Proiect de hotărâre
Proiect de hotărâre 59 / 2024
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,6 MB · modificat pe site: 19.04.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre nr. 59 (2024), Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2024/04/Proiect-de-hotarare-59_-2024.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/157516-proiect-de-hotarare-59-2024, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA Avizat secretar general,
JUDEȚUL CLUJ Orza Alin Răzvan
COMUNA FLOREȘTI Semnat digital de
CONSILIUL LOCAL Alin-Razvan Alin-Razvan Orza
Nr. înreg. 59/17.04.2024 Orza Data: 2024.04.19
14:33:18 +03'00'
PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
(D.A.L.I.) pentru obiectivul de investiții „EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA – COMUNA
FLORESTI, str. Carpați nr. 12”
Consiliul local al comunei Florești întrunit în ședință ordinară, în data de aprilie 2024,
Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a documentației
de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) pentru obiectivul de investiții „EXTINDERE CLADIRE
EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12” - proiect din inițiativa primarului;
Reținând Referatul de aprobare nr. 40251/17.04.2024 al primarului comunei Florești, în calitate de
inițiator;
Analizând Raportul de specialitate nr. 40253/17.04.2024 prin care se propune aprobarea indicatorilor
tehnico-economici și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) pentru obiectivul de
investiții „EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12”;
Având în vedere prevederile:
a) art. 120 și art. 121 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată;
b) HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnicoeconomice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice
c) art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare și ale art. 129 alin. 2 lit. b), coroborat cu alin. 4 lit. d), din O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
d) Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Văzând avizul comisiei de specialitate;
Potrivit dispoziților art. 129, 133 alin. (1), 139 și 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă documentația tehnico-economică fază D.A.L.I. a proiectului „EXTINDERE
CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12”.
Art. 2. Se aprobă Devizul General actualizat aferent proiectului „EXTINDERE CLADIRE
EXISTENTA – COMUNA FLORESTI”, conform Anexei nr. 1 la Hotărâre.
Art. 3. Se aprobă Indicatorii Tehnico-Economici actualizați aferenți proiectului „EXTINDERE
CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12”, conform Anexei nr. 2 la Hotărâre.
Art. 4. Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 5. Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al comunei Florești, în
termen de maximum 10 zile lucrătoare de la adoptare, Primarului Comunei Florești, Prefectului Județului Cluj
și se aduce la cunoștință publică, în termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale către prefect, prin afișare
la sediul Primăriei, respectiv pe pagina de internet aferentă www.floresticluj.ro.
PRIMAR
PIVARIU BOGDAN NICOLAE
Bogdan- Digitally signed by
Bogdan-Nicolae
Nicolae Pivariu
Date: 2024.04.19
Pivariu 15:06:33 +03'00'
Pagina 2
Anexă nr. 2 la HCL nr. ___ / ______
Proiect nr: 53/2021
Faza : DALI Proiectant :
Beneficiar: Comuna Florești Arhitim Concept S.R.L.
PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
Pentru proiectul
"EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12"
INDICATORI VALOARE
Valoarea investiției, fără TVA (lei) 11.627.696,80
Din care C+M (lei) 7.110.660,60
Valoarea investiției, cu TVA (lei) 13.781.186,87
Din care C+M (lei) 8.461.686,13
Durata de realizare a investiției (luni) 24
Suprafață amenajată (mp) 2.358
Suprafața construită desfasurata (mp) 1.138,65
Consumul anual specific de energie electrică (kWh/an) 93.369
Consumul de apă (mc/an) 473.04
Pagina 3
ROMÂNIA
PRIMĂRIA COMUNEI FLOREȘTI
Florești, Str. Avram Iancu, Nr. 170, jud. Cluj
Tel./Fax: 0264 265 101
Web: www.floresticluj.ro
Nr. înreg. 40251
Data: 17.04.2024
CĂTRE
CONSILIUL LOCAL FLOREȘTI,
Pivariu Bogdan Nicolae, în calitate de primar al Comunei Florești,
În temeiul prevederilor art. 136, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, inițiez proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) pentru obiectivul de investiții
„EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12”, proiect în susținerea
căruia înaintez următorul:
REFERAT DE APROBARE
În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
și cu art. 10 alin. (4) lit. a) din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al
documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice
atribuția de aprobare/actualizare a devizului general la data supunerii spre aprobare a documentației de avizare
a lucrărilor de intervenții, aparține beneficiarului, fiind prevăzută ca o obligativitate a acestuia.
Oportunitatea investiției este justificată de necesitatea îmbunătățirii condițiilor învățământului
preuniversitar de stat. Construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea si echiparea unitatilor de invatamant de
nivel scolar reprezinta una dintre actiunile strategice, necesare pentru imbunatatirea accesului pentru copiii din
satul Floresti, comuna Floresti la invatamantul obligatoriu. Beneficiarii primari ai educatiei timpurii sunt copiii,
iar beneficiarii secundari sunt parintii, educatorii si toti agentii educationali din comunitate, iar prin efecte,
societatea, in general.
Necesitatea proiectului este justificată de urmatoarele aspecte:
• Ajuta la imbunatatirea capacitatilor sociale si relationale prin activitatile ludice si educationale in
care este angrenat copilul;
• Influenteaza in mod pozitiv dezvoltarea inteligentei cognitive si emotionale prin interactiunea cu
ceilalti copii si cadrele specializate in furnizarea de servicii educationale din cadrul scolii;
• Copilului ii sunt stimulate creativitatea, imaginatia, capacitatea de adaptare etc.
• Pe langa procesul de socializare deosebit de important in cresterea armonioasa a unui copil care se
realizeaza in cadrul unei scoli, atentia si grija cu care copiii sunt intampinati de catre personalul specializat ii
ajuta in modelarea unei educatii structurate si adaptate ritmului individual.
Analizând considerentele menționate, apreciez oportun și legal prezentul proiect de hotărâre și îmi
exprim inițiativa de promovare a acestuia în temeiul art. 136 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ și solicit Consiliului Local Florești aprobarea acestuia.
PRIMAR
PIVARIU BOGDAN NICOLAE
Bogdan-Nicolae Digitally signed by Bogdan-Nicolae
Pivariu
Pivariu Date: 2024.04.19 15:06:54 +03'00'
Pagina 4
ROMÂNIA
PRIMĂRIA COMUNEI FLOREȘTI
Florești, Str. Avram Iancu, Nr. 170, jud. Cluj
Tel./Fax: 0264 265 101
Web: www.floresticluj.ro
Nr. înreg.
40253/17.04.2024
RAPORT DE SPECIALITATE
În urma analizei proiectului de hotărâre nr. 59/17.04.2023 privind aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) pentru obiectivul de investiții
„EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA – COMUNA FLORESTI, str. Carpați nr. 12”, în conformitate cu
prevederile art. 136 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, constatăm următoarele:
Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile art. 44, alin. (1) din Legea nr. 273/2006
privind finanțele publice locale, cu referire la cheltuielile de investiții și documentațiile tehnico-economice,
cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și
conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. În temeiul prevederilor art.129 alin.(1) alin.(2)
lit.b) și alin.(4) lit.d) , art.139 alin.(1) și alin. (3) lit. d), art.155 alin.(1) lit.d) și e) și art.196 alin.(1) lit.a) din
Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind Codul Adminstrativ, cu modificările și completările ulterioare,
propune urmatoarele :
Se aprobă documentația tehnico-economică fază D.A.L.I., a Devizului General și a Indicatorilor
Tehnico-Economici ale proiectului „EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA, str. Carpați nr. 12”.
Aprobarea principalilor indicatori tehnico-economici ai investiției:
INDICATORI VALOARE
Valoarea investiției, fără TVA (lei) 11.627.696,80
Din care C+M (lei) 7.110.660,60
Valoarea investiției, cu TVA (lei) 13.781.186,87
Din care C+M (lei) 8.461.686,13
Durata de realizare a investiției (luni) 24
Suprafață amenajată (mp) 2.358
Suprafața construită desfasurata (mp) 1.138,65
Consumul anual specific de energie electrică (kWh/an) 93.369
Consumul de apă (mc/an) 473.04
Obiectul lucrării: Obiectivul general al investiției îl constituie construirea unei extinderi.
Obiectivele principale ale investiției sunt:
Pagina 5
- îmbunătățirea și asigurarea calităților ridicate ale serviciilor de învățământ preuniversitar pentru
comunitate.
- îmbunătățirea calității vieții prin oferirea de servicii social-culturale versatile, prin propunerea unor
spații care pot funcționa în afara programului școlar, sală multifuncțională, bibliotecă.
Schema funcțională a școlii cuprinde 9 sali de curs, 1 sala de activitati, 2 spatii administrative, 6 grupuri
sanitare
Intregul proiect a fost intocmit de către Arhitim Concept SRL, conform contractului nr.
26.646 din 23.02.2023.
ȘEF SERVICIU, ACHIZITII PUBLICE,
Felix Dobra cons. sup., Baldasici Alexandru
Felix- Digitally signed Semnat digital de
Traian
by Felix-Traian
Dobra Alexandru Alexandru
Baldasici
Dobra
Date: 2024.04.19
09:01:27 +03'00' Baldasici Data: 2024.04.18
17:45:23 +03'00'
Pagina 6
Denumirea proiectului:
EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA- COMUNA
FLORESTI,LOC.FLORESTI ,STR.CARPATI NR.12
ANALIZA COST-BENEFICIU
1
Pagina 7
5.6 Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință;
Prezentul proiect prevede extinderea cladirii existente de pe strada Carpati, Nr 12 din Localitatea
Floresti, Judetul Cluj.
Durata prevazuta de realizare a investiției este de 24 luni.
Analiza s-a facut pentru o perioada de 2 ani de realizare a investitiei si 15 ani de operare a investitiei.
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției,
inclusiv prognoze pe termen mediu și lung;
Suprafața totală a clădirilor nerezidențiale din Romania este de 67 200 000 m², iar structura
fondului imobiliar nerezidențial este prezentată mai jos:
În ceea ce privește performanța energetică a fondului de clădiri existent din sectorul
nerezidențial, principalele caracteristici sunt:
2
Pagina 8
Clădirile nerezidențiale reprezintă 18% din suprafața totală construită și aproximativ 5% din
totalul fondului imobiliar, în care sunt incluse aici majoritatea clădirilor publice. Spațiile ocupate de
administrația publică, clădirile educaționale și cele comerciale determină împreună aproximativ 75%
din consumul nerezidențial de energie fiecare reprezentând 20-25% din total.
În ceea ce privește performanțele energetice, clădirile din domeniul educației (354 kWh/m2 pe
an) sunt cele mai mari consumatoare de energie, celelalte sectoare încadrându-se în intervalul 200-250
kWh/m2 pe an.
în sectorul clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, până în anul 2050, se pot considera mai multe
scenarii care ilustrează impactul financiar, economic și ecologic, asupra ocupării forței de muncă și a
consumului de energie pentru diferitele niveluri de asimilare și amploare a renovării si extinderii
clădirilor. Aceste renovari si extinderi au ca rezultat pe termen lung:
Economiile de energie;
ei de muncă – cresterea numărului echivalent de locuri de
muncă cu normă întreagă create până în anul 2050;
c)analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
3
Pagina 9
Principalul obiectiv al analizei cost-beneficiu financiară este de a calcula indicatorii performanței
financiare a proiectului (profitabilitatea sa).
Analiza financiară va evalua în special:
a) profitabilitatea financiară a investitiei și a contributiei proprii investite în proiect determinate cu
indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) și RIRF/C (rata internă
de rentabilitate calculată la total valoare investiție).
b) durabilitatea ( sustenabilitatea) financiară a proiectului în conditiile interventiei financiare din
partea fondurilor structurale.
Durabilitatea financiara a proiectului trebuie evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat
(neactualizat). Acesta trebuie sa fie pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza. La determinarea
fluxului de numerar net cumulat se vor lua in considerare toate costurile (eligibile si ne-eligibile) si
toate sursele de finantare (atat pentru investitie cat si pentru operare si functionare, inclusiv veniturile
nete).
Metodologia folosită în analiza financiară este cea a fluxurilor de numerar actualizate. Aceasta
presupune următoarele ipoteze generale:
- Numai intrările și ieșirile de numerar sunt luate în considerare (amortizarea, rezervele și alți
indicatori non-banești sunt excluși din analiză)
- Rata de actualizare pentru analiza financiară este de 4%
- Valoarea reziduala care este calculata ca fiind valoarea ramasa neamortizata la finalul
perioadei de analiza
Valoarea Actualizată Netă (VNA sau VAN)
După cum o va demonstra matematic și formula de mai jos, VAN indică valoarea actuală – la
momentul zero – a implementarii unui proiect ce va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și
cheltuieli.
Unde:
CFt = cash flow-ul generat de proiect în anul “t” – diferența dintre veniturile și cheltuielile efective
VRn = valoarea reziduală a investiției în ultimul an de analiză
I0 = Investiția necesară pentru implementarea proiectului.
4
Pagina 10
Rata internă de rentabilitate (RIR)
RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală cu zero. Astfel spus, aceasta este rata internă
de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor
acoperi cheltuielile.
Raportul Beneficiu/Cost (B/C)
Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuală a
beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea investiției:
Se calculează ca raport între totalul încasărilor și totalul plaților efectuate în anul respectiv. Raportul
cost beneficiu trebuie să fie mai mare sau egal ca 0 pentru ca proiectul să fie considerat viabil în viitor
și mai mic ca 1 pentru a considera intervenția necesară.
Orizontul de timp
Orizontul de timp reprezintă numarul maxim de ani pentru care se fac previziuni.
Durata prevazută de realizare a investiției este de 24 luni.
Analiza s-a făcut pentru o perioadă de 2 ani de realizare a investitiei si 15 ani (de operare ai
investitiei).
Analiza financiară cuprinde următoarele sub-capitole:
a. Cheltuielile de exploatare
b. Veniturile totale
c. Randamentul financiar asupra investiției : RIRF/C si VNAF/C
d. Sustenabilitatea financiară
5
Pagina 11
a. Prognoza cheltuielilor
Scenariul 1+ Scenariul 2
Ani de exploatare
Cheltuieli de exploatare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cheltuieli cu utilitatile- apa si canalizare 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000
Cheltuieli cu utilitatile- energie electrica 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000
Cheltuieli cu utilitatile- incalzire 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000
Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
b. Prognoza veniturilor totale
Scenariul 1+ Scenariul 2
Veniturile sunt reprezentate de alocari de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor de
exploatare
Venituri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Venituri (subventii din bugetul propriu) 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
TOTAL VENITURI 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
6
Pagina 12
c. Randamentul financiar asupra investiției : RIRF/C si VNAF/C
Scenariul 1
Total Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie investitie
Venituri 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Total venituri 0 0 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Cheltuieli de exploatare 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Cheltuieli totale cu investitia 13.781.187 4.134.356 9.646.831 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 4.134.356 9.646.831 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Valoarea reziduala 9.646.831
Flux de numerar net / V
operational net -4.134.356 -9.646.831 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9.646.831
Rata de actualizare 4%
Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie
Venituri actualizate 0,00 0,00 70.266,27 67.563,72 64.965,12 62.466,46 60.063,90 57.753,75 55.532,46 53.396,59 51.342,88 49.368,15 47.469,38 45.643,63 43.888,11 42.200,10 5.191.098,86
Cheltuirli actualizate 4.134.356,06 9.275.798,85 70.266,27 67.563,72 64.965,12 62.466,46 60.063,90 57.753,75 55.532,46 53.396,59 51.342,88 49.368,15 47.469,38 45.643,63 43.888,11 42.200,10 40.577,02
Total venituri actualizate 5.963.019,38
Total cheltuieli actualizate 14.222.652,46
B/C 0,42
RRF/C -2,30%
VFNA/C -7.941.954,88
COEFICIENTI DE ANUL CURENT la
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
ACTUALIZARE LA O RATA 4,00% care fac
DE 4% actualizarea
1 0,9615 0,9246 0,8890 0,8548 0,8219 0,7903 0,7599 0,7307 0,7026 0,6756 0,6496 0,6246 0,6006 0,5775 0,5553 0,5339
Se observă ca RRF/C < 4% (rata de actualizare) , VFNA/ C este negativ și raportul beneficiu –cost este mai mare decat 0, dar mai mic decât 1.
RRF/C se situează sub pragul de rentabilitate de 4%. Acest lucru arată ca rentabilitatea financiară a capitalului investit este negativă; analiza financiară
demonstrează necesitatea acordării finanțării publice, care sa susțină obținerea unui cash-flow pozitiv al proiectului.
Conform metodologiei în vigoare vizând fundamentarea proiectelor de investiții de acest tip, sunt întrunite condițiile pentru a susține necesitatea finanțării
publice.
Pentru ca un proiect sa necesite intervenție financiară din partea fondurilor publice, VFNA/C a investiției trebuie sa fie negativă, iar RRF/C a investiției mai
mică decât rata de actualizare (4%). Valorile calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiții se conformează acestor reguli, ceea ce înseamnă că
proiectul are nevoie de finanțare publică pentru a putea fi implementat
7
Pagina 13
Scenariul 2
Total Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie investitie
Venituri 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Total venituri 0 0 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Cheltuieli de exploatare 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Cheltuieli totale cu investitia 13.803.705 4.141.111 9.662.593 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 4.141.111 9.662.593 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Valoarea reziduala 9.662.593
Flux de numerar net / V
operational net -4.141.111 -9.662.593 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9.662.593
Rata de actualizare 4%
Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie
Venituri actualizate 0,00 0,00 70.266,27 67.563,72 64.965,12 62.466,46 60.063,90 57.753,75 55.532,46 53.396,59 51.342,88 49.368,15 47.469,38 45.643,63 43.888,11 42.200,10 5.199.514,50
Cheltuirli actualizate 4.141.111,35 9.290.954,95 70.266,27 67.563,72 64.965,12 62.466,46 60.063,90 57.753,75 55.532,46 53.396,59 51.342,88 49.368,15 47.469,38 45.643,63 43.888,11 42.200,10 40.577,02
Total venituri actualizate 5.971.435,02
Total cheltuieli actualizate 14.244.563,85
B/C 0,42
RRF/C -2,30%
VFNA/C -7.954.931,56
COEFICIENTI DE ANUL CURENT la
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
ACTUALIZARE LA O RATA 4,00% care fac
DE 4% actualizarea
1 0,9615 0,9246 0,8890 0,8548 0,8219 0,7903 0,7599 0,7307 0,7026 0,6756 0,6496 0,6246 0,6006 0,5775 0,5553 0,5339
8
Pagina 14
d. Sustenabilitatea financiară
Scenariul 1
ANI
Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie
Total intrari de numerar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alocari de la bugetul local si de
stat 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Total intrari de numerar din
finantarea proiectului 13.781.187 4.134.356 9.646.831 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL SURSE DE
FINANTARE 4.134.356 9.646.831 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Costurile de investitie a
proiectului 4.134.356 9.646.831
Plati TVA aferent investitiei
Total iesiri de numerar 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Rambursare credite
Alte iesiri de numerar
TOTAL IESIRI 4.134.356 9.646.831 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
TOTAL FLUX DE NUMERAR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL FLUX NET DE
NUMERAR CUMULAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Din tabelul de calcul al sustenabilității se observă că fluxurile de numerar nete cumulate sunt pozitive pe durata întregii perioade de previziune,
de unde rezultă că proiectul nu întâmpină riscul unui deficit de numerar care să pună în pericol realizarea sau operarea investiției, demonstrânduse astfel sustenabilitatea investiției.
9
Pagina 15
Scenariul 2
ANI
Anul 1 de Anul 2 de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
investitie investitie
Total intrari de numerar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alocari de la bugetul local si de
stat 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Total intrari de numerar din
finantarea proiectului 13.803.705 4.141.111 9.662.593 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL SURSE DE
FINANTARE 4.141.111 9.662.593 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Costurile de investitie a
proiectului 4.141.111 9.662.593
Plati TVA aferent investitiei
Total iesiri de numerar 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
Rambursare credite
Alte iesiri de numerar
TOTAL IESIRI 4.141.111 9.662.593 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000 76.000
TOTAL FLUX DE NUMERAR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL FLUX NET DE
NUMERAR CUMULAT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10
Pagina 16
d)analiza economică; analiza cost-eficacitate;
Analiza economica- nu este cazul, investitia propusa nu este o investitie majora .
Analiza cost-eficacitate (ACE) constă în compararea alternativelor de proiect care urmăresc
obținerea unui singur efect sau rezultat comun, dar care poate diferi în intensitate. Aceasta are ca scop
selectarea acelui proiect care, pentru un nivel dat al rezultatului, minimizează valoarea netă actualizată
a tuturor costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizează nivelul rezultatului. Rezultatele
ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale căror beneficii sunt dificil, dacă nu imposibil, să fie
evaluate, în timp ce costurile pot fi determinate cu mai multă certitudine.
In scenariul 1 costul investitiei este de 13781186,87 lei iar in al doilea scenariu costul investitiei
este de 13803704,5 lei.
Astfel se obseva ca acelasi rezultat se obtine ,in cazul scenariului 1 cu o valoare a investitiei cu
mult mai mica.
Mai mult, analizand si indicatorii financiari se observa ca RIR si VAN au valori mai benefice
pentru fezabilitatea investitiei in cazul Scenariului 1.
Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate este o tehnică prin care se investighează impactul modificarii unor
factori asupra principalilor indicatori ai proiectului. In mod normal, se analizează numai variațiile
nefavorabile ale acestor variabile critice.
Scopul analizei de senzitivitate este de:
1.A contribui la identificarea variabilelor cheie cu influență importantă asupra costurilor și
beneficiilor generate de proiect
2.A investiga consecințele unor modificari nefavorabile ale acestor variabile-critice
3.A evalua dacă deciziile ce vor fi luate în cadrul proiectului pot fi afectate de aceste schimbări
4.A identifica acțiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte nefavorabile asupra proiectului.
Concluzia analizei cost-beneficiu se bazează pe un singur set de valori pentru fiecare factor sau
variabilă. Un număr de factori s-ar putea însa schimba pe parcursul proiectului și este necesar să
testăm cât de sensibile sunt valorile de eficientă a proiectului (VNA, RIR) la modificări ale valorilor
acestor factori.
Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice care pot afecta
performanța financiară a proiectului. Se analizează modul în care variația acestora, în plus sau în
minus , după caz, influentează indicatorii calculați în cadrul analizei financiare. In literatura de
specialitate se apreciază că un proiect este sensibil din punct de vedere financiar dacă variația cu 1% a
11
Pagina 17
variabilelor critice afectează cu cel putin 5% valoarea actualizată netă (VNA). In mod logic, cele mai
importante variabile economice sunt:
- Valoarea investiției
- Veniturile
- Cheltuielile de exploatare
Rezultatele sunt prezentate în următorul tabel:
Scenariul 1
Combinatia-
Investitia creste cu
1 %, veniturile
Situatie de baza- scad cu 1 % si
fara modificari a Investitia creste Cheltuielile cresc Veniturile scad cheltuielile cresc
variabilelor critice cu 1 % cu 1 % cu 1 % cu 1 %
VAN -7.941.954,88 -8.070.898,68 -7.949.767,36 -7.949.767,36 -8.086.523,63
RIR -2,30% -2,37% -2,31% -2,31% -2,38%
% modificare
in VAN 1,624 0,098 0,098 1,820
S-a operat atât cu modificarea fiecărei variabile critice în parte, precum și cu combinația acestora
(presupus a fi cel mai nefavorabil caz). Se observă că proiectul are o senzitivitate foarte redusă la
modificarea fiecăreia din cele trei variabile critice. Astfel, creșterea/scăderea cu 1 % a tuturor
variabilelor nu crează o modificare substanțială a VAN de 5%.
Scenariul 2
Combinatia-
Investitia creste cu
1 %, veniturile
Situatie de baza- scad cu 1 % si
fara modificari a Investitia creste Cheltuielile cresc Veniturile scad cheltuielile cresc
variabilelor critice cu 1 % cu 1 % cu 1 % cu 1 %
VAN -7.954.931,56 -8.084.086,04 -7.962.744,03 -7.962.744,03 -8.099.710,99
RIR -2,30% -2,37% -2,31% -2,31% -2,38%
% modificare
in VAN 1,624 0,098 0,098 1,820
12
Pagina 18
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
Analiza de risc scoate în evidență principalele riscuri la care este supus proiectul, precum și
măsurile de prevenire și soluționare a situațiilor nedorite, în cazul în care acestea survin. Categoriile de
riscuri avute în vedere în ceea ce privește implementarea proiectului sunt urmatoarele :
Riscuri Masuri de combatere a riscurilor
Riscul de depășire a valorii investiției Bugetul estimativ realizat a ținut cont de aceste
prevăzute riscuri, utilizându-se prețuri actuale, care
Duratele prevăzute pentru derularea nu vor suferi schimbari semnificative în
diverselor etape ale proiectului pot conduce intervalul de timp pâna la demararea
la situația în care estimarea bugetului implementarii proiectului.
proiectului să nu mai fie actuală.
Riscul de scădere a veniturilor Bugetul propriu va asigura în fiecare an
Dacă beneficiarul nu are prevazuți banii veniturile necesare acoperirii cheltuielilor cu
necesari acoperirii cheltuielilor neeligibile în derularea implementării proiectului, iar mai apoi
Bugetul propriu există riscul de va asigura veniturile necesare acoperirii
nefinalizare a investiției . cheltuielilor cu întreținerea și mentenanța
Dacă beneficiarul nu are prevăzuți banii investitiei.
necesari acoperirii cheltuielilor cu
întreținerea și mentenanța investiției in
Bugetul propriu există riscul de
neîndeplinire a clauzelor contractuale
prevăzute în Contractul de finanțare pentru
perioada de monitorizare.
Riscul de creștere a costurilor În determinarea costurilor medii pe parcursul
Pe parcursul operării investiției este posibil operarii investiției s-au luat în calcul date
să crească costurile ( cu întreținerea și statistice de la lucrări similare din localitate și
mentenanța investiției ) din județ.
Riscul de întârziere Considerarea în realizarea graficului de
Există riscul ca perioada prevazută pentru implementare a unor durate acoperitoare
finalizarea proiectului să nu poată fi pentru activitățile prevăzute.
respectată din motive mai mult sau mai
puțin obiective.
13
Pagina 19
Riscuri Masuri de combatere a riscurilor
Riscul tehnologic Selectarea atenta și pe baza unor criterii
Este reprezentat de posibilitatea ca soluția științifice riguroase a echipamentelor, ceea ce
tehnologică aleasă să devină inadecvată va asigura noutatea și actualitatea tehnologiei
datorită uzurii morale pâna la finalizarea realizate
implementarii proiectului.
Riscul de management Managementului de proiect va fi asigurat de o
Posibilitatea ca managementul proiectului să echipă care are experiența necesară asigurarii
nu poată fi asigurat în mod eficient, ceea ce unui management de proiect adecvat.
va conduce la întârzieri în derularea
proiectului și poate chiar conduce la
nerespectarea termenului de execuție
prevăzut.
14
Pagina 20
Obiectiv
EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA
Com. Floresti, sat Floresti, str. Carpati, nr. 12, jud. Cluj
Faza
D.A.L.I.
Data elaborarii
Iulie 2023
Ordonator principal de credite
PRIMARUL COMUNEI FLORESTI
str. Avram Iancu/ nr. 170, com. Florestl sat Florestl Jud. Cluj
Beneficiar
COMUNA FLORESTI
str. Avram Iancu nr. 170, com. Floresti, sat Floresti Jud. Clu
Proiectant general
ARHITIM CONCEPT S.R.L.
str. Victoriei, nr. 23A, loc. Borsa, jud. Maramures
1
Pagina 21
OPIS DOCUMENTATIE
1 Foaie de capat
2 Fisa proiectului
3 Lista de semnaturi
4 Opis
5 Certificat de inregistrare fiscala
6 Referate verificatori de proiecte: A1, A2, Af, Cc, B, D, E, F, I, It, Is, Ie, Ig
7 Certificat de urbanism
8 Extras de carte funciara
9 Avize si acorduri de la regii si alte institutii abilitate
10 Documentatie de avizare a lucrarilor de interventii (D.A.L.I.) conform HG 907/2016
11 Deviz general si devize pe obiectiv scenariu 1
12 Deviz general si devize pe obiectiv scenariu 2
13 Memoriu de arhitectura
14 Memoriu de rezistenta
15 Memoriu de instalatii
16 Raport Energetic
17 Studiu geotehnic
18 Expertiza tehnica
19 Documentatie topografica
20 Parte desenata: arhitectura, rezistenta si instalatii
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 2
Pagina 22
I. FISA PROIECTULUI
1. Denumirea proiectului: EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA
2. Amplasament:COM. FLORESTI, SAT FLORESTI, STR. CARPATI, NR. 12, JUD. CLUJ
3. Faza: D.A.L.I.
4. Data elaborarii: IUNIE 2023
5. Domeniul de finantare: FONDURI BUGETARE LOCALE SAU NERAMBURSABILE
6. Ordonator de credite principal: PRIMARUL COMUNEI FLORESTI
str. Avram Iancu, nr. 170, com. Floresti, sat Floresti, jud. Cluj
7. Ordonator de credite secundar/tertiar: NU ESTE CAZUL
8. Beneficiar: COMUNA FLORESTI
9. Proiectant general: ARHITIM CONCEPT S.R.L.
str. Victoriei, nr. 23A, loc. Borsa, jud. Maramures
10. Contine: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 3
Pagina 23
II. LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR
PROIECTANT GENERAL
Arhitim Concept S.R.L.
SEF DE PROIECT
Arh. Gabriela Stanciu
PROIECTANT SPECIALITATE ARHITECTURA
Arh. Gabriela Stanciu
PROIECTANT SPECIALITATE TOPOGRAFIE SI CADASTRU
Ing. Andra Gaborean
PROIECTANT DE SPECIALITATE INGINERIE GEOTEHNICA
Ing. Geolog Stefan Apopei
Ing. Ali Ghbech
PROIECTANT SPECIALITATE STRUCTURA DE REZISTENTA
Ing. Mihaela Osan
PROIECTANT SPECIALITATE INSTALATII TERMICE
Ing. Ioan Cimpoi
PROIECTANT SPECIALITATE INSTALATII SANITARE
Ing. Alexandru Maxim
PROIECTANT SPECIALITATE INSTALATII ELECTRICE
Ing. Adelina Ioana Ritea
PROIECTANT INSTALATII DE UTILIZARE GAZE NATURALE
Ing. Mihai Rotaru
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 4
Pagina 24
Obiectiv
EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA
Com. Floresti, sat Floresti, str. Carpati, nr. 12, jud. Cluj
Faza
D.A.L.I.
Data elaborarii
Iulie 2023
Beneficiar
COMUNA FLORESTI
str. Avram Iancu nr. 170, com. Floresti, sat Floresti Jud. Clu
Proiectant general
ARHITIM CONCEPT S.R.L.
str. Victoriei, nr. 23A, loc. Borsa, jud. Maramures
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 5
Pagina 25
A. PIESE SCRISE
1. lnformatii generale privind obiectivul de investitii
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar)
1.4. Beneficiarul investitiei
1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie
2. Situatia existenta si necesitatea realizarii lucrarilor de interventii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale
si financiare
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice
3. Descrierea constructiei existente
3.1. Particularitati ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafata terenului, dimensiuni
in plan);
b) relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;
c) datele seismice si climatice;
d) studii de teren: (I)studiu geotehnic pentru solutia de consolidare a infrastructurii
conform reglementarilor tehnice in vigoare; (II)studii de specialitate necesare, precum studii
topografice, geologice, de stabilitate ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, dupa caz;
e) situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente;
f) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de rise, antropici si naturali, inclusiv de schimbari
climatice ce pot afecta investitia;
g) informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri
arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in
cazul existentei unor zone protejate.
3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusiv servituti, drept de
preemptiune;
b) destinatia constructiei existente;
c) includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii
naturale protejate, precum si zonele de protectie ale acestora si in zone construite protejate, dupa
caz;
d) informatii/obligatii/constrangeri extrase din documentatiile de urbanism, dupa caz.
3.3. Caracteristici tehnice si parametri specifici:
a) categoria si clasa de importanta;
b) cod in lista monumentelor istorice, dupa caz;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de constructie;
d) suprafata construita;
e) suprafata construita desfasurata;
f) valoarea de inventar a constructiei;
g) alti parametri, in functie de specificul si natura constructiei existente.
3.4. Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului energetic,.
3.5. Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punctul de vedere al
asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 6
Pagina 26
3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz.
4. Concluziile expertizei tehnice si, dupa caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de
diagnosticare:
a) clasa de risc seismic;
b) prezentarea a minimum doua solutii de interventie;
c) solutiile tehnice si masurile propuse de catre expertul tehnic si, dupa caz, auditorul energetic
spre a fi dezvoltate in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii;
d) recomandarea interventiilor necesare pentru asigurarea functionarii conform cerintelor si
conform exigentelor de calitate.
5. ldentificarea scenariilor/optiunilor tehnico-economice (minimum doua) si analiza detaliata a
acestora
5.1. Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional arhitectural si
economic, cuprinzand:
a) descrierea principalelor lucrari de interventie pentru: - consolidarea elementelor,
subansamblurilor sau a ansamblului structural; - protejarea, repararea elementelor nestructurale
si/sau restaurarea elementelor arhitecturale si a componentelor artistice, dupa caz; - interventii de
protejare/conservare a elementelor naturale si antropice existente valoroase, dupa caz; - demolarea
partiala a unor elemente structurale/ nestructurale, cu/fara modificarea configuratiei si/sau a functiunii
existente a constructiei; - introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare; -
introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea raspunsului seismic al constructiei
existente;
b) descrierea, dupa caz, si a altor categorii de lucrari incluse in situatia tehnica de interventie
propusa, respectiv hidroizolatii, termoizolatii, repararea/inlocuirea instalatiilor/echipamentelor
aferente constructiei, demontari/montari, debran ari/bran ari, finisaje la interior/exterior, dupa caz,
imbunatatirea terenului de fundare, precum si lucrari strict necesare pentru asigurarea functionalitatii
constructiei reabilitate;
c) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari
climatice ce pot afecta investitia;
d) informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri
arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in
cazul existentei unor zone protejate;
e) caracteristicile tehnice i parametrii specifici investitiei rezultate in urma realizarii lucrarilor de
interventie.
5.2. Necesarul de utilitati rezultate, inclusiv estimari privind depasirea consumurilor initiate de
utilitati si modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazute in graficul orientativ de
realizare a investitiei, detaliat pe etape principale
5.4. Costurile estimative ale investitiei: - costurile estimate pentru realizarea investitiei, cu luarea in
considerare a costurilor unor investitii similare; - costurile estimative de operare pe durata normata
de viata/amortizare a investitiei.
5.5. Sustenabilitatea realizarii investitiei:
a) impactul social si cultural;
b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in faza
de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor
protejate, dupa caz.
5.6. Analiza financiara si economica aferenta realizarii lucrarilor de interventie:
a) prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea
scenariului de referinta;
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 7
Pagina 27
b) analiza cererii de bunuri si servicii care justifica necesitatea si dimensionarea investitiei,
inclusiv prognoze pe termen mediu si lung;
c) analiza financiara; sustenabilitatea financiara;
d) analiza economica; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
6. Scenariul/Optiunea tehnico-economic(a) optim(a), recomandat(a)
6.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar,
al sustenabilitatii si riscurilor
6.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e), recomand at(e)
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investitii, exprimata in lei, cu
TVA si. respectiv, fara TVA, din care constructii-montaj (C+M), in conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacitati fizice care
sa indice atingerea tintei obiectivului de investitii - si. dupa caz, calitativi, in conformitate cu
standardele, normativele si reglementarile tehnice in vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in functie de
specificul si tinta fiecarui obiectiv de investitii;
d) durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni.
6.4. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare si
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
7. Urbanism, acorduri si avize conforme
7.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de catre Oficiul de Cadastru §i Publicitate lmobiliara
7.3. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilitatilor, in cazul suplimentarii capacitatii existente
7.5. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de diminuare a
impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de
principiu, in documentatia tehnico-economica
7.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, care pot conditiona solutiile tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata pentru
cresterea performantei energetice;
b) studiu de trafic si studiu de circulatie, dupa caz; raport de diagnostic arheologic. in cazul
interventiilor in situri arheologice;
d) studiu istoric, in cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare in functie de specificul investitiei.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 8
Pagina 28
B. PIESE DESENATE
ARHITECTURA
A.01 – PLAN INCADRARE IN ZONA – SC. 1:2000
A.02 – PLAN DE SITUATIE EXISTENT – SC. 1:300
A.03 – PLAN DE SITUATIE PROPUS – SC. 1:300
A.04 – PLAN AMENAJARI EXTERIOARE – SC. 1:200
A.05 – PLAN ORGANIZARE DE SANTIER – SC. 1:500
A.06 – PLAN DE TRASARE – SC. 1:150
A.07 – PLAN PARTER PROPUS – SC. 1:50
A.08 – PLAN ETAJ 1 PROPUS – SC. 1:50
A.09 – PLAN ETAJ 2 PROPUS – SC. 1:50
A.10 – PLAN INVELITOARE PROPUS – SC. 1:50
A.11 – SECTIUNEA AA PROPUS – SC. 1:50
A.12 – SECTIUNEA BB PROPUS – SC. 1:50
A.13 – FATADA NORD PROPUS – SC. 1:50
A.14 – FATADA SUD PROPUS – SC. 1:50
A.15 – FATADA EST PROPUS – SC. 1:50
A.16 – FATADA VEST PROPUS – SC. 1:50
REZISTENTA
RB01 – PLAN FUNDATII – SC. 1:50
RB02 – DETALII FUNDATII – SC. 1:50
RB03 – DETALII FUNDATII (2) – SC. 1:50
INSTALATII
IT01 – PLAN DE SITUATIE, INSTALATII TERMICE – SC. 1:500
IT02 – PLAN PARTER, INSTALATII TERMICE – SC. 1:50
IT03 – PLAN ETAJ 1, INSTALATII TERMICE – SC. 1:50
IT04 – PLAN ETAJ 2, INSTALATII TERMICE – SC. 1:50
IT05 – PLAN INVELITOARE, INSTALATII TERMICE – SC. 1:50
IT06 – SCHEMA TERMOMECANICA, INSTALATII TERMICE – SC. 1:20
IT07 – PLAN PARTER, INSTALATII DE VENTILARE – SC. 1:50
IT08 – PLAN ETAJ 1, INSTALATII DE VENTILARE – SC. 1:50
IT09 – PLAN ETAJ 2, INSTALATII DE VENTILARE – SC. 1:50
IT10 – PLAN INVELITOARE, INSTALATII DE VENTILARE – SC. 1:50
IS01 – PLAN DE SITUATIE RETELE EXTERIOARE, INSTALATII SANITARE – SC. 1:50
IS02 – PLAN PARTER PARTIAL INSTALATII DE ALIMENTARE SU APA RECE SI APA CALDA,
INSTALATII SANITARE – SC.1:50
IS03 – PLAN ETAJ 1 PARTIAL INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE SI APA CALDA,
INSTALATII SANITARE – SC. 1:50
IS04 – PLAN ETAJ 2 PARTIAL INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE SI APA CALDA,
INSTALATII SANITARE – SC. 1:50
IS05 – PLAN CU CONDUCTELE DE CANALIZARE MENAJERA MONTATE SUB PLACA,
INSTALATII SANITARE – SC. 1:50
IS06 – PLAN PARTER PARTIAL INSTALATII DE CANALIZARE MENAJERA, INSTALATII
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 9
Pagina 29
SANITARE – SC. 1:50
IS07 – PLAN ETAJ 1 PARTIAL INSTALATIA DE CANALIZARE MENAJERA, INSTALATII SANITARE
– SC. 1:50
IS08 – PLAN ETAJ 2 INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE SI APA CALDA, INSTALATII
SANITARE – SC. 1:50
IS09 – PLAN PARTER PARTIAL INSTALATII DE CANALIZARE PLUVIALA, INSTALATII SANITARE
– SC. 1:50
IS10 – PLAN ETAJ 1 PARTIAL INSTALATIA DE CANALIZARE PLUVIALA, INSTALATII SANITARE
– SC. 1:50
IS11 – PLAN ETAJ 2 PARTIAL INSTALATII DE CANALIZARE PLUVIALA, INSTALATII SANITARE
– SC. 1:50
IS12 – PLAN INVELITOARE INSTALATIA DE CANALIZARE MENAJERA 7 PLUVIALA, INSTALATII
SANITARE – SC. 1:100
IE01 – LEGENDA SI SCHEMA DE PRINCIPIU, INSTALATII ELECTRICE
IE02 – PLAN DE SITUATIE , INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:500
IE03 – PLAN PARTER, INSTALATIA DE ILUMINAT GENERAL SI ILUMINAT DE SIGURANTA,
INSTALATII OPTO-ACUSTICE PENTRU GRUPURI SANITARE PERSOANE CU DIZABILITATI,
INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:50
IE04 – PLAN ETAJ 1, INSTALATII DE ILUMINAT GENERAL SI ILUMINAT DE SIGURANTA,
INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:50
IE05 – PLAN ETAJ 2, INSTALATII DE ILUMINAT GENERAL SI ILUMINAT DE SIGURANTA,
INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:50
IE06 – PLAN PARTER, INSTALATII DE ILUMINAT GENERAL SI ILUMINAT DE SIGURANTA,
INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:50
IE07 – PLAN ETAJ 1, INSTALATIE DE PRIZE SI RECEPTOARE DE PUTERE, INSTALATII
ELECTRICE – SC. 1:50
IE08 – PLAN ETAJ 2, INSTALATIE DE PRIZE SI RECEPTOARE DE PUTERE, INSTALATII
ELECTRICE – SC. 1:50
IE09 – PLAN INVELITOARE, INSTALATIA DE PROTECTIE IMPOTRIVA LOVITURILOR DE
TRASNET SI INSTALATIA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE CU PANOURI
FOTOVOLTAICE, INSTALATII ELECTRICE – SC. 1:200
IE10 – PLAN PARTER, INSTALATII DE CURENTI SLABI (DATE SI TV), INSTALATII ELECTRICE
– SC. 1:50
IE11 – PLAN ETAJ 1, INSTALATII DE CURENTI SLABI (DATE SI TV), INSTALATII ELECTRICE –
SC. 1:50
IE12 – PLAN ETAJ 2, INSTALATII DE CURENTI SLABI (DATE SI TV), INSTALATII ELECTRICE –
SC. 1:50
IG01 – PLAN DE SITUATIE, INSTALATII DE UTILIZARE GAZE NATURALE – SC. 1:500
IG02 – INSTALATII EXTERIOARE DE UTILIZARE, INTALATII DE UTILIZARE GAZE NATURALE,
SC. 1:100
IG03 – INSTALATII INTERIOARE DE UTILIZARE, INSTALATII DE UTILIZARE GAZE NATURALE,
SC. 1:50
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 10
Pagina 30
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII
1.1. Denumirea obiectivului de investii
EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
PRIMARUL COMUNEI FLORESTI
str. Avram Iancu, nr. 170, com. Floresti, sat Floresti, Jud. Cluj
1.3. Ordonator de credite secundar/tertiar
NU ESTE CAZUL
1.4. Beneficiarul investitiei
COMUNA FLORESTI
str. Avram Iancu, nr. 170, com. Floresti, sat Floresti, Jud. Cluj
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE
INTERVENTIE
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri
institutionale si financiare
Nivelul de educatie este factor-cheie al dezvoltarii nationale, deoarece determina in mare masura
activitatea economica si productivitatea, precum si mobilitatea fortei de munca, creand premisele, pe
termen lung pentru existenta unui nivel mai ridicat de trai si de calitate a vietii. Avand in vedere
tendintele demografice negative, profilul educational al populatiei este o conditie esentiala pentru o
crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza insa fara o infrastructura adecvata/corespunzatoare ciclurilor
educationale. infrastructura educationala este esentiala pentru educatie, dezvoltarea timpurie a
copiilor, pentru construirea de abilitati sociale si a capacitatii de integrare sociala. Analizele socioeconomice evidentiaza relatia cauzala intre nivelul de dezvoltare a capacitatilor fortei de munca si
starea infrastructurii (existenta spatiilor si dotarilor adecvate) in care se desfasoara procesul
educational.
Investitiile planificate vor contribui la consolidarea rolului oraselor satelor si comunelor ca motoare de
crestere, prin abordarea deficientelor actuale in sistemul de invatamant si imbunatatirea
disponibilitatii, calitatii si relevantei infrastructurii educationale si al dotarii. Rezultatele asteptate
vizeaza asigurarea accesului la educatia timpurie in vederea asigurarii unor rezultate educationale
mai bune in paralel cu promovarea participarii si reintegrarea parintilor pe piata muncii.
Carta drepturilor fundamentale a UE, prevede, la art.14, ca ,,orice persoana are dreptul la educatie,
precum si la accesul la formare profesionala si formare continua". In privinta prioritatilor formulate la
nivel european in domeniul invatamantului si al formarii profesionale, Cadrul strategic Educatie si
Formare(ET) 2020 prezinta obiectivele, instrumentele si procedurile pentru cooperarea la nivelul UE.
Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 12 mai 2009 privind Cadrul strategic ,,ET 2020"
evidentiaza ca educatia si formarea joaca un rol crucial in solutionarea multor provocari socioeconomice, demografice, de mediu si tehnologice cu care se confrunta Europa si cetatenii sai in
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 11
Pagina 31
prezent si in anii ce vor urma si stabileste criterii de referinta care sa sprijine obiectivele strategice
necesar a fi abordate. In vederea cresterii participarii la educatie ca baza pentru succesul educational
ulterior, in special in cazul copiilor provenind din medii dezavantajate,
Construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea si echiparea unitatilor de invatamant cu nivel
scolar" reprezinta una dintre actiunile strategice, necesare pentru imbunatatirea accesului pentru
copiii din satul Floresti, comuna Floresti la invatamantul obligatoriu. Consiliul invita Statele Membre
sa isi concentreze cooperarea asupra asigurarii unui invatamant preprimar accesibil si de inalta
calitate, ca premisa pentru asigurarea sistemelor de invatamant si de formare de inalta calitate,
echitabile si eficace.
Viziunea strategica formulata in cadrul strategiei privind modernizarea infrastructurii educationale
2017-2023 este aceea ca deciziile privind investitiile in infrastructura de educatie vor contribui la
asigurarea accesului la medii de invatare care sprijina dezvoltarea personala, coeziunea sociala si
dezvoltarea sustenabila. Investitiile in infrastructura educationala sunt ghidate de un set de valori
printre care se numara si echitatea, referindu-se la promovarea corectitudinii si impartialitatii in
privinta investitiilor in infrastructura prin identificarea diferentelor inerente intre oportunitatile si
avantajele de care beneficiaza unele grupuri ale populatiei si reactia pentru atenuarea acestora.
Astfel, pentru a garanta echitatea, este necesara ca prima masura, asigurarea infrastructurii.
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA
Necesitatea scolii asupra dezvoltarii armonioase a unui copil este caracterizata de
urmatoarele aspecte:
• Ajuta la imbunatatirea capacitatilor sociale si relationale prin activitatile ludice si educationale
in care este angrenat;
• Contribuie la dezvoltarea capacitatii de
• Influenteaza in mod pozitiv dezvoltarea inteligentei cognitive si emotionale prin interactiunea
cu ceilalti copii si cadrele specializate in furnizarea de servicii educationale din cadrul scolii;
• Copilului ii sunt stimulate creativitatea, imaginatia, capacitatea de adaptare etc.
• Pe langa procesul de socializare deosebit de important in cresterea armonioasa a unui copil
care se realizeaza in cadrul unei scoli, atentia si grija cu care copiii sunt intampinati de catre
personalul specializat ii ajuta in modelarea unei educatii structurate si adaptate ritmului individual.
Educatia timpurie se realizeaza ca educatie informala (in familie, in relatii de vecinatate si in relatii
comunitare, prin mass-media), ca educatie formala (in crese, gradinite si alte institutii de ocrotire si
educatie) si sub forma educatiei nonformale (in cluburi sportive, cluburi ale copiilor si elevilor, dar si
prin biblioteci, muzee, activitati ale unor organizatii neguvernamentale s.a.m.d.).
Atat prioritatile pe plan national, cat si cele pe plan international impun cu stringenta stabilirea unei
politici si a unui sistem de educatie timpurie in cadrul programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului.
Scopul strategiei in domeniul educatiei timpurii a copilului este de a-i asigura fiecarui copil dreptul la
educatie si la dezvoltare deplina pentru a-i da posibilitatea sa-si atinga potentialul maxim in acord cu
standardele europene si internationale.
Focalizarea pe educatia timpurie si anii scolaritatii este importanta deoarece aceasta este perioada
cand copiii se dezvolta rapid si, daca procesul de dezvoltare este neglijat in acest stadiu, este mult
mai dificil si mai costisitor sa compensezi aceste pierderi mai tarziu. Este binecunoscut si evident
faptul ca alegerile facute acum si actiunile intreprinse de parinti si de societate in copilaria timpurie
au o puternica si mai de durata influenta asupra progresului individual al copilului si asupra
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 12
Pagina 32
progresului natiunilor, in sens larg.
Calitatea ingrijirii si a protectiei in aceasta perioada sunt mijloacele care inlatura mortalitatea infantila,
boala, intarzierea in crestere, traumele, proasta alimentatie, intarzierile de dezvoltare. Acordand
copilului atentia cuvenita, asigurandu-i cresterea si educatia, ii cream conditii pentru a-si dezvolta o
personalitate echilibrata si armonioasa.
Beneficiarii primari ai educatiei timpurii sunt copiii, iar beneficiarii secundari sunt parintii, educatorii si
toti agentii educationali din comunitate, iar prin efecte, societatea, in general.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului, respectiv UAT COMUNA FLORESTI a optat
pentru promovarea acestei investitii, sa asigure pentru locuitorii din satul Floresti, com. Floresti, si
de ce nu, si din zona adiacenta, o facilitate de educatie pre colara si asigurarea unor conditii bune de
desfasurarea a activitatilor propuse in cladirea proiectata.
OPORTUNITATE
Avand in vedere ca in curand vor demara liniile de finantare pentru exercitiu financiar 2021-2026 cat
si demararea PLANULUI NATIONAL DE REDRESARE SI REZILIENTE (PNRR) Primaria comunei
Floresti intentioneaza sa aplice pe una din liniile de finantare adecvate prezentului proiect respectiv
sa profite din plin de fondurile nerambursabile care vor fi puse la dispozitie. In caz contrar exista si
varianta finantarii proiectului de la bugetul local.
2.2. Analiza situatie existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor
Comuna se află pe malul drept al raului Somesul Mic, la intersecția dintre Muntii Apuseni și Podișul
Transilvaniei. Comuna are un relief de depresiune, înconjurata de dealuri cu altitudini medii de 400–
500 m, cel mai inalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei,
Sănăslau ș.a.m.d. .
Suprafața comunei este compusa din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pașuni, 846 ha livezi, 1.207 ha
paduri, 111 ha tufarisuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții
292 ha.
La recensământului efectuat în 2021, comuna Foresti avea 52,735 de locuitori, ceea ce reprezinta o
crestere de aproape 30,000 fata de 2011.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florești se ridică la 22.813 locuitori,
în creștere cu 205% față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.470 de
locuitori.
Impartirea populatiei in comuna pe sate (2011):
Floresti - 20.256 locuitori
Luna de Sus - 2.310 locuitori
Tauti - 247 locuitori
Total : 22.813
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 13
Pagina 33
Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș, (în maghiară Szászfenes, în germană
Sächsisch Fenesch sau Fenesch) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România. Alte denumiri
folosite sunt cele de Zaz-Fenes și Fenes Saxonica.
Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice
certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de
legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul
Gilău)
Comuna Florești, este o comună de categoria I și este în momentul de față într-o continuă dezvoltare
ascendentă din punct de vedere economic.
Obiective turistice
Floreștiul Ecumenic – Straveche Vatra Istorică și Ecumenica
Cetatea Fetei (Cetatea Florești) a fost o cetate construită în apropiere de localitatea Florești, lângă
municipiul Cluj-Napoca, și este cel mai vechi monument istoric de pe teritoriul comunei.
Cetatea a fost construită de catre episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de paza și
observație în fața invaziilor tatarilor. Cetatea a fost daramată în 1437, în perioada răscoalei țaranești
de la Bobalna. În clipa de fața mai există doar o serie de ruine și o gaură de puț din care pornește un
tunel subteran, blocat la câțiva metri de o poartă din fier.
Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica Sfântul
Mihail din Cluj-Napoca. Acest fapt nu a fost însă confirmat de arheologi.
Numele cetății provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a
fost prinsă de tătari și în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat.
În amintirea sa cetatea a fost denumită Cetatea Fetei.
În 2004 a fost construit în zonă un cartier de locuințe, care a fost denumit Cartierul Cetatea Fetei.
Bustul lui Gheorghe Șincai, opera sculptorului Virgil Fulea, dezvelit în anul 1978 cu ocazia împlinirii
a 200 de ani de la înființarea primei școli în limba română în satul Florești.
Monumentul Eroilor, amplasat în mijlocul satului Florești, ridicat în anul 1925 din inițiativa directorului
școlii de atunci, Ioachim Pop, în memoria soldaților din comuna Florești căzuți la datorie în primul
război mondial.
Biserica Romano-Catolică din Florești, monument de secol al XIV-lea, edificiu construit în stil gotic
târziu.
Biserica de lemn din Tăuți construită în anul 1822, cu hramul “Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril”.
Biserica parohială românească din Florești “Sfântul Dumitru”, ridicată între anii 1830-1834 pe
cheltuiala integrală a canonicului profesor Dumitru Căian-Tânărul.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 14
Pagina 34
Educatie
Peisajul multiconfesional al Comunei Florești este întregit de tradițiile populare potențate de
evenimente culturale și folclorice. Prin promovarea formelor autentice ale culturii tradiționale se face
cunoscută și înțeleasă frumusețea, originalitatea, bogăția și deosebita valoare artistică a artei
populare locale.
Ansamblu Folcloric “Șoimii Carpaților” al Casei de Cultura Florești, susținut și spijinit de Primăria
Comunei Florești și Consiliul Local.
Primele școli au apărut în jurul și sub conducerea bisericii, din nevoia de a-și asigura aceasta preoții
și dascălii necesari la oficierea cultului divin. Acest fapt este general în istoria omenirii.
Și în Florești, localitate atât de veche, cu o populație românească numeroasă, este sigur că a existat
o școală bisericească cu un numar restrâns de elevi, viitori dascăli de strană și unii dintre ei, preoți.
Acest lucru îl afirmăm și despre existența școlii maghiare din Florești, care a existat în prima sa formă
ca o școală parohială cu mult timp înainte de anul 1820, când exista primul document păstrat despre
atestarea ei.
În Florești trebuie să amintim însă și despre existența unei școli germane pentru coloniștii sași de
aici, atestată documentar în 5 iulie 1676, care avea ca învățător pe Adam Wienner.
Între cele peste 380 de școli românești înființate și reorganizate de directorul național al școlilor din
Transilvania, Gheorghe Șincai, este și școala din Florești. Prin decretul directorial din 25 decembrie
1787, ia ființă și aici prima școală sistematică sătească de limbă română.
Astăzi, învățământul este reprezentat prin 2 școli cu clasele I-VIII în satele Florești și Luna de Sus și
clasele I-IV în satul Tăuți.
2.3 Obiective preconizate prin prezenta documentatie:
Cresterea nivelului de educatie care determina in mare masura activitatea economica si
productivitatea, precum si mobilitatea fortei de munca, pentru existenta unui nivel mai ridicat de trai
si de calitate a vietii.
Asigurarea unei infrastructuri adecvata/corespunzatoare ciclurilor educationale. Infrastructura
educationala este esentiala pentru educatie, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru construirea de
abilitati sociale si a capacitatii de integrare sociala.
· Accesul la educatie cu facilitati de dezvoltare a aptitudinilor, contribuind la cresterea ratei de
participare la diferite niveluri de educatie, la reducerea abandonului scolar si a parasirii timpurii a
scolii, la o rata mai mare de absolvire a invatamantului obligatoriu si la cresterea ratei de tranzitie
spre niveluri superioare de educatie.
· Realizarea conditiilor pentru o educatie de calitate si cresterea gradului de participare a
populatiei in invatamantul scolar.
Obiectivele generale ale educatiei timpurii scolare vizeaza urmatoarele aspecte:
a) stimularea diferentiata a copilului in vederea dezvoltarii sale individuale in plan intelectual,
socio-afectiv si psihomotric, tinand cont de particularitatile specifice de varsta ale acestuia si de
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 15
Pagina 35
potentialul sau evaluat;
b) realizarea unui demers educational bazat pe interactiunea activa a adultului, rutina zilnica,
organizarea eficienta si protectiva a mediului si a activitatilor de invatare;
3. Descrierea constructiei existente
3.1 Particularitati ale amplasamentului
a) Descrierea amplasamentului
În ultimele deceni , zona studiată nu a avut o evoluție semnificativă. Dezvoltarea comunei
Florești a explodat o dată cu dezvoltarea unor zone rezidențiale în cadrul comunei, în
momentul de față fiind considerată o zonă dormitor pentru Municipiul Cluj-Napoca. Este foarte
evident procesul de migrație zilnică, din cadrul comunei către Municipiul Cluj-Napoca. Din anul
2007 comuna a fost în continuă dezvoltare, crescând ca și arie administrativă și număr al populatiei.O
data cu aceasta s-a dezvoltat si partea de sud a comunei.
Prezenta documentație tehnică se întocmește la solicitarea beneficiarului Comuna Floresti, cu sediul
în com. Floresti, sat Floresti, str. Avram Iancu, nr. 170, conform cerințelor acestuia, în vederea
obținerii autorizației de construire pentru proiectul Extindere cladire existenta.
Beneficiarul dorește extinderea unei constructii existente care are regimul de inaltime P+E cu o
constructie cu regim de înălțime parter si doua etaje, ce va avea 6 Sali de curs, holurile si grupurile
sanitare aferente.
Amplasamentul studiat este situat în județul Loc. Floresti, Str. Carpati, Nr. 12, Jud. Cluj, și este în
proprietatea Comuna Floresti, conform CF. nr. 85096 – Loc. Floresti, Str. Carpati, Nr. 12, Jud. Cluj.
Terenul studiat are o suprafață de 2358 mp,este intravilan,destinatia zonei (conform PUG) - ZONA
DE LOCUINTE CU REGIM MEDIU DE INALTIME SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ,conform
Certificatului de Urbanism nr.988 din 02.11.2022.
Accesul pe parcela in cladirea existenta se face de pe calea de acces din partea de Est.
Conform cartii funciare pe parcela se gaseste un corp de cladire existent C1. Este o cladire
multifunctionala cu regim de inaltime P+E,construita pe fundatii din beton armat,zidaria din
caramida,acoperis tip terasa,la parter este un hol,o sala de curs ,2 birouri,un oficiu,un coridor,grupuri
sanitare pentru baieti si fete.Etalul 2 are doua sali de curs si un hol .
Cladirea a fost edificata in 2015 cu A.C. nr.279 din 03.06.2015 si PV de receptive la terminarea
lucrarilor nr.1216/14.12.2015. Suprafata constructiei desfasurate este de 345 de mp.
Din punct de vedere arhitectural s-a optat pentru o soluție cu formă simplă, spații echilibrate și
legături funcționale fluente pe orizontală si verticala.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 16
Pagina 36
- Bilanț teritorial:
Existent:
S teren = 2358 mp
S construita = 169.00 mp
S construita desfasurata = 345.00 mp
P.O.T. Initial = 7.16 % C.U.T. Initial =0.14.
b) Relatia cu zonele invecinate
Parcela are o forma neregulata, cu un front de 79,18 mp la strada care delimiteaza parcela in partea
de nord si aproximativ in partea de est 53,28 m. Retragerea minima fata de aliniamentul la cele doua
strazi este de 5.00m respective 11.12 m in partea de est, iar fa!a de limitele laterale de 37.67 m si
29,51 in partea de sud. Terenul prezinta declivitati,diferenta de panta a terenului este de 4.88 m intrea
martea de nord si partea de sud.
Delimitări ale perimetrului studiat:
- la Nord – drum de acces nr.cad 66386
- la Sud – proprietate private nr.cad.65356
- la Est – drum de acces nr. cad.60109
- la Vest – proprietate private nr.cad.79583
c) Date seismice si climatice
Conform Codului de proiectare antiseismica Pl00-1/2013 amplasamentul se gaseste in zona cu
acceleratia seismica a terenului ag=0,10g si perioada de colt Tc=0,70s. Constructia existenta se
incadreaza in clasa de importanta si de expunere la seism III careia ii corespunde factorul de
importanta Yre =1,00. Dupa extindere cladirea se va incadra in clasa de importanta si de expunere
la seism II careia ii corespunde factorul de importanta Yre =1,20.
Tinand cont de rezultatele totale de incadrare in grade de conformitate (Rl II), grad de
afectare structurala (R2 III) si de gradul de asigurare seismica (R3 II) construtia in ansamblul ei se
considera in clasa de risc seismic II, din care fac parte cladirile susceptibile de avariere majora la
actiunea cutremurului de proiectare corespunzator starii limita, care pune in pericol siguranta
utilizatorilor, dar la care prabusirea totala sau partiala este putin probabila.
Clima zonei este de tip continental moderata, influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna
si iarna se resimt influentele atlantice de la vest. Temperatura medie anuala din aer este cca. 8,3 °C,
iar media precipitatiilor anuale atinge 582 mm.
Dupa normativele in vigoare comuna Floresti este incadrata in urmatoarele zone:
-zona II climatica, conform STAS 6472/2-83, in care temperatura de calcul pentru vara este de +25°C;
-zona III climatica, conform STAS 10907/1-97, in care temperatura de calcul pentru iarna este de -
18°C;
-conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, amplasamentul se gaseste in zona de vant cu valoare
de referinta a presiunii dinamice a vantului (avand IMR SO ani)qb=0,5 kPa;
- conform codului de proiectare CR 1-1-3/2013, amplasamentul se gaseste in zona de zapada cu
valoare caracteristica a incarcarii pe sol (avand IMR SO ani): sk=l,5 kN/mp.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 17
Pagina 37
d) Studii teren
Pentru determinarea conditiilor geotehnice de pe sit s-a intocmit un studiu geotehnic de catre SC
SOIL TESTING SRL CLUJ-NAPOCA, anexat prezentei documentatii.
Terenul se incadreaza in categoria terenurilor cu rise geotehnic redus - categorie geotehnica 1,
conform prevederilor normativului - indicativ NP 074/2007, existand posibilitati bune de fundare, in
conditii de siguranta.
Conform STAS 6054/85 adancimea maxima de inghet in zona studiata este 0.80-0,90 m. Studiului
geotehnic a mai reliefat !;ii urmatoarele stratificatii ale terenului:
- Foraj 1: 0,00 - 0,5 m sol umpluturi;
0,50 - 3,00 m argila brun negricioasa,plastic vartoasa;
3,00 - 6,50 m praf nisipos brun-rosiatica,plastic consistent;
6,50 - 7,00 m argila prafoasabrun rosiatica,plastic vartoasa.
- Apa subterana s-a interceptat la adancimea de 3,80 m, ca infiltratii slabe fara importanta.
- In urma sondajului cu dezvelire de fundatie s-a evidentiat ca corpul Cl are o fundatie din beton,
cu o adancime de cca 1,80 m fata de CTN, a carei stare de conservare este buna.
Recomandari si concluzii: Suprastructura consta in structura pe cadre din beton armat. Dimensiunile
elementelor structurale sunt:
- Stalpi centrali cu sectiunea de 30x65 cm;
- Stalpi marginali si de colt cu sectiunile de 30x30cm, 30x60cm si 30x75cm;
- Grinzi centrale pe directia axelor alfabetice cu sectinea de 30x45cm;
- Grinzi centrale pe directia axelor numerice cu sectiunea de 30x50cm si 30x45cm;
- Grinzi perimetrale cu sectiunile de 30x30cm si 30x45cm;
- Placa pe sol va avea grosimea de 13cm, iar placile peste parter, etaj 1 si etaj 2 vor avea
grosimea de 15cm;
Ultimul nivel atat pentru cladirea existenta cat si pentru cladirea propusa se va inchide printr-o
terasa necirculabila.
Inchiderile se vor realiza din zidarie de 30 cm.
Peste ultimul etaj structura se inchide cu o terasa necirculabila.
Se impune necesitatea respectarii normelor tehnice specifice executiei, de securitate a muncii si
protectiei impotriva incendiilor.
Orice neconcordanta intre planse si teren sau intre plansele diverselor specialitati vor fi comunicate
proiectantului pentru verificare si solutionare.
Orice modificare fata de proiect fara avizul proiectantului il absolva pe acesta de orice
responsabilitate.
Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament si in sapaturile de fundare,se vor avea in vedere
lucrari de epuizmente pentru a asigura pe cat posibil executarea pe uscat a sapaturilor si turnarea
betoanelor.O atentie deosebita se va acorda gestionarii apelor meteorice si a celor provenite din
deteriorarea retelelor edilitare.Zonele nebetonate vor fi inierbate.Se va solicita prezenta geologului in
vederea intocmirii procesului verbal privind natura terenului de fundare.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 18
Pagina 38
e) Situatia utilitatilor tehnico edilitare existente
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de toate utilitatile din localitate respectiv
- retea de apa - retea de alimentare cu apa a localitatii ;
- retea de gaze naturale - retea de alimentare cu gaze a localitatii;
- retea electrica - retea de alimentare cu electricitate a llocalitatii ;
- retea de telefonie fixa si mobila - reteaua localitatii;
- retea de gaze naturale - retea de alimentare cu gaze a localitatii;
Se vor propune bransamente noi pentru toate retele care vor deservi noua constructie respectiv Apa,
gaze naturale, electricitate, telefonie.
f) Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de rise, antropici si naturali, inclusiv de
schimbari climatice, ce pot afecta investitia
RISC IMPACT PROBABILITATE MASURI DE
DE APARITIE DIMINUARE A RISCULUI
Riscuri qenerale
1. Stagnarea sau Venituri reduse, Sensibilizarea populatiei
scaderea numarului de infrastructura si privind efectele benefice
beneficiari directi echipamente SCAZUT ale noii investitii, respectiv
supradimensionate crearea unei opinii publice
favorabile
2. Majorare tarife Venituri reduse, Reducerea costurilor,
utilitati dificultati in MEDIU cresterea
functionarea veniturilor
sistemului.
3. Cresterea valorii Amortizare in timp Incheierea de contracte
initiale a investitiei mai indelungat SCAZUT ferme, cu
garantii de buna
executie si
penalitati
Riscuri tehnice
1. Modificarea solutiei Costuri mai mari, Solicitare de garantie de
tehnice intarzieri la SCAZUT buna executie pt.
finalizarea Proiectare si asistenta
executiei tehnica la implementare
2. Intarzieri datorate Costuri mai mari, Caiet de sarcini intocmit
lipsei de resurse a amortizare pe cu precizari clare
executantului perioada mai SCAZUT privind
lunga, nerealizare performantele tehnico-
venituri financiare ale
prognozate contractantului ( Personal
suficient, echipamente f
utilaje, etc)
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 19
Pagina 39
3. Nerespectare clauze Costuri mai mari, Solicitare de garantie de
contractuale de catre intarzieri la SCAZUT buna executie, garantii
contractanti finalizarea suplimentare Si penalitati
executiei contractuale
4. Utilizare materiale Costuri mari de Solicitari de certificate de
si echipamente exploatare/ calitate, Solicitare de
necorespunzatoare intretinere, SCAZUT garantie de buna executie-
infrastructuri diriginte de santier
necorespunzatoare
calitativ
Riscuri de mediu
1. Conditii de clima Costuri mari, Planificare judicioasa,
nefavorabile intarzieri la grafice de executie si
finalizarea SCAZUT esalonare atent
executiei intocmite si urmarite
permanent prin indicatori
Riscuri
organizatorice
1.Neimplicarea Intarzierea Sensibilizarea tuturor
suficienta a demararii factorilor implicati, numirea
beneficiarului proiectului,posibilita SCAZUT unei echipe de
tea adoptarii une implementare a proiectului
2. Cresterea generala Costuri mai mari Posibilitate suportarii cresterilor de
a preturilor implementare/ RIDICAT pret din bugetul local, sau
exploatare/ identificare surse alternative
intretinere
Riscuri
institutionale
1.Schimbarea Intarzieri la SCAZUT Contracte ferme
conducerii finalizarea
administrative executiei
solutii
necorespunzatoare,
costuri sporite in
faza de operare.
2. Neasumare sarcini Costuri mari, Stabilire responsabilitati prin fise de
si responsabilitati - intarzieri la SCAZUT post, alegerea unor persoane cu
echipa de proiect finalizarea experienta, motivarea
executiei personalului
Riscuri financiare
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 20
Pagina 40
l.Capacitate Intarzieri la Identificare surse alternative
insuficienta de finalizarea cofinantare, fonduri de garantare
cofinantare executiei, SCAZUT
amortizare pe
perioada mai
lunga, nerealizare
venituri
proqnozate
g) Informatii privind posibile interferente cu monumente istorice de arhitectura sau situri
arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor
specifice in cazul existentei unor zone protejate
NU ESTE CAZUL
3.2 Regimul juridic
a) Natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente
Parcela studiata este situata in intravilanul comunei Floresti, , str.Carpati ,nr. 12 (conform extrasului
de carte funciara cu nr. 85096 com. Floresti), inafara perimetrului de protectie a valorilor istorice si
arhitectural-urbanistice. Terenul este inclus in UTR - ZONA DE LOCUINTE CU REGIM MEDIU DE
INALTIME SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE, conform Certificatului de Urbanism nr.
988/02.11.2022 emis de Primaria Comunei Floresti.
Amplasamentul se afla in zona sudica a localitatii, marginit pe latura de nord si est de drumul comunal
asfaltat.
Conform CF nr. 85096 Floresti pe parcela se gaseste un corp de cladire.
b) Destinatia constructiei existente
Actualmente pe parcela se gaseste un corp de cladire:
-Corp Cl cu nr. cadastral 85096-Cl - regim de inaltime P+E: cladire multifunctionala, pe fundatii din
beton armat, pereti din caramida, acoperis de tip terasa.
c) Includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice,
arii naturale protejate, precum si zonele de protectie ale acestora si in zone construite
protejate, dupa caz;
NU ESTE CAZUL
3.3 Caracteristici tehnice si parametrii specifici
a) categoria si clasa de importanta
Cladirea existenta Corp C1 supusa modernizarii este incadrata dupa cum urmeaza
- categoria de importanta: ,,C" normala
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 21
Pagina 41
- clasa de importanta: III
- grad de rezistenta la foc : III
- risc de incendiu: mic
b) cod in lista monumentelor istorice, dupa caz;
NU ESTE CAZUL
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construtie
Din observatiile, sondajele si masuratorile efectuate in teren, precum si din studiul documentelor
avute la dispozitie s-au constatat urmatoarele:
· Constructia a fost realizata in anul 2015.
d) suprafata construita, suprafata construita desfasurata, valoarea de inventar a
constructiei;
Functiunea: cladire multifunctionala
Suprafata teren = 2.358 mp
Suprafata construita = 169 mp
Suprafata desfasurata = 345 mp
Suprafata utila = 283.15 mp
Categoria de importanta: C normala (conform HGR nr. 766/1997)
Clasa de importanta: Ill (conform Codului P-100/1- 2013)
e) alti parametri, in functie de specificul si natura constructiei existente
NU ESTE CAZUL
3.4. Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului
energetic, precum Si ale studiului arhitecturalo-istoric in cazul imobilelor care beneficiaza de
regimul de protectie de monument istoric si al imobilelor aflate in zonele de protectie ale
monumentelor istorice sau in zone construite protejate. Se vor evidentia degradarile, precum
si cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradari produse de cutremure, actiuni
climatice, tehnologice, tasari diferentiate, cele rezultate din lipsa de intretinere a constructiei,
conceptia structurala initiala gresita sau alte cauze identificate prin expertiza tehnica.
Conform cod proiectare CR1-1-3/2012, amplasamentul se incadreaza intr-o zona avand incarcarea
caracteristica din zapada la sol de so,k=1,50 kN/m2• Coeficientul de importanta expunere este
v1s=1,00.
Conform cod proiectare CR1-1-4/2012 amplasamentul se incadreaza intr-o zona caracterizata de o
presiune de referinta a vantului qret=0.50 kPa. Coeficientul de importanta expunere este v1w=1,00.
Cladirea fost edificata in perioada 2015-2018, pe baza proiectului intocmit de catre biroul de
proiectare Dico si Tiganas din Cluj Napoca.
Dimensiunile in plan ale constructiei existente sunt cca. 21,20m x 8,50m, iar regimul de inaltime este
P+1E.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 22
Pagina 42
Structura cladirii existente este realizata din zidarie portanta confinata cu stalpisori (25cm x 25cm si
25cm x 40cm) si centuri, planseu din beton monolit peste parter si peste etajul 1. In zone unde din
conditii arhitecturale au fost prevazute goluri mari de fereastra (cca. 5,00m lungime), respectiv in
zona casei de scara, au fost proiectate grinzi de beton armat pentru sustinerea planseelor.
Infrastuctura cladirii este realizata cu ajutorul unor fundatii continue cu adancimea de fundare de -
1.70m.
Fundatiile cladirii existente au fost incastrate in stratul de argila prafoasa de culoare cafenie, plastic
vatoasa. La dimensiunea fundatiilor s-a cinsiderat o presiune conventionala de baza de 320 kPa.
Avand in vedere faptul ca la momentul vizitei, cladirea era in functiune, infrastuctura cladirilor s-a
studiat tinand cont de elementele structurale vizibile. Acestea nu aratau deformatii care sa indice
tasari inegale ale infrastucturii.
La suprastructura cladirii nu s-au constatat degradari evidente si neconcordante.
Cu ocazia vizitei au fost constatate zone afectate de infiltratii de apa atat la parter cat si la etaj.
Constructia noua se va realiza cu infrastuctura independenta de infrastructura existenta. Se vor utiliza
fundatii excentrice pe axul vecin cu constructia existenta. Cota de fundare ale fundatiilor propuse
trebuie sa fie identificate cu cota de fundare a fundatiilor existente.
3.5 Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punctul de vedere al
asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
CONFORM EXPERTIZEI TEHNICE SI RAPORTULUI ENERGETIC ANEXAT
3.5 Actul doveditor al fortei majore, dupa caz.
NU ESTE CAZUL
4. Concluziile expertizei tehnice si, dupa caz, ale auditului energetic, concluziile
studiilor de diagnosticare:
a) Clasa de risc seismic
In conformitate cu reglementările tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de
proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2013, zonarea accelerației terenului pentru proiectare,
pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurență IMR = 225 de ani și 20%
probabilitatea de depășire în 50 de ani, zona studiată are: - coeficientul ag egal cu 0.10 g.
În conformitate cu LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural, publicată în: Monitorul Oficial Nr. 726 din
14 noiembrie 2001 zonele care prezintă un potențial de producere a unor fenomene naturale
distructive se analizează și se încadrează.
În înțelesul prezentei legi, zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 23
Pagina 43
există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populația,
activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.
b) Prezentarea a minim 2 solutii de interventie
Din punct de vedere al auditului energetic sunt prevazute 2 variante pentru anveloparea
cladirii
Varianta 1 – pachet minimal
Placarea suprafetei opace vertical a cladirii cu polistiren expandat de 15 cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.44W/mk
Placarea planseului peste ultimul nivel cu polistiren expandat de 20 de cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.038 W/mk
Montarea de tamplarie PVC cu geam termopan cu rezistentele termice minime R'>
0.77 m2 kW.
Placarea placii pe sol cu polistiren extrudat de 10 de cm grosime cu conductivitatea termica minima
de 0.038 W/mk
Placarea soclului cu polistiren extrudat de 5 cm cu conductivitatea termic 0.032
W/mk
Varianta 2 - pachet maximal
Placarea suprafetei opace vertical a cladirii cu polistiren expandat de 20 cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.44W/mk.
Placarea planseului peste ultimul nivel cu polistiren expandat de 20 de cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.038 W/mk
Montarea de tamplarie PVC cu geam termopan cu rezistentele termice minime R'>0.77 m2kw.
Placarea placii pe sol cu polistiren extrudat de 10 de cm grosime cu conductivitatea
termica minima de 0.038 W/mk
Placarea soclului cu polistiren extrudat de 5 cm cu conductivitatea termica minima de 0.038W/mk
5. Identificarea scenariilor/optiunilor tehnico-economice (minimum doua) si analiza
detaliata a acestora
5.1. Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic si economic:
a) descrierea principalelor lucrari de interventie pentru: - consolidarea elementelor, subansamblurilor
sau a ansamblului structural; - protejarea, repararea elementelor nestructurale i/sau restaurarea
elementelor arhitecturale si a componentelor artistice, dupa caz; - interventii de protejare/conservare
a elementelor naturale si antropice existente valoroase, dupa caz; - demolarea partiala a unor
elemente structurale/ nestructurale, cu/fara modificarea configuratiei i/sau a funqiunii existente a
construqiei; - introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare; - introducerea de
dispozitive antiseismice pentru reducerea raspunsului seismic ai construqiei existente;
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 24
Pagina 44
SCENARIUL 1 - recomandat
Amplasamentul studiat este situat în județul Cluj, Loc. Floresti, Str. Carpati, Nr. 12 și este în
proprietatea COMUNEI FLORESTI, conform CF. nr. 85096 – Loc. Floresti, Str. Carpati, Nr. 12, Jud.
Cluj.
Terenul studiat are o suprafață de 2358 mp, este intravilan,destinatia zonei (conform PUG) - ZONA
DE LOCUINTE CU REGIM MEDIU DE INALTIME SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE, conform
Certificatului de Urbanism nr.988 din 02.11.2022.
Accesul pe parcela in cladirea existenta se face de pe calea de acces din partea de Est. Conform
cartii funciare pe parcela se gaseste un corp de cladire existent C1. Este o cladire multifunctionala
cu regim de inaltime P+E, construita pe fundatii din beton armat, zidaria din caramida, acoperis tip
terasa,la parter este un hol, o sala de curs, 2 birouri, un oficiu, un coridor, grupuri sanitare pentru
baieti si fete.Etalul 1 are doua sali de curs si un hol. Cladirea a fost edificata in 2015 cu A.C. nr.279
din 03.06.2015 si PV de receptive la terminarea lucrarilor nr.1216/14.12.2015. Suprafata constructiei
desfasurate este de 345 de mp.
Din punct de vedere arhitectural s-a optat pentru o soluție cu formă simplă, spații echilibrate și
legături funcționale fluente pe orizontală si verticala
- Bilanț teritorial:
Existent:
S teren = 2358 mp
S construita = 169.00 mp
S construita desfasurata = 345.00 mp
P.O.T. Initial = 7.16 % C.U.T. Initial =0.14.
Relatia cu zonele invecinate
Parcela are o forma neregulata, cu un front de 79,18 mp la strada care delimiteaza parcela in partea
de nord si aproximativ in partea de est 53,28 m. Retragerea minima fata de aliniamentul la cele doua
strazi este de 5.00m respectiv 11.12 m in partea de est, iar fata de limitele laterale de 37.67 m si
29,51 in partea de sud. Terenul prezinta declivitati, diferenta de panta a terenului este de 4.88 m in
partea nord si sud. Delimitări ale perimetrului studiat:
- la Nord – drum de acces nr.cad 66386
- la Sud – proprietate private nr.cad.65356
- la Est – drum de acces nr. cad.60109
- la Vest – proprietate private nr.cad.79583
Date seismice si climatice
Conform Codului de proiectare antiseismica Pl00-1/2013 amplasamentul se gaseste in zona cu
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 25
Pagina 45
acceleratia seismica a terenului ag=0,10g si perioada de colt Tc=0,70s.
Constructia existenta se incadreaza in clasa de importanta si de expunere la seism III careia ii
corespunde factorul de importanta Yre =1,00.
Clima zonei este de tip continental moderata, influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna
si iarna se resimt influentele atlantice de la vest. Temperatura medie anuala din aer este cca. 8,3 °C,
iar media precipitatiilor anuale atinge 582 mm.
Dupa normativele in vigoare comuna Floresti este incadrata in urmatoarele zone:
-zona II climatica, conform STAS 6472/2-83, in care temperatura de calcul pentru vara este de +25°C;
-zona III climatica, conform STAS 10907/1-97, in care temperatura de calcul pentru iarna este de -
18°C;
-conform codului de proiectare CR 1-1-4/2012, amplasamentul se gaseste in zona de vant cu valoare
de referinta a presiunii dinamice a vantului (avand IMR SO ani)qb=0,5 kPa;
- conform codului de proiectare CR 1-1-3/2013, amplasamentul se gaseste in zona de zapada cu
valoare caracteristica a incarcarii pe sol (avand IMR SO ani): sk=l,5 kN/mp.
Studii teren
Pentru determinarea conditiilor geotehnice de pe sit s-a intocmit un studiu geotehnic de catre SC
SOIL TESTING SRL CLUJ-NAPOCA, anexat prezentei documentatii.
Terenul se incadreaza in categoria terenurilor cu rise geotehnic redus - categorie geotehnica 1,
conform prevederilor normativului - indicativ NP 074/2007, existand posibilitati bune de fundare, in
conditii de siguranta.
Conform STAS 6054/85 adancimea maxima de inghet in zona studiata este 0.80-0,90 m. Studiului
geotehnic a mai reliefat in urmatoarele stratificatii ale terenului:
- Foraj 1: 0,00 - 0,5 m sol umpluturi;
0,50 - 3,00 m argila brun negricioasa,plastic vartoasa;
3,00 - 6,50 m praf nisipos brun-rosiatica,plastic consistent;
6,50 - 7,00 m argila prafoasabrun rosiatica,plastic vartoasa.
- Apa subterana s-a interceptat la adancimea de 3,80 m, ca infiltratii slabe fara importanta.
- In urma sondajului cu dezvelire de fundatie s-a evidentiat ca corpul Cl are o fundatie din beton,
cu o adancime de cca 1,80 m fata de CTN, a carei stare de conservare este buna.
Recomandari si concluzii: Se va opta pentru un sistem de fundatii continue sau isolate.Deformatiile
pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasac limita admisibila pentru tipul de
constructie.Fundatia trebuie sa fie alcatuita astfel incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza
uniform si in deplina siguranta efortul la care este supusa de catre partea de
suprastructura(constructia superioara); adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor,adica
fundatia sa nu fie afectata de inghet,de umflare sau constractia solului sau de afanarea acestuia.Nu
se va permite stagnarea apelor pe amplasament si in sapaturile de fundare,se vor avea in vedere
lucrari de epuizmente pentru a asigura pe cat posibil executarea pe uscat a sapaturilor si turnarea
betoanelor.O atentie deosebita se va acorda gestionarii apelor meteorice si a celor provenite din
deteriorarea retelelor edilitare.Zonele nebetonate vor fi inierbate.Se va solicita prezenta geologului in
vederea intocmirii procesului verbal privind natura terenului de fundare.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 26
Pagina 46
Situatia utilitatilor tehnico edilitare existente
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de toate utilitatile din localitate respectiv
- retea de apa - retea de alimentare cu apa a localitatii ;
- retea de gaze naturale - retea de alimentare cu gaze a localitatii;
- retea electrica - retea de alimentare cu electricitate a llocalitatii ;
- retea de telefonie fixa si mobila - reteaua localitatii;
- retea de gaze naturale - retea de alimentare cu gaze a localitatii;
Se vor propune bransamente noi pentru toate retele care vor deservi noua constructie respectiv Apa,
gaze naturale, electricitate, telefonie.
Propunere constructie noua:
S teren = 2358 mp
S construita = 264.55 mp
S desfasurata = 793.65 mp
S spatii verzi = -
Total
S teren = 2358 mp
S construita = 433.55 mp
S desfasurata = 1138.65 mp
S spatii verzi = 1369.45 mp
P.O.T. total= 18.37 %
C.U.T.total = 0.48
Regim de inaltime: P+2E
Nr. imobile: 1
Nr. locuri de parcare in incinta: -
Categoria de importanta a lucrarii - “C”
Zona seismica - "F" (ag=0,10g; TG=0,7s)
II.02 – DISTRIBUTIA FUNCTIUNILOR:
PARTER
CORP EXISTENT
Hol S= 52.80 mp
Sala de curs1 S= 51.48 mp
Sala de activitati S= 30.20 mp
Camera ESC S= 6.98 mp
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 27
Pagina 47
S utila corp existent S = 141.46 mp
S construita corp existent S = 173.70 mp
S desfasurata corp existent S = 165.95 mp
A construita corp existent S = 165.95 mp
A nivel corp existent S = 165.95 mp
CORP PROPUS
Hol S = 27.95 mp
Casa Scarii S = 12.00 mp
Sala de curs 2 S = 64.35 mp
Sala de curs 3 S = 64.35 mp
G.S. B. S = 19.09 mp
G.S. F. S = 19.52 mp
G.S. H. S = 3.81 mp
Spatiu Verde S = 11.11 mp
ETAJ 1
CORP EXISTENT
Hol S = 38.74 mp
Sala de curs 4 S = 51.48 mp
Sala de curs 5 S = 51.48 mp
S utila corp existent S = 141.70 mp
S desfasurata corp existent S = 173.70 mp
A nivel corp existent S = 173.70 mp
CORP PROPUS
Hol S = 25.45 mp
Sala de curs 6 S = 64.35 mp
Sala de curs 7 S = 64.35 mp
G.S. B. S = 18.68 mp
G.S. F. S = 19.07 mp
G.S. PH. S = 3.79 mp
ETAJ 2
CORP EXISTENT
Invelitoare- terasa necirculabila S = 147.70 mp
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 28
Pagina 48
CORP PROPUS
Hol S = 25.08 mp
Sala de curs 8 S = 64.35 mp
Sala de curs 9 S = 64.35 mp
G.S. F. S = 15.96 mp
G.S. B. S = 11.81 mp
Spatiu tehnic S = 12.43 mp
SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ
Suprastructura consta in structura pe cadre din beton armat. Dimensiunile elementelor structurale
sunt:
- Stalpi centrali cu sectiunea de 30x65 cm;
- Stalpi marginali si de colt cu sectiunile de 30x30cm, 30x60cm si 30x75cm;
- Grinzi centrale pe directia axelor alfabetice cu sectinea de 30x45cm;
- Grinzi centrale pe directia axelor numerice cu sectiunea de 30x50cm si 30x45cm;
- Grinzi perimetrale cu sectiunile de 30x30cm si 30x45cm;
- Placa pe sol va avea grosimea de 13cm, iar placile peste parter, etaj 1 si etaj 2 vor avea
grosimea de 15cm;
Ultimul nivel atat pentru cladirea existenta cat si pentru cladirea propusa se va inchide printro terasa necirculabila.
Inchiderile se vor realiza din zidarie de 30 cm.
Peste ultimul etaj structura se inchide cu o terasa necirculabila.
*NOTA: Soluțiile structurale se vor detalia în documentația de Rezistență.
INCHIDERILE EXTERIOARE
Structura de zidărie exterioara va fi termoizolată cu polistiren de 15 cm tencuit cu tencuieli decorative.
Tâmplăria ferestrelor va fi de PVC gri antracit și sticlă tip termopan.
Învelitoarea va fi de tip acoperis terasa necirculabila.
COMPARTIMENTARILE INTERIOARE
Pereții de compartimentare se vor realiza din zidărie de cărămidă cu grosime de 25 cm.
FINISAJE INTERIOARE
Pardoseli:
Pardoselile vor fi realizate cu tarkett rezistent la trafic intens în salile de curs și gresie în grupurile
sanitare.
Peretii:
Pereții vor fi finisați cu tencuieli și zugrăviți cu vopsele lavabile, iar în grupurile sanitare se vor folosi
placări ceramice cu faianță si gresie pana la inaltimea minima de 1.80m de la pardoseala.
Tâmplăriile interioare vor fi de PVC cu foi de sticlă si vor avea integrat un sistem de autoinchidere.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 29
Pagina 49
FINISAJE EXTERIOARE.
Soclul va fi finisat cu tencuiala decorativa gri .
Parterul si etajele superioare vor fi finisate cu tencuială decorativa si portocalie ca si cladirea
existenta.
Tâmplăria ferestrelor va fi din PVC gri antracit și sticlă tip termopan.
ACOPERISUL și INVELITOAREA.
Învelitoarea este de tip acoperis terasa necirculabila.
Din punct de vedere al anveloparii cladirii s-a folosit varianta 1 - minimal
Placarea suprafetei opace vertical a cladirii cu polistiren expandat de 15 cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.44W/mk
Placarea planseului peste ultimul nivel cu polistiren expandat de 20 de cm grosime cu
conductivitatea termica minima de 0.038 W/mk
Montarea de tamplarie PVC cu geam termopan cu rezistentele termice minime R'>
0.77 m2 kW.
Placarea placii pe sol cu polistiren extrudat de 10 de cm grosime cu conductivitatea termica minima
de 0.038 W/mk
Placarea soclului cu polistiren extrudat de 5 cm cu conductivitatea termic 0.032
W/mk
Din punct de vedere al instala tiilor aferente constructiei, proiectul propus va contine solutii
pentru urmatoarele tipuri de instalatii:
1. INSTALATIA ELECTRICA
a) ALIMENTAREA, CONTORIZAREA ȘI DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE
Distribuția de energie electrică se va realiza prin intermediul unei firide de distributie FD, iar protecția
și contorizarea consumului de energie electrică se va realiza prin intermediul unui Bloc de Măsură și
Protecție trifazat BMPT existent, amplasate la limita de proprietate .
Din BMPT se va alimenta Tabloul electric General TG printr-o coloană electrică trifazată, cablu
CYAbY 3x95+50+1x50 mm2, montat ingropat în sol si îngropat în elemente de constructie.
Din TG se va alimenta Tabloul electric Secundar Parter printr-o coloană electrică trifazată, cablu
N2XH 5x25 mm2, aceasta se va monta aparent pe pat de cablu, în tub de protecție din HFT Ø40mm.
TSP se va monta incastrat in perete la parter in P10-Hol, va avea carcasă metalică IP56.
Din TSP se vor alimenta circuitele de iluminat general și prize.
Din TG se va alimenta Tabloul electric Secundar Etaj 1 printr-o coloană electrică trifazată, cablu
N2XH 5x25 mm2, aceasta se va monta aparent pe pat de cablu, în tub de protecție din HFT Ø40mm.
TSE1 se va monta incastrat in perete la etaj in E08-Hol, va avea carcasă metalică IP56. Din TSE1
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 30
Pagina 50
se vor alimenta circuitele de iluminat general și prize.
Din TG se va alimenta Tabloul electric Secundar Etaj 2 printr-o coloană electrică trifazată, cablu
N2XH 5x25 mm2, aceasta se va monta aparent pe pat de cablu, în tub de protecție din HFT Ø40mm.
TSE se va monta incastrat in perete la etaj in E2.4-Hol, va avea carcasă metalică IP56. Din TSE2 se
vor alimenta circuitele de iluminat general și prize.
Din TG se va alimenta Tabloul electric Secundar Spatiu Tehnic printr-o coloană electrică trifazată,
cablu N2XH 5x25 mm2, aceasta se va monta aparent pe pat de cablu si partial îngropat în elemente
de constructie, în tub de protecție din HFT Ø40mm. TSST se va monta aparent la etaj 2 in E2.3Spatiu Tehnic, va avea carcasă metalică IP56. Din TSST se vor alimenta circuitele de iluminat
general, prize și receptoare de putere.
Din TG se va alimenta Tabloul electric Secundar - Existent printr-o coloană electrică trifazată, cablu
N2XH 5x4 mm2, aceasta se va monta îngropat în elemente de constructie, în tub de protecție din
HFT Ø25mm. TS-Ex alimenteaza circuitele de iluminat general, prize și receptoare de putere din
imobilul existent, fara a se intervenii asupra lui.
Întreruptorul din BMPT va fi echipat cu o protecție diferențială de 300 mA în conformitatea cu
prevederile Normativului I7:2011, art. 4.2.2.8, Operatorul de Distribuție energie electrică OD are
obligativitatea prevederii în BMPT a unui dispozitiv cu diferențial de DDR 300 mA: “Pentru diminuarea
riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protecție cu curent diferențial (DDR) cu curentul
nominal de funcționare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la branșament sau punct de
alimentare.
Prevederea este obligatorie pentru clădiri de învățământ, ...”. În situația în care OD nu echipează
BMPT cu protecție diferențială de 300 mA, aceasta se va monta la intrarea în TG pe coloana de
alimentare.
Rețeaua de distribuție interioară este realizată după schema de tip TN-S, în care conductorul de
protecție distribuit este utilizat pentru întreaga schemă, de la tabloul general până la ultimul punct de
consum.
Protecția coloanelor și circuitelor electrice se va asigura cu întreruptoare automate cu protecție
magneto-termică și după caz dotate cu protecții diferențiale. Caracteristicile întreruptoarelor automate
prevăzute în proiect sunt determinate în funcție de curentul de calcul și curentul maxim admis.
Protecția dispozitivelor sensibile la supratensiuni datorate efectelor directe și indirecte ale trăsnetului
se va realiza printr-un dispozitiv de protecție la supratensiuni DPS pentru protecția liniei de alimentare
cu energie electrică, montat la intrarea în TG. Aceasta va fi de capacitate sporită I, 4P, Imax= 40 kA
în TG.
b) INSTALAȚII PENTRU ILUMINAT INTERIOR
În vederea asigurării cerințelor luminotehnice s-au efectuat calcule luminotehnice în programul
DIALux, s-au ales aparate de iluminat montate încastrat. Pozițiile finale, modul de pozare și finisajul
aparatelor de iluminat utilizate se vor stabili în funcție de tipul și amplasarea mobilierului, cu
respectarea specificațiilor tehnice ale aparatelor de iluminat indicate în planșa IE01.
Nivelurile de iluminare conform SR EN 12464-1:2011, NP 061:2002 sunt indicate în tabelul următor:
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 31
Pagina 51
Nr. crt. Denumire spațiu Nivel iluminare (lx)
1. Sala de curs, Sala de activitati, Iluminat tabla 500
2. Grup sanitar, Centrala termica 200
3. Casa scarii 150
4. Hol 100
Comanda iluminatului general se va realiza automat cu detectoare de mișcare si manual cu
comutatoare pentru reglaj flux luminos. La montajul aparatajelor pentru acționarea manuală se vor
utiliza doze modulare, rame de fixare și rame de ornament pentru unul sau mai multe module.
Aparatajele modulare prevăzute pentru acționarea iluminatului sunt: întrerupătoare simple sau
comutatoare duble.
Înălțimea de pozare a comutatoarelor și întrerupătoarelor conform Normativului I7/2011, este de
+1,50 m de la nivelul pardoselii finite și până în axul aparatajului. Întrerupătoarele și comutatoarele
se montează în doze de aparataj aparente sau încastrate în elemente de construcție (pereți).
Alimentarea aparatelor de iluminat se va efectua prin circuite electrice monofazate folosind cabluri
N2XH 3x1,5 mm2 sau 3x2,5 mm2 , având tub de protecție HFT Ø16mm, pozate aparent pe pat de
cablu, în tavanul fals si îngropat in pereti, acolo unde este cazul.
Protecția la scurtcircuit și suprasarcină a circuitului de iluminat, se va face cu ajutorul unui întrerupător
magnetotermic de 10 A, bipolar 2P, cu curba de protecție C și curent de rupere de 6 kA., echipate cu
protecții diferențiale de DDR 30 mA
c) INSTALAȚII PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANȚĂ
Alegerea iluminatului de siguranță s-a realizat pornind de la cerințele SR EN 1838:2014 și ale
Normativului I7:2011, cap. 7.23..
Toate aparatele de iluminat de siguranță sunt realizate din materiale clasa B de reacție la foc, conform
I7-2011, art. 7.23.3.3..
Iluminatul de siguranță utilizat se împarte în iluminat pentru continuarea lucrului și iluminat de
securitate.
Iluminatul de securitate va fi:
pentru evacuare;
împotriva panicii;
- Iluminatul pentru continuarea lucrului
Se va realiza conform I7-2011 cap. 7.23.5.1, lângă tablourile de distribuție energie electrică prin
montarea unui kit de siguranță în corpul aparatului de iluminat, kit-ul va conține un acumulator având
autonomie minimă de 2 h. Timpul de punere în funcțiune, a iluminatului de siguranță, pentru
continuarea lucrului, la intreruperea alimentării cu energie electrică este între 0,5 s și 5 s.
- Iluminatul pentru intervenție în zone de risc
Se va realiza conform I7-2011 cap. 7.23.6.1, în E2.3 Spatiu tehnic prin montarea unui kit de siguranță
în corpul aparatului de iluminat, kit-ul va conține un acumulator având autonomie minimă de 2 h.
Timpul de punere în funcțiune ,a iluminatului de siguranță, pentru continuarea lucrului, la intreruperea
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 32
Pagina 52
alimentării cu energie electrică este între 0,5 s și 5 s.
- Iluminatul de securitate pentru evacuare
Se va realiza conform I7-2011 cap. 7.23, prin montarea unor aparate speciale de iluminat
suspendate de tavan sau fixate pe pereți deasupra ușilor de evacuare către exterior, precum și în
exterior deasupra ușilor de evacuare.
AIL-SE se vor monta obligatoriu:
lângă scări, astfel încât fiecare treaptă să fie iluminată direct;
la fiecare ușă de ieșire destinată a fi folosită în caz de urgență;
la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate;
la fiecare schimbare de direcție;
în exteriorul și lângă fiecare ieșire din clădire;
lângă fiecare post de prim ajutor;
lângă fiecare echipament de intervenție împotriva incendiului (stingătoare) și fiecare punct de
alarmă (declanșatoare manuale de alarmă în caz de incendiu).
de-a lungul căilor de evacuare, distanța dintre corpurile de iluminat pentru evacuare este mai
mică de 15m.
Aparatele pentru iluminatul de securitate de tip permanent utilizate la evacuarea din imobil vor fi
echipate cu pictogramă pentru marcarea direcției de evacuare, în exterior la ieșirile din imobil se vor
prevedea aparate de iluminat fără pictogramă. Timpul de punere in funcțiune a iluminatului de
siguranță pentru evacuare la întreruperea alimentării cu energie electrică este de maxim 5 secunde.
- Iluminatul de securitate împotriva panicii
Se va realiza în încăperile a căror suprafață îndeplinesc condiția conform I7-2011 cap. 7.23, art.
7.23.9.1 “încăperi cu suprafața mai mare de 60 m2”, și se prevede la Parter în P09 Sala de curs 2 si
P05 Sala de curs 3; la Etaj 1 in E09 Sala de curs 6 si E09 Sala de curs 7; la Etaj 2 in E2.1 Sala de
curs 8 si E2.5 Sala de curs 9. Iluminatul se va asigura prin aparatul AIL-ANTIPANICA, echipat cu un
acumulator având autonomie minimă de 2 h.
Acționarea iluminatului împotriva panicii se va realiza conform I7-2011 cap. 7.23, art. 7.23.9.2 și art.
7.23.9.3: “înafară de comanda automată de intrare în funcțiune, iluminatul de securitate împotriva
panicii se prevede și cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al
clădirii, respectiv personalului instruit în acest scop.
Scoaterea din funcțiune a iluminatului de securitate împotriva panicii trebuie să se facă numai dintrun singur punct accesibil personalului însărcinat cu aceasta". Astfel s-au prevăzut butoane de
acționare-pornire BP iluminat împotriva panicii și un buton de acționare-oprire BO lângă tabloul
electric TSP, TSE1 si TSE2.
Protecția circuitelor pentru iluminatul de siguranță la scurtcircuit și la suprasarcină se va realiza cu
întreruptoare magneto-termic 10 A, bipolare 2P, având curba de protecție C și curentul de rupere 6
kA, echipate cu protecții diferențiale de DDR 30 mA
Nivelurile de iluminare recomandate de către NP061:2002 și SR EN 1838:2013 pentru iluminatul de
siguranță sunt:
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 33
Pagina 53
Nr.
Destinația încăperii - tip iluminat de siguranță Nivel iluminare (lx)
crt.
1. P29 Centrala termică- iluminat pentru continuarea lucrului (20% din nivelul de iluminare
40
normat pentru iluminatul normal)
P09 Sala de curs 2 si P05 Sala de curs 3, E09 Sala de curs 6 si E09 Sala de curs 7, E2.1
2. Sala de curs 8 si E2.5 Sala de curs 9. - iluminat împotriva panicii (10% din nivelul de 50
iluminare normat pentru iluminatul normal, dar nu mai mic de 20 lx)
3. Iluminatul de siguranță pentru evacuare și circulație – căile de evacuare de până la 2 m
> 1 lx
lățime și mai largi, iluminarea orizontală pe pardoseală
d) INSTALAȚII DE PRIZE ȘI PUTERE
Se prevăd prize simple/duble având contact de protecție conform I7-2011 art. 5.4.8, montate îngropat
în zidărie. De asemenea se vor monta prize simple monofazate și prize duble monofazate cu grad de
protecție IP40, prize simple monofazate grad de protecție IP44, prize simple monofazate grad de
protecție IP65 având contact și capac de protecție, montate îngropate în zidărie.
Înălțimea de pozare a prizelor va fi de Hm= +0,30 m/+0,80 m/+1,50 m. Cota de montaj Hm este
distanța măsurată de la nivelul pardoselii finite până la axul prizelor.
La circuitele pentru alimentarea cu energie electrică a prizelor monofazate se vor utiliza cabluri N2HX,
montate aparent pe pat de cablu sau îngropat în elementele de construcție, dupa caz, în tub de
protectie HFT .
Protecția circuitelor de prize, receptoare de putere, la scurtcircuit și la suprasarcină se va realiza cu
întreruptoare magneto-termice de 16 A/20 A bipolare 2P, având curba de protecție C și curentul de
rupere 6 kA, echipate cu protecții diferențiale de DDR 30 mA.
e) INSTALAȚII DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET
În urma analizei privind necesitatea unei instalații de paratrăsnet a rezultat că sunt necesare
următoarele dotări:
un sistem de protecție împotriva trăsnetului pentru nivelul IV;
dispozitiv de protecție la supratensiuni montat în TG.
Se prevede IPT cu dispozitiv electronic de amorsare a trăsnetului, de tip 3TS10 (ΔT=10 μs) pentru
nivel de protecție IV, având:
Cota montaj PDA: +15,40 m, Plan de referință +13,40 m, Lungime tija 3,00 m, cu raza de
protecție Rp=26 m. Funcționare total autonomă pentru toate tipurile posibile de lovituri de trăsnet, tija
centrală inox, asigură continuitate electrică permanentă de la vârf la priza de pământ.
Se alege soluția unei instalații de protecție împotriva loviturilor de trăsnet cu dispozitiv de amorsare
electronic (PDA), conform Normativului I 7–2011, art. 6.3.3.1., alin.1, cu patru conductoare de
coborâre la priza de pământ mixtă, montate pe fațade opuse.
Paratrăsnetul va fi de tip 3TS10.
Conductoarele de coborâre se vor monta aparent pe imobil și vor fi protejate la baza construcției de
o teacă din inox, acestea vor fi din Ol Zn Ø 10 mm. Cele patru conductoare de coborâre se conectează
la priza de pământ mixtă PP01 prin intermediul unor racorduri de verificare notate RV. Înălțimea de
montaj a racordurilor de verificare va fi la +0,50 m deasupra solului.
Se va o priza de pământ mixtă utilizată pentru protecția împotriva șocurilor electrice (aferentă TG si
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 34
Pagina 54
TSST) si protecția împotriva loviturilor de trăsnet, alcătuită din platbandă Ol Zn Ø 40x4 mm, rezistența
de dispersie măsurată pentru această priză de pământ nu va depăși valoarea de Rp≤1W. Daca in
urma măsurătorilor reiese valoarea rezistenței de dispersie a prizei de pănânt mixtă de Rp>1W
aceasta se va prelungi pana când rezistența de dispersie măsurată nu va depăși valoarea de Rp≤1W.
f) INSTALAȚII DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ȘOCURILOR ELECTRICE
Măsurile tehnice pentru protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe) prevăzute conform
I7:2011, subcap. 4.1.2, sunt:
izolație de bază a părților active;
bariere sau carcase;
obstacole;
amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere;
utilizarea protecțiilor cu dispozitive de curent diferențial rezidual (DDR) de 30 mA.
Protecția în caz de defect (protecția la atingerea indirectă) se realizează numai prin măsuri tehnice.
Se prevede:
legarea la pământ a părților conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse sub
tensiune) în condițiile specifice sistemului de alimentare TN-S;
deconectarea automată la apariția unui curent de defect periculos, prin utilizarea dispozitivelor
de curent diferențial rezidual (DDR) de 30 mA.
Legarea la pământ a părților conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse sub tensiune) se
va realiza prin legarea la conductorul de protecție PE.
Pentru realizarea legăturilor de echipotențializare se prevede câte o bară de egalizare potențiale BEP
în TG si TSST. Se asigură legarea la BEP a tuturor părților metalice ale instalației electrice, care în
mod normal nu sunt sub tensiune, dar ar putea intra printr-un defect de izolație.
La BEP se vor lega contactele de protecție ale prizelor, carcasele aparatelor de iluminat și elementele
metalice aferente instalațiilor sanitare, termice și de gaze naturale. BEP va fi din Cu și va avea
secțiunea minimă de 75 mm2.
BEP se va lega la priza de pământ prin platbandă Ol Zn 40x4 mm, pozată îngropat și aparent în/pe
elementele construcției. BEP se conectează la priza de pământ mixtă PP01 prin intermediul unor
racorduri de verificare notate RV. Înălțimea de montaj a racordului de verificare va fi la +0,50 m
deasupra solului.
g) INSTALAȚIA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE CU PANOURI FOTOVOLTAICE
(IPEEPFV)
Se propune echiparea imobilului cu o instalație de producere a energiei electrice cu panouri
fotovoltaice IPEEPFV, pentru consumul propriu, fiind o instalație de tip ”on-grid”, în acest caz energia
electrică se injecteaza în Sistemul Energetic Național.
Panourile vor fi orientate spre Sud.
Legarea IPEEPFV la priza de pământ mixtă se realizează prin intermediul unui conductor de coborare
din Ol Zn 10 mm pozat aparent pe învelitoare și pereții imobilului. Se conectează la priza de pământ,
prin intermediul racordurilor de verificare notate RV. Înălțimea de montaj a racordului de verificare va
fi la Hm=+0,50 m deasupra solului.
Instalația propusă pentru utilizarea „on–grid” are o putere instalată de 11,88 kW și asigură
alimentarea cu energie electrică la tensiunea de 400 V a TG.
IPEEPFV va fi compusă din
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 35
Pagina 55
- 18 buc. - Panou fotovoltaic capacitate 660 W/panou, pozat pe învelitoare, cutie de conexiuni
- 1 buc. - Structură de suport panouri fotovoltaice pentru acoperiș;
- 1 buc. - Invertor „on-grid„, putere 12,5kW, Randament 98,7 %, trifazat, 35 kg, curent de intrare
27 A, curent de iesire 18 A, IP66;
- 1 buc. - Tablou electric AC/CC
- 1 buc. - Contor inteligent bidirectional, smart meter;
- material mărunt, cabluri
Scopul urmărit cu IPEEPFV este de a se asigura consumul de energie electrică zilnic (partial) pe
perioada de funcționare a imobilului.
Energia electrică produsă de panourile fotovoltaice ajunge la invertor prin intermediul unor cabluri
solare.
h) INSTALAȚIE DE DETECTARE, SEMNALIZARE ȘI ALARMARE INCENDIU
Conform Normativului P118-3/2015, modificat în 2018, nu este necesară echiparea extinderii
imobilului cu o instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendiu.
4.10. INSTALAȚII DE DATE DATE-TELEVIZIUNE (IDTV)
La realizarea instalațiilor de date-voce s-a urmărit îndeplinirea următoarelor obiective principale:
funcționalitate, scalabilitate, adaptabilitate și un management facil al rețelei.
Funcționalitate – rețeaua trebuie să asigure o conectivitate utilizator-aplicație la un înalt nivel de
siguranță și viteză.
Scalabilitate – rețeaua este astfel proiectată încât permite extinderea ei în viitor cu costuri minime și
fără schimbări majore a arhitecturii construcției.
Adaptabilitate – rețeaua nu conține nici un element care să limiteze implementarea de noi tehnologii
viitoare.
Management facil – asigură o monitorizare ușoară a rețelei și o stabilitate maximă a operațiilor.
Serviciile de date-voce vor fi asigurate de către un operator specializat, alimentarea se va realiza
până în Rack-ul de la parter (Rack1) care ulterior v-a transmite date către
Rack-urile prevăzute la etajul 1 si etajul 2.
Traseele fizice sunt astfel gândite încât să se integreze în sistemul celorlalte trasee de curenți slabi.
Toate cablurile folosite în instalația de date-voce și tv vor fi ecranate.
Sistemul are la baza topologia stea prin care toate cablurile de la fiecare priză de date-voce sunt
concentrate într-un Rack de distribuție.
La alimentarea RACK-urilor se va utiliza cablu tip N2HX, montat îngropat în tub de protecție HFT Ø
20 mm și sunt alimentate dinaintea întrerupătorului general din TG, conform I18-1/2001, art.7.8..
Cablurile de transmitere date se vor monta în tuburi de protecție din HFT Ø 20 mm montate aparent
pe pat de cablu.
Cablurile de transmitere semnal TV se vor monta în tuburi de protecție din HFT Ø 20 mm montate
aparent pe pat de cablu.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 36
Pagina 56
i) INSTALAȚIE OPTO-ACUSTICĂ PENTRU GRUPURILE SANITARE DESTINATE
PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
În conformitate cu cerințele NP 051:2012, v.6.6., (1) și (2) privind echiparea cu sisteme de alarmă a
încăperii Grup sanitar persoane cu dizabilități, se prevede un sistem de alarmă accesibil din poziția
șezând și de la nivelul pardoselii (pentru cazul în care persoana a căzut).
Sistemul de alarmă permite declanșarea unui apel de urgență care va fi semnalizat, acest sistem va
conține: centrală de alarmare, buton de semnalizare alarmă, buton de anulare apel și lampă de
semnalizare alarmă vizuală pentru persoanele suferind de hipoacuzie.
La realizarea instalației se vor utiliza cabluri de energie electrică N2XH 3x1,5 mm2 și N2XH 2x1,5
mm2 ce vor asigura alimentarea cu energie electrică a Sursei și a Modulului de control. Transmisia
de date se va realiza prin cabluri JY (St) 4x2x0,80 mm.
Cablurile se vor monta aparent și îngropat pe/în elementele de construcție în tub de protecție rigid
HFT Ø 20 mm.
2. INSTALATII SANITARE
1. SOLUȚII TEHNICE
a) REȚEAUA EXTERIOARĂ DE ALIMENTAREA CU APĂ RECE POTABILĂ
Alimentarea cu apă rece a imobilului se realizează de la rețeaua publică de distribuție apă potabilă
din PEHD Ø 125 mm existentă pe strada Carpați, prin intermediul unei conducte din PEHD Ø 63 mm
și a căminului de apometru existent CAex, acesta urmând să fie redimensionat datorită înlocuirii
branșamentului.
Căminul de apometru existent CAex este amplasat la limita de proprietate, conform planșei IS01
PLAN DE SITUAȚIE REȚELE EXTERIOARE - INSTALAȚII SANITARE.
Căminul de apometru existent CAex redimensionat va fi confecționat din beton și va fi echipat cu
ramă și capac din fontă cu clasa de sarcini D400 (conform SR EN 124), iar dimensiunea interioară
(LxlxH) va fi de: 2,00x1,50x2,00 m.
Contorizarea consumului de apă se va realiza în căminul de apometru existent CAex prin intermediul
unui contor DN 50.
Pentru rețeaua de incintă (de la căminul de apometru și până la imobilul studiat) cu excepția căminului
de apometru se vor utiliza conducte și fitinguri din PEHD cu diametrul de Ø 63 mm, urmând ca la
interior să se facă tranziția la conducte din polietilenă reticulată (PE-Xa).
Conductele se vor monta îngropat în sol la o adâncime minimă de -0,90 m, distanță calculată de la
generatoarea superioară a conductei și până la cota terenului amenajat, în vederea protejării acesteia
împotriva înghețului.
Peste conductele de alimentare cu apă potabilă la o înălțime de 0,50 m față de generatoarea
superioară se va poza o bandă de avertizare din polietilenă de culoare albastră cu inscripția „APĂ”
cu fir trasor.
Pentru a se asigura posibilitatea golirii conductei de alimentare cu apă acesta se va monta cu o pantă
de minimum 2‰ în sensul contrar curgerii apei în conductă.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 37
Pagina 57
b) REȚEAUA EXTERIOARĂ DE CANALIZARE APE UZATE MENAJERE
Apele uzate menajere preluate de la coloanele din interiorul imobilului vor fi direcționate în sistem
gravitațional către rețeaua proiectată în incintă prin intermediul unor conducte și fitinguri din PVC-KG
SN4 având diametrele cuprinse între Ø 110 mm și Ø 200 mm și al căminelor de vizitare menajere
CVM01 și CVM02.
Debitul de ape uzate menajere provenite de la imobilul studiat va fi direcționat în sistem gravitațional
către rețeaua proiectată în incintă, aceasta fiind racordată la rețeaua publică de canalizare menajeră
din PVC Ø 315 mm existentă pe strada Carpați prin intermediul căminului de racord menajer existent
CRMex.
Căminele de vizitare menajere CVM01 și CVM02 vor fi confecționate din beton și vor avea diametrul
nominal de 800 mm, acestea fiind compuse din placă de acoperire, inel de ajustare, element de
reducție (cap tronconic), element de bază, ramă și capac din fontă cu clasa de sarcini D400 (conform
SR EN 124).
La montajul îngropat al conductelor de canalizare se asigură adâncimea minimă de protecție contra
înghețului de -0,90 m (conf. STAS 6054), măsurată la nivelul finit (după amenajare) al terenului până
la generatoarea superioară a conductelor. Dacă pozarea în aceste condiții nu este posibilă se iau
măsuri speciale de protecție contra înghețului.
Peste conducta de canalizare menajeră, pozată în exterior la o înălțime de 0,50 m față de
generatoarea superioară se va monta o bandă de avertizare din polietilenă de culoare maro cu
inscripția „CANALIZARE”.
La execuția instalațiilor de canalizare menajeră din incintă se vor respecta pantele minime obligatorii
conform tabelului 8, din STAS 1795.
c) REȚEAUA EXTERIOARĂ DE CANALIZARE APE PLUVIALE
Preluarea apelor pluviale de pe suprafața învelitorii se va realiza prin intermediul celor trei receptori
pentru terasă proiectați, aceștia având diametrul de Ø 110 mm, totodată fiind echipați cu guler
izolator, flanșă din inox și parafrunzar, urmând ca debitul de apă rezultat să fie preluat de către cele
trei coloane de canalizare pluvială din PP P01 ÷ P03, acestea având diametrul de Ø 110 mm.
Se prevăd piese de curățire cu diametrul de Ø 110 mm din PP pentru eventuale intervenții la
coloanele proiectate. Înalțimea de montaj a piesei de curățire va fi cuprinsă între 0,40 și 0,80 m față
de pardoseala finită.
Apele pluviale preluate de la coloanele din interiorul imobilului vor fi direcționate în sistem gravitațional
către rețeaua proiectată în incintă prin intermediul unor conducte și fitinguri din PVC-KG SN4 având
diametrele cuprinse între Ø 110 mm și Ø 250 mm și al căminelor de vizitare pluviale CP01 și CP02.
Debitul de ape pluviale provenite de la imobilul studiat vor fi direcționate în sistem gravitațional către
rețeaua proiectată în incintă, aceasta fiind racordată la rețeaua publică de canalizare pluvială din
PVC Ø 315 mm existentă pe strada Carpați prin intermediul căminului de racord pluvial proiectat
CRP.
Căminele de vizitare pluviale CP01 și CP02, respectiv căminul de racord pluvial CRP vor fi
confecționate din beton și vor avea diametrul nominal (DN) de 800 mm, acestea fiind compuse din
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 38
Pagina 58
placă de acoperire, inel de ajustare, element de reducție (cap tronconic), element de bază, ramă și
capac din fontă cu clasa de sarcini D400 (conform SR EN 124).
La montajul îngropat al conductelor de canalizare se asigură adâncimea minimă de protecție contra
înghețului de -0,90 m (conf. STAS 6054), măsurată la nivelul finit (după amenajare) al terenului până
la generatoarea superioară a conductelor. Dacă pozarea în aceste condiții nu este posibilă se iau
măsuri speciale de protecție contra înghețului.
Peste conducta de canalizare pluvială, pozată în exterior la o înălțime de 0,50 m față de generatoarea
superioară se va monta o bandă de avertizare din polietilenă de culoare maro cu inscripția
„CANALIZARE”.
La execuția instalațiilor de canalizare pluvială din incintă se vor respecta pantele minime obligatorii
conform tabelului 8, din STAS 1795.
d) INSTALAȚII INTERIOARE DE DISTRIBUȚIE APĂ RECE ȘI APĂ CALDĂ
Imobilul studiat va fi dotat cu următoarele obiecte sanitare:
La parter, grupurile sanitare vor fi dotate după caz cu lavoare (LV), lavoare pentru persoane
cu dizabilități (LVD), vase closet (VC), vase closet pentru persoane cu dizabilități (VCD), pisoare (P)
și sifoane de pardoseală (SP);
La etajul 1, grupurile sanitare vor fi dotat după caz cu lavoare (LV), vase closet (VC), pisoare
(P) și sifon de pardoseală (SP);
La etajul 2, spațiul tehnic va fi dotat cu un sifon de pardoseală (SP).
Alimentarea cu apă a instalațiilor interioare de distribuție apă rece se va realiza de la CAex, intrarea
în imobil a conductei de alimentare cu apă rece se realizează în încăperea P08 G.S.F. situată la
nivelul parter.
Necesarul de apă caldă menajeră pentru imobilul studiat va fi asigurat prin intermediul unui boiler
vertical cu două serpentine și volumul V= 500 l, acesta urmând să fie montat în încăperea E2.3
SPAȚIU TEHNIC.
Instalațiile interioare de distribuție apă rece și caldă se vor realiza utilizând conducte și fitinguri din
polietilenă reticulată (PE-Xa) îmbinate prin sertizare sau cu ajutorul manșoanelor alunecătoare, după
caz.
Distribuția apei reci și calde este de tip arborescentă mixtă (inferioară și superioară), conductele se
vor monta îngropat în pardoseală / pereți dar și aparent pe perete / tavan. În acest caz se vor utiliza
doar materiale provenite de la furnizori care dețin agrement tehnic pentru acest tip de montaj.
La distribuția apei reci și calde către obiectele sanitare se vor utiliza următoarele diametre: Ø 20 mm
(DN15), Ø 25 mm (DN20), Ø 32 mm (DN25), Ø 40 mm (DN32), Ø 50 mm (DN40) și Ø 63 mm (DN50).
Conductele de alimentare și legăturile la armăturile de serviciu ale obiectelor sanitare se vor prevedea
cu robinete de închidere și reglaj. Toate armăturile vor fi montate în poziția ÎNCHIS.
La traversarea elementelor de construcție, conductele vor fi protejate cu tuburi de protecție.
Conductele de alimentare cu apă rece și apă caldă menajeră pozate îngropat în pardoseală și perete
sau aparent pe perete și tavan se vor izola cu colaci termoizolanți din cauciuc sintetic cu grosimea
g= 9 mm.
D.A.L.I – EXTINDERE CLADIRE EXISTENTA 39
Pagina 59
Coloanele de distribuție apă rece și apă caldă menajeră se vor izola cu colaci termoizolanți din
cauciuc sintetic cu grosimea g= 19 mm.
La îmbinarea conductelor se vor utiliza piese speciale pentru conducte din polietilenă reticulată (PEXa) utilizându-se trusa pentru sertizat țevi sau trusa hidraulică pentru manșon alunecător, după caz.
Soluția de distribuție și configurația geometrică a sistemului asigură autocompensarea dilatărilor.
e) INSTALAȚIA INTERIOARĂ DE CANALIZARE APE UZATE MENAJERE
Pentru canalizarea apelor uzate menajere preluate de la obiectele sanitare se vor utiliza conducte de
tip PP având diametrele cuprinse între Ø 50 mm și Ø 110 mm, cu mufă și garnitură de cauciuc, special
destinate instalațiilor interioare de canalizare pentru construcții, etanșarea îmbinărilor făcându-se cu
inelele de cauciuc.
Conductele de canalizare se vor monta în șapă, aparent sau îngropate sub placă, după caz.
Debitul de apă uzată menajeră provenit de la obiectele sanitare va fi preluat prin intermediul
coloanelor de canalizare din PP M01 ÷ M04, acestea având diametrele cuprinse între Ø 75 mm și Ø
110 mm și îl vor direcționa în sistem gravitațional spre rețeaua de canalizare menajeră nou proiectată
în incintă.
În conformitate cu cerințele Normativului I9 din 2022, tab. 14.6, coloana de canalizare menajeră M01
va fi prevăzută cu o coloană de ventilare secundară din PP M01’ cu diametrul de Ø 110 mm, aceasta
urmând să se prelungească pe verticală până la cota minimă de +0,50 m deasupra învelitorii, iar la
capăt va fi prevăzută cu o căciulă de ventilare.
Coloanele menajere vor fi montate în ghene sanitare, special amenajate.
Lavoarele se vor racorda la sistemul de canalizare folosind racorduri flexibile Ø 32 mm.
Vasele closet se racordează la canalizare folosind piese speciale de racordare flexibilă Ø 110 mm,
cu garnitură de etanșare din cauciuc.
Este interzisă racordarea obiectelor sanitare la canalizare interioară fără un sifon intermediar cu
gardă hidraulică. Racordurile obiectelor sanitare se realizează aparente. Se vor respecta pantele
normale de racordare la coloane a obiectelor sanitare, conform prevederilor STAS 1795.
Se prevăd piese de curăț
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.