Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Studiu arheologic
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 39,0 MB · modificat pe site: 15.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic Zonal (PUZ), „Studiu arheologic”, Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/2026/07/Studiu_Arheo_PUZ_Primaria_Floresti.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/158060-studiu-arheologic, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU ARHEOLOGIC
Fundamentare PUZ
Florești, Str. Avram Iancu, Nr. 178
Beneficiar: Comuna Florești
Elaborator: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (nr. înreg.:1511/22.04.2025)
Cluj
Aprilie, 2025
Pagina 2
1. Date generale
• Titlul proiectului: Studiu de fundamentare arheologică PUZ și SF pentru “Regenerare
urbană prin reabilitare acces în curtea primăriei, amenajare stație de transport public,
amenajare piațetă primărie și construire parcaj public suprateran”
• Amplasament: str. A. Iancu, nr. 170, sat. Florești, com. Florești, jud. Cluj
• Coordonator științific: Dr. CSÓK Zsolt, arheolog expert, specialist cu drept de
semnătură RUR
• Instituția elaboratoare: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
• Beneficiar: Comuna Florești
• Perioada efectuării studiului: Aprilie 2025
• Obiectivul: Identificarea potențialului arheologic și protejarea patrimoniului în
contextul lucrărilor de regenerare urbană.
Prezentarea zonei din punct de vedere istoric (atestări documentare, descoperiri
arheologice cunoscute în proximitate).
Zona studiată, situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, este una dintre cele mai
vechi așezări din Transilvania, cu o continuitate locuirii umane documentată arheologic
încă din epoca bronzului.
1. Epoca preistorică
Cercetările arheologice au relevat prezența culturii Wietenberg și a altor grupuri din
epoca bronzului în arealul Floreștiului. Descoperiri izolate (unelte, fragmente ceramice)
sugerează o locuire stabilă în această perioadă.
2. Epoca romană
Datorită apropierii de municipiul roman Napoca (astăzi Cluj-Napoca), teritoriul
actualei comune Florești se afla în zona de influență a acestuia. Se consideră că pe teritoriul
comunei existau villae rusticae (ferme romane), precum și drumuri secundare de acces. În
imediata apropiere au fost descoperite fragmente de construcții și obiecte de uz cotidian
din perioada romană.
Pagina 3
3. Evul Mediu
Floreștiul este menționat documentar pentru prima dată în 1263, sub denumirea Villa
Flora . În Evul Mediu a fost o așezare rurală importantă, cu o organizare feudală specifică.
Toponimia locală și structura moșiilor medievale oferă indicii despre o populație mixtă
româno-maghiară.
4. Epoca modernă și contemporană
În secolele XIX–XX, Floreștiul rămâne o comună cu caracter predominant agricol. În
perioada interbelică se menționează existența unor clădiri administrative și a unui centru
comunal, ceea ce întărește continuitatea funcțională a zonei unde astăzi se află Primăria.
În ultimele decenii, comuna Florești a cunoscut o extindere urbană accelerată, fapt
care a determinat necesitatea intensificării cercetărilor arheologice preventive în zonele
unde se realizează investiții publice sau private.
Statutul de zonă arheologică protejată – delimitări și implicații legale.
1. Statut juridic
Conform avizului DJC Cluj nr. 298/08.04.2025 (nu este în vigoare în momentul de
față un PUG aprobat), amplasamentul situat pe str. Avram Iancu nr. 170, Florești, face parte
dintr-o zonă arheologică protejată. Acest statut este reglementat de:
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și
completările ulterioare;
• Ordinul Ministerului Culturii nr. 2797/2017 privind metodologia de avizare a
intervențiilor în zonele cu patrimoniu;
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a – zone protejate;
• OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri
arheologice ca zone de interes național
Pagina 4
Zona arheologică protejată este o unitate teritorială delimitată în baza descoperirilor
sau presupunerilor documentate privind prezența de vestigii arheologice, și înregistrată
în Repertoriul Arheologic Național (RAN).
2. Delimitări
Delimitarea exactă a zonei arheologice se face prin:
• Coordonate cadastrale sau topografice pe coordonate Stereo 70(în cazul de față, în
corelare cu PUZ-ul propus):
• Suprapunerea obiectivului cu situri înregistrate în RAN sau monumente clasate în LMI.
Zona studiată este situată la 168 m Sud-Vest de biserica romano catolică, cod LMI CJ-
II-m-B-07616
Pagina 5
• Planurile urbanistice aprobate, care pot include zonări de protecție (ZP, ZI, etc.) – nu
este cazul
Este responsabilitatea autorităților locale și a proiectantului să asigure corelarea
documentației urbanistice cu hărțile arheologice actualizate.
3. Implicații legale și procedurale
Statutul de zonă arheologică protejată presupune următoarele:
• Obligația realizării unui studiu de fundamentare arheologică, înaintea emiterii
avizului final pentru lucrări de construire (așa cum s-a impus în avizul DJC).
• Interzicerea oricăror intervenții asupra solului (excavații, foraje, fundații) fără
avizul Direcției Județene pentru Cultură și fără evaluarea arheologică prealabilă.
• Dacă studiul identifică vestigii, se poate impune:
o Cercetare arheologică preventivă;
o Modificarea proiectului;
o Intervenție de salvare arheologică;
o Protejarea pe termen lung, dacă vestigiile sunt de importanță majoră.
4. Monitorizare și control
Executarea lucrărilor trebuie să se desfășoare sub supravegherea unui arheolog
autorizat, în special în faza de săpături sau excavații pentru infrastructură.
Pagina 6
3. Metodologia cercetării
• Etapele studiului: cercetare de arhivă, analiză bibliografică, consultări cu specialiști
locali.
• Posibilă cercetare non-invazivă (ex. scanare geofizică, studii LIDAR, drone)-nu este
cazul în această fază.
• Posibilitatea unei cercetări de teren (diagnostic arheologic preventiv, cu secțiuni) –
nu este cazul în această fază
4. Rezultatele cercetării
• Analiza datelor documentare și observații de teren – parcela studiată se află în zona
centrală a localității, în zonă arheologică protejată (propusă prin studiul arheolog
reactualizare PUG – 2023) și în zona de protecția a moneumentului mai sus
menționat.
• Localizarea eventualelor situri sau structuri arheologice în zona PUZ – nu sunt date
arheologice exacte privitoare la parcela studiată.
Pagina 7
• Hărți și planșe relevante (suprapunere peste PUZ, ortofotoplanuri, GIS etc.)
Zona studiată pe prima ridicare iosefină (1763)
Zona studiată pe a doua ridicare iosefină (1859)
Pagina 8
Zona studiată pe a treia ridicare iosefină (1877)
Zona studiată pe ortofoto (2019)
Pagina 9
5. Concluzii și recomandări
• Evaluarea riscului arheologic – prin prezentul studiu considerăm riscul arheologic
ca fiind unul mediu (fără risc major de identificare a unor contexte arheologice)
• Necesitatea sau nu a unei cercetări arheologice preventive în teren – considerăm
totuși imperios necesară efectuarea supravegherii arheologice pe tot parcursul
excavărilor.
• Aviz pentru continuarea proiectului în funcție de impactul asupra patrimoniului –
propunem emiterea avizului favorabil, cu condiția exprimată mai sus, a
supravegherii arheologice, cu mențiunea că, în cazul în care pe parcursul
demersului amintit apar totuși contexte arheologice, se va efectua cercetarea
arheologică preventivă pe toată zona de intervenție, conform normelor legale
în vigoare.
Elaborat:
Dr. CSÓK Zsolt
arheolog expert