Proiect de hotărâre

Proiect HCL 98_25.09.2026

Tip
Proiect de hotărâre
Data
25.09.2026
Descriere
PDF Proiect HCL 98_25.09.2026
Emitent
Comuna Feleacu, jud. Cluj
Publicat online
25.09.2026
Pagini
165 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre din 25.09.2026, „Proiect HCL 98_25.09.2026”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/documents/Proiect HCL 98_25.09.2026_2026_2491499.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/125438-proiect-hcl-98-25-09-2026, 18.11.2026)

Fișier modificat
28.09.2026
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ COMUNA FELEACU CONSILIUL LOCAL PROIECT DE HOTĂRÂRE nr. 98 din 25.09.2026 privind implementarea proiectului “Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, aprobarea Studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a devizului general Consiliul Local al comunei Feleacu în ședință publică extraordinară; Având în vedere Proiectul de hotărâre privind privind implementarea proiectului, aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, propus de Primarul comunei Feleacu, domnul Costea Gabriel Victor, care este însoțit de referatul de aprobare nr. 20359/25.09.2026, Raportul de specialitate întocmit de compartimentul de resort din cadrul aparatului de specialitate cu nr. 20358 /25.09,2026 și Avizele adoptate de comisiile de specialitate nr. 1, 2 și 3, potrivit prevederilor art. 136 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În conformitate cu prevederile: >» Prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; > Art. 129 alin. (1), Art. 129 alin. (2) lit. b), Art. 129 alin. (4) lit. d), art. 129 alin. (14) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ > Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; > Ghidul solicitantului aferent Programului cheie 1 - Surse regenerabile de energie și stocarea energiei - „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice”, finanțat din Fondul pentru Modernizare, publicat la data de 11.09.2026. > Ordinul nr. 1065 din 08.09.2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului - Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru entități publice; În temeiul competențelor stabilite prin art. 139 și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare și ținând cont de prevederilor art. 80-81 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare.

Pagina 2

HOTĂRĂȘTE: Art, 1. - Se aprobă implementarea proiectului „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, denumit în continuare Proiectul. Art, 2. - Se aprobă depunerea proiectului, în vederea finanțării acestuia în cadrul programului Fondul pentru Modernizare, apelul de proiecte Programul cheie 1 - Surse regenerabile de energie și stocarea energiei - „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice” . Art, 3, - Se aprobă documentația Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit anexei nr. 1 parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit Anexei nr. 2, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 5, - Se aprobă Devizul General al obiectivului de investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit Anexei nr. 3, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art, 6. - Art. 6. - (1) Se aproba suportarea din bugetul local al Comunei Feleacu a contributiei proprii, reprezentand cheltuielile neeligibile ale proiectului, (2) Comuna Feleacu se angajeaza sa asigure din bugetul local toate cheltuielile necesare implementarii proiectului care nu sunt acoperite prin ajutorul public nerambursabil, inclusiv diferentele rezultate din aplicarea plafoanelor, TVA neeligibila si cheltuielile suplimentare necesare finalizarii investitiei, cu aprobarea creditelor bugetare si, dupa caz, a actualizarii indicatorilor, in conditiile legii. (3) Primarul, prin compartimentul financiar-contabil, va asigura includerea sumelor necesare in bugetul local si in programul de investitii, pe anii de implementare, precum si resursele pentru derularea fluxurilor financiare pana la decontarea finantarii, potrivit contractului de finantare si legislatiei bugetare. Art. 7. Comuna Feleacu se angajează să asigure exploatarea, întreținerea și resursele necesare funcționării investiției pe întreaga perioadă de monitorizare și durabilitate prevazută de ghid și contractul de finanțare, inclusiv 5 ani de la ultima plata, sa mențină destinatia investitiei si sa respecte obligatiile DNSH, de monitorizare, informare si publicitate si de evitare a dublei finantari. Art. 8. - Pentru relația cu AFIR în derularea și implementarea proiectului se desemnează ca reprezentant legal al Comunei Feleacu, domnul S005 Sandor Laszlo, acesta exercitând atribuțiile potrivit legii în calitate de Viceprimar al comunei. Art. 9, - Cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul comunei Feleacu, prin aparatul de specialitate. Art. 10. - Prezenta hotărâre se comunică prin grija Secretarului General, Primarului comunei Feleacu, Compartimentului Investiții și Achiziții Publice, Compartimentului Buget, Finanțe, Contabilitate , precum și Prefectului Județului Cluj și se aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul Primăriei comunei Feleacu și prin postare pe pagina de internet www.comunafeleacu.ro.

Pagina 3

INIȚIATOR PRIMAR Costea Gabriel Victor Avizat pentru legalitate Secretar general al comunei Albu Nina Maria

Pagina 4

pe x . Pub E ui f | /7/pexe pif fibră febra ie 1 fese | SEE] — Erie dee Eee (a eacincat 9004:2045 aaa Nr,26224/20.09.2026 Inființare sistem de stocare a energiei produse de pare fotovoltaic Sistem de stocare a energiei, U.A.T Feleacu jud. Cluj STUDIU DE FEZABILITATE Beneficiar: UAT Feleacu Cluj-Napoca, SEEI Technology SRL Page 1 of 152

Pagina 5

= SEEI (Casca) PD io "ah arena Et Nr.26224/20,09.2026 Lucrarea SEEI TECHNOLOGY SRL Sistem de stocare a energiei, U.A.T Feleacu jud. Cluj STUDIU DE FEZABILITATE FOAIA DE SEMNĂTURI
PROIECTANTSEEI TECHNOLOGY SRL Str. Mamaia, nr. 12, ap. 11, Cluj-Napoca, Cluj
ȘEF PROIECTIng. Florin Vasile Pintea Manager Energetic pt. industrie Auditor Energetic Complex pt. Industrie
PROIECTANTIȚing. Furcea Tudor Alin — Atestat ANRE 202412628 - Cat IIA, IIB Ing. Spermezan Dumitru loan — Atestat ANRE 202413324 - Cat ILA, IIB
Nr, crtPersoana care a făcut modificarea Funcția Numele și prenumeleDataAnexa ia proiect
La
2,
Acest document a fost elaborat de către SEEI TECHNOLOGY SRL și aparține beneficiarului U.A.T Feleacu, jud. Cluj Reproducerea prin orice mijloace a prezentului document fără acceptul realizatorului și beneficiarutui este interzisă Cluj-Napoca Page 2 of 152

Pagina 6

= SEEI (cd) (43) D= Piz Pe Eaie cz. certe: 3278 East: 3 150 9001:2015 CUPRINS Ordonator principal de credite/investitor: anna ananas 6 Ordonator de credite (secundar/terțiar): .......mnnma anna eee ceeace aaa 6 Beneficiarul investiției: nenea ana nenea nea ceaaneaeeeaeaaacaa anatema aaa nare 6 Elaboratorul studiului de fezabilitate: nana cenaceneneana aan naos enaeaaeene eee sense aceea zae 6 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiți 2.4. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost ciaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiuniie tehnico-economice identificate și propuse spre analiză... 9 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale se financiare. nenea nana ocna nenea ananas sea 9 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor. anca cnenee epava ceea 17 2.4. Analiza cererii de energie electrică și a suprapunerii consum — producție „neuen neaesace 24 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico - economice pentru realizarea obiectivului de investiții 3.1. Particularități ale amplasamentului Suprafață... cnannceneene aeram cecaa ae eena caen caenseneae aere 56 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhițectural și tehnologic 3.4. Grafice orientative de realizare a investiției... „nana anno aeeeaaeeace 88 4. „ Analiza fiecărui scenariu tehnico-economic PTOPUS m.m cena nerraeeneaeeaerernzeeee 94 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință „mana eeneneeneea neon nenea aaa aaee eee ennasecacea eee rana aaanua nea caca aaa 94 Page 3 of 152

Pagina 7

ENTIRE 7 cactineata 3378 SSE 190 4001:2915 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, aniropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția... 4.3. Situația utilitățitor și analiza de consum... nenea ana 96 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții m.m nenea azneae 9%6 4,5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții 4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de perforimanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate.. nana near pene anneeaaenaacnanezeenaoa trance reanimarea 110 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor... 5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) manea 118 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor „manance emana ana naat nm areaeaee aaa cena 118 5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) 5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)..... cecene eee esa 124 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții... cecueceac 124 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii PTECONIZAE „cn reanneeceeanennaneneneaeaeanaenncanaaaacna naa ceea teeaaneaaea ea sea aaa cena ananenet 126 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare ȘI ECONOMICE nenea anna neant nana ana a aaa meeeaeaea caen oaazaaze nene 127 6. Urbanism, acorduri și avize conforme . 6.Î. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire. 6.2. Extras de carte funciară... nnenenen nene nea nenea non oanaatana pe san aaa aaa oana nea 129 6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului 6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților... eee ceace ceea eee ere cenzaecaecase 29 Page 4 of 152

Pagina 8

SEEI == technology EET Ora cate ir. cnrtiicat = 3779 150 8001:2015 6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară........... 129 7. Implementarea investiției „manea emana nenea anna amane 130 Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției... ceeace 130 Strategia de implementare... nenea nana amane 130 Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare ............... 131 7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale .. 8. Concluzii și recomandări B. PIESE DESENATE „.«. Error! Boolunark not defined. Page 5 of 152

Pagina 9

SEEI s==> > technalo ii d He Enminea zi, cartea + 3078 EET 150 9001:2045 A. Piese scrise 1. Date generale: Denumirea obiectivului de investiții: „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic” Ordonator principal de credite/investitor: PRIMARIA COMUNEI FELEACU, STR. PRINCIPALA, NR. 131, LOC. FELEACU, JUD. CLUJ Ordonator de credite (secundar/terțiar): Nu este cazul. Beneficiarul investiției: PRIMARIA COMUNEI FELEACU, STR. PRINCIPALA, NR. 131, LOC. FELEACU, JUD. CLUJ Elaboratorul studiului de fezabilitate: SEEI Technology SRL https://www.seeitechnoloay.com email: office(Aseetitechnoloayv.com Adresa: Str. Mamaia, nr. 12, ap. LI, Cluj-Napoca, Cluj CUI: RO35963410 EUID: ROONRC.J20 16001 569127 Page 6 of 152

Pagina 10

SEEI (CBS 0) == technology cartel ara ET tt ret 180 9094:2045 Prevederi legale privind serviciile obiectului de investiții Toate documentele elaborate de către prestator vor respecta prevederile cadrului normativ național și comunitar (legislație, reglementări tehnice în vigoare specifice consirucțiilor și instalațiilor electrice, directive și regulamente europene etc.), respectiv: Cadrul specific programului de finanțare: e Ghidul Solicitantului — „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice” e Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (Directiva ETS), care instituie Fondul pentru modernizare; e Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei privind funcționarea Fondului pentru modemizare; e Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile (Regulamentul Taxonomiei) și aplicarea principiului „de a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH); e Regulamentul (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice („Legea europeană a climei”), e Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; * Pianul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIBSC), aprobat prin H.G. nr. 1,076/2021; Cadrul specific din domeniul energiei și instalațiilor electrice: e Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; e Reglementările ANRE în vigoare privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și regimul prosumatorilor, precum și avizul tehnic de racordare aferent; e Normativele tehnice în vigoare privind proiectarea și execuția instalațiilor electrice și de producere a energiei din surse regenerabile, întocmirea documentațiilor revenind personalului autorizat ANRE; e Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică; Cadrul general privind construcțiile, calitatea și costurile: e Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; e Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; e Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; Page 7 of 152

Pagina 11

= SEEI technoloauy 9 Sriaeie Arte EEE St cerifcat; sang 130 9901:2045 e HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a ierărilor de construcții și instalații aferente acestora, modificată prin HG 343/2017; e HG 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor; e HG 766/1997 privind aprobarea unor Regulamente privind calitatea în construcții; e HG 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice; e [HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice; e Ordinul MLPAT ar. 777/2003 pentru aprobarea reglementărilor tehnice „Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții“; * Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991; Cadrul privind achizițiile publice, protecția mediului și principiile orizontale: e Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și HG 395/2016 privind Normele metodologice de aplicare a acesteia; e Legislația specifică privind protecția mediului, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului (OUG ar. 195/2005 privind protecția mediului și Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); e Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, republicată, și legislația națională și comunitară aplicabilă în domeniul egalității de șanse, nediscriminării și accesibilității; e Alte prevederi legale naționale și comunitare, prescripții tehnice (normative, standarde, instrucțiuni, coduri de proiectare etc.) și directive/regulamente europene pe care prestatorul le consideră necesare și aplicabile pentru întocmirea documentațiilor de proiectare și execuție, precum și a documentelor ce fac obiectul contractului. Page 8 of 152

Pagina 12

SEEI ZE technology cir 7 genti Ta, cartiicat: 2278 420 8684:2015 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții 2.4. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză Nu s-a efectuat un studiu de prefezabilitate. 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legistație, acorduri relevante, structuri instituționale se financiare. În conformitate cu uniunea energetică (2015), politica energetică a UE are următoarele cinci obiective principale: „ diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin solidaritate și cooperare între țările UE; + asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice sau de reglementare; îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, reducerea emisiilor anume prin creșterea cu cel puțin 32,5% a eficienței energetice prin reducerea consumului de energie; + decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris, având o pondere de cel puțin 32% a energiei provenind din surse regenerabile; + promovarea cercetării în tehnologiile cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și acordarea de prioritate inovării pentru impulsionarea tranziției energetice către tehnologii de conversie a energiei fără efect nociv asupra mediului. Energia solară, energia eoliană terestră și offshore, energia oceanică și hidroelectrică, biomasă și biocombustibili sunt toate surse regenerabile de energie. Piețele energiei nu poi asigura singure nivelul dorit de energie din surse regenerabile în UE, ceea ce înseamnă că ar putea să fie nevoie de mecanisme naționale de sprijin și de mecanisme de finanțare din partea UE. Una dintre prioritățile stabilite de Consiliul European din mai 2013 a fost diversificarea într-o mai mare măsură a aprovizionării cu energie a UE și dezvoltarea unor resurse de energie locale pentru a asigura siguranța aprovizionării și a reduce dependența de energie din surse externe. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, Directiva 2009/28/CE din 23 aprilie 2009 a introdus un obiectiv de 20% care trebuie atins până în 2020, În decembrie 2018, noua Directivă privind energia din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001] a stabilit obiectivul global Page 9 of 152

Pagina 13

SEEI (Aaaa) s= techanlogy e EATInSit SET cerincat: sara Dita 150 6091:2315 obligatoriu al UE privind energia din surse regenerabile pentru 2030 la ce! puțin 32%. La 19 noiembrie 2020, Comisia a prezentat Strategia Uniunii Europene privind energia din surse regenerabile offshore (COM/2020/741), intensificând eforturile pentru ca Uniunea să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Strategia propune creșterea capacității UR de energie eoliană offshore de la nivelul actual de 12 GW la cel puțin 60 GW până în 2930 și la 300 GW până în 2050. Există diferite strategii pentru stimularea utilizării fiecărei surse regenerabile. În iulie 2021, o propunere [COM(2021)0557] de o nouă directivă privind energia din surse regenerabile vizează creșterea obiectivului giobal privind energia din surse regenerabile. Conform strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, față de totalul capacităților instalate în anul 2018 pentru producția de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 4.278 MW și a celor fotovoltaice de până la 3.140 MW. Corespunzător acestor capacități instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic național din surse eoliene va fi de cca. 11,1 TWh, iar cea din surse fotovoltaice de cca. 48 TWh/an. În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacități distribuite deținute de prosumatori de energie. Pentru atingerea în anul 2030 a gradului de dezvoltare al valorificării acestor resurse regenerabile de energie, sunt esențiale promovarea unor politici vizând: „ realizarea capacităților de stocare a energiei și dezvoltarea rețelei de transport; + declararea unor zone de dezvoltare energetică utilizând surse regenerabile, pentru proiecte mari, și asigurarea conectării la rețea prin grija Transelectrica; + asigurarea condițiilor care să permită înlocuirea capacităților la sfârșitul ciclului de viață; + dezvoltarea de capacități mici, distribuite, și încurajarea prosumatorilor. Creșterea participării surselor regenerabile până la nivelul prevăzut a fi atins în anul 2030 se va putea realiza doar în condițiile în care simultan în sistemul energetic național se vor dezvolta și soluțiile de stocare a energiei, care să asigure cicluri de încărcare/descărcare cu durate mai mari de 6-8 ore și o putere totală de 1.000 MW. Pentru aceasta, ținând cont de realitățile tehnologice din anul 2018, strategia prevede ca Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița- Lăpuștești să fie asumată ca investiție strategică de interes național. Pentru a se putea crea premisele creșterii capacității de producere a energiei din surse eoliene și solare este necesar ca acest proiect să demareze până în anul 2025, iar la nivelul anului 2030 să fie în funcțiune la întreaga Page 10 of 182

Pagina 14

= SEEI cae ai technology ne Erica: pb pa 7] SE rtetia AZțue, cacătieai + 3278 URC sea 1SQ 9081:2015 capacitate. Pe măsură ce gradul de maturitate al altor tehnologii de conversie și stocare a energiei va permite utilizarea lor comercială, după anul 2025 se va putea analiza posibilitatea unei ponderi mai mari a capacităților din surse regenerabile, la un nivel corespunzător celui de implementare a soluțiilor de stocare bazate pe aceste tehnologii. Întrucât estimările actuale privind dezvoltarea acestor tehnologii indică faptul că acestea se vor putea implementa sub forma unor capacități de stocare distribuite și având volum redus, după anul 2025 se prevede instituirea obligației ca producătorii de energie din surse eoliene și fotovoltaice dispecerizabili să-și realizeze compensarea dezechilibrelor. În acest context, integrarea unei capacități de stocare alături de capacitatea de producere fotovoltaică, așa cum prevede prezentul program de finanțare, răspunde direct acestei direcții strategice, crescând gradul de autoconsum local și diminuând dezechilibrele introduse în tețea. În vederea creșterii participării producătorilor români de energie pe piețele regionale europene, se prevede ca până în anul 2025 să fie finalizată închiderea inelului principal de transport prin linii de 400 kYV și realizarea unor noi puncte de interconectare cu rețelele din zona adiacentă României. Intervenția vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, țintele stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și cele stabilite în cadrul Fondului pentru modernizare (FM), prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie solară. Investițiile finanțate în cadrul acestei măsuri vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește: + informații preluate de pe http://energie.pov.ro a) reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an - cărbune, gaz natural; b) economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului; c) atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producția de energie din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; d) atingerea obiectivelor din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat prin H.G. nr. 1.076/2021, privind ponderea globală de energie din Page 11 of 152

Pagina 15

SEEI (asa technology Seat cartiicai ; 3778 ii a Sase 180 ce 9894:2015 surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie; e) creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile contribuind la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și combaterea schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; f) creșterea ponderii energiei regenerabile din totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investițiilor care urmăresc creșterea puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile de caergie solară; 8) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"), referitor la asigurarea, până cel târziu în anul 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în UE, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată; h) creșterea adecvată a Sistemului Energetic Național prin utilizarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie; i) punerea în funcțiune a noilor capacități de producție energie electrică din surse regenerabile solare, în cadrul procedurii de selecție, are în vedere conformarea cu orientările tehnice oferite în Comunicarea Comisiei — Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ" în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01). Noul regulament de taxonomie al UE este conceput pentru a sprijini transformarea economiei UE pentru a-și îndeplini obiectivele Pactului ecologic european, inclusiv obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050. Ca instrument, acesta urmărește să ofere claritate companiilor, piețelor de capital și factorilor de decizie asupra investițiilor sau asupra activităților economice care sunt sustenabile. Pentru a identifica și determina îndeplinirea obiectivelor și respectarea politicilor europene cu privire la protecția mediului, UE a stabilit principiul DNSH în contextul Planurilor europene de Redresare și Reziliență. Principiul DNSH — „Do Not Significant Harm" sau tradus „a nu prejudicia în mod semnificativ” presupune ca o investiție, în vederea calificării drept „sustenabilă" și să se alinieze la taxonomia UE, trebuie să aducă o contribuție substanțială la unul dintre cele șase obiective de mediu și să nu prejudicieze în mod semnificativ (DNSH) celelalte obiective. Page 12 of 152

Pagina 16

SEEI (Tae ca) == technology i Caz, certificat 3278 55scerăi 25 ",Erritcai + 130 $001:2015 Pentru fiecare activitate, TSC stabilește praguri pentru a defini conformitatea cu principiul DNSH. Respectivul articol definește noțiunea de „prejudiciere în mod semnificativ” pentru cele șase obiective de mediu vizate de Repulamentul privind Taxonomia: |. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES). La nivel general, în proiectul propus în prezenta documentație nu există activități generatoare de GES. Prin implementarea soluției acestei investiții se creionează producerea de energie electrică din surse regenerabile, reducând astfel necesarul de energie electrică din surse convenționale. Se realizează astfel o atenuare a schimbărilor climatice fără a aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu, Proiectul respectă principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, contribuind cu un coeficient de 100% pentru acest obiectiv, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). 2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat asupra activității în sine sau asupra mediului, Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire la schimbările climatice nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul propus se încadrează în activitățile de atenuare a schimbărilor climatice, care îmbunătățesc Situația sau nu prejudiciază climatul actual și climatul preconizat. Integrarea capacității de stocare crește suplimentar reziliența alimentării locale cu energie, 3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă locale în cazul în care activitatea este nocivă pentru resursele locale de apă. Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire ia utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul propus nu afectează utilizarea și protejarea resurselor de apă. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ asupra mediului prin generarea de deșeuri și nereciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirecță a resurselor naturale, Page 13 of 152

Pagina 17

SEEI == technology e Erreisei Ca, certat 9278 Soc 190 8064:2045 la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea lor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului. Pentru investiția propusă în acest studiu, obiectivul cu privire la economia circulară nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul propus nu afectează utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă. Proiectul propus nu prejudiciază în mod semnificativ principiile cu privire la economia circulară. În cazul acestei măsuri, se estimează că deșeurile vor proveni, în principal, ca urmare a lucrărilor de construcție/montaj și din etapa de dezafectare (la finalul perioadei de viață a acestor investiții), În ceea ce privește echipamentele/instalațiile utilizate în noile capacități pentru producția de electricitate din surse regenerabile solare și pentru stocarea energiei, se va evalua | disponibilitatea și, acolo unde este posibil, se vor utiliza echipamente și componente cu durabilitate | și perioadă de viață ridicate, care pot fi demontate și pregătite pentru reciclare ușor. La finalul | | duratei de viață, modulele fotovoltaice și acumulatorii sistemului de stocare vor fi gestionați conform legislației privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, respectiv deșeurile de baterii și acumulatori. 4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol. Proiectul dat nu aduce prejudicii principiilor cu privire la prevenirea și controlul poluării. Prin implementarea soluției acestui studiu, se creionează producerea de energie electrică din surse regenerabile, reducând astfel necesarul de energie din surse convenționale, surse cu un grad ridicat de emisii de GES. Se realizează astfel o diminuare a poluării fără a aduce prejudicii altor obiective de mediu. 5. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și refacerea biodivezsității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru conservarea habitatelor, mai ales a celor de interes național. În concluzie, analizând cele 6 obiective cu privire la protecția mediului și coroborându-le cu specificul investiției, putem concluziona că obiectivul prezentat respectă dispozițiile articolului 15, alineatul 1b) din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind stabilirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088. Conform articolului 15, paragraful 1b), o activitate economică se califică drept contribuind în mod substanțial la protejarea și restaurarea biodiversității și a Page 14 of 152

Pagina 18

PE SEEI technology cirinaae ara SOT Cozi, cerineat: 3779 nise 150 8564:2045 ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la protejarea, | conservarea sau restaurarea biodiversității sau la realizarea stării bune a ecosistemelor sau ia protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună, prin utilizarea și gestionarea durabilă a terenurilor, inclusiv protecția adecvată a biodiversității solului, neutralitatea degradării solului și | remedierea siturilor contaminate. În acest context, investiția în noi instalații de stocare energiei electrice din surse regenerabile, cu nu va duce la un impact negativ al zonei actuale, asupra oamenilor, naturii sau activelor. Având în vedere faptul că măsura privind investițiile în noi capacități pentru conversia energiei în energie electrică cu ajutorul surselor regenerabile solare sprijină cu 100% obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de mediu, . Cu referire la utilizarea durabilă și protecția apelor și având în vedere prevederile considerentului | 27 din Regulamentul Taxonomiei, proiectele implicând sursele regenerabile nu vor avea niciun prejudiciu asupra bunei stări sau a potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv a apelor de suprafață și a apelor subterane, În ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, nu se așteaptă ca investiția propusă să fie un prejudiciu semnificativ pentru starea și reziliența ecosistemului din zonă. Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare (Directiva ETS) și se derulează conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările ulterioare. În România, Fondul pentru Modernizare este destinat finanțării investițiilor din sectoarele prioritare identificate în baza strategiilor naționale și a obiectivelor la nivel european și este implementat prin intermediul unor programe-cheie, în cadrul cărora sunt definite unul sau mai multe domenii de investiții. Page 15 of 152

Pagina 19

SEEI (EIB) == technology Spore rara ar, catiieat: 3270 Poor SOS a 150 8004:2015 i Finanțarea proiectelor în cadrul acestui program este de tip nerambursabil și constă în prefinanțarea și rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate pentru realizarea proiectului, la valoarea și în condițiile stabilite prin Contractul de finanțare. Programul vizează finanțarea investițiilor care promovează sursele de energie regenerabilă și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, pentru atingerea țintelor stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbăritor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, privind utilizarea energiei din surse regenerabile, prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie solară. Investițiile finanțate în cadrul acestui program vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește: a Asigurarea adecvanței și flexibilității SEN prin creșterea capacității de stocare a energiei electrice; b) O economie mai eficientă din perspectiva utilizării resurselor, durabilă și competitivă, care promovează tranziția către un model de dezvoltare sustenabil; D) Atingerea obiectivelor stabilite la nivelul Uniunii Europene privind producția de energie din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în corelare cu țintele stabilite [a nivel național prin PNIESC actualizat; d) Creșterea ponderii energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie în consumul final de energie, ca efect rezultant al investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice din surse regenerabile de energie; e) Implementarea programelor cheie stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și complețarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare; i) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul energetic prin reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili pentru producerea de energie electrică, atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și a! Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la Page 16 of 152

Pagina 20

SEEI (3) technology Ă, 7, COSTI. *SrTIna certiieat : 3278 180 9001:2015 nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată; 8) Punerea în aplicare a inițiativei Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care are ca obiectiv dezvoltarea și utilizarea surselor regenerabile de energie EUR-Lex - 52020DC0575 - EN - EUR-Lex (europa.cu). h) Implementarea programelor cheie stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60/2022, cu modificările și completările ulterioare; N: Creșterea adecvanței Sistemului Electroenergetic Național prin utilizarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie. 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor Prezentul studiu are ca scop fundamentarea tehnică și energetică a unei capacități noi de stocare a energiei electrice, de tipul „în spatele contorului”, conectată direct la centrala fotovoltaică a UAT Comuna Feleacu, Stocarea are rolul de a crește gradul de utilizare, de către obiectivele publice ale UAȚ, a energiei produse din surse regenerabile, cu respectarea caracterului de autoconsurm. Sistemul de stocare se încarcă exclusiv din producția centralei fotovoltaice și livrează energia în intervaiele în care centrala nu produce sau produce insuficient. Situația instalației de producere a energiei din surse regenerabile În prezent, analiza se raportează la proiectul „Centrală fotovoltaică pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile în vederea asigurării autoconsumului în Comuna Feleacu, județul Cluj”. Proiectul a fost depus într-o sesiune anterioară de finanțare, a fost declarat câștigător și se află în etapa de acordare/contractare a finanțării [se completează: programul/apelul de finanțare și numărul/data documentului de aprobare sau al contractului de finanțare). Centrala va fi implementată și pusă în funcțiune înainte de realizarea investiției în stocare. Astfel, la data punerii în funcțiune a sistemului de stocare, aceasta va constitui instalația existentă de producere a energiei electrice din surse regenerabile la care se conectează sistemul de stocare, în sensul Ghidului solicitantului. Centrala este alcătuită din 570 de module fotovoltaice monocristaline de 700 Wp și 8 invertoare trifazate (3 x 100 kW, 3 x 25 kW și 2 x 10 kW). Are o putere instalată de 399,00 k'Wp / 395,00 kW AC și este montată pe o structură fixă la sol, orientată spre Sud, cu înclinare de 25". Producția netă asumată în primul an de funcționare este de 465,11 MWh/an, iar în anul 20 scade la 414,85 MWhfan, ca urmare a degradării modulelor. Energia produsă este destinată acoperirii necesarului Page 17 of 152

Pagina 21

SEEI (3) ci == technology 180 3001:2015 de energie electrică al obiectivelor publice ale UAT. Amplasamentul Sistemul de stocare se amplasează în incinta centralei fotovoltaice, pe terenul situat în [localitatea/adresa], județul Ciuj. Terenul are o suprafață de [...] mp, este identificat cu nr. cadastral [...] (CF nr. [...]) și este proprietatea Comunei Feleacu. Racordarea sistemului de stocare se realizează în instalația de utilizare a centralei, în spatele punctului de măsurare, fără modificarea punctului de racordare [a rețea, în condițiile avizului tehnic de racordare emis pentru centrală. Analiza consumului de energie electrică la nivelul UAT Comuna Feleacu Sursa de date. Baza de calcul o constituie necesarul de energie electrică al locurilor de consum aflate în administrarea UAT, așa cum a fost centralizat în Studiul de fezabilitate al centralei fotovoltaice (Tabelele 2.1 și 2.2). Locurile de consum sunt identificate prin codul NIC, adresă, consum anual și program de funcționare. Metodologia de prelucrare a datelor, Documentația centralei tratează necesarul ca valoare anuală, respectiv ca medie lunară constantă. Pentru analiza de față datele au fost prelucrate astfel: a) Au fost verificate concordanța dintre Tabelul 2.1 și Tabelul 2.2 din SF-ul centralei și închiderea totalului. S-a adoptat structura din Tabelul 2.1, singura coerentă cu totalui de 469.201,50 kWh/an. b) Consumul anual al fiecărui loc de consum a fost descompus în: o sarcină de bază permanentă (24/7), formată din echipamente IT, alarme, iluminat de siguranță, stand-by și pompe; o componentă operațională, distribuită numai în zilele lucrătoare, după programul de funcționare 08:00--16:00, cu prelungire reziduală până la 17:00, și după coeficienți sezonieri lunari. c) Stația de încărcare a vehiculelor electrice a fost modelată cu un profil propriu 24/7, cu vârf de seară și consum mai ridicat în zilele nelucrătoare. d) Producția lunară asumată pentru centrală a fost distribuită orar pe baza geometriei solare a amplasamentului, în ora legală a României. Din aceasta s-au scăzut pierderile în rețeaua internă (9,30 MWh/an) și consumul propriu al sistemului CCTV (16,42 MWh/an). e) Consumul și producția au fost suprapuse oră cu oră pe un an complet de referință (2030: 8.760 ore, 250 zile lucrătoare, | 15 zile nelucrătoare). Au rezultat energia utilizată simultan, surplusul și deficitul. Rezultatele analizei. Page 18 of 152

Pagina 22

PE SEEI (o) ăi 3) technology mei eta, cartineat: sata titei 480 9001:2645 Au fost identificate 19 locuri de consum aflate în administrarea UAT Comuna Feleacu, cu un consum total de 469.201,50 kWh/an. Structura lor este următoarea: - 17 clădiri și obiective publice existente, cu NLC propriu; - un loc de consum existent în Gheorgheni, Principală FN; - o stație de încărcare pentru vehicule electrice de 1 x (50 + 22) kW, consumator viitor. Clădirile publice însumează 45 1.572,00 kWh/an (96,2%), iar stația de încărcare 1 7.629,50 kWh/an (3,8%). Consumul este concentrat: primele trei locuri de consum (Feleacu — Principală 137A, Gheorgheni — Principală 220A și Vâlcele — Principală 249 EN) reprezintă 43,8% din total. Comportamentul de consum Tipie pentru o administrație publică locală, în zilele lucrătoare, consumul agregat are o putere medie de circa 166 kW în intervalul 08:00-16:00, cu vârturi medii orare de circa 206 kW iarna; după ora 17:00, precum și în weekend și în sărbătorile legale, consumul scade la sarcina de bază de circa 12-14 kW. O zi lucrătoare consumă între 1.576 și 1.928 kWh, iar o zi nelucrătoare numai circa 344 kWh. Peste 70% din consumul anual are loc în intervalul 08:00-16:00 al zilelor lucrătoare. Detalcarea consumului pe fiecare loc de consum, pe luni și pe ore este prezentată în anexa de calcul, parte integrantă a prezentei documentații. Identificarea deficiențelor. Din analiza situației existente rezultă următoarele deficiențe, care justifică necesitatea investiției: Nepotrivirea în timp dintre producție și consum. Centrala fotovoitaică, după implementare, echilibrează consumul UAT la nivel anual: 447,8 MWh/an producție disponibilă față de 469,2 MWb/an consum, adică o acoperire aparentă de 95,4%. Analiza orară arată însă că numai 58,4% din consum poate fi acoperit simultan din producție, Doar 57,9% din producție are loc în intervalul de funcționare al obiectivelor. Surplus. de. energie neutilizat de obiectivele UAT. 173.974 kWh/an, adică 38,9% din producția centralei, sunt produși în momente în care obiectivele nu consumă. Din acest surplus, 82,7% apare în afara programului de funcționare: în weekend și în sărbătorile legale (68,9%) și în zilele lucrătoare după ora 16:00 (13,7%). Surplusul este prezent în 271 de zile pe an, iar în 75 de zile depășește 790 kWh/zi. Deficit acoperit din rețea: 195.377 kWh/an, adică 41,6% din consum, continuă să fie preluați din rețea, la prețul pieței. Din acesta, 75.371 kWh/an (38,6%) apar în orele fără producție fotovoltaică: seara, noaptea și dimineața la pornirea activității. Restul apare în orele cu producție insuficientă Page 19 of 152

Pagina 23

SEEI (GTAȚEI3 3) = technology e grrtta Crati cartii + 9278 Bcc i 130 90301:2015 din sezonul rece. Lipsa capacităților de stocare, Nu există capacități de stocare a energiei electrice care să permită corelarea în timp a producției cu consumul. Obiectivele publice funcționează numai până la ora 16:00—17:00 și nu funcționează în weekend, exact în intervalele în care centrala produce cea mai mare parte a surplusului. Programul obiectivelor este impus de natura serviciului public și nu poate fi modificat pentru a urmări producția. Consum distribuit pe un număr mare de locuri de consum. Cele 19 locuri de consum sunt situate în localitățile Feleacu, Gheorgheni, Vâlcele, Sărădiș și Casele Micești. Acest lucru impune gestionarea centralizată a energiei stocate, printr-un sistem de management energetic (EMS), și contorizarea distinctă a producției, a energiei încărcate și descărcate, a consumului din rețea și a injecției în rețea, conform cerințelor Ghidului. În raport cu aceste deficiențe, investiția propusă răspunde direct necesității de a valorifica pentru autoconsum energia produsă de centrala fotovoltaică a UAT. Investiția constă într-un sistem de stocare a energiei electrice în spatele contorului, conectat la centrala fotovoltaică aflată în implementare, încărcat exclusiv din producția acesteia. Totodată, investiția reduce energia achiziționată din rețea, diminuează cheltuielile publice cu energia și crește gradul de independență energetică a UAT, Verificarea preliminară arată că un sistem de stocare dimensionat în intervalul eligibil de 790-1.580 kWh utilizabili ar crește gradul de acoperire a consumului din surse regenerabile de la 58,4% la 74,6-76,8%. Centrala fotovoltaică — instalația de producere la care se conectează stocarea UAT Comuna Feleacu dispune de proiectul „Centrală fotovoltaică pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile în vederea asigurării autoconsumului în Comuna Feleacu, județul Cluj”, depus spre finanțare într-o sesiune anterioară de finanțare. Proiectul a fost declarat câștigător și se află în faza de acordare/contractare a finanțării [se completează: programul/apelul de finanțare și numărul/data documentului de aprobare sau al contractului de finanțare]. Centrala constituie instalația de producere a energiei electrice din surse regenerabile la care va fi conectat direct sistemul de stocare propus prin prezentul proiect, în sensul definiției din Ghidul solicitantului. Centrala este amplasată la sol și injectează energia produsă în Sistemul Electroenergetic Național (SEN), în vederea acoperirii necesarului de energie electrică al punctelor de consum ale UAT. Caracteristicile tehnice și energetice preluate din Studiul de fezabilitate a! centralei (denumit în continuare SF CEF) sunt sintetizate în tabelul următor. Page 20 of 152

Pagina 24

SEEI 2 technology Pe corintit 7%. cenificat: 323 150 3004:2015 Sursa în Caracteristică Valoare SF CEL 570 buc. x 700 Wp, monoecristaline, 132 celule, Module fotovoltaice Tab. 3.4, 3.2 randament > 22,5%
Invertoare trifazate (string)3 * 100 kW 13 x 25 KW +2 x 10 kW; randament! european > 98,4%
Putere instalată DC399,00 kWp aIndicatori de : realizare
Ă Putere instalată AC395,00 kWIndicatori de realizare Ă Di
Structură de , montajFixă, prefabricată oțel/aluminiu, orientare Sud, înclinare 25*Tab. 3.4
Producție netă anulo 465,11 MWh/anTab 34
Producție netă anul 20 (cu degradare)414,85 MWh/anTab. 3.5
Pierderi în rețeaua internă (LES + PTD)9,30 MWh/anCap. 3
Consum propriu tehnologic — sistem CCTV16,42 MWh/an, din care 9,58 MWh/an din SENCap. 3
Factor de capacitate (anul 1)_ 12,70%Ladicatori de rezultat
Tabelul 2.3.1 — Caracteristicile centralei fotovoltaice (conform SF CEE) Pentru indicatorii tehnici ai Ghidului (ST.1-ST.6), puterea instalată a centralei existente P_RES se preia din documentația tehnică și de racordare (ATR/certificat de racordare), În prezenta analiză s-a utilizat P_RES = 395 kW (puterea nominală AC a invertoarelor), rezultând intervalul eligibil al energiei utilizabile 2 x P_RES <E_use <4 x P_RES, respectiv 790 kWh < E_use < 1.580 kWh. Dacă documentația de racordare consemnează puterea instalată de 399 kW, intervalul devine 798— 1.596 kWh; concluziile analizei nu se modifică. Page 21 of 152

Pagina 25

, 5) aa! de co == SEEI 5 2 190 9091:2815 Punctele de consum ale UAT Comuna Feleacu Necesarul de energie electrică al UAT este format din 19 puncte de consum, cu un consum total de 469.201,50 kWh/an. Dintre acestea, 18 sunt clădiri și obiective publice cu program de funcționare de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar unul este un consumator viitor — 0 stație de încărcare pentru vehicule electrice de 1 x (50 + 22) kW, cu funcționare 24/17, Inventarul, conform Tabelului 2.1 din SF CEF (NLC conform Tabelului 2.2), este prezentat mai jos. Consum anal Punct de consum i Poudere i Program [Want i 2552032 | Feleacu, Valea Caprioriei 2 1.656,00 9,4% LV 08-16
22533371Feleacu, Ste. Televiziunii GIA2 23.172,0051%LV 08-16
32530150Sărădiș, Str. Principală 3A15.888,0034%LV OB-16
42526305Feleacu, Str, Principală L37A96.432,0020,6%L-VOB-16
52525862Gheorgheni, Principală 83437.008,0019%LV 08-16
62548861Feleacu, Principală 371C25.16,005,5%LV 08-16
72526289Gheorgheni, Principală 220A57.312,0012,2%LV 08-16
82553889Casele Micești, Principală LEN4.800,0010%L-VOB-16
93932506Feleacu, Principală 1 12 EN30.564,006,5%LV 08-16
103932503Vatcele, Sur, Principală 355422.848,0049%LV 08-16
îi8207023Valcele, Str. Principală 158E26.964,0057%LV 08-16
122526286Feleacu, Str, Televiziunii 49LA10.452,0022%LV 08-16
13 12533372Feleacu, Ste. Principală (3113.320,0028%LV 08-16
142326288Feleacu, Str. Principală I43A420000,1%LV 08-16
13 12526290Gheorgheni, Principală 270A588,000,1%LV 08-16
163932499Valcele, Principală 249 FN51.924,0011%LV 08-16
179010336Feleacu, Principală EN25.404,0054%LV 08-16
187Gheorgheni, Principală EN6.504,001,4%LV 08-16
19_Stație de încărcare vehicule electrice 1 x (50 + 22 kW), Feleacu, Principală EN1.629,303,8%247 =
TOTAL469.201,50100,0%
Tabelul 2.3.2 — Inventarul punctelor de consum Page 22 of 152

Pagina 26

SEEI technology e EOPiteat CI certneat: 3278 5 miti 130 9081:2015 Consumul este puternic concentrat: primele trei puncte de consum (ne. 4, ? și 16) totalizează 43,8% din necesar, iar primele opt depășesc 75%. Patru puncte de consum au sub 5 MWh/an fiecare și, împreună, reprezintă sub 1,6% din total. Deficiențele analizei energetice existente Centrala fotovoltaică a UAT Comuna Feleacu, aflată în implementare, asigură la nivel anual o producție comparabilă cu necesarul de energie electrică al obiectivelor publice. Pentru evaluarea necesității stocării, relevantă este însă corelarea în timp dintre momentul producerii energiei și momentul consumului acesteia. Din analiza orară a producției și a consumului rezultă următoarele deficiențe: 1. Producția fotovoltaică continuă după încheierea programului obiectivelor, Obiectivele publice ale UAT funcționează de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, cu o activitate reziduală până la ora 17:00, Centrala produce energie și după acest interval, în special în lunile aprilie-septembrie, când producția se prelungește până după ora 20:00. În luna iulie, circa 21% din producție are loc după ora 16:00, iar la nivel anual 15,2% din producție se realizează după ora 16:00, când consumul obiectivelor revine la nivelul sarcinii de bază (circa 12-14 kW), 2. Producția fotoveltaică este integrală în zilele de weekend și de sărbători legale, când obiectivele nu funcționează. Anul de referință are 115 zile nelucrătoare (sâmbete, duminici și sărbători legale), în care centrala produce la capacitate normală, iar obiectivele consumă numai sarcina de bază, circa 344 kWh/zi. În aceste zile se produce 31,0% din energia anuală a centralei, în timp ce consumul obiectivelor reprezintă doar 8,4% din consumul anual. Într-o zi nelucrătoare, practic întreaga producție rămâne ncutilizată de obiectivele UAT: în medie 1.043 kWh/zi, iar într-o zi senină de vară până la circa 2.675 kWh. 3. Surplus de energie neutilizat simultan de obiectivele UAT. Ca urmare a celor două situații de mai sus, 173.974 kWh/an (38,9% din producția disponibilă a ceniralei) sunt produși în momente în care obiectivele nu consumă. Din acest surplus: o 68,9% apare în zilele de weekend și de sărbători legale; o 13,7% apare în zilele lucrătoare după ora 16:00; o restul apare la mijlocul zilelor însorite, când producția depășește momentan Page 23 of 152

Pagina 27

„=75EE! feste PP technology Înca st Pi consumul. Surplusul este prezent în 271 de zile pe an. 4. Consum preluat din rețea în intervalele fără producție. În paralel, 195.377 kWh/an sunt preluați din rețea, Din aceștia, 75.371 kWh/an apar în orele în care centrala nu produce: seara, noaptea, dimineața la pornirea activității și în prima zi iucrătoare după weekend. Consumul din aceste intervale include sarcina de bază a clădirilor, vârful de seară al stației de încărcare pentru vehicule electrice și consumul de noapte al sistemului CCTV al centralei. 5. Lipsa unei capacități de stocare, În prezent nu există o capacitate de stocare care să permită preluarea energiei produse după ora 16:00 și în zilele nelucrătoare și livrarea ei în intervalele fără producție. Programul de funcționare al obiectivelor este determinat de natura serviciului public și nu poate fi adaptat ferestrei de producție a centralei. în concluzie, deficiența principală a situației existente constă în faptul că producția centralei fotovoltaice are loc și după ora 16:00 și integral în zilele de weekend și de sărbători legale, intervale în care obiectivele UAT nu funeționează. Ca urmare, doar 58,4% din consumul obiectivelor poate fi acoperit simultan din producția proprie, deși ia nivel anual producția și consumul sunt comparabile. Capitolul 2.4 cuantifică detaliat această nesimultaneitate, pe care investiția în sistemul de stocare o rezolvă. 2.4. Analiza cererii de energie electrică și a suprapunerii consum — producție Metodologia de analiză Analiza a fost realizată pe un model orar cu 8.760 de intervale (un an calendaristic complet), pe baza calendarului anului 2030 — primul an ulterior termenului-limită de finalizare a investiției (31.12.2029), an în care Ghidul definește indicatorii proiectului. Anul de referință are 250 zile lucrătoare și 115 zile nelucrătoare (104 zile de sâmbătă și duminică și 11 sărbători legale care cad în zile lucrătoare, conform Codului muncii: 1-2 ianuarie, 7 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare doua zi de Paști — 26 și 29 aprilie, | mai, a doua zi de Rusalii — 17 iunie, 15 august, 25-26 și a decembrie). Toate orele sunt exprimate în ora legală a României (EET/EEST), fiecare intervaj orar fiind notat prin ora de început. Modelarea consumului Pentru fiecare punct de consum i, consumul anual E_i din Tabelul 2.1 a fost descompus în două componente: Page 24 of 152

Pagina 28

= SEEI ) technalo technology e te nciărit 079... cargcat aa Ea SET : 150 9004:20145 * sarcina de bază — consum permanent, 24 de ore din 24, 7 zile din ? (echipamente IT și de comunicații, sisteme de alarmă și supraveghere, iluminat de siguranță, echipamente frigorifice, consum în stand-by, pompe și automatizări ale instalațiilor), egală cu o cotă b din consumul anual, distribuită uniform: P_bază,i = E_i x b / 8.760; - componenta operațională — consumul generat de activitate (iluminat, echipamente de birou și de deservire a publicului, instalații auxiliare ale încălzirii, climatizare), epală cu E_i x (| — b), distribuită numai în zilele lucrătoare, după un profil orar al activității și un coeficient sezonier lunar. Consumul orar rezultă din relația: C_i(h) = E_i x b / 8.760 +E._i x (| —b) x w(h), unde w(h) = z(h) x s(m) x a(ora) / iz x s x a], z(h) = 1 în zilele lucrătoare și O în cele nelucrătoare, s(m) = coeficientul sezonier al lunii, iar a(ora) = ponderea orară a activității. Relația conservă exact consumul anual din SF CEF pentru fiecare punct de consum. Punctele de consura au fost grupate în clase de comportament în funcție de mărimea consumului, clasă care determină ponderea sarcinii de bază: la consumatorii foarte mici, consumul permanent (de ordinul zecilor de wați) reprezintă o parte importantă din total, în timp ce la clădirile mari predomină componenta de activitate. | : Sarcină ! Ne. Consum i Deseriere ! ; Pondere! de buză Clasa i "puncte kW hfanj KW] A Clădire publică -- consumator mare (> 50 MWh/an) 25% 3 205.668,00 | 43,8% 5,87 i E a N Clădire publică = consumator mediu (15-50 B 22% 8 208.164,00 | 444% 5,23 MYW/hian)
CcClădire publică -- consumator mic (5--15 MWh/an)20%330.276,006,5%9,69
DPunct de consum foarte mic (< 5 MWh/an)oaa 174640016%0,34
EStație de încărcare vehicule electrice (24/7)profil propriu ,117.629,503,8%-
nora19469.2015011000%1243
Tabelul 2.4.1 — Clasele de comportament de consum Profilul orar al activității reflectă programul de funcționare deciarat (08:00-16:00), cu pornirea instalațiilor între 07:00 și 08:00, o scădere ușoară în intervalul de prânz și o activitate reziduală între 16:00 și 17:00-—18:00 (plecarea personalului, curățenie, închiderea echipamentelor). Coeficienții sezonieri reflectă durata mai mare de utilizare a iluminatului artificial și funcționarea Page 25 of 152

Pagina 29

SEEI PI technoiogy Ema fu, cerutieat + 3a7p astra 180 3994:2845 auxiliarelor instalațiilor de încălzire în sezonul rece, respectiv climatizarea în lunile iunie-iulie, Interval orar Pondere activitate Coclicicnt sezonier 06:00-07:00 1,9% Ianuarie IT
07:00-98:0046%Februarie Ro
08:00-09:0010,2%Marie o
09:00-10:00MRAprilie i
10:00-1 1:00120%Mai 0,90
11:00-12:0012,0%Tunie 0,93
12:00-13:00 13:00-14:0010,6% 1%Iulie 0,95 August 0,92
14:00-15:0010,6%Septembrie 0,53
15:00-16:009,3%Octombrie 1,00
16:00-17:00 17:00-18:004,6% a oNoiembrie 1,07 Ia “Decembrie NED sezonieri
Tabelul 2.4.2 — Profilul orar al activității în zilele lucrătoare și coeficienții Notă: în afara intervalului 06:00--18:00, precum și în zilele nelucrătoare, consumul clădirilor este egal cu sarcina de bază. Coeficienții sezonieri se normalizează automat astfel încât consumul anual să rămână cel din SF CEF. Stația de încărcare pentru vehicule electrice a fost modelată cu un profi! propriu, specific stațiilor publice amplasate pe un traseu rutier cu trafic de tranzit (DN): utilizare redusă noaptea, creștere de la ora 07:00, nivel moderat la mijlocul zilei și vârf între 17:00 și 20:00, cu un consum zilnic cu 15% mai mare în zilele nelucrătoare și o ușoară majorare iarna (consum suplimentar pentru climatizarea bateriilor și a habitaclului). Modelarea producției Producția lunară este cea asumată în SF CEF pentru primul an de funcționare (Tabelul 3.4, total 465,11 MWh). Distribuția orară în cadrul fiecărei zile a fost determinată pe baza geometriei solare a amplasamentului (46,71* N; 23,602 E; altitudine 730 m) și a configurației centralei (orientare Sud, înclinare 25%), cu biblioteca de calcul fotovoltaic pvlib: poziția Soarelui, iradianța pe cer senin Page 26 of 152

Pagina 30

SEEI (Bes) a) technalo 9 e Sirincie detga certineat: 127820 150 9004:2015 (modelul Incichen) și transpunerea pe planul modulelor (modelul Hay-Davies). Profilul relativ rezultat a fost normalizat astfel încât energia fiecărei luni să fie egală cu valoarea din SF CEF, Calculul în ora legală este esențial: în perioada de vară, amiaza solară la Feleacu are loc în jurul orei 13:25, iar producția se prelungește până după ora 20:00. Din producția la ieșirea din invertoare s-au scăzut pierderile în rețeaua internă (LES + PT: 9,30 MWh/an, proporțional cu producția) și consumul propriu al sistemului CCTV al centralei (16,42 MWh/an, respectiv 1,874 kW în regim continuu). Rezultă producția disponibilă pentru acoperirea consumului obiectivelor UAT. Mărimile de bilanț * Consum acoperit simultan — în fiecare oră, minimul dintre producția disponibilă și consum; » Surplus — energia produsă peste consumul simultan (produoție — consum, când este pozitivă), care nu poate fi utilizată de obiectivele UAT în momentul producerii; - Deficit — consumul care nu este acoperit simultan de producție (consum — producție, când este pozitiv) și care se preia din rețea; - Rata de autoconsum simultan = consum acoperit simultan / producție disponibilă; gradul de acoperire simultană = consum acoperit simultan / consum total. Bilanțul este realizat la nivelul agregat al tuturor punctelor de consum ale UAT, în aceeași abordare cu cea din SE CEF (energia produsă de centrală este destinată acoperirii necesarului tuturor obiectivelor UAT). Consumul anual pe puricte de consumi 4. Feieacu, Str, Principată L37A 7, Gheorgheni, Principală 2204 15, Vâlcele. Principală 249 FN $. Gheorgheni, Principală B3A $. Feleac, Principală 112 FN 15, Vâlcele, Ste, Principală I5BE 6. Feteacu, Principală 3710 17. Feteacu, Principală FN 2. feleacu, Str. Televiziunii 614A 10. Vâlcele, Str. Principala 3554 33. Stație de încărcare vehicule electrice 3. Sărădiș, Str. Principală 3A 13. Feleacu, Str, Principală 131 12, Feleacu, Str. Teteviziunii 4914 18. Gheorgheri, Principală FN 8. Casele Micești, Principală 1 FN 1. Feleacu, Vatea Caprioriei 2 ȘI 1. o 20 40 so Lu] 198 Cansum anual (MWhyan] Figura 2.4.1 — Consumul anual pe puncte de consum și clase de comportament Page 27 of 152

Pagina 31

(EBD aa) gs SEEI n ErTitai CEZ, cepurieat 1278 Si miei 150 3004:2045 Comportamentul de consum agregat al UAT Comportamentul de consum al UAT este tipic pentru o administrație publică locală: în zilele lucrătoare consumul crește brusc între 07:00 și 09:00, se menține pe un palier ridicat până ia 16:00 și revine la nivelul sarcinii de bază după ora 17:00-18:00. Puterea medie a consumului agregat în intervalul 08:00-—16:00 al zilelor lucrătoare este de 165,72 kW (de la 188,39 KW în ianuarie la 150,32 kW în mai), iar puterea medie orară maximă este de circa 205,81 kW, în zilele lucrătoare din ianuarie. În nopti, în weekend și în sărbătorile legale, consumul scade a 12,13 kW (sarcina de bază a clădirilor), la care se adaugă consumul stației de încărcare — în medie 14,34 kW în zilele nelucrătoare. În valori zilnice, o zi lucrătoare medie consumă între 1.576 kWh (mai) și 1.928 kWh (ianuarie), în timp ce o 7i nelucrătoare consumă în medie numai 344 kWh — de citea cinci ori mai puțin, Această asimetrie între zilele lucrătoare și cele nelucrătoare este factorul determinant al surplusului de energie analizat în continuare. Zi lucrătoare (L-V) Zi nelucrătoare (S, D, sărbători) 200 + lanuarie _. Aprilie | [kW] dle | „++ Octombrie! if 150 - orară medie 109 + Putere Figura 2.4.2 — Profilul orar mediu al consumului agregat — zi lucrătoare și zi nelucrătoare (ianuarie, aprilie, iulie, octombrie) Page 28 of 152

Pagina 32

ȘEEI 088 = Pe technology ne tari ama Consum Fereastră de timp Pondere (IWh/an] . Zile nelucrătoare 39.590,60 8,4% i Ă
Zile fucrătoare — înainte de 08:00474563310,1%
Zile lucrătoare — 08:00-16:00331.438,5570,6%
zile tuorătoare — 16:00-17:00198302 i42% o
Zile lucrățoare după 17:0030.833,006,6%
a TOTAL46920150100,0%
| Tabelul 2.4.3 — Repartizarea consumului anual pe ferestre de timp Peste 71% din consumul anual are loc în intervalul 08:00--16:00 al zilelor lucrătoare, iar numai 8,4% în zilele nelucrătoare, deși acestea reprezintă 31,5% din zilele anului. Consumul lunar - model orar vs. ipoteza de consum uniform > bă pi a “ A MWhfiiună = bă 197 an feb Mar Apr Mai lun lul Aug Sep Oct Noi Dec Clădiri publice (model orar) - Stație încărcare VE Baa Necesar lunar uniform din SF PV (39,10 MWh) | mm Figura 2.4.3 — Consumul lunar — model orar vs. ipoteza de consum uniform din SF CEF Page 29 of 152

Pagina 33

SEEI (ara at) == technologu pct carenta TR 180 8001:2015 Tabelul 2.4.4 — Consumul lunar al UAT — model orar vs. ipoteza uniformă din SF CEF Consum : Consum Zile Zile Consum Ipoteza SEF Diferență | Luna cladiri stație VE lucrătoare nelucrătoare total [kWh] CEE [Wa kWh] vu] va] Ianuarie 19 12 39.168 1.644 40.811 39.100 1711
Februarie Martie Aprilie20 2 20e 0 1038.501 38575 349451437 1510 140639.938 40.085 36.35139.100 3100 39.100838 985 -2749
Mai funie22 19936.340 1330LAL5 1399237.754 34.50939.100 39.100-1.346 459
Iulie23839.1681.46740.635391001.535
August211035.6771.48137.15839.100-1.942
Septembrie21935.6761.37137.04739.100-2.053
Octombrie Noiembrie Decembrie3 208 291 11"a075a 239,732 39926Lasa 1.457 1.60642.192 41.189 1.53339.100 39.100 39.1003.092 2089 2433
TOTAL259115451.572171.6304692201469201op
Variația lunară a consumului este determinată atât de sezonalitate, cât și de numărul de zile lucrătoare din fiecare lună (de exemplu, ianuarie și iunie au numai câte 19 zile lucrătoare, ca urmare a sărbătorilor legale care cad în zile lucrătoare). Page 30 of 152

Pagina 34

| ; Putere | , ! | | II Consum Putere: | ! Consum Sareina Consum zi 1 medie , pă | “consum | consum ! | | zi medie | Punct de consum | Ciasa | anual de bază nelucrătoare ' orară consum consum! zile ' în ore ! lucrătoare 09-16 : , kWh] W + Îi h/zi] may, D8-16 16-17; neluer. ! fără ; [i] TRW PV ] Feleacu, Valea Caprioriei 2 D 1.656 0,08 5,8 1,8 051 n 0,8 61,6% | | 39% 12,6% 23,4% | al |
2Feleacu, Str. Televiziunii 6144B23.7720,6088,5143„ sp: 10,85 1 73,3% 4,2% i6,0%
3Sărădiș, Str. Principală 3AB15.8880,4059,19,65,82 725 73,3% 42%6,9%
4Feleacu, Str. Principală 1374A96.4322,75355.356.03439 42475 1 713% 42%79%
5 6Gheorgheni, Principală 834 Feleacu, Principală 371CB B37.098 25.7169,93 e m 0,65137,8 95,722,3 _ 15,513,56 16,89 73,3% i 42% i Po 9,42 11,74 73,3% i 42%6,9% 6,9%
7Gheorgheni, Principală 2204A57.3121,64211,2394320,44 25,41 71,3% 42%7,9%
8Casele Micești, Principală 1 FND4.80002216,8531,48 181 61,6% 3,9%12,6%
9Feleacu, Principală 112 FNB30.5640,77113,818,411,20 13,95 73,3% 4,2%6,9%
10'Valcele, Str. Principală 355AB22.8480,5785,13,8837 1043 733% 42%69%
11Vâlcele, Str. Principală 158EB26.964 i0,68100,416,39,88 12,31 73,3% 4,2%6,9%
12Feleacu, Str. Televiziunii 4914C10.4520,2439,25,73,90 4,86! 74,6% 4,3%6,3%
13Feleacu, Str. Principală 131Cc13.3200,3049,9734,97 6,20 746% 43% Ă1 6,3% i
14,7% | | 14,7% ! 161%] 14,7% | - 14,7% | | 16,1% [234%] 14,7% . [147% 14,7% i 13,7% | 13,7% | | Page 31 of 152

Pagina 35

», SEEI technology Putere Consum Putere | Consum arcina Consum zi medie p 9 Yoconsum consum zi medie r. | Punct de consum Clasa. anual de bază : nelucrătoare orară consum consum! zile în ore | | | lucrătoare 48-16 | KW IW] [kW p/zi] max. i 08-16 16-17 | nelucr, fără i i : : [kW h/zi] Is] | IRI. | 14 |Feleacu, Str. Principală 1434 | D 420 0,02 1,5 05 0413 016 61,6% | 39% | 126% | 234% | î |
15 16Gheorgheni, Principală 2704 Vâlcele, Principală 249FND A588 51.9240,03 1,4824 19139,6 35,608 022 61,6% 18,52 23,02 71,3%3,9% 12,6% 42% 79%
17Feleacu, Principală FNB254040,6494,6153931 11460 1 755%42% 69%
18Gheorgheni, Principală ENC65049,1524,4352,42 3,03 74.80%13% 63%
19Stație încărcare VE, Feleacu, Principală FNE17.6300,1446,1532251 444 285%49% 34,7%
TOTAL469.201122717184344,165,72 2 2170,6%42% 84%
234%! | 16%) [147% 13,7% 32,2% 161% Tabelul 2.4.5 — Indicatorii de comportament de consum pe puncte de consum Notă: pentru stația de încărcare VE, coloana „Sarcina de bazăi "indică puterea medie orară minimă. Consumul în ore fără producție PY include nopțile, serile și diminețile în care centrala mu produce. Comportamentul de consum pe fiecare punct de consum Punct de consum Feb Mar Apr Mai tun Aug Sep Oce Noi Toral Feleacu, Valea Caprioriei 2 133 132 145 Da! - Feleacu, Str, Televiziunii 6144. azi 203 | ua Țisu ] 11.39 2063 1.875 1.877 îi 2.148 | 2.094 1 2.103 Page 32 of 132

Pagina 36

i
800'L€ _susz SLI ste , 097'£ oaza i bec vaca ; 1767 ocozCLELS £90s 9t0's L9L'S ist008P ; 1fe : lb 8zt _8£_vos'0£ PoL'€ £697 €lrz8y8 ze 2707 £I0T ț 081_ 969 Sol 93t'7 976 : 9Lt'c CI6 SL7 73L_ 0ze'tr 07p 931 LE i LUI 98 i 9s0'1 te _ Ă88s __PI6IS__ 7s L8s% IS LV SoLYPOp'sT ___P0s9 E LA 315 635 _ _ _ S00'7 IS0891 9091 LSPI stpi Let10769 £ts1b 68T1b Z6l'7p LPULE
0767 eanzsesS8£ție081LI cea Z570 _VEid itiP00Z TISligiSSULE
ice era696%ipsyz851Opre 6pisi îi 9£33 OSPOTI s9s5viSEP
OLE 1aeizii19€97 iL9ITI6! T9L126 LAE4ă Igșsei it66£16OSPE.
s:s7 oz 0987 TOI Lere ore 1erzLl9t Opt 3 s63v L8Y15£ 9L€ 0lp 007Sp? 2987 1197 197Legi 991 Zs61 s6!29317 Lisi P30 L08 7 POE £6$ z La i ti ss5901 pe 37O fe 1 _ EV Ii 9£ îi stLică alt 9 TOP Qs stPt sii SsirtTyO'7 17s £96'i 705 N DL ss LET 155sit! 901 isi tibiPSL LE ISE'9E SR0OP Stoc
ice 1ez696%viAXĂ861Oycz 296SStI s€53 TOS?POrz s9sPo!1I80P
YE8 Dice pledpuud papua “uayâ0ayr) 'notopoăVOZI eredioui “Tusy8.10945)Nd 1 EIPdDund "N$391A 99se)NA ZII Eediouiag “nozajagVS6£ eledrouluq “AS “2199184851 VI6b Plediouud HuniziAao L "15 "IS “219919A nopaleuTEI VEpl Elediouuuq &lediouaa NS “NS “noeopa “noe2l24VOLT Na 67 Plediurzd Eedioutid “1u5u3109U0 “A199IEA_ Nă NA Eedioulag Eledioulag “noeo24 “TuouSI02u5)A BaeoaBouj des1YLOL
Ss 9L86OILIL ZI€1 șISI 91LI 816
388's1 iv ISI 0 | £e€ 9071 93eq 001 PP8 | ev 698 vSzI PI9L _ Ipunyu £se] 9E9L 44] Lei 199 uunsuoo ap sn [Zi L80L aound | Li îi MEL 894 3d nun] stz! ivi | jhuinSu0) LT 8 — _ 9"p'7 iSti 908 In]2quL 6iti țoce _ UI VE VLE1 l33S) FiGajouy>aș nSu03 3p gledpouid Eredoulud | Pung "08 "AS "Îpeizs “noeojoq Lă

Pagina 37

SEEI == technology Sritere the, ceruta aaag te 150 3001:2015 Descrierea comportamentului de consum pe fiecare punct de consum Pentru fiecare punct de consum se prezintă comportamentul rezultat din consumul anual declarat, din programul! de funcționare și din clasa de comportament. Descrierile se vor completa cu destinația fiecărei clădiri, conform evidențelor UAT. Punctul de consum nr. Î — Feleacu, Valea Caprioriei 2 (NLC 2552032) Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 1.656,00 kWh/an — 0,35% din consumul total. Consumul este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,076 kW, care reprezintă aproximativ 40% din consumul anual; activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,51 kW. O zi lucrătoare medie consumă 5,8 kWh, iar o zi nelucrătoare 1,8 kWh. Impactul asupra bilanțului global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele nelucrătoare, 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 125 kWh (iunie) și 148 kWh (octombrie). Punctul de consum ar. 2 — Feleacu, Str, Televiziunii 6144 (NLC 2533374) Consumator mediu (clasa B), cu 23.772,00 kWh/an — 5,1% din consumul total, locul 9 ca mărime. Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 8,71 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 10,85 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 88,5 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 14,3 kWh (sarcină de bază de 0,60 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00--16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din consur are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul lunar variază între 1.739 kWh (iunie) și 2.148 kWh (octombrie). Punctul de consum nr, 3 — Sărădiș, Str. Principală 3A (NLC 2530150) Consumator mediu (clasa B), cu 15.888,00 kWh/an — 3,4% din consumul total, locul 12 ca mărime. Comporțamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L—YV 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:09, se inenține la o putere medie de 5,82 kY pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 7,25 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 59,1 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 9,6 kWh (sarcină de bază de 0,40 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din Page 34 of 152

Pagina 38

SEEI (E 3) = technology Seara aici cartineat; sa Tati 130 8601:2045 consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 1.162 kWh (iunie) și 1.436 kYWh (octombrie). Punctul de consum nr. 4 — Feleacu, Str. Principală 137A (NLC 2526305) Consumator mare (clasa A), cu 96.432,00 kWh/an — 20,6% din consumul toțal al UAT, locul | ca mărime. Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare consumul pornește la ora 97:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00, activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de 355,3 kWh, cu o putere medie de 34,39 kW în intervalul 08:00-—1 6:00 și o putere medie orară maximă de circa 42,75 kW în lunile de iarnă. În nopți, în weekend și în sărbătarite legale rămâne activă numai sarcina de bază, de circa 2,75 kW (66,0 kWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 7.087 kWh (iunie) și 8.693 kWh (octombrie), Punctul de consum nr, 5 — Gheorgheni, Principală S3A (NLC 2525862) Consumator mediu (clasa B), cu 37.008,00 kWh/an — 7,9% din consumul total, locul 4 ca mărime. Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul! L—V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 13,56 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 16,89 kW în ianuarie, și revine ia sarcina de bază după ora 17:00, O zi lucrătoare medie consumă 137,8 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 22,3 kWh (sarcină de bază de 0,93 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 2.707 kWh (iunie) și 3.344 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 6 -—- Feleacu, Principală 371C (NLC 2548861) Consumator mediu (clasa B), cu 25.716,00 kWh/an — 5,5% din consumul total, locul 7 ca mărime. Comportamentul este cei ai unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L—V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 9,42 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 11,74 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 95,7 kWh, iar o zi neincrățoare numai 15,5 KWh (sarcină de bază de 0,65 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% Page 35 of 1582

Pagina 39

(63 5 SEEI = technology ace e cacunet 3000 5 50 9984;2015 din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul hinar variază între |.881 kWh (iunie) și 2.324 k'Wh (octombrie). Punctul de consum nr. 7 — Gheorgheni, Principală 2204 (NLC 2526289) Consumator mare (clasa A), cu 57.312,00 kWh/an — 12,2% din consumul total al UAT, locul 2 ca mărime, Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare consumul pornește la ora 07:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00, activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de 211,2 kWh, cu o putere medie de 20,44 kW în intervalul 08:00-—16:00 și o putere medie orară maximă de circa 25,41 kW în lunile de iarnă. În nopți, în weekend și în sărbătorite legale rămâne activă numai sarcina de bază, de circa 1,64 kW (39,3 KWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 4.212 kWh (iunie) și 5,167 kWh (octombrie). Punctul de consum ur. 8 — Casele Micești, Principală 1 FN (NLC 2553889) Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 4.800,00 kWh/an — 1,02% din consumul total. Consumul este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,219 kW, care reprezintă aproximativ 40% din consumul anual, activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 1,48 kW. O zi lucrătoare medie consumă 16,8 kWh, iar o zi nelucrătoare 5,3 kWh. Impactul asupra bilanțului global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00--16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fatovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 361 kWh (iunie) și 428 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 9 —- Feleacu, Principală 112 FN (NLC 3932506) Consumator mediu (clasa B), cu 30.564,00 kWh/an — 6,5% din consumul total, locul 5 ca mărime. Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L—V 08:00--16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 11,20 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 13,95 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 113,8 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 18,4 kWh (sarcină de bază de 0,77 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% Pape 36 of 152

Pagina 40

SEEI (Causa D= technology Saar cerucat 32785 180 2081:2015 din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 2.236 kWh (iunie) și 2.762 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 10 — Vâlcele, Str. Principală 355A (NLC 3932503) Consumator mediu (clasa B), cu 22.848,00 kWh/an — 4,9% din consumul total, locul 10 ca mărime. Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 8,37 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 10,43 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 85,1 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 13,8 kWh (sarcină de bază de 0,57 kW), 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul bunar variază între 1.671 kWh (iunie) și 2.064 kWh (octombrie). Punctul de consum ar. [1 -- Vâlcele, Str. Principală 158E (NLC 8217023) Consumator mediu (ciasa B), cu 26.964,00 kWh/an — 5,7% din consumul total, locul 6 ca mărime. Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 9,88 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 12,31 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 100,4 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 16,3 kWh (sarcină de bază de 0,68 kW). 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 1,972 kWh (iunie) și 2.436 kWh (octombrie), Punctul de consum nr. 12 -- Feleacu, Str, Televiziunii 49LA (NLC 2326286) Consumator mic (clasa C), cu 10.452,00 kWh/an — 2,2% din consumul total. Clădirea are un grad redus de încărcare, cu activitate concentrată în programul L—V 08:00-16:00, la o putere medie de 3,90 kW (maxim mediu orar de circa 4,86 kW). O zi lucrătoare medie consumă 39,2 kWh, iar în zilele nelucrătoare consumul se reduce la 5,7 kWh/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,24 kW. 74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar 6,3% în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 762 kWh (iunie) și 946 kWh (octombrie). Punctul de consum ar. 13 — Feleacu, Str. Principală 131 (NLC 2533372) Consumator mic (clasa C), cu 13.320,00 kWh/an — 2,8% din consumul total. Clădirea are un grad Page 37 of 152

Pagina 41

SEEI (as) ea) = technology cre Am, ceruneat > aq Es 450 8004:2015 redus de încărcare, cu activitate concentrată în programul L-V 08:00-16:00, la o putere medie de | 4,97 kW7 (maxim mediu arar de circa 6,20 kW). O zi lucrătoare medie consumă 49,9 kWh, iar în zilele nelucrătoare consumul se reduce la 7,3 kW h/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,30 kW. 74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar 6,3% în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 971 kWh (iunie) și 1.205 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 14 — Feleacu, Str. Principală 1434 (NLC 2526288) Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 420,00 kW h/an — 0,09% din consumul total. Consumul este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,019 kW, care reprezintă aproximativ 40% din consumul anual, activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,13 kW. O zi lucrătoare medie consumă 1,5 kWh, iar o zi nelucrătoare 0,5 kWh. Impactul asupra bilanțului | global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend. 61,6% din consumul anua! se realizează în intervalul 08:00-16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 32 kWh (iunie) și 37 kWh (octombrie), Punctul de consum nr. 15 — Gheorgheni, Principală 2704 (NLC 2526290) Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 588,00 kWh/an — 0,13% din consumul total. Consumul este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,027 kW, care reprezintă aproximativ 40% din consumul anual; activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,18 kW. O zi lucrătoare medie consumă 71 kWh, iar o zi nelucrătoare 0,6 kWh. Impactul asupra bilanțului globai este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00--16:00, 3,9% între 16:00 și 17:08, iar 12,6% în zilele nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 44 kWh (iunie) și 52 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 16 — Vâlcele, Principală 249 FN (NLC 3932499) Consumator mare (clasa A), cu 51.924,00 kWh/an — 11,1% din consumul total al UAT, locul 3 ca mărime. Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare consumul pornește la ora 07:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00, activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de Page 38 of 152

Pagina 42

sI SEEI (35) D= imocz PEcttre u ce cacițeat : a Tea t 150 8001:2015 191,3 kWh, cu o putere medie de 18,52 kW în intervalul 08:00—1 6:00 și o putere medie orară maximă de circa 23,02 kW în lunile de iarnă, În nopți, în weekend și în sărbătorile legale rămâne activă numai sarcina de bază, de circa 1,48 kW (35,6 KkWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 3.816 kWh (iunie) și 4.681 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 17 — Feleacu, Principală FN (NLC 9010336) Consumator mediu (clasa B), cu 25.404,00 kWh/an — 5,4% din consumul total, locul 8 ca mărime. Comportamentul este cel ai unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului, strict legată de programul LV 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere medie de 9,31 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 11,69 kW în ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 94,6 kWh, iar o zi nelucrătoare numai 15,3 kWh (sarcină de bază de 0,64 kW), 73,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul lunar variază între 1.858 kWh (iunie) și 2.295 kWh (octombrie). Punctul de consum nr. 18 — Gheorgheni, Principală FN Consumator mic (clasa C), cu 6.504,00 kWh/an — 1,4% din consumul total. Ctădirea are un grad redus de încărcare, cu activitate concentrată în programul L.—V 08:00-16:00, la o putere medie de 2,42 kW (maxim mediu orar de circa 3,03 kW). O zi lucrătoare medie consumă 24,4 kWh, iar în zilele nelucrătoare consumul se reduce la 3,6 kWh/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,15 kW. 74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-.16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar 6,3% în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 474 kWh (iunie) și 589 kWh (octombrie). Punctul de consum nr, 19 — Stație de încărcare vehicule electrice 1 x (50 + 22 kW), Feleacu, Principală EN Consumator viitor, cu funcționare 24/7, cu un consum estimat de 17.629,50 kWh/an (3,8% din total), în medie 48,3 kWh/zi. Utilizarea unei stații publice de încărcare amplasate pe un traseu cu trafic de tranzit este determinată de sosirea utilizatorilor, nu de programul instituțiilor: sesiunile de încărcare cresc după ora 07:00, se mențin la un nivel moderat la mijlocul zilei și ating vârful între 17:00 și 20:00 (putere medie orară maximă de circa 4,44 KW), cu un consum mai ridicat în zilele nelucrătoare (532 kWh/zi, față de 46,1 kWh/zi în zilele lucrătoare). Valorile sunt medii orare pe toate zilele; o Page 39 of 152

Pagina 43

SEEI — technology Tea mo be. cartitcat 920000 șenrzața 15Q 8004:2015 i sesiune i individuală poate solicita momentan până la 72 kW (50 kW c.c, + 22 kW c.a.). Numai 28,5% din consum cade în intervalul 08:00-16:00 al zilelor lucrătoare, 34,7% în zilele nelucrătoare, iar 32,2% în ore fără producție fotovoltaică, astfel că stația VE este principalul consumator capabil să | preia energie din stocare seara și în weekend. Concluzie privind comportamentul de consum. i Cu excepția stației de încărcare VE, toate punctele de consum au același tipar temporal: consum ridicat de iuni până vineri între 08:00 și 6:00 (circa 72% din consumul clădirilor), activitate reziduală până la 17:00 și numai sarcina de bază în rest. Obiectivele nu consumă practic energie în după- amiezile de vară și în weekend — exact intervalele în care centrala fotovoltaică are producția cea mai mare. Analiza producției de energie electrică a centralei fotovoltaice Producția de energie a fost analizată pornind de la valorile asumate în SF CEF pentru primul an de funcționare, detaliate pe ore prin metodologia descrisă la pet. 2.4.1. Tabelul următor prezintă, pentru fiecare lună, trecerea de la producția la ieșirea din invertoare la producția disponibilă pentru | consumatori și caracteristicile temporale ale aceșteia, | Preduc Pierderi 1 Producție ; Putere €otă CUTY din | | Mealie Intervat ete | între LES PI | disponibilă! Ora de văr ntedie , de | după ura au | INV wrlueție | |n] ja n vârf [RWȚ | tou | | | Ianuarie 16.310 326 523 15.46) 499 08:00-17:00 | 12:00-13:00 | 864 3,1% Februarie 22400 a | 539 21a52 766 07:00-18:00 12:00-13:00 ui 6,5% 90%
Manie37.34075755936.4241.17507.00-19:0012:00-13-00165,8 ă1860
Aprilie Mă Maiaa. 52.510964 i Lose731 Pa16495 îi “so1.550 . 1.647o: 9-20:00 “ 07:00-20:0013.00-14:00 "13:00_44-00204,4 “zaă 192% i 203%
Iunie55.800Li 679453.8001.79607:00-20:001300-1400221,5“20
Iulie57.9701.15985755.954tos07:09-20:0013:00-14:00225,8
August55.560IRI)768sac17207:00-20:0013-00-1400225,719,6%
Septembrie45.03090068243.4481.44807:00-19:0013:00-14:00 1300-14-00202616,1%
Octomărie35073cssa31s110707.00-19:00164,71,0%
Noiembrie22.92045853321.92973107:00-17:0012:00-13:00122,01,4% ES
Decembrie14.50023052313,68744208:00-17:0012:00-13-0080004%
TOTAL465.1109.3008.012447.7981.22715,2%
Tabelul 2.4.7 — Producția lunară a centralei fotovoltaice și caracteristicile ei temporale Page 40 of 152

Pagina 44

az SEEI dn technology PENTaneri SIZr. certiticai 3208 ec re 180 3001;2045 Notă: constnul CCTV total este de 16.420 kWh/an; în model, 8.012 kWh/an sunt acoperiți din producția centralei, iar 8.408 îhian se preiau din SEN pe limpul nopții (SF CEF indică 9,55 MWhyan din SEN: diferența provine din distribuția orară a producției). Producția lunară - anul 1 (Tabelul 3.4) Producția anuată cu degradare (Tabelul 3,5) 50 - PN Asi 460 - Ș 50 - : iasi 450 - = 40 - A e c A 3 £ "a Ș 30 4 440 + E îsi = = i 20 - 430 4 10 420 0- Y Y Tr i 1 tan Feb Mar Apr Mal lun lul Aug Sep Oct Nol Dec 1 5 n 15 20 Anul de funcționare Figura 2.4.4 — Producția lunară (anul I) și evoluția producției anuale pe 20 de ani Producția disponibilă totală în anul | este de 447,798,37 kWh (447,80 MWh). Degradarea modulelor reduce producția anuală cu circa 0,6% pe an, până la 414,85 MWh în anul 20 (—10,8% față de anul 1). Distribuția lunară este puternic sezonieră: lunile aprilie-august produc peste 1.500 kWh/zi, în timp ce în decembrie și ianuarie producția zilnică medie scade sub 500 kWh/zi. Profilul orar al producției disponibile - zi medie a fiecărei luni 290 - mmm Jan —— Feb Pa ——. Mar 3 150 4 pm Nil v mmma Mai Ș —— Un E 100 - —u ș =: Ed — sep & — oct so Mi — —— Dee iritervat program 08:00-16:00 9 4 6 8 10 12 14 15 18 29 22 Ora (ora legală a României) Figura 2.4.5 — Profilul orar al productiei disponibile — zi medie a fiecărei luni Page 41 of 152

Pagina 45

SEEI L=>=r aa tai technology PE 0ta, certat: 127 EST „190 8004:2015 Profilul orar evidențiază decalajul dintre fereastra de producție și programul! obiectivelor. În lunile aprilie-august, centrala produce între orele 07:00 și 20:00, cu vârful între 13:00 și 14:00 (ora de vară). Circa 21% din producția lunii iulie are loc după ora 16:00, iar 12% după ora 17:00 — adică după încheierea programului obiectivelor. La nivelul întregului an, 15,2% din producție are loc după ora 16:00, Producție Pondere Consum Porudere Fereastră de timp disponibilă producție jtiWh/anj cs [kW h/an] ! Zile nelucrătoare 138.959 31,0% 39,591 84% | — Zile lucrătoare — înainte de 08:00 2.560 0,6% 41.456 10,1%
Zile lucrătoare — 08:00--16:00 zile lucrătoare — 16:00-17:00259.380 579% 23.588 5,3%331.439 19.88379,6% 42%
Zile lucrătoare — după 17:0023.311 5,2%30.8336,6%
TOTAL> 441,108 100,0%469.201100,0%
Tabelul 2.4.8 — Repartizarea producției disponibile și a consumului pe ferestre de timp Repartizarea praducției și a consumului pe ferestre de timp mms Producție disponibilă: Zile , nelucrătoare “m Consum Zile lucrătoare - înainte de 08:00 Zile lucrătoare - 08:00-16:00 Zile jucrătoare - 16:00-17:00 Zile iucrătoare - după 17:99 0 50 190 150 200 259 300 MWh/an Figura 2.4.6 — Repartizarea producției și a consumului pe ferestre de timp Page 42 of 152

Pagina 46

PA SEEI technology Sonare a, certiicat : 3278) 150 3681:2015 Numai 57,9% din producția anuală are loc în intervalul în care obiectivele funcționează (zile lucrătoare, 08:00—16:00). Restul de 42,1% (188.418 kWh/an) este produs în afara programului: 31,0% în zilele nelucrătoare și 10,5% în zilele lucrătoare după ora 16:00. În oglindă, consumul obiectivelor în zilele nelucrătoare reprezintă doar 8,4% din total. Suprapunerea consumului cu producția — surplusul și deficitul de energie Suprapunerea orară a consumului cu producția disponibilă, pe cele 8.760 de ore ale anului de referință, conduce ia următorul bilanț anual: Valoare Valoare | Indicator | Observații _ . | [kWh/an] [MWh/an| j după pierderi LES + PT și Producție disponibilă (anul 1) 447,798,37 447,80 CCTV | Consum total al punotelor de consum 469.201,50 469,20 |Tabelul 2.1 SF CEF
Bilanț brut anual (producție — consum) Consum acoperit simultan din producție Surplus — energie produsă nentilizată simultan Deficit — consum preluat din rețea-21.403,13 273,824,27 173.974,10 195.377,23 i-21,40 273,82 173,97 195,38acoperire aparentă 95,4% energie utilizată în momentul producerii E '38,9% din producție i a 4 6% din consum
Rata de autoconsum simultan Gradul de acoperire simultană a consumului61,14 »> sa „4%a Econsum acoperii simultan 7 producție consum “acoperit simultan / consum
Tabelul 2.4.9 — Bilanțul anual producție — consum Deși la nivel! anual producția și consumul sunt aproape egale (acoperire aparență de 95,4%), analiza orară arată că numai 58,4% din consumul obiectivelor poate fi acoperit în mad real din producția centralei. 173.974 kWh/an (38,9% din producție) sunt produși în momente în care obiectivele nu consumă, iar 195.377 kWh/an trebuie preluați din rețea în momente în care centrala nu produce sau produce insuficient. Aceasta este diferența reală dintre consum și producție, pe care bilanțul lunar din SF CEF nu o evidenția. Page 43 of 152

Pagina 47

Pe SEEI technology mie Me, canal: ap 150 9001:2015 : . . Producție | Acoperit | | Acoperire Consum i; S Deficit | Autoconsum : Acoperire | i Luna disp. aparentă [kWh] | simultan simultană jwWhl P/C | lanuarie 15461 | 40811 | 11.173 | 4287 | 29.638 | 72,3% 274% 379% | | 23358 Februarie 21452 30.938 | 16.580 | 4.872 | 773% | 41,5% 53,7% | | | | [Marie 36.424 40085 | 26263 10161 | 13821 721% | 655% | 999% |
35120352 22136 2715210.208 8827 7.77156,2% 567% 496%719% 706% 775%1279% (358% 15624
24.6599.340559%70%1377%
August53.68137.158278172586493ălSi749%144,5%
Septembrie43.44837.04726.07317.37410.97460,0%704%1173%
Octombrie34.31542.19226.102821316.09076,1%si813%
Noiembrie2192941.18916,3265.4022466375,4%40,1%532%
Decembrie13.68741.53310.1863.50131.347744%245%330%
TOTAL447.798469.201273.824173.974195377611%584%954%
Tabelul 2.4.10 — Bilanțul lunar producție — consum (suprapunere orară) Bilanțul lunar producție - consum (suprapunere orară) MWwn/tună lan Feb Mar Apr Mal lun lul Aug Sep Oct Noi Dec i] Producție disponibilă — Consum mm Consum acoperit simultan i Er Deficit| Figura 2.4.7 — Bilanțul lunar producție — consum Page 44 of 152

Pagina 48

SEEI == technology De za 180 9601:2015 Surplusul apare în toate lunile anului, inclusiv iarna, și este maxim în iunie (27.152 kWh). Între aprilie și septembrie surplusul lunar depășește deficitul lunar, în timp ce între noiembrie și februarie deficitul este dominant. Chiar și în lunile în care producția totală depășește consumul (aprilie-septembrie, cu acoperire aparentă de 117-156%), deficitul lunar nu scade sub 7.771 kWh, deoarece consumul de noapte, de dimineață și de seară nu poate fi acoperit simultan. j Acoperit Surplus Număr | Producție , Consum Surplus | Deficit Tip zi ! simultan mediu zile | disp. Rh]. [Wa] kWh kWh] | i |Wh] jicWh/zi] Zile lucrătoare 259 308.839 429.611 254.161 54.078 174.859 216 . .. A a a a a a e Zig 115 138.959 39.591 19.063 119.896 20.528 1.043 nelucrătoare | | TOTAL 365 | 447.108 | 469.201 | 273.824 | 173.974 195.377 477 Tabelul 2.4.1] — Bilanțul pe tipuri de zile Zilele nelucrătoare (32% din an) generează 68,9% din surplusul anual: într-o zi nelucrătoare, obiectivele utilizează simultan numai 13,7% din producție, restul fiind surplus — în medie 1.043 KkWh/zi. În zilele lucrătoare, surplusul mediu este de 216 kWh/zi și apare în principal după ora 16:00 și la mijlocul zilelor însorite. tanuarie - zi lucrătoare Aprilie - zi lucrătoare iulie - zi lucrătoare Octombrie - zi hicrătoare ion Produție | i consum - j j ÎEza sute ai pi Deficit 150 r i T i T T T 1 r T T Li Li i r ] 9 5 ră 18 4 9 6 ră 18 24 0 Li 1 18 4 8 Li ză 18 24 ianuarie - zi nelucrătoare Aprilie - zi nelucrătoare Iulie — 2i nelucrâtoare Octombrie - zi neiucrătaare P—r T i] i 9 5 12 18 24 0 6 2 18 24 0 6 2 AI] 24 8 s 2 18 24 Figura 2.4.8 — Suprapunerea producției cu consumul — zile medii lucrătoare și nelucrătoare (ianuarie, aprilie, iulie, octombrie) Pape 45 of 152

Pagina 49

SEEI — technology met cartea sn 150 9004:2015 Figura de mai sus redă, pentru patru luni reprezentative, mecanismul surplusului: în zilele lucrătoare, consumul „urcă” la 07:00-08:00, înainte ca producția să devină semnificativă (deficit de dimineață), este apropiat de producție ia mijlocul zilei și „coboară” la 16:00-17:00, când producția este încă ridicată (surplus de după-amiază, foarte pronunțat din aprilie până în septembrie). În zilele nelucrătoare, practic întreaga producție reprezintă surplus, iar seara și noaptea consumul de bază și al stației VE se preia din rețea, Zile lucrătoare Zile nelucrătoare 200 [kW] 150 mediu ȘNI- 100 Surplius Li Ț i T 12 15 18 2 0 3 6 9 12 15 18 21 Ora Ora Figura 2.4.9 — Harta surplusului mediu orar (lună * oră) — zile lucrătoare și nelucrătoare Ponderc în Fereastră de timp | Surplus (kWh/an] surplusul total Zile nelucrătoare (weekend și sărbători legale) 119.896 68,9%
Zile lucrătoare — înainte de ora 08:0090,0%
Zile lucrătoare — program 08:00-—16:0030.16517,3%
Zine luerătoare — interval 16:00-—17:009.5743,5%
Zile lucrătoare — după ora 17:0014.3398,2%
TOTAL173,974100,0%
Tabelul 2.4.12 — Structura surplusului anual pe ferestre de timp Pags 46 of 152

Pagina 50

= SEEI technology "Etna (0, coricat aug 150 3004:2015 82,7% din surplus (143.809 kWh/an) apare în afara programului de funcționare al obiectivelor — în weekend și în sărbătorile legale (68,9%) și în zilele lucrătoare după ora 16:00 (13,7%). Numai 17,3% din surplus apare în timpul programului, la mijlocul zilelor însorite, când producția depășește momentan consumul. Acest surplus nu poate fi redus prin reorganizarea activității obiectivelor, deoarece programul acestora este impus de natura serviciului public; singura modalitate de a-i valorifica pentru consumul propriu este deplasarea lui în timp, prin stocare. Deficit |kWb/an| Ponclere Ore fără producție PV — zile lucrătoare 55.760 i 28,5% | Ore fără producție PV —zile netuerătoare OO 1961! 100%
Ore cu producție PV insuficientă — zile Iucrătoare Ore cu producție PY insuficiență — zile nelucrătoare119.099 61,0% Ia 917 0,5%
TOTAL195.377 100,0%
Tabelul 2.4,13 — Structura deficitului anual Surpius - pe ferestre de timp Deficit - pe categorii de ore Zile nelucrătoare fweekend și sărbători legale) Ore fâră producție PV - zile iucrătoare Zile tucrătoare - program 08:00.16:00 Ora fără praducție PV - zile nelucrătoare Zile lucrătoare - intervai 16:0017:00 Ore cu producția PV insuficientă - zile lucrătoare Zile lucrătoare — după ora 17:00 Ore cu producție PV insuficientă - zita nelucrătoare Lt 100 9 100 MWh/an MWh/an Figura 2.4.10 — Structura surplusului și a deficitului annual Din deficitul anual, 75.379 kWh (38,6%) apar în ore în care centrala nu produce deloc (seara, noaptea și dimineața devreme), iar restul în ore cu producție insuficientă — în principal zilele lucrătoare din sezonul rece și orele de pornire a activității (07:00-10:00). Deficitul din orele fără producție și din orele de dimineață este cel care poate fi acoperit din energia stocată în ziua anterioară sau în weekend. Page 47 of 152

Pagina 51

SEEI = technology P Etia ie ete canifical : 9278 SET 430 3001:2015 Surplusul zilnic și anvelopa de putere Pentru un sistem de stocare, relevantă este energia disponibilă în fiecare zi, nu doar totalul anual. Tabelul și figurile următoare prezintă distribuția surplusului zilnic pe parcursul anului. Ie medi , „i Surplus Surplus mediu | Surplus Zile cu zi efieit mediu Surplus orar Luna zi lucrătoare zilnic maxim surplus > 790 „nelucrătoare [ie W main [E] | hizit i: Wh kWh [kWh] IkWh] | Tanuarie 9 75,1 9 Februarie | 0 a | 0 Martie 3 153 | 10 | IN Aprilie d 1905.
aaIY)9
0 S041.5971.608259 206,8UI
Mai Iunie Iulie 515 “1.603 1.630 301 211.0 8 August 498 1.541 "1593 30 212,6 10 Septembrie 282 1278 1.390 366 1958 9 Octombrie 26 953 oa S19 157,6 sI] | | Noiembrie 0 600 673 8224 9 o 318 ET out 664 9 |Decembrie Tabelul 2.4. 14 — Statistica lunară a surplusului Zile Surplusul zilnic de energie pe parcursul anului 1750 + Zi iucrâtoare ! imi Zi nelucrătoare | (kWhizi] zilnic Surplus Luna Figura 2.4.1] — Surplusul zilnic de energie pe parcursul anului de referință Page 48 of 152

Pagina 52

= SEEI (raze) DP ema crai manere 0, certificat : 3270 150 93001:2015 Curba clasată a surplusului zilnic 1500 1000 = A PRE OO. Oa ă 500 o i 9 50 100 150 200 250 300 350 Număr de zile în an Figura 24.12 — Curba clasată a surplusului zilnic Surplusul este prezent în 271 de zile din an. Mediana zilelor cu surplus este de 502 kWh/zi, iar maximul atinge 1.630 kWh/zi. În 75 de zile surplusul depășește pragul minim de dimensionare din Ghid (2 x P_RES = 790 kWh), iar în 19 zile depășește pragul maxim (4 x P_RES : 1.580 kWh). Zilele nelucrătoare din lunile martie-octombrie formează „platoul” superior al distribuției (surplus mediu de 1.043 kWh/zi nelucrătoare), iar zilele lucrătoare formează baza acesteia (216 kWh/zi lucrătoare). Valorile de mai sus corespund zilei medii a fiecărei luni. În zilele cu cer senin producția este sensibil mai mare, iar în zilele înnorate mai mică. Pentru a caracteriza anvelopa de putere a surplusului, au fost analizate zile de referință cu cer senin, cu producția estimată din iradianța pe cer senin a amplasamentului (raport de performanță 0,84, limitare la puterea AC de 395 kW). Putere Surplus | | Consum : Surplus maxim ă orar | Ziua de referință Data n Wbzi | | maxim [kWI/zi] [kW tz) producție | TRW] [EW] | Martie — zi lucrătoare [15.03.2030] 2311 1.745 828 326,2 161,6 | |
Martie — zi nehucrătoare17.03.2030— 2.3403452.17232863126
Iunie —zi lucrătoare14.06.20302.8751.6181.472353,8196,5
Iunie — zi nelucrătoare16.06.20302.873342.675353,5337,7
Page 49 of 152

Pagina 53

= SEEI —__— technology | | Putere Surplus | Producție | Consum | Surplus maximă arar Ziua de referință Data | IKWh/zi] i IkW/zi] | [kWh/zij | producție maxim ! po] | |] Septembrie - zi 16.09.2030 2.241] 1.618 969 314,l 156,8 lucrătoare i Septembrie - zi 15.09.2030 2.250 341 2.078 314,7 298,9 nelucrătoare Decembrie - zi i 16.12.2030 1.246 1.885 82 225,2 45,7 lucrătoare ă n [Decembrie — zi 21,12,2030 1.238 348 1.106 224,6 208,4 nelucrătoare i Tabelul 2.4.15 - Zile de referință cu cer senin — producție, consum și surplus tunie - zi lucrătoare tunie - zi nelucrătoare Decembrie - zi lucrătoare Decembrie - zi nelucrătoare cd EI În, a i T T T Y T T Li i 9 6 12 18 24 9 6 12 18 24 90 6 12 19 24 0 6 vă 18 24 Figura 2.4,13 — Zile de referință cu cer senin — iunie și decembrie Într-o zi senină de vară nelucrătoare, surplusul ajunge la 2.675 kWh, cu o putere orară de 338 kW, iar într-o zi senină de vară lucrătoare la 1.472 kWh. Chiar și în decembrie, o zi senină nelucrătoare generează 1.106 kWh surplus. Aceste valori confirmă că întregul interval de dimensionare permis de Ghid (790-1.580 kWh) poate fi încărcat exclusiv din surplusul centralei. Page 50 of 152

Pagina 54

(CAE 3) SEEI == technology mcEXtăer Sț carsncat: sana Eset +80 9801:2015 Diferența dintre consum și producție — necesitatea sistemului de stocare Rezultatele analizei se sintetizează astfel: Indicator Valoare Consum anual total al UAT 469.201 kWh/an 407 E “Producție disponibilă a centralei (anul 1) 108kWhlan | Acoperire aparentă (bilanț anual, met

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.