârbău Sea
SC Decisiv Cutii SRLFabricarea lagărelor, ambreajelor, cutii de viteză și a elementelor mecaniceGorbău. e due săi crai
DOG MASTER DOG HOTEL SRLHotel câiniCOM. Gârbău SAT Nădășelu
EXTREME ENDURO SRLautoCOM. Gârbău SAT Nădășelu
Ducolor SERVCOM srlpensiuneCOM. Gârbău SAT Nădășelu
Fond funciar-terenuri agricole, suprafețe împădurite Suprafața împădurită reprezintă circa 1264 ha, adică 20% din suprafața comunei, terenurile agricole fiind reprezentate: - 1591 ha teren arabil, -3290 ha pășuni -1640 ha fânețe -124 ha livezi:pruni, nuci, peri, cireși, visini, meri Pădurile cuprind specii de foioase: fag, carpen, stejar, gorun, cer, mesteacăn, plop, alun, ulm, platin, frasin etc. Creșterea animalelor Un număr însemnat de animale și păsări sunt crescute în gospodăriile populației, produsele fiind valorificate prin societățile de profil și pe piața agro-alimentară. Locuitorii comunei Gârbău dețin (capete): - bovine - 858 - porcine — 474 - ovine — 11565 - caprine - 1000 - păsări — 6200 - cabaline - 101 Turism/capacități de primire turistică Comuna Gârbău poate fi vizitat cu ușurință, fiind accesibil atât pe cale ferată, cât și pe cale rutieră. | __ Turismul rural este un instrument important pentru rezolvarea problemelor sociale, deoarece dă speranță populației rurale și motivare pentru cooperare, șansa de a trăi o viață plină și fericită în satul natal. Investițiile în patrimoniul local au un impact pozitiv asupra conservării și promovării specificului local și a dezvoltării turismului rural. În comună există mai multe restaurante și terase, locații în care pot fi degustate mâncăruri și băuturi pregătite după rețete tradiționale specifice zonei. 10

Pagina 12

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU SECȚIUNEA a-7-a Infrastructuri locale Ocrotirea sănătății Sănătatea populației este asigurată de cabinetele individuale ale medicilor de familie, cabinete de stomatologie și farmacii. Instituții de învățământ În comuna Gârbău funcționează doar instituții de învățământ preuniversitar:,. Grupele de grădiniță sunt integrate în structura școlilor, acestea fiind: - Școala Gimnazială Gârbău, la care sunt arondate școlile generale cu clasele pr.I-VIII din satele Cornești, Turea și Nădășelu, precum și grădinițele din satul Cornești, Gârbău Nădășelu - Școala Primără Viștea, care are în componență școala generală cu clasele pr.I-IV și grădinița din Viștea - Grădinița din localitatea Turea. Rețele de utilități Alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat prin Compania de Apă Someș în toate localitățile comunei Gârbău, dar se folosesc și sisteme individuale de alimentare. Canalizarea există în localitatea Gârbău dar nu este recepționată și este în deferite stadii de lucru în două localități aparținătoare. Alimetarea cu energie electrică este realizată în toate localitățile din comuna Gârbău. Telefonie fixă, telefonie mobilă, internet și televiziune prin cablu există în toate localitățile din comuna Gârbău. În comuna Gârbău nu funcționează un oficiu poștal în localitatea de reședință dar este asigurat serviciul de către serviciul postal din localitatea Aghireșu. SECȚINEA a-8-a Vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere Comuna Gârbău se învecinează cu următoarele unități administrativ-teritoriale: - comuna Sânpaul și comuna Cuzăplac la nord - comuna Baciu la est - comuna Aghireșu la vest - comunele Gilău și comuna Căpușu Mare la sud Având în vedere stadiul avansat de dezvoltare în regiune, reprezintă un pol de atracție pentru locuitorii localităților învecinate din mai multe puncte de vedere: locativ, medical, ocupațional, etc. CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență Cunoașterea mecanismelor și a condițiilor de producere, a amplorii și a efectelor posibile a acestora, permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor și evidențelor statistice — studii, prognoze etc. pe raza comunei. SECTIUNEA | Analiza riscurilor naturale Fenomene meteorologice periculoase IN!

Pagina 13

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Inundații Inundația reprezintă acoperirea temporară a unui teren cu apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, din ploile abundente sau topirea bruscă a zăpezii, din accidente la construcții hidrotehnice (rupere) și care prin amploarea, intensitatea și durata sa are impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice. Viiturile reprezintă momente de vârf în evoluția scurgerii apei unui râu caracterizate prin creșteri rapide, uneori extraordinare, ale nivelului apei și implicit ale debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, parametrii revenind la valorile normale de scurgere. Deși antrenează volume foarte mari de apă, viiturile se deosebesc de faza de „ape mari” a regimului hidrologic prin intervalul scurt de manifestare. Acestea se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape mari, dar pot avea loc și la niveluri/debite scăzute, ca urmare a unor ploi torențiale foarte intense sau a topirii bruște a zăpezii. Viituri rapide sunt viituri cu timp de creștere de până la 6-9 ore și care se produc în general, în bazine hidrografice cu suprafețe mai mici de 500 kmp, dar nu mai mari de 2000 kmp. Furtuna Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mișcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata. Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici. La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației. Tornada Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate. seceta Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole , micșorarea calității si existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația e in continua creștere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in ce mai serioase. 12

Pagina 14

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe, lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate. Zăpada și gheața Înzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecție, în sensul că acest gen de riscuri cu rare excepții, se formează într-un timp mai îndelungat și există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetățenilor aflați în zonă, să se informeze permanent asupra condițiilor meteorologice și să rămână în locuințe, asigurându-se necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată etc. Ele îngreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umedă, cauzând condiții de apă și inundații sau solidă, în combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger și viscol, combinată cu vânturile înalte. În zonele montane, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada. Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza Programului de măsuri pentru „, perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliul local. Pentru conducerea intervenției în caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni: - recunoașterea locului și estimarea urmărilor - organizarea dispozitivului de acțiune și repartizarea echipajelor și mijloacelor pe puncte de lucru și urgențe - stabilirea căilor de acces și asigurarea legăturilor între diferite formațiuni și punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de salvare și evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degerăturilor și înghețului. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate și un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă, operatorii economici și asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire. Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: - 40 cm strat zăpadă nou depus - 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației căilor de circulație. Incendii de pădure Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetă și cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă. Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu respectă mâsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor. Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de activități umane. 13

Pagina 15

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenușa in atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetației si lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins. Fenomene distructive de origine geologică Cutremurele sunt evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul mișcărilor tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea aproape oriunde. Majoritatea acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord - vest ale țării. După adâncimea la care se produc, cutremurele pot fi de suprafață(50- 250 km.) sau la adâncime(250- 700km). Mărimea cutremurului(magnitudinea), care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor tectonice, se măsoară pe scara Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe scara Mercalli. Chiar daca de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii extinse clădirilor, țevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube. Alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale(ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe. Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si locuințe. Ele se pot declanșa și urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale. Masurile planificate pentru prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 — 3 m/s, iar in unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situații. In aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției. SECȚIUNEA a-2-a Riscurile tehnologice -— cuprind totalitatea evenimentelor datorate acțiunii umane, involuntare sau intenționate, care conferă elementelor infrastructurii probabilitatea de a funcționa în limite cuprinse între normal și periculos până la dezastre, cu efecte distructive asupra siguranței cetățenilor, bunurilor materiale și a valorilor de patrimoniu. Pe teritoriul comunei Gârbău operatorii econimici care au depozite de explozibil pot produce riscuri tehnologice de tipul accidentelor chimice, avarii majore ca urmare a unor incendii, explozii, etc. Transportul rutier Căile rutiere din categoria celor naționale sunt reprezentate de către autostrada Transilvania A3, DN 1F (E 81) și DNIJ care străbat comuna Gârbău pe valea Nadășului și valea Somtelecului, care fac legătura între centrul Transilvaniei și zona de N și N-V a României. 14

Pagina 16

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Satul Gârbău este strabatut de drumul judetean DJ] 108C, iarsatele aparținătoare, Cornești și Turea sunt străbătute de un drum comunal (DC 140) modernizate sau în curs de modernizare. Pe rețeaua rutieră a comunei, mai sus amintită, datele statistice nu arată accidente majore privind transportul substanțelor periculoase, dar sunt posibile. Transportul feroviar Circulatia feroviară este reprezentată de magistrala 300 linie, care asigură legătura București — Cluj Napoca — Episcopia Bihor, având traseul prin localitatea Gârbău și tangențial Nădășelu și Viștea. Pe rețeaua feroviară a comunei, datele statistice nu arată accidente majore privind transportul substanțelor periculoase, dar sunt posibile. Poluarea apelor — sursele de poluanți pentru apele de suprafață sunt operatorii economici de pe raza comunei. Activitățile care se desfășoară în comuna Gârbău, duc la o stare de discomfort a formelor de viață prin poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, poluare fonică, depozitare de deșeuri). Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare se va realiza prin: - schimbarea conductelor de apă cu durata de serviciu depășită, afectate prematur de coroziune; - schimbarea tronsoanelor de rețele de canalizare cu secșiuni necorespunzătoare, cu canale dimensionate în așa fel încât să preia toate debitele de apă uzate și pluviale de pe raza comunei; - igienizarea cursurilor de apă de suprafață cel puțin pe tronsoanele existente pe raza comunei; - curățarea periodică a căminelor și a șanțurilor de scurgere a apelor meteorice; - plantarea de arbori pe malurile cursurilor de apă ce străbat comuna și igienizarea corespunzătoare a acestora, cu asigurarea decolmatării lor periodic, astfel încât să devină bariere ecologice între zonele funcționale. Prăbușirea construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor Se analizează permanent construcțiile, instalațiile și alte amenajări aflate în stare avansată de degradare și la care există riscuri de prăbușire. Eșecul utilităților publice Se inventariează periodic locurile în care s-au produs sau există riscul de a se produce. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Se inventariează locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum și posibilele locuri de apariție a acestora. Muniție neexplodată Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. In timp de pace si război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu intamplatoare) a muniției rămasa neexplodată se face de câtre formațiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniția la mari adâncimi. La descoperirea oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate următoarele reguli: - sa nu fie atinse, lovite sau mișcate; - sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente; - sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier vechi; 15

Pagina 17

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - sa se anunțe imediat organele de politie, care la rândul lor anunța organele de protecție civila si care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii muniției, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecție civilă; Pe teritoriul comunei Gârbău, în zonele construibile sau în zonele cu lucrări agricole, se pot produce accidente în cazul depistării și manipulării imprudente a munițiilor sau elementelor de muniție rămase neexplodate din timpul războiului. Măsuri ce se iau în cazul depistării unor astfel de elemente: - încetarea imediată a lucrului și a activităților de orice natură în zonă; - protejarea elementelor depistate, de surse de caldură, inclusiv de caldura solară; - împrejmuirea locului și asigurarea pazei; - anunțarea ISUJ Cluj. SECȚIUNEA a-3-a Analiza riscurilor biologice Pe teritoriul comunei Gârbău, sursele potențiale de izbucnire a unor epidemii se inventariează și se analizează permanent de către Direcția de Sănătate Publică Cluj, respectiv în cazul epizootiilor de către Direcția Sanitar- Veterinară Cluj. Epidemia constă în răspândirea în proporție de masă a unei boli transmisibile la oameni. Epizootia constă în răspândirea în proporție de masă a unei boli transmisibile la animale. Cauzele epidemiilor sunt: - Bacterii: ciuma, holera, antraxul, bruceloza - Viruși: variola, febra galbenă, encefalitele, gripă, SARS-CoV-2 - Rickettsii: tifosul exantematic, febra aftoasă - Ciuperci patogene: nocardioza, coccidioidomicaza - Toxine: botulism Bolile caracteristice epizootiilor sunt: - pesta ovină - pesta porcină - pleuro-pneumonia contagioasă arumegătoarelor mari. Bolile caracteristice atât epidemiilor cât și epizootiilor sunt: - bruceloza - febra aftoasă - holera - ciuma - ornitoza-psitacoza - morva Principalele măsuri în aceste cazuri sunt: - aplicarea măsurilor igienico-sanitare; - aplicarea de inoculări preventive; - supravegherea epidemiologică a populației evacuate; - aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat; - introducerea de restricții severe privind consumul alimentelor și al apei potabile. SECTIUNEA a-4-a Analiza riscurilor de incendiu La nivelul comunei Gârbău există mai multe categorii de pericole pentru izbucnirea unor incendii. 16

Pagina 18

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU În primul rând există risc de incendiu la gospodăriile populației, în speial la construcțiile din lemn, acoperișuri, adăposturi de aimale, din cauza unor scurtcircuite la instalațiile electrice apărute în urma utilizării necorespunzătoarea aparaturii electrocasnice sau din cauza utilizării necorespunzătoare a rețelei de gaz metan pentru încălzirea locuințelor și prepararea hranei. În cazul agenților economici, care desfășoară activități în ateliere, magazine, tâmplării, etc., se pot genera incendii din cauze precum manipularea greșită a instalațiilor, defecțiuni la instalațiile de gaz sau electricitate, respectiv depozitarea necorespunzătoare a materialelor și produselor inflamabile. O importantă categorie de risc de incendiu se referă la acțiunile de igienizare a pășunilor sau a focului deschis în zonele din apropierea pădurilor Toamna și primăvara sunt anotimpurile în care pe raza comunei se produc incendii, de regulă de mică amploare, din cauza aprinderii vegetației uscate, focul propagându-se ușor și rapid sub acțiunea vântului. SECTIUNEA a-5-a Analiza riscurilor sociale Potrivit Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, pe teritoriul comunei, se va asigura controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice și mișcărilor sociale posibile (în raport cu politica socială și situația forței de muncă din comună). SECTIUNEA a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Pe teritoriul comunei Gârbău sunt posibile și se vor realiza intervenții la: - descarcerări; - asistență medicală și transport medical; - deblocări de persoane; - dezăpezirea arterelor rutiere; - evacuarea apei din subsolurile clădirilor; - salvări de animale, etc. CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor SECTIUNEA 1 Conceptia desfăsurarii acțiunilor de protecție-intervenție Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii și celor de cooperare. Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc și actualizează planuri de protecție și intervenție la de analiză riscurilor. i | o ce se vor constitui anexe prezentul plan și acoperire a La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENȚĂ” se vor executa următoarele măsuri: - verificarea și actualizarea documentelor de conducere; - introducerea serviciului operativ; 17

Pagina 19

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR —- COMUNA GÂRBĂU - stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populație; - verificarea instalaților de acționare a iluminatului public; - verificarea și aducerea în stare de funcționare a aparaturii și mijloacelor de înștiințare- alarmare; - completarea materialelor necesare dotării formațiunilor de protecție civilă; - intensificarea pregătirii comisiilor și formațiunilor de protecție civilă /SVSU La declararea mobilizării generale / parțiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă de protecție civilă. La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activități: - alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere; - verificarea mijloacelor de transmisiuni și instalaților din punctul de comandă; - întărirea pazei și apărării punctului de comandă; - urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul; - analizarea și interpretarea situației; - verificarea și pregătirea C.L:S.U. și S.V.S.U. La primirea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele activități: - transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă; - introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz, ”DEZASTRE” pe teritoriul localitatii și respectiv în zonele posibil afectate; - verificarea și pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU; - intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor și trimiterea sintezei lor (rapoartelor operative) la eșalonul superior; - analizarea și interpretarea situațiilor de la etapă la etapă; - pregătirea acțiunilor de intervenție: SECȚIUNEA a 2-a Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale: a) alertarea și /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar și private pentru situații de urgență în vederea pregătirii și executării intervenției; b) informarea personalului de conducere asupra situației create; c) deplasarea la locul intervenției; d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție; €) transmiterea dispozițiilor preliminare; f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; g) evacuarea, salvarea și /sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; i) manevra de forțe; |) localizarea și limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); 1) regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție; 0) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacității de intervenție; q) informarea primarului și a eșalonului superior. Măsuri pe timpul producerii dezastrului: 18

Pagina 20

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - salvarea (prevenirea și protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale și valorilor de patrimoniu, de acțiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare și evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare; - decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalațiilor și echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice; - limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de utilitate publică; - izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor; - acordarea primului ajutor, trierea și evacuarea răniților la formațiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate; - acordarea asistenței medicale specializate și spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate; - amenajarea unor spații de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrați (refugiați), pentru persoanele rămase fără locuințe; - paza și supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul și distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe; - paza și însoțirea convoaielor umanitare; - înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor și participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în stare de normalitate a activităților sociale și economice; Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului precum și după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni postdezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat și multidisciplinar, implicând resurse umane și materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale și proprietății, prin măsuri și acțiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt: a) identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului; b) întreținerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele expuse riscului; c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare; d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență determinate de manifestarea riscului specific: 1. planuri de intervenție; 2. planuri de înștiințare-alarmare a populației; 3. planuri de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență; 4. asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență; e) elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile; £) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu hărțile de risc; g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc; h) pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele pre-dezastru, dezastru și post-dezastru; i) elaborarea unor programe naționale și locale care să vizeze strămutarea comunităților din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice 19

Pagina 21

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR —- COMUNA GÂRBĂU Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri și acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în fazele de exploatare și dezafectare în condiții de siguranță. Accidente industriale Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii Europene și presupune obiective concrete și responsabilități pentru toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Principalele obiective specifice sunt: a) identificarea și realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă substanțe periculoase pe teritoriul comunei/orașului/comunei; b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore și aplicarea practică a acestora; c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile și retehnologizare; d) reducerea impactului negativ asupra comunităților și mediului prin politici coerente de amenajare și utilizare a teritoriului; e) implementarea unui sistem de management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente; £f) elaborarea unor planuri de urgență externă viabile și care să ofere un instrument eficient autorităților administrației publice locale pentru limitarea și înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor; g) dezvoltarea cooperării între comunitățile locale și operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecție a populației în zonele de planificare la urgență; h) elaborarea unor programe pentru conștientizarea populației expuse, prin îmbunătățirea comunicării cu publicul și implicarea mass-media; i) îmbunătățirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situațiilor de urgență declanșate de accidente industriale în care sunt implicate substanțe periculoase. Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de interes național și este reglementată prin legislație specifică, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte. Principalele obiective sunt: a) realizarea hărților de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt implicate materiale și deșeuri periculoase; b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenții oportune și operative în caz de accidente; c) elaborarea unor planuri județene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate. Prevenirea incendiilor 1. Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activități de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieței, recunoașterea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității produselor cu rol în satisfacerea cerinței securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice și juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice și sancționarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii. 2. Optimizarea activității de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcții și autorizarea la punerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării cerinței esențiale de securitate la incendiu a construcțiilor și instalațiilor aferente și ale exigențelor utilizatorilor. 3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanță și a metodelor ingineriei securității la incendiu în domeniul proiectării și realizării investiților. Totodată se va acționa pentru 20

Pagina 22

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU cunoașterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcții din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori și proiectanți, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele și serviciile de proiectare naționale. 4. Operaționalizarea serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență la nivelul comunității locale în vederea reducerii numărului mare de victime și incendii la gospodăriile populației. 5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înființării, echipării, dotării și pregătirii serviciilor private pentru situații de urgență, având în vedere tendința dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în consonanță cu inițiativele europene de politică industrială. 6. Planificarea și desfășurarea activităților de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și Inspectoratul județean pentru situații de urgență, preponderent la instituții publice, operatori economici cu risc mare și foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfășoară activități socioeconomice și culturale la care participă un număr mare de persoane. 7. Elaborarea unei noi concepții privind statistica incendiilor, bine definită și de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive și îmbunătățirea calității produselor de protecție la incendii. 8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice. 9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente și educarea populației cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilității. 10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepții integrate de conștientizare a publicului, precum și a factorilor de decizie și a celorlalți factori implicați, pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepție este necesară pentru a crea o societate informată și rapidă în reacții, capabilă să-și reducă vulnerabilitatea la dezastre. 11. Crearea unei mentalități adecvate la nivelul comunităților locale prin angrenarea în acest efort a celorlalți factori educaționali: școala, biserica, organizațiile nonguvernamentale, etc. Conducerea acțiunilor și asigurarea cooperării: A. Conducerea- se asigură, funcție de situația creată pe teritoriul comunei, de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal, prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU. Conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către autoritățile administrației publice, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean pentru Situațiile de Urgență. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de către Comitetul local pentru Situații de Urgență. Convocarea Comitetului local pentru Situații de Urgență se va face la ordinul primarului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forțelor și mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție se va desfășura pe etape și va cuprinde: - culegerea, centralizarea și prelucrarea datelor și informațiilor despre riscul produs: - analiza situației create: - mărime, amploare; - evaluarea urmărilor, pierderilor și distrugerilor; - evaluarea necesarului de resurse umane, materiale și financiare; - evaluarea nevoilor de sprijin; - stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricții); - elaborarea deciziei pentru intervenție și transmiterea dispozițiunilor de intervenție (acțiune); 21

Pagina 23

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - coordonarea, conducerea și controlul desfășurării acțiunilor; - elaborarea sintezelor și rapoartelor pentru eșaloanele și organismele interesate; - elaborarea comunicatelor de informare pentru populație și transmiterea lor prin mass-media; - analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite. Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât și in teren, din zonele afectate. Declanșarea sistemului de alarmare se execută în situația existenței pericolului de risc, prin sistemul centralizat de alarmare, de IJSU Activități care se execută la producerea unei situații de urgență: * Asigurea protecției individuale (familială sau colectiva, funcție de situație) * Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie * Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituților și operatorilor economici cu reprezentare în comitetul local * Verificarea prezenței * Emiterea de ordine referitoare la situația de urgență creată * Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune: - organismele de conducere; - formațiile de intervenție; - agenții economici; - sursa de risc; - furnizorii de resurse. * Executarea înștiințării organismelor și celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate. * Culegerea și analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele și informațiile disponibile despre: - caracteristicile situației de urgență; - urmările probabile ale acestuia și cele cunoscute la momentul analizei. * Elaborarea și transmiterea ordinelor preliminare de intervenție pentru executarea unor acțiuni de: - cercetare-căutare și observare; - deconectare/întrerupere generala/parțială a distribuției de: electricitate, gaze, agent termic, apă. * Culegerea datelor si informațiilor despre urmările situației produse de la: - sistemul de cercetare-căutare, observare; - agenții economici; - organisme si organizații din municipiu: Societatea de Cruce Roșie, Ambulanță, Societăți de taximetrie, transport, echipaje de poliție din trafic, etc. * Analiza situației create, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: - evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; - distribuția acestora pe cartiere, agenți economici, instituții; - compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenției - înscrierea situației pe planul hartă general al localitatii. * Culegerea propunerilor pentru inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență: - înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție. * Stabilirea categoriilor acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate pentru limitarea și înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfășurare a acestora. * Stabilirea si repartiția misiunilor de intervenție la: - Comitetului local pentru situații de urgență; - organismelor prevăzute în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc: - formațiilor de intervenție profesioniste și voluntare; * Stabilirea termenelor si duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz). 22

Pagina 24

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU * Organizarea si desfășurarea evacuării si cazării sinistraților, conform prevederilor planului de evacuare. * Alocarea resurselor umane, materiale și financiare: - repartiția formațiilor de intervenție; - repartiția specialiștilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanșării unor dezastre complementare si/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție; - repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură, unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.). * Elaborarea ordinului pentru intervenție * Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraților/evacuatilor * Transmiterea ordinului către organismele si formațiile care urmează să execute acțiuni de localizare și înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite: - direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru; - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate. * Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor de la IJSU: - nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și se pot referi la: - formații de intervenție; - mijloace de intervenție; - resurse logistice; - spații de cazare pentru sinistrați. - asistența pentru rezolvarea unor situații speciale care depășesc posibilitățile comitetului; - contaminare NBC; - carantină; * Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă se execută în funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației create, de capacitatea de a face față acestora cu resursele comitetului. * Organizarea coordonării și controlului referitor la: - inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție; - evoluția situației in zonele de risc și în zonele de intervenție; - supravegherea și controlul calității factorilor de mediu; - pericolul unor dezastre complementare; - pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: - corectări și completări ale ordinului de intervenție; - manevre de forțe și mijloace ale organismelor de intervenție. * Organizarea cooperării: - între formațiile sistemului de intervenție; - cu formațiile primite în sprijin și ajutor; - cu organizațiile neguvernamentale; * Asigurarea logistica a intervenției care se refera la: - organizarea schimburilor de lucru; - organizarea hrănirii și odihnei; - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; - asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor; - organizarea depanării întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; - asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru formațiile de intervenție. * Urmărirea desfășurării acțiunilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței acțiunilor și pentru: - respectarea tehnicilor, procedurilor și tehnologiilor adoptate; 23

Pagina 25

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU - diminuarea riscului pentru victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici periculoase; - reducerea pericolului de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente / fenomene care ar influența desfășurarea intervenției; - reluarea distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc. * Urmărirea respectării restricțiilor si interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării: - protecției victimelor, operatorilor și a populației valide din zona de intervenție sau de risc; - desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție; - desfășurării evacuării și cazării sinistraților; - stării de sănătate a populației în zona de risc; - siguranței în acțiune a sistemului de intervenție. * Organizarea acțiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii incendiilor în vederea asigurării: - continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare; - protejării — siguranței bunurilor si valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de intervenție și zonele de risc; - diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare: - înlăturării pericolului de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenție; - localizarea și stingerea incendiilor. * Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență; * Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgență, către Centrul Operațional Județean din Inspectoratul pentru Situații de Urgență; * Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra: - situației create; - acțiunilor si măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară; - evoluției situației în zonele intervenției și de risc; - restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora; - modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației; - nevoilor (eventuale) de participare a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de protecție și intervenție. * Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU și CJSU despre dezastru, urmările lui și acțiunile de protecție — intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin si ajutor, despre acțiunile pe termen lung. - * Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin: - încetarea activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare; - retragerea formațiilor din zona de intervenție; - desfășurarea activităților de restabilire a capacității de acțiune a formațiilor de intervenție. * Analize, strategii si tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării - demolării — curățării zonelor de distrugeri; - consolidării — restabilirii unor construcții avariate; - reabilitării unor activități economico — sociale; - asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați; - asigurării asistentei medicale și sociale a vătămaților; - revenirii la situația inițială. B. Cooperarea-— se organizează cu scopul ducerii acțiunilor de intervenție într-o concepție unitară și pentru evitarea surprinderii și conjugarea efortului formațiunilor de intervenție împreună cu celelalte forțe ale sistemului național de apărare pentru realizarea intervenției conform planurilor de protecție civilă. 24

Pagina 26

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Cooperarea se realizează cu: a) Poliția Locală (comunitară) pentru: - asigurarea pazei și ordinii publice, controlul și îndrumarea circulației pe - timpul situațiilor de urgență; - executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului; -asigurarea pazei unor obiective vitale; -transmiterea unor comunicate către populație, -sprijinirea pentru evacuarea populației la punerea în aplicare a planului de evacuare; -asanarea teritoriului de muniția neexplodată și identificarea cadavrelor necunoscute. b) Detașamentul de jandarmi pentru: -paza și apărarea punctelor de comandă; -paza și supravegherea zonelor contaminate precum și a zonelor cu muniție neexplodată; -paza obiectivelor afectate de riscul produs; -contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție c) Filiala de Cruce Roșie pentru: -organizarea acțiunilor de prim ajutor și sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU; -recrutarea donatorilor de sânge și trimiterea acestora la punctele de recoltare; -colectarea și distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate. d) Detașamentul de pompieri pentru: -participarea la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor incendiilor; -informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență și în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție; -participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii. -executarea intervențiilor de descarcerare SECȚIUNEA a-3-a Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel: - urgenta I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la operatorii economici; - urgenta a II-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Porolissum” al județului Cluj; - urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe; - urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată. SECȚIUNEA a- 4-a Acțiuni de protecție-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și /sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați; c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; 25

Pagina 27

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; €) diminuarea și /sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ; f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. SECȚIUNEA a- 5-a Instruirea Pregătirea forțelor profesioniste și / sau voluntare și private de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență județean și aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Prefectul, primarul și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație / salariați, a modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate. Pregătirea pentru intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operațiuni de sprijin și asistență, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei specialități. Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forțelor de protecție civilă. O atenție deosebită va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuințare a tehnicii de intervenție, punându-se accent pe însușirea deprinderilor practice. Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naționale prin ședințe de pregătire, convocări și specializări, exerciții și aplicații conform programelor anuale de pregătire. Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menținerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenție necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor și exercițiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creșterea stării de operativitate a forțelor. Forțele operaționale de protecție civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea vor fi încadrate cu specialitățile și necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea și respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte. SECȚIUNEA a-6-a Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificări, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență. 26

Pagina 28

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și a luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecției bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare. Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea riscurilor și /sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, și cuprinde: -înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență; -înștiințarea despre pericolul atacului din aer; -înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale. Înștiințarea se realizează de Inspectoratul Județean pentu Situații de Urgență Cluj”, pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență. Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se introduc pe baza informațiilor primite de la organismul de conducere al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens. Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de risc. Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare. Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile publice locale a mesajelor / semnalelor / informațiilor despre probabilitatea producerii unor situații de urgență sau a atacurilor din aer. Prealarmarea se realizază de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență “Avram Iancu“ Cluj. Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență sau a unui atac aerian și se realizează de către ISUJ sau autoritățile administrației publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înștiințării de la structurile abilitate. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației: | - oportună — dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre. - autentică — transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență. - stabilă — prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și se obține prin: - menținerea mijloacelor de alarmare în permanență stare de funcționare; - folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcționare: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare; - verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare afectate în urma riscurilor produse; - intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond. Mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune locale, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul comunei, la solicitarea președintelui comitetului local pentru situații de urgență 27

Pagina 29

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciților acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se întreține și se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții. CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere (manifestare), amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel: - inspecții de prevenire; - echipaje / grupe de intervenție ; - formațiuni de asistență medicală de urgență ; - echipe căutare-salvare, NBC și pirotehnice; - echipe de cercetare — observare; - alte formațiuni de cooperare (Crucea Roșie, echipe slvamont, scafandri profesioniști ș.a.); - grupe de sprijin. Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: - controale și inspecții de prevenire - asistența tehnică de specialitate - informarea preventivă - pregătirea populației și salariaților - constatarea și propunerea spre sancționare a încălcărilor de la prevederile legale Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste și voluntare pentru situații de urgență, mai pot acționa: unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției locale (comunitare), unitati speciale de aviație și SMURD., unitățile specializate /detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG- uri cu activități specifice. Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific. Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecție civilă), precum și din alte surse interne și internaționale, în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din cadrul localității. Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel: 28

Pagina 30

PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR - COMUNA GÂRBĂU 1) asigurarea finanțării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieții și sănătății populației, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale; 2) asigurarea finanțării și derulării programelor de îmbunătățirea dotării pentru gestionarea dezastrelor; 3) asigurarea resurselor necesare funcționării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor; 4) finanțarea programelor pentru pregătirea autorităților și populației; 5) constituirea prin bugete, procentual față de prevederile acestora, de fonduri pentru intervenție la dispoziția autorităților cu atribuțiuni în managementul dezastrelor; 6) constituirea și împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situații de dezastre. Finanțarea acțiunilor preventive, de intervenție și reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul local al comunei, precum și ale instituțiilor și operatorilor economici, din alte surse interne și internaționale. Finanțarea măsurilor și acțiunilor de protecție și supraviețuire a populației pe timpul și după producerea situațiilor de urgență se face astfel: 1. prin bugetul local, dacă situația de urgență s-a produs la nivelul unității administrativ- teritoriale a comunei; 2. prin bugetul de stat, dacă situația de urgență s-a produs la nivel național sau nivelul mai multor județe; 3. operatorii economici și instituțiile publice au obligația prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare protecției și supraviețuirii salariaților pentru asigurarea continuității activității pe timpul situațiilor de urgență. Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise deâ către ministere pe domenii de activitate, autoritățile centrale și locale ale administrației publice, cu avizul inspectoratului pentru situații de urgență județean. Este necesară realizarea unor baze de date și a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităților în activitatea preventivă. CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR Logistica trebuie să-și adapteze capabilitățile la scopurile și obiectivele cuprinse în strategia protecției civile, prin stabilirea priorităților necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic și oportun pentru susținerea forțelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acțiune atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau război. Pentru susținerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni multinaționale de sprijin și asistență umanitară, acesta trebuie să fie suplu și flexibil. Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecție specifice. Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile administrației publice locale, instituțiile și operatorii "economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare. Întocmit, Balint Gyongyi Ana-viceprimar 29

Pagina 31

ROMÂNIA Calea Dorobanților, nr. 106, CP. 400609, Cluj-Napoca J U DEȚUL CLUJ Tel. +40 372 64.00.00; Fax +40 372 64.00.70; CONSILIUL JUDEȚEAN ro intopublicocicluj DIRECȚIA URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI Nr. 9740 | 04.03.2025 Către, Unitățile Administrativ Teritoriale din Județul Cluj Doamnei / Domnului PRIMAR Spre știință, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj Cluj-Napoca, Calea Dorobanților, nr. 99, județul Cluj Tel: 0264-410722, fax: 0264-410716, email: office aapmcj.anpm.ro În atenția: Domnului dr. ing. Grigore CRĂCIUN, Director Executiv Referință: HOTĂRÂREA CONSILIULUI JUDE TEAN CLUJ NR 11 din 29.01.2025 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului județean -Județul Cluj STIMATĂ DOAMNĂ / STIMATE DOMNULE PRIMAR, În | temeiul dispozițiilor: - Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, art. 2] — 22, potrivit cărora: „Articolul 21 Consiliul județean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean, conform legii. Articolul 22 (1) Consiliul județean stabilește orientările generale privind amenajarea teritoriului și organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, prin inițierea și aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului județean și zonal. În vederea transpunerii coerente și uniforme a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul localităților, acordă asistență tehnică de specialitate consiliilor locale. (2) Consiliul județean, prin instituția arhitectului-șef al județului, asigură: a) preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, regional și zonal, precum și a investițiilor prioritare de interes național, regional sau județean, în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităților din județ; b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului județean și a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes județean; c) avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului aparținând unităților administrativ-teritoriale din componența județului, conform anexei nr. !” - Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr. 11/2025 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului județean - Județul Cluj, regăsită la adresa https//cicluj.ro/hotarare-cjc/2025/07/; Vă rugăm respectuos, să luați în considerare obligativitatea avizării documentațiilor de urbanism de către Consiliul Județean Cluj, prin instituția Arhitectului-Șef al Județului Cluj, conform competențelor atribuite prin Anexa nr. 1 din Legea 350/2001, în speță la punctele 7, 8, 8", 10-12*4. În acest sens, premergător aprobării acestor documentații (PUZ/PUD) prin hotărârea consiliului local, se impune condiția obținerii Avizului Consiliului Județean Cluj, astfel încât să se asigure implementarea direcțiilor de dezvoltare urbanistică aprobate la nivel judetean prin HCI nr. 11/2025. Cu stimă, ARHITECTȘEFA E Dee <»,, Claudiu-Daniel SALANȚĂ = CLUJ ȘEF SERVICIU: ue arh. lustinian ORZA A Întocmit: Raluca HAȚEGAN | lex. În temeiul cane) nr. 7008 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a Wcestor dlate și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și al Legii nr. 130/2018 Consiliul Județean Cluj prelucrează date cu caracter personal, cu asigurarea securității și confidențialității acestora,

Pagina 32

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ PRIMĂRIA COMUNEI GÂRBĂU REFERAT LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND ACTUALIZAREA PLANULUI DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR AL COMUNEI GÂRBĂU PE ANUL 2025 Întrucât protecția civilă reprezintă o activitate de interes public, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul local și primarul, propun domnului primar inițierea proiectului de hotărâre pentru actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al comunei Gârbău pentru anul 2025. Este necesară inițierea acestui proiect de hotărâre întrucât s-au publicat noile date privind populația unității administrativ-teritoriale, precum și faptul că au apărut modificări ale structurilor care asigură funcții de sprijin. Conform prevederilor art. 6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.132/2007, PAAR se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial. Întocmit, Balint Gyongyi Ana-viceprimar

Pagina 33

CONSILIUL ( (omenie oc Apa JUDEȚEAN 400603 Cluj-Napoca, ROMÂNIA, Bd. 21 Decembrie 1989, Nr. 79 Some ȘA. CLUJ : Tel: +40-264-591.444; + 264-450.925, Fax: +40-264-430.886 E-mail : cassa(a)casomes.ro, Web: www.casomes.ro PRIMĂRIA COMUNEI GÂRBĂL 5 SEAT ga ocean et pa pal INTRARE / IESIR | Către, PRIMĂRIA COMUNEI GÂRBĂU Str. Principală, nr.5, cod 407295, jud.CLUJ tel. 0246-283734, fax: 0264-283616 Alăturat vă transmitem centralizatorul cu Procesele Verbale de Recepție Tehnică reprezentând elementele ce fac parte din infrastructura de alimentare cu apă realizate pe raza comunei dvs. Vă solicităm să luați măsuri privind emiterea Horărârii Consiliului Local în vederea includerii în domeniul public al UAT-ului dvs. și predarea bunurilor de protocol către Asociația Regională Pentru Dezvoltarea Infiastructurii Din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa, în scopul delegării serviciului de alimentare cu apă către Compania de Apă Someș S.A. Cluj. Vă anexăm și în format electronic inventarul elementelor de patrimoniu public. Cu stimă, ȘEF SERVICIU MANAGEMENTUL ACTIVELOR ing. Nicu Spmeșfălean Întocmit/redactat: ec. Ana Bodea Nr. inmatneulare Repistrul Comerțului Cluj: 1127211:1991. C.U.L. nr. RO201217, Cont IBAN: RO23RNCRD106000767440001 BCR. Cluj. Capital Social: 6.878.520 lei Operator regional licențiat clasa 1 Operator de date cu caracter personal nr. 32103 95

Pagina 34

% 1 (1) crt. Nr. JUDEȚUL ROMÂNIA | CONSILIUL [1.8.6. 1 |clasificare Codul de LOCAL CLUJ Bunuri Întocmit/ Alimentare GÂRBĂU cu 2 imobile-elemente Redactat: apă bunului Denumirea având de bunurilor ec. valoarea Ana de - infrastructură Bodea conductă 67.50 Alimentare de inventar: ml branșamente pentru inventar imobile-elemente de cu 30.00 alimentare 16 apa, de alimentare de ml numere 3 Elementele cu (până de cu compusă identificare apă 49,718.60 apă, noi și la | de din: canalizare data lei, infrastructură număr inventar: Sectiunea de INVENTARUL I incluse nou - realizate 31.12.2024) în pentru în al după prin domeniul Șef 2024 4 folosință dării caz, sau, dobândirii Anul contribuția alimentare Serviciul public cu ing. - de clientilor al apă Nicu 49,718.60 49,718.60 5 lei - inventar Valoarea Comunei și societății ÎN Managementul canalizare, Sombșfălean Someș potrivit |Domeniul Situatia Compania GÂRBĂU — S.A. concesionare de de Hotărârea Activelor Legii juridica Apă către nr. public proprietate Someș nr. al 6 doveditoare S.A. Compania 213/1998, sau Comunei alte actuala/denumire de propunere acte Apă Gârbău act

Pagina 35

vez z617S47E 2733
2 Ei6 3
3dsz 3dsz3dsz 3dsz
V00E ES 2733Te ET6Z2287 ET6z
sv (2 2€ST €
3dsz 3dsz 3dsz3dsz 3dsz3dsz EZIE
VdY VdV VdV IN3WNVSNVIa IN3NVSNVIB INIANVSNVEBVdV VAV INIAVSNVIG IN3AVSNVIGVdV VAV VdV INIAVSNVIG IN3NVSNVIG IN3AVSNVIGVdV VdV VAV INIVSNVIIS IN3AVSNVIS IN3NVSNVIA
ss EZIE S6LE0Ts"Av> OVITs Ni EITD 'EE8vs 3) 601 897
VIVdIĂNRId VIVdIDNRId VIVaIDNIIdVIVaIINIId VIVdIINRIdVIVaIINIId VIVdIININd VIVaIDNRIdVIVdIDNIId VIVdINRId VIVdIDNRId
V3ISIA VaISIA V3ISIANVaIv5 NVauv5VaISIA NVBIV5 Nvauv5NI3SVGVN NV&uv5 NVEuv9
v207'60'017saz vz02'60'01zs8z v207'60'01ssazbzOZ'0T'EZTIve bZ0Z'0T'S76svEOT VTOZ VEZI vi VTOZTT'v0sese2071122 v207'ZT bZ07'71'60sese 71
EZ9TvE sese22zE azov —
3 A E6 OTII 4 ETvi ST Ei
"UN UVINZANI IMIONYSOA : 1NNV | auvaIzisvI 19]8Ap2y q03 zasz zzaz 2287 Tv6E |nguațua3euep uea|&/sSwuos =. s'ez6i [7733 09'81/'6y a (i33ăvonvA VAILVINIISI n2iN | n!oiuas '3ui EI ST ST 02 0E [ ja$ awi9Nni lu) 7IVY3N39 —— IVI3LVIN | 3d]sz 3d|sz 3d]sz 34|sz 3d|E5 1V101 3dsz nu3Wvia (au) XI3 JOIA 3UNNN3Q VdV VdY VdV Vdv VdV VaL3u VdV IN3NVSNVIG IN3NVSNVIG IN3INYSNVUS IN3AVSNVSE 3U3ONIIX3 IN3AVSNVUG [857 [371 [OZ [EST N) IIotuj D>ijqnd “UN vz8 Ter ooyo3auudozd u! paJapnpuj Vavuls nquad VIVaIDNId VIVaIDNIId VIVdIDNIId VIVăIONIId VIVdIDNIId VIVaINRId asndoxd “doud pog 10| 31V1NV01 euv ajiunpuof NI3SVAVN V31SIA VaISIA NVauv9 V3ăNL NV8uv9 :23
bZ07'21'60585€
zi
up | see 1423032 | !2nda29a emepau/Auuoouj ap pei eyea V207'80'S0|37rz Z07'80'07|8E9z vz07'80'07|6737 P707'6011 VZ07'60'21|666z 33p3n2x3 | |:3daoau 0987 J0p14019n| “N [i [-15 2 € [ s D351 UN] “UN