Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

Studiu arheologic

Tip
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Emitent
Comuna Florești, jud. Cluj
Pagini
9
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic Zonal (PUZ), „Studiu arheologic”, Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/2026/07/Studiu_Arheo_PUZ_Primaria_Floresti.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/158060-studiu-arheologic, 18.11.2026)

Fișier creat
23.04.2025
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STUDIU ARHEOLOGIC Fundamentare PUZ Florești, Str. Avram Iancu, Nr. 178 Beneficiar: Comuna Florești Elaborator: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (nr. înreg.:1511/22.04.2025) Cluj Aprilie, 2025

Pagina 2

1. Date generale • Titlul proiectului: Studiu de fundamentare arheologică PUZ și SF pentru “Regenerare urbană prin reabilitare acces în curtea primăriei, amenajare stație de transport public, amenajare piațetă primărie și construire parcaj public suprateran” • Amplasament: str. A. Iancu, nr. 170, sat. Florești, com. Florești, jud. Cluj • Coordonator științific: Dr. CSÓK Zsolt, arheolog expert, specialist cu drept de semnătură RUR • Instituția elaboratoare: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei • Beneficiar: Comuna Florești • Perioada efectuării studiului: Aprilie 2025 • Obiectivul: Identificarea potențialului arheologic și protejarea patrimoniului în contextul lucrărilor de regenerare urbană. Prezentarea zonei din punct de vedere istoric (atestări documentare, descoperiri arheologice cunoscute în proximitate). Zona studiată, situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, este una dintre cele mai vechi așezări din Transilvania, cu o continuitate locuirii umane documentată arheologic încă din epoca bronzului. 1. Epoca preistorică Cercetările arheologice au relevat prezența culturii Wietenberg și a altor grupuri din epoca bronzului în arealul Floreștiului. Descoperiri izolate (unelte, fragmente ceramice) sugerează o locuire stabilă în această perioadă. 2. Epoca romană Datorită apropierii de municipiul roman Napoca (astăzi Cluj-Napoca), teritoriul actualei comune Florești se afla în zona de influență a acestuia. Se consideră că pe teritoriul comunei existau villae rusticae (ferme romane), precum și drumuri secundare de acces. În imediata apropiere au fost descoperite fragmente de construcții și obiecte de uz cotidian din perioada romană.

Pagina 3

3. Evul Mediu Floreștiul este menționat documentar pentru prima dată în 1263, sub denumirea Villa Flora . În Evul Mediu a fost o așezare rurală importantă, cu o organizare feudală specifică. Toponimia locală și structura moșiilor medievale oferă indicii despre o populație mixtă româno-maghiară. 4. Epoca modernă și contemporană În secolele XIX–XX, Floreștiul rămâne o comună cu caracter predominant agricol. În perioada interbelică se menționează existența unor clădiri administrative și a unui centru comunal, ceea ce întărește continuitatea funcțională a zonei unde astăzi se află Primăria. În ultimele decenii, comuna Florești a cunoscut o extindere urbană accelerată, fapt care a determinat necesitatea intensificării cercetărilor arheologice preventive în zonele unde se realizează investiții publice sau private. Statutul de zonă arheologică protejată – delimitări și implicații legale. 1. Statut juridic Conform avizului DJC Cluj nr. 298/08.04.2025 (nu este în vigoare în momentul de față un PUG aprobat), amplasamentul situat pe str. Avram Iancu nr. 170, Florești, face parte dintr-o zonă arheologică protejată. Acest statut este reglementat de: • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul Ministerului Culturii nr. 2797/2017 privind metodologia de avizare a intervențiilor în zonele cu patrimoniu; • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate; • OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național

Pagina 4

Zona arheologică protejată este o unitate teritorială delimitată în baza descoperirilor sau presupunerilor documentate privind prezența de vestigii arheologice, și înregistrată în Repertoriul Arheologic Național (RAN). 2. Delimitări Delimitarea exactă a zonei arheologice se face prin: • Coordonate cadastrale sau topografice pe coordonate Stereo 70(în cazul de față, în corelare cu PUZ-ul propus): • Suprapunerea obiectivului cu situri înregistrate în RAN sau monumente clasate în LMI. Zona studiată este situată la 168 m Sud-Vest de biserica romano catolică, cod LMI CJ- II-m-B-07616

Pagina 5

• Planurile urbanistice aprobate, care pot include zonări de protecție (ZP, ZI, etc.) – nu este cazul Este responsabilitatea autorităților locale și a proiectantului să asigure corelarea documentației urbanistice cu hărțile arheologice actualizate. 3. Implicații legale și procedurale Statutul de zonă arheologică protejată presupune următoarele: • Obligația realizării unui studiu de fundamentare arheologică, înaintea emiterii avizului final pentru lucrări de construire (așa cum s-a impus în avizul DJC). • Interzicerea oricăror intervenții asupra solului (excavații, foraje, fundații) fără avizul Direcției Județene pentru Cultură și fără evaluarea arheologică prealabilă. • Dacă studiul identifică vestigii, se poate impune: o Cercetare arheologică preventivă; o Modificarea proiectului; o Intervenție de salvare arheologică; o Protejarea pe termen lung, dacă vestigiile sunt de importanță majoră. 4. Monitorizare și control Executarea lucrărilor trebuie să se desfășoare sub supravegherea unui arheolog autorizat, în special în faza de săpături sau excavații pentru infrastructură.

Pagina 6

3. Metodologia cercetării • Etapele studiului: cercetare de arhivă, analiză bibliografică, consultări cu specialiști locali. • Posibilă cercetare non-invazivă (ex. scanare geofizică, studii LIDAR, drone)-nu este cazul în această fază. • Posibilitatea unei cercetări de teren (diagnostic arheologic preventiv, cu secțiuni) – nu este cazul în această fază 4. Rezultatele cercetării • Analiza datelor documentare și observații de teren – parcela studiată se află în zona centrală a localității, în zonă arheologică protejată (propusă prin studiul arheolog reactualizare PUG – 2023) și în zona de protecția a moneumentului mai sus menționat. • Localizarea eventualelor situri sau structuri arheologice în zona PUZ – nu sunt date arheologice exacte privitoare la parcela studiată.

Pagina 7

• Hărți și planșe relevante (suprapunere peste PUZ, ortofotoplanuri, GIS etc.) Zona studiată pe prima ridicare iosefină (1763) Zona studiată pe a doua ridicare iosefină (1859)

Pagina 8

Zona studiată pe a treia ridicare iosefină (1877) Zona studiată pe ortofoto (2019)

Pagina 9

5. Concluzii și recomandări • Evaluarea riscului arheologic – prin prezentul studiu considerăm riscul arheologic ca fiind unul mediu (fără risc major de identificare a unor contexte arheologice) • Necesitatea sau nu a unei cercetări arheologice preventive în teren – considerăm totuși imperios necesară efectuarea supravegherii arheologice pe tot parcursul excavărilor. • Aviz pentru continuarea proiectului în funcție de impactul asupra patrimoniului – propunem emiterea avizului favorabil, cu condiția exprimată mai sus, a supravegherii arheologice, cu mențiunea că, în cazul în care pe parcursul demersului amintit apar totuși contexte arheologice, se va efectua cercetarea arheologică preventivă pe toată zona de intervenție, conform normelor legale în vigoare. Elaborat: Dr. CSÓK Zsolt arheolog expert