Proiect de hotărâre
Proiect H.C.L. 66_14.07.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,6 MB · modificat pe site: 17.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre din 14.07.2026, „Proiect H.C.L. 66_14.07.2026”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/documents/Proiect H.C.L. 66_14.07.2026_2010_2665536.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/125788-proiect-h-c-l-66-14-07-2026, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA FELEACU
CONSILIUL LOCAL
PROIECT DE HOTĂRÂRE Nr. 66/14.07.2026
privind aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de asistență și de reprezentare a
Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în
dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
Consiliul Local al comunei Feleacu, județul Cluj, în ședință ordinară;
Analizând proiectul de hotărâre privind aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de
asistență și de reprezentare a Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în
dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, propus de Primarul Comunei
Feleacu, domnul Costea Gabriel Victor, care este însoțit de Referatul de aprobare cu
nr.15201/14.07.2026; Raportul Compartimentului juridic nr. 15203/14.07.2026 și Avizele Comisiilor
de specialitate nr. 1, și 3, în baza art. 139 coroborat cu art. 136 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr, 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
În conformitate cu prevederile:
> art. 2 și ale art. 3 alin. (2) din Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative nr. 24/2000, republicată, cu modificările ulterioare;
> art. 109 alin. (3) și alin. (4) și ale art. 129 alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ;
> art. | alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de
reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor
acte normative, aprobată prin Legea nr. 16/2013, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul competențelor stabilite prin art. 139 alin. (1) și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
hotărăște:
Art. 1. (1) Se aprobă achiziționarea serviciilor juridice de consultantă, de asistență și de reprezentare
a Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026
înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.
(2) Achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și de reprezentare se va
face până la soluționarea definitivă a dosarului incluzând și căile de atac.
Art. 2. Cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul
comunei Feleacu prin aparatul de specialitate.
Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică prin intermediul secretarului general al comunei, în
termenul prevăzut de lege, Primarului comunei Feleacu, precum și Prefectului Județului Cluj și se
aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul Primăriei și postare pe pagina de internet
„www.comunafeleacu.ro”.
INIȚIATO!
PRIM
Costi briel Victor
/ AVIZAT
Secretar general
/ Albu Nina Maria
/ A
/ : /
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA FELEACU
Nr. 15201/14.07.2026
REFERAT DE APROBARE
privind aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de asistență și de reprezentare a
Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în
dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
Secțiunea 1 - Motivul adoptării actului administrativ:
1. Descrierea situației actuale:
Cerințe care reclamă necesitatea actului administrativ:
Obiectul/domeniul reglementat: achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și de
reprezentare Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026
înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Cerințe care reclamă oportunitatea actului administrativ:
Conform prevederilor art. | din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de
reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte
normative, aprobată prin Legea nr. 16/2013, cu modificările și completările ulterioare:
“(1) Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de
finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu
de specialitate juridică pot. achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare,
nu
i,
această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:
a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice
centrale;
b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al MunicipiuluiBucurești, după caz, pentru
autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.”
Totodată, sunt incidente prevederile art. 109 alin. (3) și alin. (4) și ale art. 129 alin. (14) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, și ale art. XXI din OUG nr. 107/2024 alin. (3)
care prevăd:
„(3) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică cheltuielilor privind consultanța juridică angajată în scopul
contractării/administrării datoriei publice și utilizării instrumentelor financiare derivate, a celor aferente
dobândirii de participați în condițiile art. 4 din Legea nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea
intereselor naționale în activitatea economică și nici cheltuielilor specifice autorităților de reglementare,
cheltuielilor necesare asigurării reprezentării în litigiile internaționale și naționale sau contractării de
experți sau experți parte pentru participarea la expertize judiciare, care afectează direct veniturile bugetului
de stat și patrimoniul public.”
Prin citatia înregistrată la Primăria Feleacu sub nr. 15061/13.07.2026 s-a comunicat cererea de chemare
în judecată formulată în dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
„de către subscrisa NORAK SRL reprezentată de avocat Pop Ilie ,cu domiciliul procesual ales în Cluj-Napoca
str.Pavel Roșca nr.4, ap. 32, județul Cluj în contradictoriu cu pârâții: Consiliului Local al Comunei Feleacu și
UAT Comuna Feleacu, Parohia Ortodoxă Romana Feleacu, Fundația Montessori, solicitând suspendarea
Hotărârii Consiliului Local al comunei Feleacu nr. 104 din 29 decembrie 2025 prin care s-a aprobat
documentația Planului Urbanistic Zonal pentru imobilele terenuri cu nr. cadastral 51035 înscris în CF 51035
și număr cadastral 51801 înscris in CF 51801 , de introducere teren intravilan pentru construirea
Campusului Montessori pentru o suprafată de 102.450 mp, cu obigarea pârâților la plata cheltuielilor de
judecată.
Pagina 3
Analizând activitatea compartimentului juridic, se constată un volum ridicat de lucrări și cauze aflate pe
rolul instanțelor, cu termene succesive și suprapuse, precum și solicitări constante de avizare și consultanță
juridică la nivel instituțional. În prezent, activitatea de reprezentare procesuală este asigurată efectiv de un
singur consilier juridic, în contextul în care cel de-al doilea titular al postului exercită atribuțiile funcției
publice de conducere de Secretar General, iar o parte dintre sarcinile administrative au fost delegate
temporar unui alt funcționar public. Litigiile pentru care se propune asigurarea reprezentării prin servicii
juridice specializate prezintă un grad sporit de complexitate și implică aspecte juridice care necesită analiză
aprofundată, studiu de practică judiciară și o abordare strategică integrată.
Apreciem legală și necesara achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistentă și de reprezentare
a UAT Comuna Feleacu și a Primarului Comunei Feleacu în dosarul dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat
pe rolul Tribunalului Cluj, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Secțiunea a 2-a - Impactul socio-economic
Nu este cazul
Secțiunea a 3-a - Impactul financiar asupra bugetului comunei pe termen scurt (an curent) /lung:
Valoarea serviciilor de consultanță, de asistență și de reprezentare a Consiliului Local al comunei Feleacu și
a UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj care vor fi
suportate din bugetul local al comunei Feleacu.
Secțiunea a 4-a - Activități de informare publică și consultare privind elaborarea și implementarea actului
administrativ:
Nu este cazul
Secțiunea a 5-a - Efectele actului administrativ asupra actelor administrative în vigoare și măsuri de
implementare:
Nu este cazul
Secțiunea a 6-a - Anexe la referatul de aprobare:
Nu este cazul
INIȚIATOR,
PRIMAR
Costea Gabriel Victor
Pagina 4
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA FELEACU
Nr. 15203,/14.07.2026
RAPORT DE SPECIALITATE
Titlul proiectului de hotărâre Proiectul de hotărâre privind aprobarea achiziționării de
servicii juridice de consultanță, de asistență și de
reprezentare a Consiliului Local al comunei Feleacu și a
UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026
înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
Compartiment de resort: Compartiment Juridic
Secțiunea 1 - Documentare și analiză:
Obiectul /domeniul reglementat: Obiectul /domeniul reglementat: achiziționarea de servicii juridice
de consultanță, de asistență și de reprezentare Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna
Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, până la soluționarea
definitivă a dosarului.
Secțiunea a 2-a - Fundamentare tehnică, respectiv cerințele de natuă tehnică, economică, juridică,
posibilități de realizare în condiții de utilitate, legalitate, regularitate, eficiență, eficacitate și
economicitate:
Conform prevederilor art. | din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri
de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a
unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 16/2013, cu modificările și completările ulterioare:
“(1) Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de
finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal
propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de
reprezentare,
(2) În situații y
e necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. ( e pot
reprezentare,
servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:
a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice
centrale;
b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al MunicipiuluiBucurești, după caz,
pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.”
Totodată, sunt incidente prevederile art. 109 alin. (3) și alin. (4) și ale art. 129 alin. (14) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, și ale art. XXI din OUG nr. 107/2024
alin. (3) care prevăd:
„(3) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică cheltuielilor privind consultanța juridică angajată în scopul
contractării/administrării datoriei publice și utilizării instrumentelor financiare derivate, a celor
aferente dobândirii de participați în condițiile art. 4 din Legea nr. 173/2020 privind unele măsuri
pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică și nici cheltuielilor specifice
autorităților de reglementare, cheltuielilor necesare asigurării reprezentării în litigiile internaționale
și naționale sau contractării de experți sau experți parte pentru participarea la expertize judiciare,
care afectează direct veniturile bugetului de stat și patrimoniul public.”
Prin _citatia înregistrată la Primăria Feleacu sub nr. 15061/13.07.2026 s-a comunicat cererea de
chemare în judecată formulată în dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
„de către subscrisa NORAK SRL reprezentată de avocat Pop Ilie „cu domiciliul procesual ales în Cluj-
Napoca str.Pavel Roșca nr.4, ap. 32, județul Cluj în contradictoriu cu pârâții: Consiliului Local al
Comunei Feleacu și UAT Comuna Feleacu, Parohia Ortodoxă Romana Feleacu, Fundația Montessori,
solicitând suspendarea Hotărârii Consiliului Local al comunei Feleacu nr. 104 din 29 decembrie 2025
prin care s-a aprobat documentația Planului Urbanistic Zonal pentru imobilele terenuri cu nr.
cadastral 51035 înscris în CF 51035 și număr cadastral 51801 înscris in CF 51801 , de introducere
Pagina 5
teren intravilan pentru construirea Campusului Montessori pentru o suprafată de 102.450 mp, cu
obigarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând activitatea compartimentului juridic, se constată un volum ridicat de lucrări și cauze aflate
pe rolul instanțelor, cu termene succesive și suprapuse, precum și solicitări constante de avizare și
consultanță juridică la nivel instituțional. În prezent, activitatea de reprezentare procesuală este
asigurată efectiv de un singur consilier juridic, în contextul în care cel de-al doilea titular al postului
exercită atribuțiile funcției publice de conducere de Secretar General, iar o parte dintre sarcinile
administrative au fost delegate temporar unui alt funcționar public. Litigiile pentru care se propune
asigurarea reprezentării prin servicii juridice specializate prezintă un grad sporit de complexitate și
implică aspecte juridice care necesită analiză aprofundată, studiu de practică judiciară și o abordare
strategică integrată.
Apreciem legală și oportună achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistentă și de
reprezentare a Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în nr. dosarul nr.
3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Pentru aceste considerente, propunem analizarea proiectului de hotărâre întocmit, conform
procedurilor prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local al comunei
Feleacu, în vederea supunerii lui spre aprobare, în prima ședință a Consiliului Local.
Secțiunea a 3-a Impactul financiar
Valoarea serviciilor de consultanță, de asistență și de reprezentare a Consiliului Local al comunei
Feleacu și a UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj
care vor fi suportate din bugetul local al comunei Feleacu.
Secțiunea a 4-a - Concluzii /propuneri:
În urma analizării proiectului de hotărâre și-a documentării efectuate, certificăm faptul că proiectul
de hotărâre îndeplinește cerințele de oportunitate și legalitate.
Precizăm totodată, că proiectul de hotărâre a fost elaborat cu respectarea prevederilor art. 80-81 din
Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu
modificările și completările ulterioare.
Având în vedere prevederile legale expuse anterior în prezentul raport, apreciem ca proiectul de
hotărâre privind achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și de reprezentare a
Consiliului Local al comunei Feleacu și a UAT comuna Feleacu în dosarul nr. 3571/117/2026
înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj îndeplinește condițiile legale pentru a fi supus dezbaterii și
aprobării plenului Consiliului Local Feleacu.
Pagina 6
Fra
U.N.B.R. —- BAROUL CLUJ
CABINET DE AVOCAT “POP ILIE”
CLUJ-NAPOCA, STR. PAVEL ROSCA, NR. 4, SC. 2, AP. 32, JUD. CLUJ
Tel/Fax: 0264/450306, mobil: 0753138314, mail: avocatpopilie(Agmail.com
CĂTRE
TRIBUNALUL CLUJ
Subscrisa NORAK S.R.L.., având sediul în Apahida, str. Libertății, nr. 236-238, județul
Cluj, având CUI 22490205, ]12/4264/2007, reprezentată prin Tintelecan Cristian Vasile, prin
av. Pop Ilie, cu domiciliul procesual ales pentru comunicare acte la Cabinet de Avocat Pop
Ilie, in Cluj-Napoca, str. Pavel-Roșca, nr. 4, ap. 32, județul Cluj, e-mail:
avocatpopilieogmail.eom, în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâții:
1. CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI FELEACU
2. UAT COMUNA FELEACU, ambii cu sediul în comuna Feleacu, sat Feleacu, str.
Principală, nr. 131, jud. Cluj, cod poștal 407270
Și PAROHIA ORTODOXĂ ROMANA FELEACU, cu sediul in Piața Avram Iancu,
nr. 18, Cluj-Napoca, Județul Cluj, (proprietar al terenurilor cu nr cad 51035 înscris
în CF 51035 Feleacu și nr cad 51801 înscris în CF 51801 Feleacu studiate prin PUZ)
4. FUNDAȚIA MONTESSORI cu sediul în Cluj Napoca str Brașov, nr. 33, jud. Cluj
(beneficiar al documentației PUZ având ca obiect terenurile cu nr cad 51035 înscris
în CF 51035 Feleacu și nr cad 51801 înscris în CF 51801 Feleacu)
în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 și art 194 Cod procedură civilă, formulăm prezenta:
CERERE DE SUSPENDARE
Prin care solicităm respectuos onoratei instanțe de judecată ca, prin hotărârea ce
o va pronunța, să dispună:
Suspendarea Hotărârii Consiliului Local al Comunei Feleacu nr. 104 din 29
decembrie 2025 prin care s-a aprobat documentația Planului Urbanistic Zonal pentru
imobilele terenuri cu nr cad 51035 înscris în CF 51035 Feleacu și nr cad 51801 înscris în
Pagina 7
CF 51801 Feleacu, de introducere teren intravilan pentru construirea Campusului
Montessori pentru o suprafață de 102.450 mp.
Cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecată.
MOTIVE
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea
unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care
a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea
executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
În cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de art 14 din Legea nr 554/2004, respectiv
am formulat plângere prealabilă împotriva HCL Feleacu nr 104/29.12.2025 și sunt întrunite
condițiile existenței cazului bine justificat și a pagubei iminente.
L. Prezentarea stării de fapt
Subscrisa Norak SRL, prin administrator Tintelecan Cristian, deține în proprietate
terenul înscris în CF 51802 Feleacu, având ca vecinătăți următoarele: Nord- Parohia Ortodoxă
Romană, Sud- Parohia Ortodoxă Romană, Est- Parohia Ortodoxă Romană, Vest- UAT Cluj-
Napoca. Acest teren a fost achiziționat de către reclamantă de la pârâta PAROHIA
ORTODOXĂ ROMANA FELEACU printr-un contract de vanzare, urmare a unei
dezmembrări a unei parcele mai mari.
Ulterior, pentru restul parcelei dezmembrate și care are are aceeași destinație și același
regim juridic, au fost încheiate de catre PAROHIE contractul de locatiune nr. 4824 din
15.12.2021 pentru parcela cu nr cad 51801 Feleacu și contractul de superficie nr 4823 din
15.12.2021 pentru parcela cu nr cad 51035 Feleacu, cu locatarul/beneficiarul MONTESSORI.
Inițial atât parcela cu nr cad 51802 Feleacu proprietatea reclamentei cât și parcelele cu
nr cad nr cad 51035 și nr cad 51801 aveau destinația teren extravilan.
Pentru aceste din urma două parcele cu nr cad 51035 înscris în CF 51035 Feleacu și nr
cad 51801 înscris în CF 51801 Feleacu fost elaborată documentația PUZ aprobată prin HCL
Feleacu nr 104/29.12.2025, prin care cele două parcele au fost trecute în intravilan, parcela
reclamantei a fost enclavizată (inghitita si izolata atat juridic cat si faptic) suprimându-se
accesul existent la parcelă și implicit exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Pagina 8
Prin dispoziția Primarului Comunei Feleacu nr 230 din 23.12.2025 s-a dispus
convocarea consiliului local în ședință ordinară pentru 29.12.2025. Adică în perioada
sărbătorilor de Crăciun (miercuri 24 fiind ajunul Crăciunului, joi 25 și vineri 26 fiind prima și
a doua zi de Crăciun, adică sărbători legale, iar sâmbătă 27 și duminică 28 de asemenea zile
nelucrătoare. Astfel că prima zi ”lucrătoare” este luni 29.12.2025, adică ziua în care a avut loc
ședința ordinară.
Pe anexa la dispoziție, a fost înscrisă ordinea de zi a ședinței ordinare, iar la pct 7 din
anexă, este trecut proiectul Hotărârii privind promovarea PUZ, de către beneficiarul Fundația
Montessori.
Prin aprobarea documentației PUZ prin Hotărârea nr. 104 din 29 decembrie 2025
a Consiliului Local al Comunei Feleacu, privind aprobarea documentației Planului
Urbanistic Zonal, introducere teren intravilan pentru construire Campus Montessori,
accese, utilități, subserisa este grav prejudiciată în drepturile sale.
Cu privire la existența cazului bine justificat invoc următoarele încălcări ale legii,
care și la nivel de aparență, creează un dubiu serios cu privire la actul administrativ emis:
1. Nelegala convocare a ședinței extraordinare a consiliului local Feleacu din
29.12.2025
Mai întâi se impune a observa, la nivel de aparență, că în data de 23.12.2025 a fost
emisă Dispoziția Primarului Comunei Feleacu nr. 230 prin care a fost convocată pentru
29.12.2025 ședința ordinară, ședință în care a fost votată HCL nr 104/29.12.2025.
Potrivit art 134 alin 1 și 2 OUG nr 57/2019 consiliul local se convoacă prin dispoziție
a primarului, iar consilierii locali sunt convocați în scris sau, în funcție de prevederile
regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local, prin mijloace electronice, prin
grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel târziu în ziua
ulterioară primirii de către acesta a dispoziției sau documentului de convocare inițiat de cel
puțin o treime din numărul consilierilor locali în funcție.
Potrivit art 134 alin (3) lit a) data ședinței consiliului local precizată cu ocazia
convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut
de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în termen de 5 zile de la
data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele ordinare.
Rezultă că termenul de 5 zile calculat pe zile libere care se implinește în 29.12.2025
începe în data de 23.12.2025. Or, nu toți consilierii locali au fost convocați în data de
23.12.2025, unii fiind convocați în data de 24.12.2025, cu încălcarea termenului de 5 zile.
Pagina 9
Solicităm pârâtilor de rând 1, 2 să depună dovada comunicării în scris a documentelor de
convocare a consilierilor locali, cu privire la data la care a primit fiecare consilier convocatorul
și anexele. Termenul de 5 zile nu a fost respectat.
Potrivit art 134 alin 5 documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele
informații despre ședință:
a) data și ora desfășurării;
a"1) modalitatea de desfășurare;
a'2) locul desfășurării, în cazul ședințelor desfășurate cu participarea fizică a
consilierilor locali, aplicațiile electronice folosite, în cazul ședințelor desfășurate prin mijloace
electronice, sau atât locul desfășurării, cât și aplicațiile electronice folosite, în cazul ședințelor
desfășurate în format mixt;
b) proiectul ordinii de zi;
c) materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
d) modalitatea prin care sunt puse la dispoziția consilierilor locali, potrivit opțiunilor
acestora, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
€) indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele
de hotărâri;
£) invitația de a formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.
Documentul de convocare nu cuprinde dispozițiile obligatori impuse de art 134 alin 5.
Potrivit art 135 alin 1 și 2 OUG nr 57/2019, proiectul ordinii de zi se redactează de către
secretarul general al unității administrativ-teritoriale și compartimentele de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea
primarului. Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care
îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri,
cu menționarea titlului și a inițiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale
consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau
informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică
în unitățile administrativ-teritoriale, după caz, precum și orice alte probleme de interes local.
Potrivit art 136 alin 6 și 8 OUG nr 57/21019
(6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului local
emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
(8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local este
supus dezbaterii numai dacă este însoțit de:
Pagina 10
a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare și motivare, semnat de inițiator;
b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului;
c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;
d) alte documente prevăzute de legislația specială.
Aceste condiții nu sunt îndeplinite, în sensul că lipsesc documentele cerute de art 136
alin 8 OUG nr 57/2019.
2. Lipsa avizului comisiei de specialitate
Potrivit art 136 alin 3 OUG nr 57/2019 (3) Proiectele de hotărâri ale consiliului local
însoțite de referatele de aprobare ale acestora și de alte documente de prezentare și de motivare
se înregistrează și se transmit de secretarul general al unității administrativ-teritoriale:
a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea
analizării și întocmirii rapoartelor de specialitate;
b) comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii și întocmirii avizelor.
Lipseste raportul de specialitate al compartimentului de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului, iar avizul comisiei de specialitate nr 2 este pur
formal, dacă există. La solicitarea reclamantei de a se comunica documentația ce a stat la
baza emiterii HCL nr 104/2025 nu a fost transmis avizul comisiei de specialitate nr 2.
Prezumția care o tragem este fie că nu există, fie că cu intenție a fost omisă comunicarea
acestuia.
Solicităm autorității emitente, să facă dovada că a comunicat proiectul HCL nr
104/2025 către compartimentele de resort și de către comisia de specialitate.
De asemenea, potrivit art 141 alin 1 Comisiile de specialitate lucrează în plen și
deliberează cu votul majorității simple a membrilor lor.
(11) Avizele întocmite de comisie cuprind separat, cu motivarea necesară, atât
amendamentele și propunerile acceptate, cât și cele respinse.
i
Prin urmare, este necesară motivarea acestor avize.
|
3. Îmcălcarea Legii nr 350/2001 (art 48/1 alin 2 referitor la încălcarea limitelor
naturale și art 57 referitor la participarea publicului la toate etapele procesului
decizional)
Pagina 11
Potrivit art 47 alin | PUZ este instrumentul de planificare urbană de reglementare
specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone (deci nu a
unor parcele) din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o
dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de
dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.
Potrivit art 4891 alin (2) stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism
general și zonal se va face în raport cu nevoile de dezvoltare ale localităților din cadrul unei
anumite unități administrativ-teritoriale. Limita propusă va fi stabilită în funcție de elemente
ale cadrului natural, căi majore de comunicații, amenajări hidrotehnice, precum și de alte
categorii de lucrări cu caracter tehnic.
Potrivit art 57 participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de
urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la
activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare și acces la
justiție, referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit legii, pe tot
parcursul elaborării strategiilor și documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului,
conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene și în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislația de mediu.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea organizării, desfășurării
și finanțării procesului de participare a publicului în cadrul activităților de amenajare a
teritoriului și de urbanism.
Potrivit art 59 Informarea publicului este activitatea prin care autoritățile
administrației publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului și
dezvoltarea urbanistică a localităților;
b) conținutul strategiilor de dezvoltare teritorială și a documentațiilor de urbanism care
urmează a fi supuse aprobării, precum și al documentațiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultării publicului;
d) deciziile adoptate;
e) modul de implementare a deciziilor.
Potrivit art 60 Consultarea publicului este procesul prin care autoritățile administrației
publice centrale și locale colectează și iau în considerare opțiunile și opiniile publicului privind
obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea
Pagina 12
urbanistică a localităților, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială și ale programelor de
amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților.
Potrivit art 4 din Ordinul nr 2701/2010 Informarea și consultarea publicului se fac
obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor
de urbanism sau amenajare a teritoriului:
a) etapa pregătitoare - anunțarea intenției de elaborare;
b) etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare;
c) etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare;
d) elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se
supune procedurii de transparență decizională.
Potrivit art 5 din Ordinul nr 2701/2010
(1) Pentru toate documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului prevăzute de
lege, pentru care se aplică prezenta metodologie, procesul de informare și consultare a
publicului se finalizează cu raportul informării și consultării publicului, raport ce se
supune
atenției autorităților administrației publice responsabile cu aprobarea planului, împreună cu
documentația completă.
(2) Raportul informării și consultării publicului fundamentează decizia autorităților
administrației publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus, în vederea
respectării principiilor de dezvoltare urbană durabilă și asigurării interesului general.
Nu au fost respectate aceste dispoziții privind informarea și consultarea publicului.
Subscrisa nu a fost informată cu privire la intenția de elaborare a documentației de
urbanism, fiind exclusă în mod nejustificat și arbitrar din perimetrul de studiu și
reglementare al PUZ-ului. Această modalitate de acțiune a avut ca efect împiedicarea
participării proprietarului direct interesat la procedura de elaborare a documentației și
formularea de observații sau propuneri cu privire la reglementările preconizate.
Excluderea subscrisei din această etapă esențială a procedurii constituie o încălcare a dreptului
la informare și participare publică și afectează legalitatea întregului demers de reglementare
urbanistică.
Asttel, înțelegem că implicarea publicului în acest proces trebuie să fie una efectivă,
iar prin acest proces, administrația să se aplece asupra opiniei publice și asupra opiniei
persoanelor care pot fi afectate de decizie.
Potrivit normelor metodologice aprobate prin Ordinul 2701/2010, în cazul PUZ
informarea și consultarea publicului trebuie să se realizeze as/fel încât să se asigure
Pagina 13
Consecința juridică a acestei omisiuni este neechivocă. Subscrisa a fost privată de
posibilitatea de a participa la procedura administrativă în care s-a decis soarta terenului său, de
a formula observații cu privire la efectele PUZ-ului asupra proprietății sale și de a solicita
includerea terenului în zona reglementată sau reglementarea accesului și a utilităților în
favoarea sa. Dreptul la participare în procedurile administrative care afectează drepturi
individuale este un drept fundamental recunoscut atât de dreptul intern, cât și de art. 6 din
CEDO, care garantează dreptul la un proces echitabil, inclusiv în faza administrativă
premergătoare actului vătămător. Privarea subscrisei de acest drept, constituie un viciu de
procedură care afectează legalitatea procesului verbal de dezbatere publică și, prin propagare.
legalitatea întregii proceduri de aprobare a PUZ-ului.
Dezbaterea publică s-a desfășurat fără participarea proprietarului cel mai afectat
Viciul constatat în secțiunea anterioară, absența notificării individuale la demersuri a
subscrisei, nu a rămas fără consecințe. El a produs un efect concret, direct și verificabil:
dezbaterea publică organizată de Primăria Comunei Feleacu cu privire la documentația PUZ s-
a desfășurat fără participarea subscrisei, proprietarul al cărui teren este afectat în mod cel mai
grav de reglementările documentației supuse dezbaterii. Această împrejurare nu este incidentală
și nu poate fi tratată ca o simplă absență voluntară a unui participant dezinteresat, ea este
li autoritatea
|, consecința directă și exclusivă a neîndeplinirii de către inițiator și de către publică
locală a obligației legale de notificare individuală, astfel cum s-a arătat mai sus.
Instituția dezbaterii publice în materie de urbanism nu este o formalitate administrativă
cu caracter decorativ. Ea reprezintă mecanismul prin care legiuitorul a înțeles să garanteze că
documentațiile de urbanism sunt elaborate și aprobate cu luarea în considerare efectivă a
drepturilor și intereselor tuturor proprietarilor afectați, nu doar ale inițiatorului și ale
proprietarilor incluși în zona reglementată. Ordinul nr. 2701/2010 subliniază în mod explicit că
scopul consultării publice este tocmai acela de a permite identificarea și integrarea în
documentație a tuturor factorilor de interes, inclusiv a celor care nu sunt parte a inițiativei de
urbanism, dar care sunt afectați de efectele acesteia. O dezbatere publică din care lipsesc tocmai
acești factori nu îndeplinește scopul pentru care a fost instituită de lege și nu poate produce
efectele juridice ale unei consultări publice legal realizate.
În cazul de față, absența subscrisei din cadrul dezbaterii publice a avut consecințe
concrete și determinante asupra conținutului documentației aprobate. Dacă subscrisa ar fi fost
notificată și ar fi participat la dezbatere, ar fi putut semnala efectul de enclavizare a terenului
său, ar fi putut solicita includerea acestuia în zona reglementată sau reglementarea unui acces
Pagina 14
și a unor utilități în favoarea sa și ar fi putut formula obiecțiuni cu privire la incompatibilitatea
documentației cu drepturile sale garantate de art. 44 din Constituție și de art. | din Protocolul
nr. 1 la CEDO. Niciuna dintre aceste intervenții nu a putut avea loc, pentru că subscrisa nu a
știut că dezbaterea se organizează și că drepturile sale sunt în joc. Prejudiciul subscrisei nu s-a
produs, prin urmare, în ciuda procedurii de consultare publică, ci tocmai ca urmare a eludării
acesteia. Nu in ultimul rand, cea mai importanta parte, privind enclavizarea terenului subscrisei
o reprezinta destinatia pentru care a fost introdus terenul vecin in intravilan, respectiv aceea de
a construi un campus universitar. Astfel, orice alta destinatie ce se poate solicita in prezent
pentru terenul subscrisei poate avea doar destinatia de campus, ceea ce creeaza o limitare
excesiva a prerogativei dreptului de proprietate al imobilului detinut.
Mai mult decât atât, procesul verbal de dezbatere publică din 24.11.2025, consemnează
o dezbatere în care problema enclavizării terenului subscrisei nu a fost ridicată, discutată sau
analizată în niciun mod. Aceasta înseamnă că participanții prezenți la dezbatere, fie pentru că
nu cunoșteau situația terenului subscrisei, fie pentru că nu aveau interes să o semnaleze, nu au
suplinit absența proprietarului prejudiciat. Documentația a fost, prin urmare, analizată și
validată în cadrul dezbaterii publice ca și cum terenul subscrisei nu ar exista, ca și cum
enclavizarea sa nu ar reprezenta o problemă juridică și urbanistică, și ca și cum drepturile
subscrisei ar fi lipsite de orice relevanță pentru procedura în curs. Un proces verbal care
consemnează o asemenea dezbatere nu poate fi considerat dovada unei consultări publice reale
și complete, în sensul impus de Legea nr. 350/2001 și de Ordinul nr. 2701/2010.
4, Existența unor studii de fundamentare expirate
Potrivit art 20 alin 2 din Ordinul nr 233/2016 2) Studiile de fundamentare trebuie să
prezinte concluzii pe bază de analiză de date actualizate, cu o vechime de maximum 3 ani față
de data elaborării. Or, există studii mai vechi de trei ani atașate documentației.
5. Lipsa semnăturii
Învederăm faptul că Hotărârea nr. 104 din 29 decembrie 2025 a Consiliului Local al
comunei Feleacu privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal este afectată de un viciu grav de
formă, constând în lipsa unor elemente esențiale pentru existența și valabilitatea sa juridică,
împrejurare care împiedică producerea efectelor juridice specifice unui act administrativ.
Pagina 15
Conform dispozițiilor art. 140 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, „după desfășurarea ședinței, hotărârile consiliului local se semnează de către
președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale”. Or, din examinarea Hotărârii nr. 104 rezultă că
aceasta nu cuprinde nici semnătura președintelui de ședință și nici contrasemnătura secretarului
general al unității administrativ-teritoriale, cerute în mod imperativ de lege. De altfel, din
documentele publicate pe site-ul oficial al autorității emitente! se poate observa că toate
celelalte hotărâri adoptate în ședința din data de 29.12.2025 poartă semnăturile prevăzute de
lege, singura excepție fiind Hotărârea nr. 104. În dovedirea acestei susțineri, anexăm prezentei
plângeri prealabile documentul în format PDF publicat de autoritatea publică pe pagina sa
oficială.
În aceste condiții, apreciem că actul administrativ contestat este lipsit de elemente
formale esențiale impuse de lege pentru existența sa juridică. Semnarea de către președintele
de ședință și contrasemnarea pentru legalitate de către secretarul general nu reprezintă simple
formalități procedurale, ci condiții indispensabile pentru învestirea actului cu forță juridică și
pentru certificarea autenticității și legalității sale.
Prin urmare, în absența acestor elemente obligatorii, Hotărârea nr. 5 nu beneficiază nici
măcar de o prezumție de legalitate și autenticitate, fiind afectată de un viciu de o gravitate
deosebită care îi lipsește aptitudinea de a produce efecte juridice. În consecință, se impune
constatarea nelegalității acesteia și revocarea sa de către autoritatea emitentă.
6. Lipsa motivării
De asemenea, apreciem că hotărârea contestată este afectată de un alt viciu de formă
esențial, constând în lipsa unei motivări corespunzătoare a soluției adoptate de autoritatea
administrativă. Astfel, din analiza conținutului Hotărârii si a actelor premergătoare rezultă că
acestea nu cuprind elemente de fapt și de drept apte să justifice opțiunea autorității de a aproba
Planul Urbanistic Zonal în forma adoptată și nici argumentele care au fundamentat delimitarea
perimetrului de reglementare ori tratamentul diferențiat aplicat proprietăților vizate de
documentația de urbanism.
Or, obligația de motivare reprezintă o garanție fundamentală a legalității actului
administrativ, fiind expresia principiilor transparenței, bunei administrări și exercitării
! https:/Awww.comunafeleacu.ro/
Pagina 16
controlabile a puterii publice. Motivarea actului permite persoanelor vizate să cunoască
rațiunile care au determinat emiterea acestuia, să verifice respectarea condițiilor de legalitate
și oportunitate și să își exercite în mod efectiv dreptul la apărare împotriva unor eventuale
măsuri arbitrare sau disproporționate.
În lipsa unei motivări reale, concrete și suficiente, destinatarul actului administrativ este
lipsit de posibilitatea de a înțelege considerentele care au stat la baza deciziei autorității și,
implicit, de posibilitatea de a formula o contestare efectivă și pertinentă a acesteia. O asemenea
omisiune afectează grav dreptul la un remediu efectiv și contravine exigențelor impuse de
principiul legalității în activitatea administrației publice.
Ședințele extraordinare ale consiliului sunt astfel pentru problemele urgente, care nu
pot fi amânate până la următoarea ședință ordinară, iar Hotărârea nr.104/2025, deși indică acest
articol în preambul, nu cuprinde o motivare, reală si serioasa, documentată, fie ea si succintă,
a justificării urgenței pentru care a fost supusa adoptării într-un astfel de regim de ședința
|
hi extraordinară.
i
[i Motivarea reprezintă o condiție de legalitate a actului administrativ, este obligatorie si
constituie o garanție împotriva arbitrariului; totodată, aceasta nu poate fi limitata la
considerente legate de competența emitentului sau la temeiul de drept, ci trebuie sa conțină
elemente de fapt care sa permită destinatarilor sa cunoască si sa evalueze temeiurile deciziei
și sa permită exercitarea controlului de legalitate.
Pentru a-și putea exercita atribuția de control a legalității actelor administrative, instanța
de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii
sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie
intrinsecă actului administrativ.
Puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită într-un stat de drept ca
o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție sau de lege
constituie exces de putere, conform prevederilor art. 2 lit. n din Legea nr. 554/2004.
De altfel, și în jurisprudența comunitară se reține că motivarea trebuie să fie adecvată
actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția
care a adoptat măsura atacată, astfel încât să le fie permis persoanelor vizate să stabilească
motivarea măsurilor și de asemenea să permită Curților Comunitare competența să efectueze
revizuirea actului (cauza C367/1995).
Amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care
trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz, o motivare
Pagina 17
insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult,
insuficiența motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare
(cauza C-41/1969).
O detaliere a motivelor este necesară și atunci când instituția emitentă dispune de o
largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparență, particularii putând
verifica dacă actul este corect fundamentat și în același timp permite exercitarea controlului
jurisdicțional (cauza C.509/1993).
Pentru a-și putea exercita atribuția de verificare sumara a legalitatii actului, conterita
prin prezenta procedura, prin „pipairea fondului”, instanța de judecată trebuie să cunoască
rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția
criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ.
In cauza de față, Hotărârea nr.104/2025 nu conține decât indicarea temeiului legal,
art.178 al. 2 Cod administratriv fără motivarea in fapt a urgenței convocării ședinței
extraordinare, motivare care nu se regăsește nici în actele premergătoare emiterii sale, care nu
indica elemente de fapt ce au impus emiterea actului in astfel de regim urgent, diferit de cel
al unei ședințe ordinare si, in consecință, producătoare de efecte diferite.
Adoptarea unor masuri administrative cu efecte asupra drepturilor individuale, intru-
un astfel de cadru, destinat exclusiv problemelor urgente, așa cum stipulează dispoziția legala
mai sus enunțată, fara a se motiva corespunzător de ce s-a recurs la această procedură,
constituie o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului
administrativ adoptat, decelabilă la o analiza sumară, fiind astfel întrunită condiția cazului bine
justificat, reclamantul învederând întemeiat argumente juridice în aparență valabile în acest
stadiu al procedurii cu privire la nelegalitatea actului administrativ atacat.
7. Neconformitatea avizului arhitectului-șef
Potrivit legislației în materia amenajării teritoriului și urbanismului, aprobarea unui
h de avizului tehnic al arhitectului-șef,
Plan Urbanistic Zonal este condiționată existența
|
! document cu caracter obligatoriu în procedura de elaborare și aprobare a documentațiilor de
urbanism. Rolul acestui aviz este acela de a certifica faptul că soluțiile urbanistice propuse sunt
compatibile atât cu strategiile și obiectivele de dezvoltare urbană ale unității administrativ-
teritoriale, cât și cu cadrul normativ incident.
Prin urmare, în lipsa unui aviz legal emis și întocmit cu respectarea condițiilor
prevăzute de lege, documentația de urbanism nu poate fi supusă aprobării autorității
Pagina 18
deliberative și, implicit, nu poate constitui fundamentul unei hotărâri de aprobare a Planului
Urbanistic Zonal.
În documentația care a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 5 este identificat Avizul de
oportunitate favorabil nr. 71 din 27.05.2022. Acest act trebuie însă analizat prin raportare la
dispozițiile Ordinului nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, care prevăd în mod expres
conținutul și elementele obligatorii ale avizului de oportunitate, astfel cum acestea sunt
detaliate în formularul F7 din Anexa nr. |.
Or, din examinarea avizului depus la dosarul documentației rezultă că acesta nu
cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de normele metodologice menționate. Lipsa
acestor mențiuni esențiale afectează validitatea și forța juridică a avizului, împiedicând
calificarea sa drept un aviz de oportunitate emis în condițiile și cu conținutul impus de lege.
Potrivit normelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, Planul Urbanistic Zonal
trebuie să se fundamenteze și pe avizul tehnic al arhitectului-șef. Acest aviz este un document
obligatoriu în procesul de aprobare a unui PUZ, arhitectul-șef având responsabilitatea de a se
asigura că planul propus este conform cu strategia de dezvoltare urbanistică a zonei, dar și cu
dispozițiile legale aplicabile în materie. Fără acest aviz, Planul U.Z. nu poate fi supus votului
în consiliul local și, deci nici nu poate fi aprobat prin hotărâre.
În documentația Hotărârii găsim avizul de oportunitate favorabil nr. 71 din 27.05.2022.
Acest aviz se redactează în conformitate cu prevederile formularului F7 din anexa 1 al
Normelor metodologice și fundamentat tehnic de comisia tehnică de amenajare a teritoriului și
urbanism aprobate prin Ordinul nr. 233 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și
de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism. Astfel, apreciem că din avizul de
oportunitate întocmit în cazul nostru lipsesc elemente esențiale. În lipsa acestor elemente nu se
poate considera că Hotărârea are la bază și avizul arhitectului-șef, astfel cum trebuie el întocmit
potrivit anexei menționate.
Cu privire la existența pagubei iminente invocăm următoarele:
1. Enclavizarea parcelei reclamantei cu nr cad 51802 înscrisă în CF 51802
Feleacu și suprimarea căii de acces existente
Potrivit art 18 din Ordinul nr 233/2016 Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) cuprinde
reglementări specifice detaliate pentru zona studiată, conform prevederilor legii, structurate în
Pagina 19
deliberative și, implicit, nu poate constitui fundamentul unei hotărâri de aprobare a Planului
Urbanistic Zonal.
În documentația care a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 5 este identificat Avizul de
oportunitate favorabil nr. 71 din 27.05.2022. Acest act trebuie însă analizat prin raportare la
dispozițiile Ordinului nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, care prevăd în mod
expres
conținutul și elementele obligatorii ale avizului de oportunitate, astfel cum acestea sunt
detaliate în formularul F7 din Anexa nr. |.
Or, din examinarea avizului depus la dosarul documentației rezultă că acesta
nu
cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de normele metodologice menționate. Lipsa
acestor mențiuni esențiale afectează validitatea și forța juridică a avizului, împiedicând
calificarea sa drept un aviz de oportunitate emis în condițiile și cu conținutul impus de
lege.
Potrivit normelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, Planul Urbanistic Zonal
trebuie să se fundamenteze și pe avizul tehnic al athitectului-șef. Acest aviz este un document
obligatoriu în procesul de aprobare a unui PUZ, arhitectul-șef având responsabilitatea de a
se
asigura că planul propus este conform cu strategia de dezvoltare urbanistică a zonei, dar și cu
dispozițiile legale aplicabile în materie. Fără acest aviz, Planul U.Z. nu poate fi supus votului
în consiliul local și, deci nici nu poate fi aprobat prin hotărâre.
În documentația Hotărârii găsim avizul de oportunitate favorabil 71 din 27.05.2022,
nr.
Acest aviz se redactează în conformitate cu prevederile formularului F7 din anexa | al
Normelor metodologice și fundamentat tehnic de comisia tehnică de amenajare a teritoriului
și
urbanism aprobate prin Ordinul nr. 233 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și
de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism. Astfel, apreciem că din avizul de
oportunitate întocmit în cazul nostru lipsesc elemente esențiale. În lipsa acestor elemente nu se
poate considera că Hotărârea are la bază și avizul arhitectului-șef, astfel cum trebuie el întocmit
potrivit anexei menționate.
Cu privire la existența pagubei iminente invocăm următoarele:
1. Enclavizarea parcelei reclamantei cu nr cad 51802 înscrisă în CF 51802
Feleacu și suprimarea căii de acces existente
Potrivit art 18 din Ordinul nr 233/2016 Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) cuprinde
reglementări specifice detaliate pentru zona studiată, conform prevederilor legii, structurate în
Pagina 20
piese scrise și desenate. Piesele scrise sunt formate, cel puțin, din memoriul general și
regulamentul local de urbanism.
Memoriul general are următorul conținut-cadru:
a) descrierea situației existente;
b) concluziile studiilor de fundamentare privind disfuncționalitățile rezultate din analiza
critică a situației existente;
c) soluțiile propuse pentru eliminarea sau diminuarea acestora.
Piesele desenate sunt planșe realizate pe suport topografic actualizat și cuprind:
a) încadrarea în localitate a zonei ce face obiectul P.U.Z. (relaționarea cu prevederile P.U.G.),
stabilită după caz, prin avizul de oportunitate. Scara recomandată este 1:2.000 sau 1:5.000:
b) analiza situației existente, pentru zona ce face obiectul PU.Z., cu evidențierea
disfuncționalităților din punct de vedere al funcțiunilor, fondului construit, circulațiilor,
sistemului de spații publice, regimului juridic, echipării tehnico-edilitare. Scara recomandată
este 1:500 sau 1:1000, fiind aleasă în raport cu teritoriul studiat;
Or, prin documentația PUZ nu au fost indicate căile de acces și modalitatea în care
propunerile din PUZ afectează accesul existent la parcela reclamantei cu nr cad 51802.
Dovada că documentația PUZ enclavizează parcela cu nr cad 51802, și suprimă accesul
existent, fără a propune un alt acces — rezultă din corespondența ulterioară emiterii HCL nr
104/2025, când în cursul lunii februarie 2026 este propusă o cale de acces absolut
impracticabilă și neamenajată. Depunem în acest sens corespondența mail și schita cu calea de
acces propusă, ulterior aprobării documentației PUZ.
2. Afeetarea dreptului de proprietate (parcela va rămâne extravilan, deși lângă
s-a reglementat intravilan) potrivit Certificatului de Urbanism nr. 737 din
01.04.2025
Certificatul de urbanism nu menționează terenul subscrisei și situația sa juridică
Potrivit art. 6 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, certificatul de urbanism trebuie să
cuprindă, în mod obligatoriu, regimul juridic al imobilului vizat, incluzând situarea
acestuia în raport cu proprietățile vecine, drepturile terților terenurilor din zonă
asupra
și orice servituți existente sau necesare. Această cerință nu are un caracter formal, ea
pur
reflectă obligația autorității emitente de a prezenta o imagine completă, exactă și fidelă a
situației juridice a zonei studiate, astfel încât elaboratorul documentației de urbanism să dispună
de toate informațiile necesare pentru a redacta un PUZ care să nu prejudicieze drepturile
proprietarilor din zonă și din vecinătatea imediată.
Pagina 21
Or, Certificatul de Urbanism nr. 737 emis de Consiliul Județean Cluj-Napoca în vederea
elaborării PUZ-ului nu cuprinde nicio mențiune cu privire la terenul subscrisei, deși acesta este
înconjurat pe toate laturile de parcelele ce urmau să facă obiectul reglementării. Situația
cadastrală a zonei era pe deplin cognoscibilă la momentul emiterii certificatului, din simpla
consultare a planului cadastral și a cărților funciare aferente, instrumente pe care autoritatea
emitentă era obligată să le verifice anterior emiterii actului. Faptul că terenul subscrisei nu apare
menționat în cuprinsul certificatului, deși existența sa era evidentă și relevantă, nu poate fi
calificat drept o simplă omisiune materială, el denotă fie o verificare superficială și incompletă
a situației cadastrale a zonei, fie o ignorare deliberată a unui proprietar ale cărui drepturi erau
direct amenințate de documentația ce urma să fie elaborată.
Consecințele acestei omisiuni sunt grave și directe. Elaboratorul documentației PUZ a
redactat întreaga documentație pe baza unui certificat de urbanism care prezenta o imagine
trunchiată a realității teritoriale, fără să fie informat cu privire la existența terenului subscrisei
și la drepturile ce îi sunt recunoscute de lege. Astfel, absența terenului subscrisei din certificatul
de urbanism a generat, în mod previzibil și inevitabil, absența sa din documentația PUZ și, în
final, enclavizarea sa completă prin HCL atacată. Viciul certificatului nu a rămas, prin urmare,
cantonat la nivelul actului premergător, el s-a propagat și s-a amplificat de-a lungul întregii
proceduri de elaborare și aprobare a PUZ-ului, culminând cu adoptarea unui act administrativ
profund prejudiciabil pentru subscrisa.
Certificatul de Urbanism nu reflectă impactul asupra vecinătăților
Dincolo de omiterea terenului subscrisei din descrierea situației juridice a zonei,
Certificatul de Urbanism nr. 737 suferă de un viciu distinct și la fel de grav, anume absența
oricărei analize sau mențiuni privind impactul pe care elaborarea și aprobarea PUZ-ului îl va
produce asupra proprietarilor din vecinătatea imediată a zonei reglementate. Ordinul MDLPL
nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 prevede
că, în cazul în care elaborarea unei documentații de urbanism este susceptibilă să afecteze
accesul unor proprietari la drumurile publice sau la rețelele de utilități, certificatul de urbanism
trebuie să impună elaboratorului obligația de a analiza și reglementa aceste aspecte, stabilind
totodată lista studiilor de specialitate necesare în acest scop.
În cazul de față, configurația terenurilor din zonă făcea pe deplin previzibil, încă de la
momentul emiterii certificatului de urbanism, că introducerea în intravilan a parcelelor
înconjurătoare va genera izolarea completă a terenului subscrisei. Un simplu examen al planului
cadastral al zonei era suficient pentru ca orice autoritate care acționează cu diligența impusă de
Pagina 22
lege să identifice această consecință și să o reflecte în cuprinsul certificatului de urbanism,
impunând elaboratorului obligația de a propune soluții de reglementare a accesului și a
utilităților pentru terenul ce urma să devină fond înfundat. Cu toate acestea, Certificatul de
Urbanism nr.737 nu conține nicio mențiune privind impactul PUZ-ului asupra vecinătăților,
nicio cerință de analiză a accesibilității terenurilor limitrofe și nicio solicitare de studiu de
impact în acest sens.
Această absență nu este lipsită de consecințe juridice. Elaboratorul documentației PUZ,
a acționat în limitele unui certificat de urbanism care nu îi impunea să analizeze situația
terenurilor vecine neincorporate în zonă și care nu îl obliga să propună soluții de protejare a
drepturilor proprietarilor acestora. Documentația a fost astfel redactată și depusă la avizare fără
nicio evaluare a efectelor sale asupra subscrisei, fără nicio propunere de servitute de trecere și
fără nicio reglementare a accesului la utilități, tocmai pentru că certificatul de urbanism, în loc
să impună aceste cerințe, a omis în totalitate problematica vecinătăților afectate. Viciul
certificatului a funcționat astfel ca o autorizare implicită a elaborării unei documentații
incomplete, care a permis ca prejudiciul subscrisei să fie generat fără ca acesta să fie nici măcar
sesizat și examinat pe parcursul procedurii.
3. Afectarea accesului efectiv și a dreptului de folosință prin modificarea căii de
acces existente. Nelegalitatea avizului de oportunitate nr. 71 din data de
27.05.2022 (care reprezintă justificarea pentru aprobarea PUZ)
Potrivit art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul,
coroborat cu Ordinul MDRAP nr. 233/2016 privind metodologia de elaborare a documentațiilor
de urbanism pentru PUZ, avizul de oportunitate nu este un act administrativ pur formal. El
reprezintă instrumentul prin care autoritatea competentă evaluează dacă elaborarea unui PUZ,
este justificată, necesară și oportună, stabilind totodată parametrii în care documentația urmează
să fie redactată.
În acest scop, legea și metodologia impun ca avizul să definească cu precizie teritoriul
care urmează să fie reglementat, incluzând în zona de studiu toate proprietățile cu care zona
reglementată interferează funcțional și urbanistic. De asemenea, avizul trebuie să analizeze
impactul documentației asupra proprietarilor din zona studiată și din vecinătatea imediată, să
identifice eventualele servituți urbanistice generate de reglementările propuse și să stabilească
lista studiilor necesare elaborării PUZ-ului, între care studiul de impact asupra vecinătăților
Pagina 23
ocupă un loc esențial. Toate aceste cerințe sunt imperative, iar omiterea lor viciază avizul în
substanța sa juridică.
Avizul de Oportunitate nr. 71 este afectat de vicii grave și cumulative, care îl lipsesc de
valoarea juridică pe care legea i-o conferă și care au permis adoptarea unui PUZ, profund
prejudiciabil pentru subscrisa.
Prima și cea mai gravă deficiență constă în definirea incompletă și tendențioasă a
zonei de studiu. Ordinul nr. 233/2016 este explicit în privința faptului că zona de studiu trebuie
să depășească limitele zonei reglementate și să cuprindă toate teritoriile cu care aceasta
interferează. Cu toate acestea, avizul de oportunitate atacat aprobă o zonă de studiu care omite
în totalitate terenul subscrisei, înscris în CF nr. 51802 Feleacu, deși acesta este înconjurat pe
toate laturile de parcelele introduse în intravilan prin PUZ. Nu există nicio justificare tehnică
sau juridică pentru această excludere. Configurația terenurilor era pe deplin cognoscibilă din
simpla consultare a planului cadastral al zonei, astfel încât omiterea terenului subscrisei nu
poate fi pusă pe seama unei erori materiale, ci reflectă fie o evaluare superficială a situației
teritoriale reale, fie o omisiune deliberată, în oricare dintre cazuri incompatibilă cu exigențele
unui aviz de oportunitate legal întocmit.
A doua deficiență, strâns legată de prima, privește absența oricărei analize a efectului
de enclavizare. Deși parcelele Parohiei înconjoară terenul subscrisei la nord, sud și est, iar
terenul UAT-ului Cluj-Napoca se află la vest, avizul de oportunitate nu conține nicio mențiune
cu privite la situația terenului subscrisei și la consecințele pe care aprobarea PUZ-ului le va
produce asupra acestuia. Izolarea completă a unui teren privat față de drumurile publice și față
de rețelele de utilități era o consecință direct previzibilă și inevitabilă a documentației avizate,
iar ignorarea ei în cuprinsul avizului demonstrează că emitentul nu a evaluat efectiv
oportunitatea reglementării propuse. Un aviz de oportunitate care validează o documentație fără
să examineze efectele ei asupra proprietarilor din proximitate nu îndeplinește funcția pentru
care legea l-a instituit. Reiteram faptul ca nu reclamam existenta doar a unei izolari cu
privire la drumul de acces, sau a faptului ca parcela a ramas in extravilan, dar si a izolarii
cu privire la posibilitatea ulterioara ca acea parcela sa fie introdusa in intravilan cu o alta
DESTINATIE DECAT CEA DE CAMPUS — care este si destinatia celorlalte 2 parcele ce
o enclavizeaza pe a subserisei, aici fiind una dintre cele mai importante limitari ale
dreptului de proprietate.
A treia deficiență privește absența totală a oricărei servituți în favoarea terenului
subscrisei. Potrivit art. 32 din Legea nr. 350/2001, avizul de oportunitate trebuie să identifice
Pagina 24
categoriile funcționale ale dezvoltării propuse și eventualele servituți urbanistice generate de
aceasta. În condițiile în care aprobarea PUZ-ului transforma inevitabil terenul subscrisei într-
un fond înfundat, lipsit de orice acces și de orice posibilitate de racordare la utilități, era
obligatoriu ca avizul să impună, ca cerință de elaborare a documentației, reglementarea expresă
Neîndeplinirea acestei obligații a permis ca documentația finală să fie redactată și aprobată fără
nicio prevedere de protecție a drepturilor subscrisei, cu consecința directă și ireversibilă a
enclavizării terenului său.
4 A patra deficiență vizează omiterea studiului de impact asupra vecinătăților. Ordinul
nr. 233/2016 prevede că avizul de oportunitate stabilește lista studiilor necesare elaborării PUZ-
| ului. Studiul de impact asupra proprietăților și proprietarilor din vecinătatea zonei reglementate
| reprezintă un instrument esențial tocmai pentru identificarea și prevenirea unor situații precum
cea dedusă judecății. Avizul de Oportunitate nr. 71 nu a solicitat efectuarea unui astfel de studiu,
permițând astfel ca documentația să fie elaborată și aprobată în absența oricărei evaluări a
consecințelor sale asupra subscrisei. Această omisiune nu este una formală, ea a privat subscrisa
de singura garanție procedurală care ar fi putut, în mod concret, să prevină prejudicierea
drepturilor sale.
O a cincea deficiență, privește absența consultării subscrisei în etapa de
oportunitate. Ordinul nr. 233/2016, coroborat cu art. 57-61 din Legea nr. 350/2001, consacră
obligația inițiatorului de a consulta proprietarii din zona studiată și din vecinătatea imediată a
acesteia încă din etapa premergătoare emiterii avizului de oportunitate, tocmai pentru a permite
H includerea tuturor factorilor interesați în procesul decizional. Subscrisa nu a fost consultată și
informată pe parcursul acestei etape, deși calitatea sa de proprietar direct afectat era evidentă.
Această lipsă a consultării preliminare viciază atât avizul de oportunitate, cât și întreaga
i procedură de elaborare și aprobare a PUZ-ului.
4. Adoptarea PUZ prin încălcarea drepturilor societății NORAK și
excesul de putere
Adoptarea prezentului Plan Urbanistic Zonal, prin excluderea imobilului înscris în CF
nr. 51802 Feleacu, aflat în proprietatea subscrisei, concomitent cu includerea în intravilan a
terenurilor înscrise în CF nr. 51801 și CF nr. 51035, reprezintă o măsură administrativă adoptată
cu nesocotirea drepturilor și intereselor legitime ale proprietarului afectat.
Pagina 25
Vă învederăm totodată că adoptarea PUZ, în acest mod, prin excluderea proprietății cu
nr. CF 51802 Feleacu, care se află în proprietatea societății NORAK, în contextul adoptării
planului ce transferă în intravilan terenurile nr. CF 51801 și CF 51035 este un act ce
nesocotește drepturile societății, încalcă obligația administrației de a reglementa coerent
amenajarea teritoriului și nu respectă imperativele de oportunitate pe care autoritatea trebuie
să le aibă în vedere, încălcând principiile generale ale dreptului administrativ.
a) Lipsa de coerență în aprecierea inoportunității și a abuzului de putere
Într-o primă ordine de idei vă arătăm că activitatea de amenajare a teritoriului trebuie
să asigure o dezvoltare echilibrată, coerentă și durabilă a teritoriului. În acest context facem
referire printre altele și la art. 1 din Legea 350/2001. Potrivit acestei legi, procesul complex al
activității de amenajare a teritoriului trebuie să armonizeze interesul indivizilor și interesul
colectivității care folosește teritoriul, iar în speța noastră o atare armonizare nu a avut loc.
Puterea autorității locale a fost utilizată abuziv, fără justificări legale ale opțiunii sale, ceea ce
echivalează cu situarea atitudinii autorității în sfera excesului de putere reglementat de
prevederile art. 2 lit. n din Legea nr. 554/2004.
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie atât globală cât și prospectivă,
respectiv, trebuie avută în vedere evoluția viitoare a societății prin analiza unor factori și
tendințe actuale luând în considerare toate elementele unui ansamblu care rezultă prin
însumarea tuturor elementelor de același fel. Procesul complex al elaborării planului urbanistic
general trebuie să aibă o viziune clară, globală și de perspectivă pentru o perioadă îndelungată
de timp. Această activitate trebuie să fie caracterizată de claritate și coerență pentru a evita pe
cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept la care se refera
masurile de aplicare a acestei soluții.
Tocmai din aceste considerente, legiuitorul a prevăzut în sarcina administrației
obligația de a se preocupa de interesele particularilor care ar putea fi afectați de modificarea
regimurilor unor terenuri învecinate, iar această afectare trebuie să fie justificată de interesul
public pentru ca actul administrativ oportun.
Pagina 26
Ori în cazul nostru,
observăm că s-a realizat o
enclavizare a imobilului aflat în
proprietatea societății NORAK,
imobil ce rămâne în extravilan și
este izolat de către cele două
imobile ce fac obiectul Planului
Urbanistic Zonal.
În contextul elaborării
Planului, imobilul societății
NORAK a fost exclus fără o
justificare coerentă. În realitate nu
există o diferență între cele două
imobilele ale Bisericii Ortodoxe
Române și cel al societății noastre, iar opțiunea de a exclude din elaborarea PUZ imobilul
societății noastre, vatămă grav dreptul de proprietate al societății, fără ca administrația să poată
justifica această vătămare.
Altfel spus, abuzul de putere realizat de administrație constă în faptul că pentru situații
similare, s-au oferit în mod nejustificat și incoerent soluții diferite. Dreptul administrativ se
ghidează, conform art. 7 din Ordonanța de urgență 57/2019 privind codul administrativ, pe
principiul egalității. Sigur, administrația are dreptul de a adopta PUZ și de a schimba regimul
juridic ale unor terenuri, însă acest drept nu trebuie exercitat arbitrar, ci cu respectarea
principiului nediscriminării și a egalității în fața legii, lucru ce nu s-a întâmplat în situația
descrisă.
Potrivit art. 47 din Legea 350/2001 „Planul urbanistic zonal este instrumentul de
planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea
urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de
complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură
corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general”.
Ori în cazul nostru administrația nu tratează o zonă din localitate, ci doar două parcele, afectând
posibilitatea de dezvoltare ulterioară a parcelei aflate în proprietatea NORAK S.R.L.
Pagina 27
1. Limitările dreptului de proprietate prin norme de urbanism
Subscerisa nu contestă, în sine, dreptul autorității publice de a reglementa utilizarea
terenurilor prin documentații de urbanism. Dreptul urbanismului are, prin natura sa, vocația de
a aduce limitări atributelor dreptului de proprietate privată în vederea realizării interesului
general. Astfel cum se arată în doctrina de specialitate, dreptului urbanismului îi revine rolul
de a concilia interesul general cu interesele particulare ale proprietarilor terenului, de a
armoniza preocupările pe termen scurt cu necesitățile pe termen lung?. Această conciliere, iar
nu sacrificarea unilaterală a proprietarului privat, este scopul și limita oricărei reglementări
urbanistice legale.
În același sens, limitările dreptului de proprietate se justifică prin necesitatea realizării
unui echilibru între interesul general și cel individual, iar potrivit art. 49 din Constituție,
îngrădirile aduse dreptului de proprietate nu pot atinge fondul acestui drept și trebuie să
respecte principiul proporționalității?. Limita care nu poate fi depășită este, prin urmare, fondul
dreptului, adică substanța sa esențială, care include posibilitatea titularului de a accesa, utiliza
și valorifica bunul său.
În cazul de față, această limită a fost depășită cu evidență. Prin excluderea terenului
subscrisei din zona reglementată a PUZ-ului și prin înconjurarea sa completă cu parcele
introduse în intravilan, avand destinatia exclusiva de CAMPUS, care impune implicit si
subscrisei aceeasi obligatie generala in eventualitatea intrarii in intravilan, HCL atacată a
produs enclavizarea totală a proprietății subscrisei. Aceasta nu este o limitare a dreptului de
proprietate, este o atingere a fondului său, incompatibilă cu normele constituționale și
convenționale invocate.
2. Testul justului echilibru
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consacrat, în jurisprudența sa constantă
privind art. 1 din Protocolul nr. 1, obligația statelor de a menține un just echilibru între
exigențele interesului general al comunității și imperativul salvgardării drepturilor
fundamentale ale persoanelor. Astfel cum s-a reținut în doctrină, statul are dreptul de a adopta
măsurile necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor proprietate privată în conformitate
cu interesul general, cu condiția asigurării acestui just echilibru“.
> Dreptul Urbanismului, curs universitar, sinteze Universitatea Ecologică București
3 Valeriu Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura C.H. Beck, București, 2013, ediția a Il-a
+ Marius Enache, Regimul juridic al proprietății în România, studiu publicat în contextul jurisprudenței Curții
Constituționale a României privind limitele dreptului de proprietate
Pagina 28
Testul justului echilibru presupune că oricât de legitimă ar fi măsura de reglementare
adoptată, efectele sale asupra proprietarului privat nu pot fi disproporționate față de scopul
public urmărit. Tribunalul București a reținut, într-o cauză privind cenzura judiciară a
planurilor urbanistice, că instanța este obligată să verifice menținerea acestui just echilibru și
că echilibrul este distrus atunci când persoana în cauză suportă o sarcină specială și
exorbitantăs,
În cazul de față, justul echilibru este distrus în mod manifest. Beneficiul public urmărit
prin PUZ, constituirea unui campus cu accese și utilități, ar fi putut fi realizat fără enclavizarea
terenului subscrisei, prin includerea acestuia în zona de reglementare sau prin prevederea
expresă a unui acces și a utilităților în favoarea sa. În schimb, în forma adoptată, HCL atacată
transferă în întregime asupra subscrisei costul realizării unui obiectiv de interes public, fără
nicio compensație și fără nicio măsură de atenuare a prejudiciului suferit.
3. Sarcina individuală excesivă
Cauza de referință în materie este Sporrong și Lânnroth c. Suediei, în care Curtea a
stabilit că art. 1 din Protocolul nr. | conține trei norme distincte: prima enunță principiul
respectului dreptului de proprietate, a doua vizează privarea de proprietate și o supune unor
condiții, iar a treia recunoaște statelor puterea de a reglementa folosința bunurilor conform
interesului general. Deși Curtea a admis larga competență a statelor în planificarea urbanistică,
a constatat că reclamanțții au suportat o sarcină individuală excesivă și a reținut încălcarea art.
1 paragraful 1€.
Principiul extras din această cauză și aplicabil direct situației subscrisei este că, cu cât
este mai gravă ingerința în dreptul de proprietate, cu atât mai probabil ea constituie o privare
de proprietate în sensul Convenției. Ghidul CEDO privind art. 1 din Protocolul nr. 1 confirmă
că un ordin de expropriere combinat cu o interdicție de a construi pentru o perioadă
considerabilă de timp reprezintă o reglementare excesivă a folosinței bunurilor, sancționată de
Curte”. În cazul de față, ingerința este și mai gravă decât cea analizată în Sporrong și Lânnroth:
subscrisa nu se confruntă cu o interdicție temporară de a construi, ci cu o enclavizare totală și
5 Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, jurisprudență privind cenzura judiciară
a planurilor urbanistice, https://w ww. juridice.ro/199178
* Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Plenul, hotărârea din 23 septembrie 1982, cauzele Sporrong și
Lănnroth c. Suediei, cererile nr. 7151/75 și 7152/75,
https://hudoc.echr.coe.int/eng!(%422itemidY22:[%22001-57580%22])
7 Institutul European din România, Ghid privind art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, 2020, hitps://www.ier.ro
Pagina 29
permanentă, lipsită de orice termen și de orice perspectivă de remediere în absența
intervenției instanței.
Afectarea dreptului de proprietate asupra terenului care devine loc înfundat
Terenul subscrisei, înscris în CF nr. 51802 Feleacu , este înconjurat pe toate laturile de
parcelele incluse în PUZ: la nord, sud și est de terenurile Parohiei, iar la vest de terenul UAT
Cluj-Napoca. Prin introducerea tuturor parcelelor înconjurătoare în intravilan și prin
reglementarea acestora prin PUZ, fără nicio prevedere privind accesul terenului la drumurile
publice, terenul subscrisei a devenit un fond înfundat în sensul art. 617 din Codul civil, lipsit
de orice ieșire la calea publică și de orice posibilitate de racordare la rețelele de utilități.
Această situație nu este rezultatul unei configurații naturale a terenurilor, ci consecința
directă și exclusivă a adoptării HCL atacate, care a produs enclavizarea terenului subscrisei
prin reglementarea selectivă a parcelelor înconjurătoare. Cu alte cuvinte, fondul înfundat al
subscrisei este un fond înfundat creat artificial, prin act administrativ, ceea ce sporește și mai
mult răspunderea pârâtului și justifică atât anularea HCL, cât și constituirea judiciară a
servituții de trecere.
Potrivit art. 618 din Codul civil, trecerea trebuie să se facă pe acolo pe unde distanța la
calea publică este mai scurtă și unde se produce cea mai mică pagubă fondului aservit.
Jurisprudența națională a aplicat constant aceste criterii, reținând că dreptul de trecere trebuie
să se exercite pe acolo pe unde se poate realiza cel mai scurt drum la calea publică, iar la
alegerea locului de trecere trebuie să se aibă în vedere producerea celei mai mici pagube
fondului aservit, legea stabilind servitutea de trecere din cauza necesității pentru fondul
înfundat de a comunica cu calea publicăt.
Potrivit art. 619 din Codul civil, dreptul de trecere este imprescriptibil și nu se stinge
prin neuz, ci numai în cazul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.
Doctrina confirmă că dreptul de trecere nu se va stinge prin neuz, fiind imprescriptibil, ci doar
în cazul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică, servitutea legală de
trecere neîmpiedicând proprietarul terenului aservit să își exercite integral atributele dreptului
său de proprietate, cu condiția să nu împiedice în niciun fel trecerea”.
5 Judecătoria Craiova, Decizia nr. 11018/24.09.2015, criteriile de stabilire a traseului servituții de trecere pentru
fondul înfundat, https://www.avocatura.com/speta/328522/servitute-judecatoria-craiova.html
? Codul civil adnotat cu doctrină și jurisprudență, Vol. L, comentarii la art. 617, Editura Universul Juridic, a se
vedea și E. Chelaru, op. cit., pp. 162-180.
Pagina 30
Prin urmare, indiferent de durata procedurilor judiciare și indiferent de orice acte sau
fapte ale pârâților ulterioare introducerii prezentei cereri, dreptul subscrisei la constituirea
servituții de trecere subzistă și nu poate fi stins sau paralizat decât prin dobândirea unui alt
acces la calea publică, situație care, în prezent, nu există și nu poate fi creată decât prin
intervenția instanței sau prin acordul pârâților.
Dincolo de remediul civil al servituții de trecere, subzistă și obligația pozitivă a
autorității publice de a nu crea, prin actele sale administrative, situații de enclavizare a
proprietăților private. Astfel cum s-a reținut în doctrina de specialitate, deși poate fi dificil
pentru statele foste comuniste să realizeze o planificare urbanistică cuprinzătoare, aceasta nu
scuză necesitatea respectării dreptului de proprietate și a intereselor legitime, statul neputând
indisponibiliza zone întregi în vederea realizării unei investiții publice fără a expropria
proprietarii afectați și fără a le acorda despăgubiri juste!.
Această obligație este cu atât mai stringentă în cazul de față, în care fondul înfundat al
subscrisei nu este rezultatul unei situații preexistente, ci a fost creat în mod direct și previzibil
prin adoptarea HCL atacate. Autoritatea publică care creează prin propriul act administrativ un
fond înfundat nu se poate prevala ulterior de faptul că proprietarul afectat dispune de remediul
civil al servituții de trecere pentru a se exonera de răspundere, cele două căi de atac sunt
complementare și pot fi exercitate simultan.
In drept
art 14 din Legea nr 554/2004
In probatiune:
1. Depun înscrisurile de care s-a făcut vorbire în prezenta cerere
2. Solicităm potrivit art 13 din Legea nr 554/2004 obligarea autorității emitente să depună
întreaga documentație aferentă HCL nr 104/2025 și Dispozitiei Primarului nr
230/23.12.2025
Depunem taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Solicităm judecarea cauzei si în lipsa noastră la dezbateri.
19 Marius Chelaru, Urbanismul și CEDO, Revista Universul Juridic, septembrie 2023
hitps:7www.universul juridic.ro
Pagina 31
Cu deosebită considerație,
NORAK S.R.L.
Prin av. Pop Ilie