Dispoziția primarului

4 / 2023 Regulament de ordine interioară

Tip
Dispoziția primarului
Data
08.11.2023
Emitent
Comuna Florești, jud. Cluj
Publicat online
28.12.2023
Pagini
39 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului din 08.11.2023, „4 / 2023 Regulament de ordine interioară”, Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2023/12/Regulament-de-ordine-interioara.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/155372-4-2023-regulament-de-ordine-interioara, 18.11.2026)

Fișier creat
15.11.2023
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ COMUNA FLOREȘTI PRIMAR, DISPOZIȚIE privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești Primarul Comunei Florești, jud. Cluj: Luând în considerare: -Referatul nr. 73746 din 08.11.2023 întocmit de către Moga Alexandra Cristina, inspector în cadrul Compartimentului Managementul Documentelor și Arhivare, prin care propune aprobarea Regulamentului de ordine interioară al aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești. Având în vedere și ținând cont de prevederile: -0.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, -Hotărârea Guvernului României nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare; -Legea 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii; -Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare ; -Legea nr.319/2006 a securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 155 și art. 196, alin. 1, lit. b) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, DISPUN: Art.1. Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești, prevăzut în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta dispoziție. Art.2. Orice dispoziție contrară emisă în acest sens își încetează aplicabilitatea, începând cu data prezentei dispoziții. Art.3. Prezenta dispoziție poate fi contestată conform prevederilor Legii 554/2004 — Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art.4. Prezentul Regulament se aduce la cunoștință funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciile subordonate Consiliului Local. Art.5. Prezenta Dispoziție se comunică: Instituției Prefectului — județul Cluj și persoanelor nominalizate la art.4. Nr. 1343 din 08.11.2023 PRIMAR PIVARIU BOGDAN NICOLA Contrasemnează, Secretar General al Comunei, Orza Răzvan Yi

Pagina 2

PRIMĂRIA COMUNEI FLOREȘTI REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ AL PRIMĂRIEI COMUNEI FLOREȘTI

Pagina 3

Anexa 1 la Dispoziția nr. 1343 din 08.11.2023 Prezentul Regulament de ordine interioară stabilește normele de conduită profesională precum și dispoziții referitoare la organizarea și disciplina muncii, care se aplică tuturor salariaților funcționari publici sau celor care au contract individual de muncă, în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: - OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 571 din 2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unităti care semnalează încălcări ale legii; Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare ; - Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; - Hotărârea Guvernului României nr. 546 din 9 iulie 2020 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotărârea Guvernului României nr. 302 din 2 martie 2022 pentru aprobarea normelor privind modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor paritare, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acestora, precum și a normelor privind încheierea și monitorizarea aplicării acordurilor colective, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului României nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare; - Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului României nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Dispozițiile prezentului Regulament pot fi completate prin dispoziții privind organizarea și disciplina muncii, emise de primar si prin alte reglementări interne. Primaria Comunei Florești, județul Cluj, face eforturi permanente pentru a crea angajaților un ambient modern, confortabil și plăcut care să favorizeze activitatea profesională. Mediul de lucru contribuie în mod decisiv la rezultatele activității profesionale, dar și la imaginea instituției. De aceea, toti angajații au obligația permanentă de a păstra curațenia și ordinea la locul de muncă. Primăria Comunei Florești, prin specificul activității sale, este un spațiu public, angajații săi intrând în contact cu cetățenii, pe care trebuie să-i trateze cu respect. Prin comportamentul pe care îl are față de cetățeni, fiecare angajat trebuie să contribuie într-un mod hotărâtor la consolidarea imaginii instituției. Calitatea serviciilor publice, reprezintă obiectivul primordial al instituției. Indiferent de structura organizatorică în care acționează, fiecare angajat are un aport important la performanțele de ansamblu ale instituției. Fiecare angajat trebuie să-și îndeplinească sarcinile în conformitate cu standardele de calitate. Conducerea instituției este cea dintâi răspunzătoare de calitatea muncii angajaților pe care îi coordonează și controlează. PRINCIPII GENERALE Activitatea aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești se intemeiază pe următoarele principii: Principiul legalității, imparțialității și obiectivității; Principiul transparenței și liberului acces la informațiile de interes public; Principiul eficienței; Principiul responsabilității; Principiul profesionalizării; Principiul orientării către cetățean.

Pagina 4

CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. Regulamentul de ordine interioară — denumit in continuare “ regulament” — are ca scop aducerea la — cunoștința întregului personal angajat al Primăriei Comunei Florești a drepturilor și obligațiilor ce îi revin în vederea asigurării disciplinei în muncă, precum și stabilirea activitătilor și operațiunilor tehnice și administrative pe care urmează să le desfășoare. Art, 2. — Prin prezentul regulament se stabilesc norme de conduită și disciplină interioară aplicabile tuturor persoanelor din cadrul Primăriei Comunei Florești din momentul nașterii raporturilor de muncă, ori de serviciu și până la încetarea acestor raporturi. Art. 3. — Persoanele care lucrează temporar în cadrul înstituției, ca detașați, colaboratori sau studenți (care fac practică în instituție), sunt obligate să respecte regulile de disciplină specifice locurilor de muncă în care își desfășoară activitatea. Art.4. — Toate compartimentele din cadrul Primăriei Comunei Florești, stabilite conform organigramei aprobate prin Hotărare a Consiliului local Florești, ce se subordonează direct primarului, viceprimarului, secretarului general și directorilor/ șefilor de direcții/ servicii/ compartimente, își desfășoară activitatea în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare, precum și al prezentului Regulament de Ordine Interioară, aprobat prin dispoziția Primarului. Art. 5. — Cunoașterea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioară este obligatorie pentru toate categoriile de personal menționate anterior și se realizează prin intermediul directorilor/ șefilor de direcții/ servicii/ compartimente, care au obligația să asigure sub semnătură luarea la cunoștință de către toți salariații din subordine. CAPITOLUL II „ J REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA IN MUNCA IN CADRUL INSTITUȚIEI Art. 6. — (1) Primăria Comunei Florești, prin persoana responsabilă cu securitatea și sănătatea salariaților este obligată să ia toate măsurile în vederea respectării normelor de securitate și igienă a muncii și în vederea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale. (2) Obligațiile instituției sunt: a) să ia măsuri în vederea asigurării securității și sănătății în muncă, precum și să dispună măsuri în vederea prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale pentru toate locurile de muncă; b) angajatorul are obligația să asigure permanent condiții tehnico-organizatorice și echipament de protecție, în conformitate cu normele legale, pentru desfășurarea în bune condiții a activităților; angajatorul organizează controlul permanent al stării materialelor și tehnicii folosite în procesul muncii, în c) scopul asigurării securității și sănătății salariaților; d) angajatorul va asigura condiții de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă survenite în timpul serviciului, condiții de prevenire și stingere a incendiilor; e) refuzul de a lucra al unui salariat, justificat de neasigurarea de către angajator a cerințelor minime legale pentru desfășurarea activității în condiții de siguranță, inclusiv a echipamentului de protecție, fără pericolul producerii de accidente de pierderi materiale și/sau umane, ori care ar periclita securitatea salariaților, conform generatoare legale, nu dă dreptul angajatorului să aplice celui în cauză sancțiuni disciplinare și/sau pecuniare, refuzul prevederilor nefiind considerat ca o încălcare a obligațiilor de serviciu; f) să stabilească măsurile tehnice și organizatorice de protecție a muncii, corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de risc de la locurile de muncă, pentru asigurarea securității și sănătății angajaților;

Pagina 5

g) angajatorul va informa salariații asupra locurilor de amplasare a stingătoarelor de incendiu, a planurilor de evacuare în caz de pericol iminent și va instrui personalul asupra modului cum se execută evacuarea pe tipuri de urgențe; h) să stabilească în fișa postului atribuțiile și răspunderea angajaților și a celorlalți participanți la procesul de muncă în domeniul protecției muncii, corespunzător funcțiilor exercitate; î) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării și educării angajaților: afișe, cărți, broșuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fișe tehnice de securitate etc.; j) să asigure resurse pentru instruirea, formarea și perfecționarea personalului cu atribuții în domeniul protecției muncii; K) asigurarea și controlarea cunoașterii și aplicării, de către toți salariații și participanții la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice din domeniul protecției muncii; [) informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire necesare; m) întocmirea unei evidențe a locurilor de muncă cu condiții deosebite: vătămătoare, grele, periculoase, precum și a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor tehnice și avariilor; n) asigurarea realizării măsurilor stabilite de inspectorii de protecția muncii cu prilejul controalelor sau al efectuării cercetărilor accidentelor de muncă; 0) asigurarea accesului la serviciul medical de medicină a muncii; p) asigurarea pe cheltuiala sa a utilizării de către personalul angajat a echipamentelor de protecție. Art. 7. (1) Angajații au obligația să cunoască normele specifice locului de muncă, de securitate și igiena muncii care trebuie să le respecte în activitatea desfășurată, să folosească și să întrețină în bune condiții mijloacele de protecție pe individuale ce le-au fost încredințate. În scopul aplicării și respectării regulilor privind protecția, igiena și securitatea în munca corespunzătoare condițiilor în care se desfășoară activitatea, conducerea instituției asigură instruirea tuturor persoanelor încadrate în muncă, prin intermediul responsabililor cu atribuții și în domeniul protecției muncii, prin următoarele modalități: a) Instructajul introductiv-general care se face următoarelor categorii de persoane: - noilor angajați în muncă, demnitari, funcționari publici sau personal contractual; - celor transferați sau detașați în instituție potrivit legii; - studenților aflați în practica profesională. Scopul instructajului este de a informa despre activitățile specifice instituției, riscurile pentru securitate și sănătate în muncă, precum și măsurile și activitățile de prevenire și protecție la nivelul întreprinderii și/sau unității, în general. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme: a) legislația de securitate și sănătate în muncă; b) consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă; c) riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității; d) măsuri la nivelul întreprinderii și/sau unității privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor. Conținutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însușirii cunoștințelor pe bază de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fișa de instruire. b) instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general, de către șeful ierarhic și are ca prezentarea riscurilor și măsurilor de prevenire specifice locului de muncă pentru categoriile de persoane enunțate scop anterior, precum și pentru personalul transferat de la un loc de muncă la altul în cadrul instituției. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat și aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea la locul de muncă va cuprinde cel puțin următoarele: a) informații privind riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă și/sau postului de lucru; b) prevederile instrucțiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă și/sau postul de lucru; c) măsuri la nivelul locului de muncă și/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor, precum și în cazul pericolului grav și iminent; d) prevederi ale reglementărilor de securitate și sănătate în muncă privind activități specifice ale locului de muncă și/sau postului de lucru;

Pagina 6

e) demonstrații practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfășura și exerciții practice privind utilizarea echipamentului individual de protecție, a mijloacelor de alarmare, intervenție, evacuare și de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii. c) instruirea periodică - se face tuturor lucrătorilor și are drept scop reîmprospătarea și actualizarea cunoștințelor în domeniul securității și sănătății în muncă. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. Durata instruirii periodice, intervalul dintre două instruiri și periodicitatea verificării instruirii vor fi stabilite prin proprii, în funcție de condițiile locului de muncă și/sau postului de lucru. Intervalul dintre două instruiri instrucțiuni periodice nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. Verificarea instruirii periodice se face de către șeful ierarhic al celui care efectuează instruirea și prin de către angajator/lucrătorul desemnat, care vor semna fișele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că sondaj instruirea a fost făcută corespunzător. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu și cu demonstrații practice. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat și aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Obligațiile angajaților sunt: a) să-și însușească și să respecte normele și instrucțiunile de protecție a muncii și măsurile de aplicare a acestora; b) să utilizeze corect echipamentele tehnice; c) să desfășoare activitățile în așa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și celelalte persoane participante la procesul de muncă; aducerea de îndată la cunoștință conducătorului locului de muncă despre apariția oricărei defecțiuni tehnice d) sau altă situație care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională; să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă e) suferite de el sau de alți angajați; utilizarea echipamentului individual de protecție din dotare, corespunzător scopului pentru care i-a fost f) acordat; | să cu responsabilul cu atribuții specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, în vederea | g) coopereze asigurării unor condiții de muncă corespunzătoare; acordarea relațiilor solicitate de organele de control și de cercetare în domeniul protecției muncii. h) Art. 8. — (1) Este interzis angajaților să fumeze în spațiile publice închise. Fumatul este permis în spațiile special amenajate pentru fumat și înscripționate ca atare, stabilite de conducerea (2) instituției. Art. 9. Conducerea instituției se va permanent și sistematic de asigurarea condițiilor normale de — preocupa în eliminării/diminuării accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și | lucru, luând măsurile necesare, scopul mediului înconjurator. Fiecare angajat trebuie să beneficieze de supravegherea sănătății la intervale respectiv protejării regulate, care este asigurată prin medicii de medicină a muncii. Art.10. Orice eveniment înregistrat — accident, boală profesională, incident periculos, trebuie comunicat de — la: Inspectoratul Teritorial de Muncă asiguratorului — în cazul evenimentelor urmate de către angajator, după caz, , incapacitatea temporară de muncă, invaliditate sau deces, organelor de urmărire penală. Art. 11. În de pericol (cutremur, incendiu etc.), evacuarea personalului unității se efectuează conform — caz Planului de baza Normelor de prevenire și stingere a incendiilor și Planului de Apărare Civilă, ambele evacuare, pe “aprobate conform dispozițiilor legale, care vor fi actualizate permanent.

Pagina 7

CAPITOLUL III J REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII Art. 12. — (1) În privința raporturilor de serviciu sau de muncă, este aplicabil principiul egalității de tratament față de toți funcționarii publici și personalul contractual angajat și principiul consensualității și a bunei credințe. (2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenența națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, apartenența ori activitate sindicală, este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate unul mai multe dintre criteriile menționate anterior, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori pe sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute de legislația muncii. Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele menționate anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele și condițiile de remunerare. (4) Tuturor salariaților le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale (art.6 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii actualizat). (5) Toți salariații vor beneficia de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței, fără nici o discriminare. CAPITOLUL IV „ DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE INSTITUȚIEI ÎN CALITATE DE ANGAJATOR Art. 13. Pentru buna desfășurare a activității, Primăria Comunei Florești, prin primarul comunei, conducătorul — administrației publice locale, își asumă următoarele drepturi: a) să stabilească modul de organizare și funcționare a instituției; b) săstabilească, prin fișa postului, cu respectarea dispozițiilor legale, atribuțiile corespunzătoare pentru funcționarii publici și salariații contractuali; să emită dispoziții cu caracter obligatoriu pentru toate categoriile de personal sau pentru o parte a acestuia sau c) dispoziții cu caracter individual, sub rezerva legalității acestora; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu și să monitorizeze acest fapt prin fișe de evaluare individuale anuale; să constate săvîrșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corepunzătoare, conform legii, contractului de e) muncă sau regulamentului de ordine interioară; f) săstabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora; să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă. g) Art. 14. — Obligațiile asumate de instituția publică: să informeze personalul condițiilor de muncă și asupra relațiilor de subordonare, coordonare și colaborare a) asupra care privesc relațiile de muncă și competențele fiecărui post; să asigure condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și b) permanent condițiile corespunzătoare de muncă; să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din prevederile legale și din contractul individual de muncă; c) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a instituției, cu excepția informațiilor sensibile d) sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unității; e) să consulte comisia paritară constituită în conformitate cu prevederile legale cu privire la: - stabilirea măsurilor de îmbunătățire a activității autorității publice; stabilirea oricăror măsuri privind pregătirea profesională a funcționarilor publici, dacă se suportă din fonduri - bugetare costurile acestora; - deciziile susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora; să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și f) impozitele datorate de angajați, în condițiile legii;

Pagina 8

9) să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze înregistrările prevăzute de lege; h) să elibereze, la cerere, toate documentele care să ateste calitatea de salariat a solicitantului; să asigure, în limitele prevederilor legale privind transparența și dreptul cetățeanului la informații de interes i) public, confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților; să fondurile necesare pentru participarea salariaților la cursuri de formare profesională pe domenii de [)) asigure activitate; k) săelibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de salariat sau fost salariat durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate, la solicitarea acestora; să emită dispoziția de concediere, în termenul prevăzut de legislația în vigoare, de la data constatării cauzei [) concedierii; m) să-i propună salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, în cazul în care concedirea se dispune pentru caz, motivele la art.61 lit.c) și d) din Codul Muncii, precum și în cazul în care contractul individual de muncă sau prevazute de serviciu a încetat de drept ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei raportul concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de persoane reintegrare; să inițieze, în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, în condițiile prevăzute de lege, consultări cu n) reprezentanții salariaților sau cu comisia paritară în cazul în care angajatorul intenționează să efectueze concedieri colective; 0) să înregistreze demisia salariatului; să țină evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și să supună controlului inspecției muncii aceasta p) evidență ori de câte ori este solicitat; săacorde concediu, până la sfărșitul anului următor, tuturor salariaților care într-un an calendaristic nu au efectuat q) integral concediul de odihnă la care aveau dreptul; să stabilească concediilor astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 1) programarea 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. s) să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de baza minim brut pe țară; să îl despăgubească salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa t) pe angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Art. 15. Primarul comunei are obligația de a aduce la cunoștința personalului din cadrul aparatului de — prevederile prezentului Regulament de ordine interioară și să procedeze la aducerea acestuia la cunoștința specialitate publică prin afișare la sediul instituției. Art, 16. Drepturile și obligațiile unității prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară se completează cu prevederile reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și din jurisdicția muncii. și se întregesc CAPITOLUL V DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE SALARIAȚILOR Art. 17. — Salariatul are în principal următoarele drepturi : a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal; c) dreptul la concediu de odihnă anual; d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament; e) dreptul la demnitate în muncă; f) dreptul la securitate și sănătate în muncă; g) dreptul la acces la formarea profesională; h) dreptul la informare și consultare; dreptul dea lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă si a mediului de muncă; i) j) dreptul la protecție în caz de concediere; k) dreptul la negociere colectivă și individuală; 1) dreptul dea participa la acțiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat; n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. o) dreptul să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat; expres p) dreptul la preaviz; q) dreptul dea nu motiva demisia;

Pagina 9

1) dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor; s) dreptul să fie informat cu privire la conținutul planului de formare profesională; dreptul de a sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada t) încălcării unui drept al său. Art.18. — (1) În conformitate cu prevederile art.414 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, funcționarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești, mai au și următoarele drepturi: a) dreptul de a fi informați cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului cod și care îi vizează în mod direct; b) dreptul de a se asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului; orele lucrate din dispoziția conducătorului instituției peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de c) pentru sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare personalul încadrat în funcții de conducere sau de execuție se compensează timp liber corespunzător. Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul cu nopții, între orele 22:00 si 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. d) funcționarii publici beneficiază de alte drepturi salariale, în condițiile legii; e) funcționarii publici au dreptul de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională; f) în cazul în care formarea și perfecționarea profesională, se organizează în afara localității unde își are sediul primăria, funcționarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile legii; g) funcționarii publici au dreptul în condițiile legii, la concediul de odihnă, la concedii medicale și la alte concedii; , h) funcționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii. (2) Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar orice tranzacție prin care se urmărește la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. renunțarea Art.19. — Salariaților pe bază de contract individual de muncă le revin, în principal, următoarele obligații : a) obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului; b) obligația dea respecta disciplina muncii; obligația de a prevederile cuprinse în prezentul regulament precum și cele din contractul individual de c) respecta muncă; d) obligația de fidelitate față de instituție în executarea atribuțiilor de serviciu; e) obligatia de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate; f) obligația de a respecta secretul de serviciu. g) alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. Art. 20. — Funcționarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Comunei Florești, au și următoarele obligații: să îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu și să se abțină a) de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici; funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din b) subordine, în vederea îmbunătățirii activității instituției în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor; funcționarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege; c) d) funcționarilor publici le este interzis să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice; e) funcționarul public este obligat să se conformeze dispozițiilor primite de la superiorii ierarbhici; funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în f) cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, legătură cu excepția informațiilor de interes public; la numirea în funcția publică, și la încetarea raportului de serviciu, funcționarii publici sunt obligați să g) precum prezinte în condițiile legii, declarația de avere; , , lucrările h) funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, repartizate; funcționarii publici sunt obligați să urmeze forme de perfecționare profesională, organizate de Institutul Național i) de Administrație sau alte instituții abilitate, potrivit legii.

Pagina 10

Art. 21. (1) Contractul individual de muncă se poate modifica în condițiile prevăzute de art. 41-48 din Legea nr. 53/2003- Codul muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin delegare, detașare sau , modificarea temporară a locului și felului muncii, fără consimțământul salariatului. CAPITOLUL VI Ă _ ÎNCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ, PENTRU PERSONALUL CONTRACTUAL Art. 22. Angajarea personalului contractual se face în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale actelor normative în vigoare. , Art. 23. (1) În baza consimțământului părților, se vor încheia, în formă scrisă, contracte individuale de muncă, care vor conține clauze privind: a) identitatea părților; b) locul de muncă în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; sau, c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului; e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului f) riscurile specifice postului; g) data de la care contractul urmează să își producă efectele; în cazul unui contract de muncă durata determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata h) pe acestora; i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul; |) conditiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia; salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea plății salariului la care K) salariatul are dreptul; I) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână; m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului; n) durata perioadei de probă; 0) clauze speciale (clauze cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurență, clauza de mobilitate; clauza de confidențialitate). Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa (2) solicită angajarea ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenționează să le persoana care înscrie în contract sau să le modifice. Orice modificare a uneia dintre clauzele generale în timpul executarii contractului individual de muncă impune (3) încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. (2) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condițiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă și timpul de odihnă. Modificarea contractului individual de muncă se realizează numai prin acordul părților, modificarea (3) unilaterală fiind posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum si la o îndemnizație de (4) detașare,în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea. Pe durata detașării, (5) salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul Ia care este detașat. Drepturile bănești ale salariaților pe perioada delegării și detașării în altă localitate se stabilesc în (6) conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Art. 24. (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile prevăzute de art. 49-54 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii prin republicată, cu modificările și completările ulterioare . Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a (2) E

Pagina 11

plății drepturilor de natură salarială de către angajator. Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevazute la alin. (2), (3) dacă prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau regulamente interne nu se prevede altfel. În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata (4) suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa de salariat. De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a (5) contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează. Art. 25. Contractul individual de muncă poate înceta de drept, ca urmare a acordului părților, la data convenită (1) de acestea urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege. și ca Beneficiază de dreptul la un preaviz de 20 de zile lucrătoare persoanele concediate pentru următoarele motive: (2) în cazul în prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau a) care, a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzatoare locului de muncă psihica ocupat; b) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat; motive care nu țin de salariatului, determinate de desființarea locului de muncă ocupat de c) pentru persoana salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității; d) motive care nu țin de persoana salariatului, în cadrul concedierii individuale sau colective. pentru Concedierea se stabilește prin dispoziția scrisă a conducerii Angajatorului, cu respectarea condițiilor de formă (3) și de procedură prevazute de lege. (4) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și își produce efectele de la data comunicării. Art. 26. (1) În cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a voinței unilaterale a salariatului, termenul de preaviz este de 20 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție și de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere. (2) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele. În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va (3) fi suspendat corespunzător. În cazul demisiei, contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz saula data (4) renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv. (5) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. și obligațiile conducerii instituției și a salariaților din cadrul aparatului de specialitate al Art.27.Drepturile comunei Florești nu sunt limitative, ele completându- se de drept cu cele cuprinse în actele normative. primarului CAPITOLUL VII MODIFICAREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI Art. 28. (1) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici are loc prin: a) delegare; b) detașare; €) transfer; mutarea definitivă în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a d) autorității sau instituției publice; mutarea temporară în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a e) autorității sau instituției publice; f) exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere sau din categoria înalților funcționari publici; 8) promovare; h) mobilitatea în cadrul categoriei înalților funcționari publici. În cazul funcționarilor publici numiți durată determinată modificarea temporară a raporturilor de serviciu se poate (2) pe face o perioadă mai mică sau egală cu perioada pentru care au fost numiți. pe Funcționarilor publici numiți într-o funcție publică de grad profesional debutant li se pot aplica numai modalitățile (3) de modificare temporară a raporturilor de serviciu prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și e). 10

Pagina 12

(4) Funcționarii publici numiți durată determinată, precum și funcționarii publici debutanți pot fi promovați în pe condițiile legii. (5) Funcționarilor publici care exercită funcția publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parțial nu le sunt aplicabile modalitățile de modificare temporară a raporturilor de serviciu prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e) și £). (6) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența de numire, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. (7) Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu modificate temporar pe o funcție publică de același nivel sau de nivel inferior, în condițiile legii, constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care funcționarul public o deține. Art, 29. Delegarea (1) Delegarea reprezintă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale funcționarului public prin schimbarea locului muncii și în legătură cu atribuțiile stabilite prin fișa de post a acestuia. (2) Delegarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care este încadrat funcționarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. (3) Funcționarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații: a) graviditate; b) își crește singur copilul minor; c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea; d) motive familiale temeinice de natură a justifica refuzul de a da curs delegării. Delegarea o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai (4) pe cu acordul scris al funcționarului public. Pe delegării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul, iar, în cazul în care delegarea se face (5) timpul într-o altă localitate decât cea în care funcționarul public își desfășoară activitatea, autoritatea sau instituția publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării și al indemnizației de delegare. Art. 30. Detașarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea (1) Detașarea o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi funcționarul public, pentru detașat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. (2) Detașarea se poate dispune pe o funcție publică vacantă sau temporar vacantă. (3) Detașarea se poate dispune pe o funcție publică de același nivel, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public, sau într-o funcție publică de nivel inferior. Funcționarul public poate fi detașat pe o funcție publică de nivel inferior numai cu acordul său scris. (4) Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii și condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice pe care urmează să fie detașat. (5) Detașarea se poate dispune pe o funcție publică de conducere sau din categoria înalților funcționari publici, cu a dispozițiilor din Codul administrativ, dacă funcționarul public îndeplinește condițiile de aplicarea corespunzătoare studii, de vechime în specialitatea studiilor, precum și condițiile specifice necesare ocupării funcției publice. Funcționarii publici cu statut special, și funcționarii publici care ocupă funcții publice specifice pot fi detașați (6) precum funcții publice generale sau pe funcții specifice cu înștiințarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor pe Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii. (7) Funcționarii publici pot fi detașați și pe funcții publice cu statut special, precum și în funcții publice specifice cu prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii. înștiințarea (8) Detașarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire a funcționarului public la conducătorului autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea detașat, propunerea funcționarul public detașat. (9) Funcționarul public poate refuza detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații: a) graviditate; b) își crește singur copilul minor; c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detașarea; d) detașarea se face într-o localitate în care nu i se asigură cazare, în condițiile legii; €) este singurul întreținător de familie; 1) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detașării. 11

Pagina 13

(10) Pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în altă localitate pe autoritatea sau instituția publică beneficiară este obligată să îi suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare. Art. 31. Transferul (1) Transferul poate avea loc după cum urmează: a) în interesul serviciului; b) la cererea funcționarului public. (2) Transferul se poate face pe o funcție publică vacantă de același nivel, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public, sau într-o funcție publică vacantă de nivel inferior. (3) Pentru funcționarii publici de execuție prin funcție publică de nivel inferior se înțelege orice funcție publică cu grad profesional mai mic decât gradul profesional al funcției publice deținute sau de clasă de nivel inferior. (4) Pentru funcționarii publici de conducere prin funcție publică de nivel inferior se înțelege o funcție publică de conducere situată ierarhic la un nivel inferior funcției publice deținute, potrivit ierarhizării prevăzute la art. 390 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ precum și orice funcție publică de execuție. (5) Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii, condițiile de vechime și condițiile specifice pentru funcției publice în care urmează să fie transferat. Verificarea condițiilor de realizare a transferului este în ocuparea sarcina conducătorului autorității sau instituției publice la care se transferă funcționarul public. (6) Transferul în interesul serviciului se face la solicitarea conducătorului autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, cu acordul scris al funcționarului public și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice în care este numit funcționarul public. (7) În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate decât cea în care își are sediul autoritatea sau instituția publică de la care se transferă, funcționarul public transferat are dreptul la o indemnizație egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă și la un concediu plătit de 5 zile lucrătoare. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau instituția publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului. Nu beneficiază de dreptul la indemnizație funcționarii publici care au domiciliul în localitatea în care își are sediul autoritatea sau instituția publică la care se transferă. (8) Transferul la cerere se face Ia solicitarea funcționarului public și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public. Autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la cerere al funcționarului public înștiințează cu celeritate autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarul public, despre aprobarea cererii de transfer. În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la primirea înștiințării, conducătorul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public are obligația să emită actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcționarului public, cu precizarea datei de la care operează transferul la cerere. Data de la care operează transferul la cerere nu poate depăși 30 de zile calendaristice de la data emiterii actului administrativ. (9) Autoritățile sau instituțiile publice pot aproba proceduri interne de selecție a funcționarilor publici prin transfer, respectiv de verificare a condițiilor de realizare a transferului. Art. 32. Mutarea (1) Mutarea în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității sau instituției publice poate fi definitivă ori temporară. (2) Mutarea definitivă poate avea loc pe o funcție publică vacantă de același nivel, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public sau într-o funcție publică vacantă de nivel inferior. Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii, condițiile de vechime și condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice în care urmează să fie mutat. (3) Mutarea definitivă poate avea loc: a) din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public, cu acordul scris al funcționarului public; b) la solicitarea justificată a funcționarului public, cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice. Art. 33. În cazuri temeinic justificate, mutarea definitivă a unui funcționar public de execuție se poate dispune de conducătorul autorității sau instituției publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcției deținute de funcționarul public și cu acordul scris al funcționarului public, în măsura în care nu este afectată organigrama autorității sau instituției publice. 12

Pagina 14

Dacă definitivă dispune în altă localitate decât cea în care își are sediul autoritatea sau instituția publică de mutarea se la care se dispune mutarea, funcționarul public beneficiază de drepturile prevăzute de legislația în vigoare. Mutarea temporară o altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă se dispune motivat, în interesul autorității sau pe instituției publice, de către conducătorul autorității ori instituției publice, pe o funcție publică de același nivel, cu categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public, pentru o perioadă de maximum 6 luni întrrespectarea calendaristic. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi mutat mai mult de 6 luni numai cu un an acordul său scris. Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii și condițiile de vechime pentru ocuparea funcției publice în care urmează să fie mutat. Mutarea temporară a unui funcționar public de execuție se poate dispune de conducătorul autorității sau instituției postului corespunzător funcției deținute de funcționarul public, pentru o perioadă de publice, motivat, cu repartizarea maximum 6 luni într-un an calendaristic, în măsura în care nu este afectată organigrama autorității sau instituției publice. În mod excepțional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcționarul public în cazul în care starea sănătății, dovedită baza unui examen de specialitate, nu îi mai permite desfășurarea activității în acel compartiment. pe Mutarea temporară sau definitivă se face în condițiile prezentului cod, dacă funcționarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească atribuțiile care îi revin. Art. 34. Suspendarea raporturilor de serviciu. Tipuri de suspendare (1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici poate interveni de drept, la inițiativa funcționarului acordul părților. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu și suspendarea raporturilor de serviciu public sau prin la inițiativa funcționarului public se constată prin act administrativ, iar suspendarea prin acordul părților se aprobă prin act administrativ de către persoana care are competența de numire, la cererea funcționarului public, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor din Codul administrativ. (2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către funcționarul public și a plății drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituția publică. Pe raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât (3) perioada suspendării, din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză. Prin de la prevederile alin. (3), în cazul în care în perioada de suspendare a raporturilor de serviciu intervine (4) excepție o situație de încetare de drept a raporturilor de serviciu, cauza de încetare de drept prevalează. Prin de la dispozițiile alin. (3), în cazul în care în perioada suspendării raporturilor de serviciu intervine o (5) excepție de eliberare din funcția publică prevăzută de Codul administrativ cauza de eliberare din funcția publică situație prevalează. Încetarea raporturilor de serviciu poate avea loc și anterior termenului maxim pentru care a fost (6) suspendării constatată, respectiv aprobată, la solicitarea funcționarului public, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii prevăzute de actele normative. În această situație funcționarul public trebuie să înștiinteze autoritatea sau instituția publică despre cel 30 de zile înainte de data reluării activității, pentru situația în care suspendarea s-a efectuat intenția sa cu puțin pentru o perioada de timp mai mare de 60 de zile. Reluarea activității se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția (7) publică. Persoana legală de numire în funcția publică are obligația să asigure, în termen de maximum 3 (8) care are competența zile lucrătoare de la expirarea perioadei de suspendare, respectiv în termenul stabilit conform alin. (6), condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public. Pe raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent (9) perioada suspendării funcției publice. Art. 35. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: (1) Raportul a) este numit într-o funcție de demnitate publică, pentru perioada respectivă; b) este ales, într-o funcție de demnitate publică, pentru perioada respectivă; este desemnat să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori în cadrul unor organisme c) ale Uniunii sau în alte organisme sau instituții de drept public internațional, ca reprezentant al sau instituții Europene autorității sau instituției publice sau al statului roman, pentru perioada respectivă; serviciul militar la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu; d) îndeplinește arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum și în cazul în care, față de acesta s-a dispus, în condițiile e) este 135/2010 Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, luarea măsurii Legii nr. privind controlului ori a măsurii controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care judiciar împiedică exercitarea raportului de serviciu; £) în caz de carantină, în condițiile legii; 13

Pagina 15

g) concediu de maternitate, în condițiile legii; h) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă; i) concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în condițiile legii; ]) în caz de forță majoră; K) în cazul emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul 1 sau II, cu excepția situațiilor prevăzute de Codul administrativ; [) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ; m) în alte cazuri expres prevăzute de lege; (2) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul încetării suspendării, funcționarul public informează în scris persoana care are competența legală de numire în funcția publică despre acest fapt. (3) Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin.(1) lit. c) constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care funcționarul public o deține. Art. 36. Suspendarea raportului de serviciu la inițiativa funcționarului public (1) Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public în următoarele situații: a) concediu creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la pentru împlinirea vârstei de 3 ani, în condițiile legii; b) concediu pentru îngrijirea copilului până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, în condițiile legii; c) concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției; d) concediu paternal; €) este încadrat la cabinetul unui demnitar; f) desfășoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condițiile legii; g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcționarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude până la precum gradul 1 inclusiv, în condițiile legii; h) pentru participare la campania electorală, pe durata campaniei electorale și până în ziua ulterioară alegerilor i) pentru participarea la grevă, în condițiile legii; |) desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale pe perioadă determinată, în alte situații decăt cele prevăzute de Codul administrativ. (2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) funcționarul public este obligat să informeze autoritatea sau institutța publică anterior cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de incidența acestora. Pentru situațiile prevăzute la alin. lit. d), e), 8), h) și j) funcționarul public este obligat să informeze autoritatea sau instituția publică cu cel puțin $ (1) zile lucrătoare înainte de incidența situațiilor prevăzute Ia alin. (1). Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), £) și i), informarea înaintează autorității sau instituției publice la data luării la cunoștință de către funcționarul public de se motivului de respectiv în termenul prevăzut în Codul administrativ. În toate cazurile incidența suspendare, funcționarul public are obligația de a prezenta documentele doveditoare ale situațiilor care conduc la suspendarea raporturilor de serviciu. În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării motivului (3) de suspendare la inițiativa funcționarului public, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul încetării suspendării, funcționarul public informează în scris persoana care are competența legală de numire în funcția publică despre acest fapt. Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin. (1) lit. a)- (4) d) și j) constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care funcționarul public o deține. Art. 37. Suspendarea raportului de serviciu prin acordul părților de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public, pentru un interes personal, în (1) Raportul alte cazuri decăt cele prevăzute de Codul administrativ pe o durată cumulată de cel mult 2 ani în perioada exercitării care o deține. Durata suspendării se stabilește prin acordul părților și nu poate fi mai mică de 30 de funcției publice pe zile. Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru îngrijirea copilului cu handicap, raportul de serviciu se poate (2) la motivată a funcționarului public pentru o perioadă cumulată mai mare decât cea prevăzută la suspenda cererea alin.(1), cu acordul conducătorului instituției publice. (3) În vederea suspendării raporturilor de serviciu potrivit prevederilor alin. (1) și (2) funcționarul public 14

Pagina 16

motivată adresată persoanei care are competența de numire în funcția publică. Cererea se depune cu cel depune o cerere puțin L5 zile lucrătoare înainte de data de la care se solicită suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarului public prin acordul părților. Persoana care are competența de numire în funcția publică își exprimă sau nu acordul cu privire la suspendarea (4) de serviciu la cererea funcționarului public în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii raporturilor cererii prevăzute la alin.(3). În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării motivului de (5) prin acordul părților, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul încetării suspendării, suspendare funcționarul public informează în scris persoana care are competența legală de numire în funcția publică despre acest fapt. Art. 38. Încetarea raporturilor de serviciu Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are de numire în functța publică, cu aplicarea corespunzătoare a Codului Administrativ și are loc în competența legală următoarele condiții: a) de drept; b) prin acordul părților, consemnat în scris; c) prin eliberare din funcția publică; d) prin destituire din funcția publică; e) prin demisie. Art. 39. Încetarea de drept a raportului de serviciu (1) Raportul de serviciu existent încetează de drept: a) la data decesului funcționarului public; b) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public; c) dacă funcționarul public nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute de legislația în vigoare ; d) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul 1 sau II, în situația e) în care funcționarului public ii este afectată ireversibil capacitatea de muncă; constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcția publică, de la data la care f) ca urmare a nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă; când hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea ori s-a dispus aplicarea unei pedepse g) prin , de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de privative individualizare a executării pedepsei; interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a ocupa funcția, de a exercita h) ca urmare a profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea faptei, ca pedepse complementare, interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, ca masură de siguranță, de la data sau ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția; constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o î) ca urmare a care execută la data numirii în funcția publică o pedeapsă complementară de interzicere a exercițiului persoană dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o j) ca urmare a persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești definitive; K) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioada determinată funcția publică, cu excepția aplicării legislației în vigoare ; D) alte cazuri prevăzute expres de lege. În mod excepțional, baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor (2) pe de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea conducătorului autorității sau funcționarul public poate fi menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard instituției publice, de pensionare, cu posibilitatea prelungiri anuale a raportului de serviciu. Pe perioada în care este dispusă menținerea în activitate pot fi aplicate dispozițiile art. 378 din Codul administrativ. cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face în termen de 5 zile lucrătoare de la (3) Constatarea intervenirea lui prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică. 15

Pagina 17

CAPITOLUL VIII PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU A RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR Art. 40. (1) Cererile sau reclamațiile individuale ale personalului se adresează Primarului, care este obligat să — răspundă în scris petentului. (2) Cererile sau reclamațiile individuale ale personalului vor fi dirijate către Primar prin Compartimentul cu atribuții de registratură. Reclamațiile adresate de personal, care fac obiectul cercetării prealabile, vor fi dirijate de către Primar la (3) comisia numită în acest sau la comisia de disciplină, care are sarcina să cerceteze și să analizeze detaliat toate sens, aspectele sesizate. În termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau reclamației individuale a salariatului, în baza raportului (4) întocmit de comisie, se comunică în scris răspunsul către salariat, sub semnătura Primarului, respectiv a președintelui comisiei care a efectuat cercetarea. În răspuns se va indica în mod obligatoriu temeiul legal al soluției adoptate. Persoana nemulțumită de conținutul răspunsului îl poate contesta în instanță de contencios administrativ. (5) anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale salariatului nu se iau în considerare. (6) Petițiile CAPITOLUL IX _ REGULI PRIVIND DISCIPLINA MUNCII ÎN INSTITUȚIE Art. 41. — Normele de conduita profesională sunt obligatorii pentru funcționarii publici și pentru persoanele încadrare contract individual de muncă, și pentru cele care desfășoară temporar o activitate în cadrul Primariei cu precum Comunei Florești. Art, 42, Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și personalului contractul — din primarie, sunt următoarele: supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a respecta a) Constituția și legile țării; interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera b) prioritatea interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice; egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform c) asigurarea căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare; principiu conform căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini atribuțiile de d) profesionalismul, serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; și independența, principiu conform căruia funcționarii publici sunt obligați să aibă o atitudine e) imparțialitatea obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției publice; integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, £) direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției publice pe care o dețin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcție; libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să-și exprime și să-și g) fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri; h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcționarii publici trebuie să fie de bună-credință; deschiderea și principiu conform căruia activitățile desfășurate de funcționarii publici în i) transparența, exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor. Art. 43. Norme generale de conduită obligatorii pentru funcționarii publici și personalul contractual: — (1) de un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor, prin participarea activă la luarea - au obligația a asigura deciziilor și la lor în practică, în scopul realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice; transpunerea - au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea administrativă, pentru a autorităților și instituțiilor publice; 16

Pagina 18

- au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale; - trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute; - au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. precum (2) Funcționarilor publici și salariaților încadrați cu contract individual de muncă le este interzis: a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte; c) să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege; d) să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice; e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) Prevederile alin. (2) lit. a) - d) se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene. (4) Dezvăluirea informațiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conțin asemenea informații, la solicitarea reprezentanților unei alte autorități ori instituții publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorității sau instituției publice în care salariatul respectiv își desfășoară activitatea. (5) Funcționarii publici au următoarele obligații: a) de a respecta demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. Ă b) de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri. c) în relațiile cu personalul din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și cu persoanele fizice sau juridice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și amabilitate. d) au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin: întrebuințarea unor expresii jignitoare; dezvăluirea unor aspecte ale vieții private; formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase. e) funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetățenilor. Funcționarii publici au obligația să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prin: promovarea unor soluții similare sau identice raportate la aceeași categorie de situații de fapt; eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naționalitatea, convingerile religioase și politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte. £) funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o reprezintă. în relațiile cu reprezentanții altor state, funcționarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale. în deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le g) este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă. h) funcționarii nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinților, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relații de afaceri sau de natură politică, care le pot influența imparțialitatea în exercitarea funcțiilor publice deținute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcții. 17

Pagina 19

în de luare a deciziilor, funcționarii au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite i) procesul capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial. le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituția publică, de către alți j) funcționarilor funcționari publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat. k) este interzisă folosirea de către funcționari, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcției deținute. activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de I) prin la anchete ori acțiuni de control, funcționarilor le este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în participare interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane. publici le este interzis să folosească poziția oficială pe care o dețin sau relațiile pe care le-au stabilit în m)funcționarilor exercitarea funcției publice, a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite pentru măsuri. le este interzis să impună altor angajati să se înscrie în organizații sau asociații, indiferent de natura n) funcționarilor acestora, ori să le sugereze acest lucru, promițându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale. sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a unităților administrativo) funcționarii teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar. p) funcționarii au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției publice deținute. trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor q) funcționarii publici, în conformitate cu prevederile legale. care desfășoară activități publicistice în interes personal sau activități didactice le este interzis 1) funcționarilor publici să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției publice pentru realizarea acestora. orice funcționar achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativș) poate teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, cu excepția următoarelor cazuri: când luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea a bunurilor care urmează să fie vândute; când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv; când influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele interesate de poate cumpărarea bunului nu au avut acces. Ia litera ș) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat Dispozițiile prevăzute în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. s) funcționarilor publici le este interzisă furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori administrativ-teritoriale, operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte a unităților supuse condiții decât cele prevăzute de lege. CAPITOLUL X J TIMPUL DE MUNCĂ ȘI TIMPUL DE ODIHNA Art. 44. Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția — îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, angajatorului și contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare. Art. 45. (1) Durata normală a timpului de lucru al fiecărui angajat cu normă întreagă este, de regulă, uniformă, - 40 de săptămână. Repartizarea timpului de muncă se realizează în cadrul săptămânii de de 8 ore pe zi, respectiv ore pe de 5 zile. instituției beneficiază de săptămânal care se acordă în 2 zile consecutive la sfârșitul de lucru Salariații repaus săptămână (sâmbăta și duminica). (2) Programul de lucru în instituție: LUNI — MIERCURI: 8:00 - 16:00 JOI: 8:00 -18.00 VINERI: 8:00-14:00 Program de lucru Poliția Locală: LUNI — MIERCURI: 8:00 - 16:00 JOI: 8:00 -18.00 VINERI: 8:00-14:00 - Echipaj Poliția Locală: 24h/24h 18

Pagina 20

(3) Programul de lucru cu publicul este: Ziua | Program de lucru Registratură Luni 08:30 — 15:30 Marți 08:30 — 15:30 Miercuri 08:30 — 15:30 Joi 08:30- 18:00 Vineri 08:30 — 14:00 Asistență Socială Luni 09:00 — 14:00 Marți 09:00 — 14:00 Miercuri 09:00 — 14:00 Joi 14:00 — 17:00 Contabilitate/ Taxe — Impozite/ Registrul Agricol Luni 08:30 — 15:00 Marți 08:00 — 15:00 Miercuri 08:00 — 15:00 Joi 08:00 — 18:00 Vineri 08:30 — 14:00 Fond Funciar Marți 08:30 — 15:00 Joi 08:30 — 18:00 Urbanism Marți 10:00 — 14:00 Joi 10:00 — 18:00 Executări Silite/ Avize Luni 08:30 — 15:00 Marți 08:00 — 15:00 Miercuri 08:00 — 15:00 Joi 08:00- 18:00 Vineri 08:30 — 14:00 ANL Florești Marți 09:00 — 16:00 Joi 09:00 — 18:00 SPCLEP/ Evidență Persoane Luni 08:15 — 14:00 Marți 08:15 — 14:00 Miercuri 08:15 — 14:00 Joi 13:00- 18:00 Vineri 09:00 — 11:00 (4) Programul de lucru este obligatoriu pentru personalul din cadrul Primariei Comunei Florești. Conducerea de la nivelul aparatului de specialitate își rezervă dreptul, respectând limitele și procedurile impuse de legislația în vigoare, de a modifica programul de lucru în funcție de necesitățile instituției. Art. 46. - Durata timpului de lucru în cazul salariaților care prestează activitate în baza unor contracte individuale de muncă cu timp parțial este în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și cea stabilită prin act administrativ, în concret pentru fiecare categorie de fracțiune de normă, nu mai mult de 7 ore/zi și nu mai puțin de 10 ore/săptămână. 19

Pagina 21

Art. 47, - (1) Orele prestate, din dispoziția conducătorului instituției sau a șefului compartimentului, peste programul stabilit sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucratoare, sunt ore suplimentare. (2) Salariații pot fi chemați să presteze, în condiții deosebite, ore suplimentare, durata maximă a orelor suplimentare neputând să depășească 8 ore pe săptămână și 32 de ore pe lună. Orele suplimentare pot fi efectuate de personalul instituției, în cazurile și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. (3) Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul contractual din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată,cu modificările și completările ulterioare și Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice , cu modificările și completările ulterioare. (4) Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii. (5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. (6) Salariații pot fi chemați să presteze ore suplimentare numai cu consimțământul lor. (7) Efectuarea muncii suplimentare se poate dispune de către angajator, fără acordul salariatului, prin dispoziție scrisă, doar în caz de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecințelor unui accident. (8) Cazul de forță majoră și lucrările urgente vor fi menționate explicit în dispoziția scrisă. (9) Consimțământul salariatului pentru efectuarea muncii suplimentare se consideră că a fost dat prin semnătură de luare la cunoștință a prevederilor dispoziției emise de primar. Art. 48. - (1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pezi depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. Art. 49. - Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoara activitatea între orele 22:00 și 6:00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. 20

Pagina 22

Art. 50. - (1) Salariații au obligația să semneze condica de prezență, la începutul și la terminarea programului de lucru, care se află la intrarea în instituție. (2) Situația prezenței la serviciu se întocmește pe fișe colective de pontaj de către directorii/ șefii direcțiilor/ serviciilor/ compartimentelor, aprobate de către primar și depuse la Compartimentul Salarizare și Resurse Umane, până la data de 5 ale lunii următoare. În vederea stabilirii drepturilor de salarizare, timpul efectiv prestat trebuie să se regăsească și în foile colective de (4) prezență. Zilele în care salariații se află în concedii de odihnă, concedii fără plată, zile libere plătite în cazul unor evenimente (5) familiale deosebite sau situații speciale, concediu medical, suspendare a contractului individual de muncă/raportului de serviciu, compensare a muncii suplimentare sau alte situații menționate în prezentul regulament, care presupune consemnarea lor în fișele colective de pontaj vor fi consemnate numai pe baza cererilor sau a altor documente justificative întocmite și/sau transmise de salariați în acest sens. nemotivată de la serviciu a unui salariat pentru 3 sau mai multe zile lucrătoare înregistrate într-o perioada de (6) Lipsa 30 de zile calendaristice, indiferent că zilele de absență nemotivată sunt consecutive sau nu, constituie abatere disciplinară gravă și atrage desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă sau după caz, eliberarea din poate funcția publică. Art. 51. - (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. (3) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 de zile lucrătoare. (4) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective aplicabile, și se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă (5) aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente (6) concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. În în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori (7) situația concediul îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se pentru întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate. (8) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în legii, întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă condițiile pe anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical. Concediul de odihnă anual la care are dreptul un salariat, trebuie efectuat integral în cursul anului calendaristic (9) Concediul de odihna poate fi efectuat fracționat la solicitarea salariatului și când interesele serviciului o respectiv. permit, cu condiția ca una dintre fracțiuni să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare. În cazul în salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la (10) care în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde care avea dreptul concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. (11) Durata concediului de odihnă, în fiecare an calendaristic, la care au drept salariații este următoarea: a)21 zile lucratoare pentru salariații cu o vechime totală mai mică de 10 ani; b)25 zile lucrătoare pentru salariații cu o vechime totală egală sau mai mare de 10 ani. Beneficiază de 25 zile lucrătoare de concediu de odihnă și salariații care împlinesc 10 ani vechime totală în muncă (12) în cursul anului calendaristic pentru care solicită efectuarea concediului de odihnă. Pentru salariații care se încadrează în muncă în timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proporțional (13) lucrată de la încadrare la sfârșitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în muncă stabilită cu perioada mai sus. 21

Pagina 23

În cazul în perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari (14) care întins 2 sau mai mulți ani calendaristici consecutivi, salariații au dreptul la un singur concediu de odihna, și s-au pe acordat în anul reînceperii activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu. Art. 32. - (1) Programarea concediilor de odihnă se face prin grija Compartimentului Salarizare și Resurse baza propunerilor primite de la toate direcțiile/serviciile/compartimentele, astfel încât să se asigure atât Umane, pe bunul al activității instituției cât și satisfacerea intereselor personale ale salariaților în ceea ce privește efectuarea mers acestor concedii. de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până pe data de 31 decembrie a anului (2) Programarea în anul următor, de către conducerea fiecărui compartiment, cu consultarea salariaților și se aprobă de către curs, pentru Primar. Ordinea efectuării concediilor de odihnă va fi stabilită eșalonat, în tot cursul anului, ținându-se seamă de bună (3) desfășurare a activității dar și de interesele personalului. (4) Zilele de concediu de odihnă se vor simboliza în foaia colectivă de prezență cu simbolul, „CO”. privind efectuarea, cuantumul indemnizațiilor cuvenite, precum și alte prevederi în legătură (5) Regulile programarea, aceste concedii sunt cele prevăzute in H.G. nr.250/1992, cu modificările și completările ulterioare. cu (6) Indemnizația de concediu se acordă în condițiile prevăzute de lege. (7) În cazul în care ambii soți lucrează în instituție, au dreptul la programarea în concediu în aceeași perioadă. (8) În cazul în care salariatul are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterică, data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală, indiferent de programare, cu obligația de a anunța șeful ierarhic cu 5 zile calendaristice inainte de plecarea în concediu. Art. 53, - Programarea concediilor de odihnă va fi modificată, la cererea salariatului, în următoarele cazuri: a) salariatul se află în concediu medical; b) salariata cere concediu de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate; c) salariatul este chemat să îndeplinească îndatoriri publice; d) salariatul este chemat să satisfacă obligații militare; salariatul urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau specializare, în țară e) ori în străinătate; salariatul recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterică, caz în care data f) are începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală; g) salariata se află în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la lan. concediului de odihnă poate fi modificată de conducerea unității, dacă salariatul solicită acest lucru. Programarea Art. 54. Salariatul completează cererea de concediu, înaintea datei de solicitare a începerii efectuării - (1) concediului, înregistrează cererea în registrul de intrare-ieșire al instituției, și prezintă cererea Compartimentul Salarizare și Resurse Umane. Compartimentul Salarizare și Resurse Umane înscrie în cerere durata concediului de odihnă la care are dreptul (2) zilele de concediu efectuate până în momentul solicitării și numărul de zile de concediu la care mai are salariatul, dreptul solicitantul și atestă prin semnătură realitatea și legalitatea mențiunilor înscrise. Cererea de concediu se prezintă de către solicitant șefului ierarhic care are obligația de a înscrie pe cerere următoarele (3) mențiuni: în este acordarea concediului în perioada solicitată — numele și prenumele persoanei căreia îi a) în situația care posibilă redistribuite atribuțiile de serviciu durata efectuării de către solicitant a concediului de odihnă. sunt pe în în este posibil a se acorda concediul de odihnă în perioada solicitată — motivele neacordării acestuia. b) situația care nu căreia îi sunt redistribuite atribuțiile de serviciu pe durata efectuării de către solicitant a concediului de (4) Persoana odihnă semnează pe cerere de luare la cunoștință. ierarhic al solicitantului înaintează aprobare primarului solicitarea de acordare a concediului de odihnă. (5) Șetul spre Primarul cererea de acordare a concediului de odihnă și o repartizează Compartimentului Salarizare și aprobă/respinge Resurse Umane pentru luare in evidență. Salarizare și Resurse Umane anunță salariatul beneficiar al concediului de odihnă cu privire la Compartimentul și ține, în registrul special constituit, evidența strictă a zilelor de concediu efectuate de personalul rezoluția primarului unității și arhivează în dosarul special constituit cererile de concediu (aprobate sau nu). Salarizare și Resurse Umane completează, pe baza cererilor de concediu aprobate, dosarele (6) Compartimentul profesionale ale angajaților — Formularul G — evidența concediilor. Art. 55. - (1) Dacă în timpul concediului de odihnă intervine una dintre situațiile: a) salariatul se află în concediu medical; b) salariatul este chemat sa îndeplinească îndatoriri publice; c) salariatul intră în concediu de maternitate sau paternitate; 22

Pagina 24

d)salariatul urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau specializare, în țară ori în străinătate, la solicitarea instituției; e)la cererea expresă a salariatului, pentru motive obiective; f)în caz de apariție a unor evenimente familiale deosebite; g)pentru interese urgente ale instituției, care impun prezența salariatului la serviciu; h) în caz de forță majoră, efectuarea acestuia se întrerupe. Pentru situațiile de întrerupere a concediului menționate Ia lit. a), b), c), f) salariatul trebuie să prezinte documente justificative în original, o copie a acestora urmând a fi transmisă la Compartimentul Salarizare și Resurse Umane. (2) Pentru situația de întrerupere a concediului de odihnă menționat la lit. e) salariatul trebuie să întocmească o cerere prin care să ceară întreruperea concediului de odihnă pentru motivele obiective apărute. (3) Pentru situația de întrerupere de la lit. g) care impun prezența salariatului la serviciu, se va întocmi o dispoziție scrisă de rechemare pentru perioada care se consideră necesară, iar salariatul trebuie să se conformeze prevederilor dispoziției respective. (4) În situația rechemării, cei în cauză au dreptul la rambursarea tuturor cheltuielilor salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. (5) Pentru cazurile de întrerupere a concediului, salariații au dreptul sa efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situațiile respective sau, când aceast lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiași an calendaristic. (6) Compensarea în bani a concediului de odihnă rămas neefectuat este permisă numai în cazul încetării raportului de serviciu/contractului individual de muncă. Art. 56, - (1) În afara concediului de odihnă, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare. (2) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare „«in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează: a) 1 zi la data efectuarii puncției ovariene; b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului (3) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (2) va fi însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în conditiile legii. Art. 57, - (1) În afara concediului de odihnă, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul unor evenimente familiale deosebite sau situații speciale, după cum urmează: a) decesul soției/soțului salariatului sau al unei rude de până la gradul al III-lea a salariatului ori a soțului/soției acestuia, inclusiv - 3 zile lucrătoare b) căsătoria salariatului — $ zile lucrătoare c) căsătoria unui copil al salariatului — 3 zile lucrătoare; d) nașterea/adopția unui copil — 3 zile lucrătoare; e) chemări la Centrul Militar (pe baza de acte) — 1 zi lucrătoare, conform legii; £) donatorii de sânge — conform legii; g) control medical anual — 1 zi lucrătoare. (2) Salariatul trebuie să întocmească în prealabil o cerere în care să menționeze evenimentul familial deosebit sau situația în care se regăsește și să precizeze perioada pentru care se solicită acordarea zilelor libere plătite. Prin excepție, cazurile se pot anunța și telefonic, urmând ca cererea să fie întocmită fie în interiorul perioadei pentru care se solicită acordarea zilelor libere plătite, fie la revenirea salariatului la serviciu. (3) La sfârșitul perioadei pentru care a solicitat acordarea zilelor libere plătite, salariatul trebuie să depună documente justificative privind evenimentul familial deosebit sau situația specială petrecută. (4) În fișa colectivă de prezență zilele libere plătite pentru evenimente familiale deosebite sau situații speciale se simbolizează cu „CED”. Art. 58. (I)Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: — 1 și 2 ianuarie; — 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Romane; — Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui; — prima și a doua zi de Paști; — 1 mai; — 1 iunie; 23

Pagina 25

— prima și a doua zi de Rusalii; — Adormirea Maicii Domnului; — 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Intâi chemat, Ocrotitorul României; — 1 decembrie; — prima și a doua zi de Crăciun; două zile fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele — pentru decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator. aparțin de un cult religios legal, creștin, zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri -pentru salariații care înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii se acordă în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult. Zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât (3) cele acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de creștine, se concediu de odihnă anual. Salariații care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creștin, de care aparțin, a cât și alt cult creștin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator. pentru Art, 59. - (1) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări de sănătate la care au dreptul asigurații sunt: concedii medicale și indemnizații incapacitate temporară de muncă, cauzate de boli obișnuite sau de accidente a) pentru în afara muncii; concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv b) pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal. În cazul concediilor medicale, plata indemnizației pe perioada în care salariatul se află în incapacitate temporară de (2) muncă face baza certificatului medical eliberat de unitatea sanitară, vizat de medicul de familie și cu aprobarea se pe conducerii instituției. În cazul concediului medical, fiecare salariat are obligația să informeze șeful ierarhic direct sau șeful ierarhic (3) Compartimentul Salarizare și Resurse Umane despre începerea și durata concediului medical, în superior, precum și termen de 2 zile lucrătoare de la începerea concediului medical. Fiecare salariat obligația să depună și să înregistreze certificatul de concediu medical la instituție până cel târziu (4) are la data de 31 lunii care a fost acordat concediul medical. Certificatul de concediu medical trebuie să aibă a pentru obligatoriu viza medicului de familie sau, după caz, de medicina muncii. certificatului medical se trece la verificarea acestuia, astfel încât acesta să fie vizat potrivit (5) După depunerea prevederilor legale. certificatului medical se procedează la calcularea indemnizației de concediu medical conform (6) După depunerea legislației în vigoare, apoi se întocmește statul de plată. centralizată a concediilor medicale va fi predată lunar Compartimentului Salarizare și Resurse Umane . (7) Situația căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului (8) Asigurații a beneficiază de indemnizație incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind fără plată pentru întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate. Zilele de concediu medical se vor simboliza în Foaia colectivă de prezență cu simbolul “BO”. (9) În cazul în certificatul de concediu medical a fost depus după data menționată anterior, salariatul va fi trecut (10) care simbolul în foaia colectivă de prezență (indicele L semnificând faptul că certificatul de concediu medical cu “BOL”, lipsește la data când a fost depusă Foaia colectivă de prezență). Zilele de concediu medical ce vizează accidentele de muncă se vor simboliza în Foaia colectivă de prezență cu (11) simbolul “AcM”. Art. 60. Salariații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până - (1) la 7 iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. ani, Indemnizația se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (2) Beneficiază de aceleași drepturi, dacă îndeplinește prevăzute de lege pentru acordarea acestora, și salariatul (3) în adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredințat copii în vederea adopției sau i-au fost dați care, condițiile legii, a în plasament. 24

Pagina 26

Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu (4) intercurente la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat afecțiuni până de medicul de familie și a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condițiile legii, după caz. Durata de acordare a indemnizației este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu (5) în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, excepția situațiilor durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant, iar este supus unor intervenții chirurgicale; termenului de 90 de zile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale. după depășirea Art. 61. Salariatele au dreptul la concedii pentru sarcină și lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, - (1) perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate. Concediul sarcină acordă o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o (2) pentru se pe perioadă de 63 de zile după naștere. Concediile sarcină și lăuzie se pot între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea (3) pentru compensa în fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice. persoanei beneficiare, așa beneficiază, la de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină. (4) Persoanele cu handicap asigurate cerere, În situația copilului născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizația (5) de maternitate se acordă pe toată durata acestuia. de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. (6) Indemnizația Zilele de concediu de sarcină și lăuzie se vor simboliza în Fișa colectivă de prezență cu litera “M”. (7) Art. 62. - (1) În cazul în care o salariată se află în una dintre situațiile: salariata si anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document a) este gravidă medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare; născut recent care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită b) salariata care a și scris măsurile de de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de angajatorului în protecție prevăzute familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut; salariata alăptează și care la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și c) care în scris privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente anunță angajatorul cu de medicul de familie în acest și desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri medicale eliberate sens; securitatea ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, conform Ordonanței de urgență pentru sănătatea sau sa modificările și completările ulterioare, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător nr.96/2003, cu orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea condițiile și/sau securitatea conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea sau sa, veniturilor salariale. În în din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația de (2) cazul care angajatorul, orarului de muncă sau a locului de muncă conform recomandării medicului de medicina muncii modificare a condițiilor, medicului de familie, salariatele gravide, mame, lăuze sau care alăptează, au dreptul la concediu de risc maternal, sau a numai dacă solicitarea este însoțită de documentul medical, după cum urmează: de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul a) înainte public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, salariatele gravide; b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele care au născut recent sau care alăptează, solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de în cazul în care nu 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani. de risc maternal acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 (3) Concediul se poate medicul de familie de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu de zile, de către sau simultan alte concedii de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de poate fi acordat cu prevăzute asigurări sociale. adoptați, încredințați în vederea adopției, luați în plasament, în plasament în Art. 63. - (1) Pentru copiii născuți, tutelă începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariații care, în ultimul an anterior datei nașterii regim de urgență sau ori producerii evenimentelor menționate, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului copilului beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pe venit, de la 3 ani, și de o indemnizație lunară, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr.148/2005. până precum acordare concediului prelungește corespunzător, în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură (2) Durata de a se a genera acest drept. 25

Pagina 27

Salariații care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege au dreptul la concediu fără plata indemnizației pentru creșterea (3) primele 3 nașteri după caz, după primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute copilului după sau, la art. 5 alin. (2) si OUG nr.111/2010. Durata concediului fără plata indemnizației pentru creșterea copilului este de 4 luni și se acordă integral, o singură (4) până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a vârstei de 3 ani în dată, fiecăruia dintre părinții copilului, cazul copilului cu handicap. Cererea acordarea concediului fără plata indemnizației pentru creșterea copilului se depune și se înregistrează (5) pentru la angajator, baza livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului. pe beneficiază de concediu fără plata indemnizației pentru creșterea copilului constituie (6) Perioada în care o persoană asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de legislația în vigoare. perioadă Concediul creșterea copilului se acordă, la cererea salariatului, de către conducerea instituției. (7) pentru Salariatul la primăriei o cerere, însoțită de actele doveditoare, adresată Primarului, în vederea (8) depune registratura de de urgență a Guvernului nr.1] 1/2010. Primarul repartizează cererea de acordării drepturilor prevăzute Ordonanța acordare concediului pentru creșterea copilului Compartimentului Salarizare și Resurse Umane. a Salarizare și Resurse Umane verifică îndeplinirea condițiilor de către solicitant. Compartimentul (9) Compartimentul în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii redactează dispoziția de Salarizare și Resurse Umane, concediului de suspendare a raportului de serviciu/contractului individual de muncă al solicitantului pe acordare a și care o înaintează Primarului în vederea semnării. Salarizare Resurse Umane comunică salariatului un exemplar al dispoziției de acordare a (10) Compartimentul și în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, în concediului pentru creșterea copilului termen de 2 zile de la data semnării acesteia de către primar. Art. 64. - (1) Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională care se pot în virtutea salariaților de a menține gradul sporit de competitivitate a procesului de acorda cu sau fără plată, obligației muncă. fără formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării (3) Concediile plată pentru profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa. de concediu fără formarea profesională poate fi respinsă numai dacă absența salariatului ar (4) Cererea plată pentru prejudicia grav desfășurarea activității. fără formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună (5) Cererea de concediu plată pentru acestuia trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și înainte de efectuarea și durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională. concediului fără formare profesională se poate realiza în întregime și/sau fracționat în cursul (6) Efectuarea plată pentru unui calendaristic, susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea an pentru în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea modalității de examenelor de promovare întocmire a cererii prevăzute anterior. de formare profesională, salariatul trebuie să prezinte angajatorului dovada (7) La sfărșitul perioadei absolvirii/neabsolvirii cursului. În obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare (8) cazul în care angajatorul nu și-a respectat de salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de profesională în condițiile prevăzute lege, la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore. Indemnizația de concediu va fi stabilită la fel ca și angajator, de până concediul de odihnă. Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit se stabilește de indemnizația pentru Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în comun acord cu angajatorul. de lege și de prezenta procedură, cu privire la cererea de concediu fără plată pentru formare condițiile prevăzute profesională. concediului formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual și este (9) Durata pentru de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. asimilată unei perioade Zilele de concediu formare profesională plătite se vor simboliza în Foaia colectivă de prezență cu simbolul (10) pentru “PP”, Orice salariat dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 de zile Art. 65. - (1) are lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale: 26

Pagina 28

examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, a examenelor a)susținerea de universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior; an examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaților b) susținerea care nu beneficiază de burse de doctorat; c)prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate. (2) Salariații au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută anterior, în următoarele situații: bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept a) îngrijirea copilului atât salariată, cât și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de beneficiază mama concediu fără plată; medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, daca cel în cauză nu are dreptul , potrivit b)tratament la incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului/soției ori a unei rude legii, indemnizație pentru nepoți, frați, părinți, bunici, timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate, în ambele situații apropiate — copii, pe cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății. Concediile fără fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute anterior, pe o durată ce (3) plată pot nu poate depăși 30 de zile lucrătoare anual. (4) Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective își păstrează calitatea de salariat. Pe durata concediilor fără plată mai mari de 30 de zile lucrătoare se pot încadra persoane pe durata determinată. (5) Zilele de concediu fără plată se vor simboliza în Foaia colectivă de prezență cu simbolul “CFP”. (6) Art. 66. (1) Personalul din cadrul Primăriei poate fi învoit să lipsească de la serviciu, în interes personal, un - de maxim 4 în cursul unei zile, bază de bilet de voie semnat de șeful compartimentului și șeful ierarhic. numar ore pe lipsește are obligația să informeze șeful ierarhic direct și conducerea aparatului de specialitate (2) Angajatul care să obțină aprobarea prealabilă a acestora în cazul în care au de rezolvat unele probleme personale importante (ex. și controale medicale, vizarea unui certificat medical etc.), probleme a căror rezolvare nu suferă amânare și care analize, necesită câteva ore de la programul zilnic de lucru. În astfel de situații salariații pot obține învoiri cu plata lipsa pentru cu durata de maxim 4 ore/zi, pentru ziua în care au nevoie să rezolve problema respectivă. În cazul în de la programul zilnic de lucru presupune o durată mai mare de 4 ore/zi sau în cazul în (3) care lipsa numărul de 4 ore de învoire acordate în condițiile de mai sus, ei au obligația să întocmească care salariații au depășit concediu fără după cerere de concediu de odihnă pentru ziua respectivă. Nerespectarea acestei cerere de plată sau, caz, prevederi constituie abatere disciplinară și atrage pontarea salariatului nemotivat. terminarea învoirii acordate, imediat după sosirea în instituție, salariații au obligația să anunțe șeful (4) După ierarhic direct conducerea Primăriei, în vederea consemnării prezenței sale la locul de muncă pentru ziua respectivă. și Abuzul solicitării astfel de învoiri cu plată sau un comportament neadecvat în serviciu al salariatului (5) unor poate conduce la neacordarea unor astfel de învoiri pentru salariații respectivi. CAPITOLUL XI ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE Art. 67. — Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este disciplinare salariaților activitatea desfășurată și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de o faptă în legătură cu munca, încălcat normele legale, prezentul regulament, contractul individual de muncă, ordinele către salariat, prin care acesta a și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Art. 68. Sancțiunile disciplinare care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul (angajatul pe — (1) pe bază de contract individual de muncă) săvârșește o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris; retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o b) durată ce nu poate depăși 60 de zile; c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; salariului de bază și/sau, după și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10 %; d) reducerea caz, e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. 27

Pagina 29

Pentru aceeași abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancțiune. Amenzile disciplinare sunt interzise. (2) Art. 69. — (1) Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage pe răspunderea disciplinară a acestora. (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: ajîntârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b)neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; | c)absența nemotivată de la serviciu; d)nerespectarea programului de lucru; e)intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal; nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter; e) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul public își desfășoară activitatea; h)desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic; | i)refuzul nemotivat de a îndeplini atribuțiile de serviciu; | j)refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale; IJîncălcarea prevederilor referitoare la incompatibilități dacă funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; myîncălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese; n)alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici sau aplicabile acestora. Art.70. — (1) Sancțiuni disciplinare: Sancțiunile disciplinare sunt: a)mustrarea scrisă; | b)diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; c)diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile; d)suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani; într-o funcție publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea e)retrogradarea corespunzătoare a salariului; | £) destituirea din funcția publică. La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, (2) în aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul împrejurările care serviciului a funcționarului public, precum și existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentului Cod Administrativ. Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină cu (3) la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. privire (4) În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura suspendă până la dispunerea clasării ori renunțării la urmărireapenală sau până la angajării răspunderii disciplinare se data la care instanța judecătorească dispune achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, | încetarea penal. În aceste situații, procedura angajării răspunderii disciplinare | amânarea aplicării pedepsei sau procesului în termen de cel mult un an de la data reluării. | se reia și sancțiunea disciplinară se aplică Pe cercetării administrative, în situația în care funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca (5) perioada abatere disciplinară influența cercetarea administrativă, conducătorul autorității sau instituției publice are obligația | poate de interzice accesul acestuia la documentele care pot influența cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea a funcționarului public în cadrul autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate temporară a juridică a autorității ori instituției publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă. 28

Pagina 30

(0) 1n situația in care in cazul runcponarior puouici ae conaucere nu este posibila apiicarea preveaeriior alin. (5), care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a persoana funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute. Art.71. — Aplicarea sancțiunilor disciplinare disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-£) din Codul Adminisrativ nu pot fi aplicate decât (I)Sancțiunile după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării prealabile și aplicarea sancțiuni. disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. $) din Codul Administrativ se aplică și direct de (2)Sancțiunea legală de numire în funcția publică, în situațiile prevăzute la art. 520 lit. b)din Codul către persoana care are competența Administrativ. prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) din Codul Administrativ se poate aplica și direct de (3) Sancțiunea disciplinară către conducătorul instituției publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor alin. (1) din Codul Administrativ. disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. bt) din Codul Administrativ se aplică de (4) Sancțiunile conducătorul instituției publice, la propunerea comisiei de disciplină. Art.72. — Sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate funcționarilor publici decât după cercetarea prealabilă a faptei audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub săvârșită și după Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la sancțiunea nulității. abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal. CAPITOLUL XII REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARĂ A. Modul de sesizare și procedura disciplinară pentru funcționarii publici Procedura cercetării administrative Art. 73. — (1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunilor disciplinare aplicabile funcționarilor publici din instituție se constituie o comisie de disciplină. (2) Din comisia de disciplină face parte și un reprezentant al organizației sindicale reprezentative sau, după desemnat votul majorității funcționarilor publici pentru care este organizată comisia de caz, un reprezentant prin în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat. disciplină, Sesizarea împotriva unui funcționar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul (3) îndreptată instituției. În cazul în sesizarea a fost adresată conducerii instituției ori conducătorului compartimentului în care (4) care activitatea funcționarul public a cărui fapta a fost sesizată, acesta are obligația să o transmită de îndată își desfășoară comisiei de disciplina competențe. Art. 74. — (1) Comisia de disciplina poate fi sesizată de : a) conducatorul institutiei publice; conducatorul compartimentului în care își desfășoara activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată; b) c) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcționar public. (2) Sesizarea se formulează în scris și trebuie să cuprindă următoarele elemente: domiciliul după caz, locul de muncă și funcția deținută de persoana care a formulat a) numele, prenumele, sau, sesizarea ori denumirea și sediul persoanei juridice, precum și numele și funcția reprezentantului legal; numele funcționarului public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară și denumirea b) și prenumele autorității sau a instituției publice în care își desfășoară activitatea; c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării și data săvârșirii acesteia; d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; e) adresa de corespondență, dacă este alta decât cea prevăzută la lit.a); f) data; 8) semnătura. Sesizarea în termen de maximum | an și 6 luni de la data săvârșirii faptei sesizate ca abatere (3) se depune 29

Pagina 31

GISCIplinara ȘI Trebule 1NSOțita, atunci cana este pos1bil, de inscrisurile care O susțin. În formulează sesizarea nu cunoaște informațiile prevăzute la alin. (2) lit. b), (4) situația în care persoana care alte elemente de identificare a funcționarului public ale cărui fapte sunt sesizate ca abateri sesizarea poate să cuprindă disciplinare. Sesizarea depune la registratura autorității sau instituției publice în cadrul căreia funcționarul public își (3) se la autorității ori instituției publice la nivelul căreia este constituită comisia desfășoară activitatea, respectiv registratura Sesizarea transmite secretarului comisiei de disciplină în termen de maximum 3 zile de disciplină competentă. se lucrătoare. de secretarul comisiei de disciplină și se înaintează președintelui comisiei de (6) Sesizarea se înregistrează disciplină în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. Art. 75. Președintele comisiei de disciplină va fixa cu celeritate termenul primei ședinte și va dispune, prin — (1) adresa, convocarea membrilor. membrilor comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă se (2) Convocarea face adresă, de către secretarul comisiei de disciplină, la solicitarea președintelui acesteia. prin adresei face cu semnătură de primire, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (3) Comunicarea se personal, sau prin poșta electronică. Dovezile de comunicare se depun la dosar. Convocarea persoanelor care urmează a fi audiate, pentru prezentarea în fața comisiei de disciplină Art.'76.— (1) să efectueze cercetarea administrativă, se face de către președintele comisiei de sau în fața persoanelor desemnate disciplină, prin citație. Citația este individuală și cuprinde următoarele elemente constitutive, sub sancțiunea nulității: (2) a) numărul de înregistrare și data emiterii; domiciliul sediul instituției unde își desfășoară activitatea și calitatea ori funcția celui b) numele, prenumele, sau citat; numărul data înregistrării la comisia de disciplină a sesizării aflate pe rolul comisiei de disciplină; c) și d) locul, data și ora organizării ședinței; e) numele, prenumele și semnătura președintelui comisiei de disciplină. audierea funcționarului public a cărui faptă face obiectul sesizării se comunică Art. 77, — (1) Citația pentru al sesizării, și cu copii ale înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat împreună cu un exemplar precum sesizarea, dacă este cazul. sesizării împotriva sa și a înscrisurilor depuse de persoana care a formulat (2) După primirea citației, a îndreptate să formuleze întâmpinare care să cuprindă răspunsul la toate capetele de fapt și de sesizarea, funcționarul public poate o drept ale sesizării, precum și mijloacele de probă prin care înțelege să se apere. (3) Se consideră mijloace de probă înscrisurile și martorii. formulat sesizarea se audiază separat de funcționarul public a cărui faptă a fost Art. 78. — (1) Persoana care a La solicitarea uneia dintre părți și cu acordul celeilalte, audierea se poate realiza în sesizată ca abatere disciplinară. a formulat sesizarea și a funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată. prezența persoanei care Art. 79. — (1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplină verifică: a) respectarea termenului de depunere a sesizări; b) identificarea obiectului sesizării și stabilirea competenței de soluționare; c) verificarea elementelor constitutive ale sesizării. (2) Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport, dacă: a) nu a fost depusă în termenul prevăzut de HG nr.1344/2007 constitutive de HG nr. 1344/2007 sau funcționarul public nu poate fi b) nu conține elementele prevăzute identificat baza elementelor furnizate în conformitate cu legislația în vigoare. pe același funcționar public și aceeași faptă săvârșită în aceleași circumstanțe pentru care s-a desfășurat c) privește de cercetare administrativă și s-a aplicarea unei sancțiuni disciplinare sau clasarea sesizării. procedura propus Art. 80. — Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune: formulat sesizarea și a funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere a) audierea persoanei care a oferi informații cu privire la soluționarea cazului sau a persoanelor desemnate să disciplinară, a altor persoane care pot în condițiile prevăzute la art. 31 din H.G.R. nr.1 344/2007 privind normele de organizare efectueze cercetarea disciplinară și funcționare a comisiilor de disciplină; de părți, și, dacă este cazul, a celor solicitate de comisia de disciplină; b) administrarea probelor propuse precum c) dezbaterea cazului. Audierea trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Art. 81. — persoanelor de de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de Procesul verbal se semnează președinte, persoana audiată. Administrarea probelor analizarea probelor propuse în timpul audierii de către persoana Art. 82. — presupune public a cărui faptă este cercetată, precum și a probelor pe care comisia care a formulat sesizarea și de către funcționarul de disciplină le consideră necesare. 30

Pagina 32

ATI. 33. — Dezoaterea cazului se race ae catre comisia ae aiscipuina pe vaza: a) proceselor-verbale de ședință; de audiere a persoanei care a formulat sesizarea și a funcționarului public a cărui faptă a b) proceselor-verbale fost sesizată ca abatere disciplinară; c) probelor administrate; d) raportului persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă. 84. În termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării procedurii cercetării administrative, comisia de Art. — (1) cu privire la sesizarea în cauză, care trebuie să conțină următoarele elemente: disciplină întocmește un raport a) numărul și data de înregistrare ale sesizării; numele complet și funcția deținută de funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, b) precum și compartimentul în care acesta își desfășoară activitatea; numele complet și domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, după caz, locul de muncă și funcția c) deținută de aceasta; d) prezentarea scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită; pe e) probele administrate; privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propunerea de clasare a sesizării; B) propunerea 8) motivarea propunerii; numele semnăturile președintelui și ale celorlalți membri ai comisiei de disciplină, precum și ale h) complet și secretarului acesteia; i) data întocmirii raportului. sancțiunea disciplinară aplicabilă se formulează pe baza majorității de voturi. Membrul (2) Propunerea privind comisiei altă va redacta și va semna opinia separată, cu prezentarea considerentelor pe care aceasta se care are o părere sprijină. comisiei de disciplină se aduce la cunoștința persoanei care are competența legală de aplicare a (3) Raportul persoanei care a formulat sesizarea și funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată. sancțiunii disciplinare, Art. 85. — Comisia de disciplină poate să propună, în urma dezbaterii cazului: aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea abaterii disciplinare de către a) sancțiunea disciplinară funcționarul public; b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare. Art. 86. În termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului comisiei de disciplină, Primarul, — (1) legală de a aplica sancțiunea disciplinară va emite actul administrativ de sancționare. care are competența În cazul în care are competența legală de a aplica sancțiunea disciplinară aplică o altă sancțiune (2) care persoana decât cea propusă de comisia de disciplină, are obligația de a motiva această decizie. Sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de sancționare va cuprinde în mod obligatoriu: (3) a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; motivul a fost aplicată o altă sancțiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situația c) pentru care prevăzută la alin. (2); d) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară. e) actul administrativ de sancționare prevăzut la alin. (3) se anexează raportul comisiei de disciplină, sub (4) La sancțiunea nulității absolute. Actul administrativ de sancționare se comunică în termen de maximum $ zile calendaristice de la expirarea (5) termenului prevăzut la alin. (1): atribuții în domeniul resurselor umane din cadrul instituției sau autorității publice în a) compartimentelor cu cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară; b) comisiei de disciplină care a elaborat și transmis raportul; c) funcționarului public a cărui faptă a fost ses

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.