Proiect de hotărâre
Proiect HCL 98_25.09.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 9,4 MB · modificat pe site: 28.09.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre din 25.09.2026, „Proiect HCL 98_25.09.2026”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/documents/Proiect HCL 98_25.09.2026_2026_2491499.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/125438-proiect-hcl-98-25-09-2026, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA FELEACU
CONSILIUL LOCAL
PROIECT DE HOTĂRÂRE
nr. 98 din 25.09.2026
privind implementarea proiectului “Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc
fotovoltaic”, aprobarea Studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a devizului
general
Consiliul Local al comunei Feleacu în ședință publică extraordinară;
Având în vedere Proiectul de hotărâre privind privind implementarea proiectului,
aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru
obiectivul de investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”,
propus de Primarul comunei Feleacu, domnul Costea Gabriel Victor, care este însoțit de referatul
de aprobare nr. 20359/25.09.2026, Raportul de specialitate întocmit de compartimentul de resort
din cadrul aparatului de specialitate cu nr. 20358 /25.09,2026 și Avizele adoptate de comisiile de
specialitate nr. 1, 2 și 3, potrivit prevederilor art. 136 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
În conformitate cu prevederile:
>» Prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare;
> Art. 129 alin. (1), Art. 129 alin. (2) lit. b), Art. 129 alin. (4) lit. d), art. 129 alin. (14) din
OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ
> Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și
conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de
investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
> Ghidul solicitantului aferent Programului cheie 1 - Surse regenerabile de energie și
stocarea energiei - „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei
electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice”, finanțat din Fondul
pentru Modernizare, publicat la data de 11.09.2026.
> Ordinul nr. 1065 din 08.09.2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului - Condiții
specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare Sprijinirea investițiilor în
dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru
entități publice;
În temeiul competențelor stabilite prin art. 139 și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare și ținând cont de prevederilor art. 80-81 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare.
Pagina 2
HOTĂRĂȘTE:
Art, 1. - Se aprobă implementarea proiectului „Înființare sistem de stocare a energiei
produse de parc fotovoltaic”, denumit în continuare Proiectul.
Art, 2. - Se aprobă depunerea proiectului, în vederea finanțării acestuia în cadrul
programului Fondul pentru Modernizare, apelul de proiecte Programul cheie 1 - Surse
regenerabile de energie și stocarea energiei - „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi
capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități
publice” .
Art, 3, - Se aprobă documentația Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de
investiții „Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit anexei
nr. 1 parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 4. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Înființare
sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit Anexei nr. 2, parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 5, - Se aprobă Devizul General al obiectivului de investiții „Înființare sistem de
stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”, potrivit Anexei nr. 3, parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art, 6. - Art. 6. - (1) Se aproba suportarea din bugetul local al Comunei Feleacu a
contributiei proprii, reprezentand cheltuielile neeligibile ale proiectului,
(2) Comuna Feleacu se angajeaza sa asigure din bugetul local toate cheltuielile necesare
implementarii proiectului care nu sunt acoperite prin ajutorul public nerambursabil, inclusiv
diferentele rezultate din aplicarea plafoanelor, TVA neeligibila si cheltuielile suplimentare
necesare finalizarii investitiei, cu aprobarea creditelor bugetare si, dupa caz, a actualizarii
indicatorilor, in conditiile legii.
(3) Primarul, prin compartimentul financiar-contabil, va asigura includerea sumelor
necesare in bugetul local si in programul de investitii, pe anii de implementare, precum si
resursele pentru derularea fluxurilor financiare pana la decontarea finantarii, potrivit
contractului de finantare si legislatiei bugetare.
Art. 7. Comuna Feleacu se angajează să asigure exploatarea, întreținerea și resursele
necesare funcționării investiției pe întreaga perioadă de monitorizare și durabilitate prevazută de
ghid și contractul de finanțare, inclusiv 5 ani de la ultima plata, sa mențină destinatia investitiei si
sa respecte obligatiile DNSH, de monitorizare, informare si publicitate si de evitare a dublei
finantari.
Art. 8. - Pentru relația cu AFIR în derularea și implementarea proiectului se desemnează
ca reprezentant legal al Comunei Feleacu, domnul S005 Sandor Laszlo, acesta exercitând
atribuțiile potrivit legii în calitate de Viceprimar al comunei.
Art. 9, - Cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează
Primarul comunei Feleacu, prin aparatul de specialitate.
Art. 10. - Prezenta hotărâre se comunică prin grija Secretarului General, Primarului
comunei Feleacu, Compartimentului Investiții și Achiziții Publice, Compartimentului Buget,
Finanțe, Contabilitate , precum și Prefectului Județului Cluj și se aduce la cunoștință publică prin
afișare la sediul Primăriei comunei Feleacu și prin postare pe pagina de internet
www.comunafeleacu.ro.
Pagina 3
INIȚIATOR
PRIMAR
Costea Gabriel Victor
Avizat pentru legalitate
Secretar general al comunei
Albu Nina Maria
Pagina 4
pe x . Pub E ui f |
/7/pexe pif fibră febra ie 1 fese
|
SEE]
— Erie dee Eee
(a eacincat 9004:2045 aaa
Nr,26224/20.09.2026
Inființare sistem de stocare a energiei produse de pare
fotovoltaic
Sistem de stocare a energiei,
U.A.T Feleacu
jud. Cluj
STUDIU DE FEZABILITATE
Beneficiar: UAT Feleacu
Cluj-Napoca,
SEEI Technology SRL
Page 1 of 152
Pagina 5
= SEEI (Casca)
PD io
"ah arena Et
Nr.26224/20,09.2026
Lucrarea
SEEI TECHNOLOGY SRL
Sistem de stocare a energiei,
U.A.T Feleacu
jud. Cluj
STUDIU DE FEZABILITATE
FOAIA DE SEMNĂTURI
Acest document a fost elaborat de către SEEI TECHNOLOGY SRL și aparține beneficiarului
U.A.T Feleacu, jud. Cluj
Reproducerea prin orice mijloace a prezentului document fără acceptul realizatorului și beneficiarutui este interzisă
Cluj-Napoca
Page 2 of 152
| PROIECTANT | SEEI TECHNOLOGY SRL Str. Mamaia, nr. 12, ap. 11, Cluj-Napoca, Cluj |
| ȘEF PROIECT | Ing. Florin Vasile Pintea Manager Energetic pt. industrie Auditor Energetic Complex pt. Industrie |
| PROIECTANTI | Țing. Furcea Tudor Alin — Atestat ANRE 202412628 - Cat IIA, IIB Ing. Spermezan Dumitru loan — Atestat ANRE 202413324 - Cat ILA, IIB |
| Nr, crt | Persoana care a făcut modificarea Funcția Numele și prenumele | Data | Anexa ia proiect |
| La | |||
| 2, |
Pagina 6
= SEEI (cd) (43)
D= Piz
Pe Eaie cz. certe: 3278 East: 3
150 9001:2015
CUPRINS
Ordonator principal de credite/investitor: anna ananas 6
Ordonator de credite (secundar/terțiar): .......mnnma anna eee ceeace aaa 6
Beneficiarul investiției: nenea ana nenea nea ceaaneaeeeaeaaacaa anatema aaa nare 6
Elaboratorul studiului de fezabilitate: nana cenaceneneana aan naos enaeaaeene eee sense aceea zae 6
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiți
2.4. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost ciaborat în prealabil)
privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și
scenariile/opțiuniie tehnico-economice identificate și propuse spre analiză... 9
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale se financiare. nenea nana ocna nenea ananas sea 9
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor. anca cnenee epava ceea 17
2.4. Analiza cererii de energie electrică și a suprapunerii consum — producție „neuen neaesace 24
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico -
economice pentru realizarea obiectivului de investiții
3.1. Particularități ale amplasamentului
Suprafață... cnannceneene aeram cecaa ae eena caen caenseneae aere 56
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhițectural și tehnologic
3.4. Grafice orientative de realizare a investiției... „nana anno aeeeaaeeace 88
4. „ Analiza fiecărui scenariu tehnico-economic PTOPUS m.m cena nerraeeneaeeaerernzeeee 94
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință „mana eeneneeneea neon nenea aaa aaee eee ennasecacea eee rana aaanua nea caca aaa 94
Page 3 of 152
Pagina 7
ENTIRE 7 cactineata 3378 SSE
190 4001:2915
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, aniropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția...
4.3. Situația utilitățitor și analiza de consum... nenea ana 96
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții m.m nenea azneae 9%6
4,5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții
4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de perforimanță economică: valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza
cost-eficacitate.. nana near pene anneeaaenaacnanezeenaoa trance reanimarea 110
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor...
5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) manea 118
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilității și riscurilor „manance emana ana naat nm areaeaee aaa cena 118
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)..... cecene eee esa 124
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții... cecueceac 124
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii
PTECONIZAE „cn reanneeceeanennaneneneaeaeanaenncanaaaacna naa ceea teeaaneaaea ea sea aaa cena ananenet 126
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare
ȘI ECONOMICE nenea anna neant nana ana a aaa meeeaeaea caen oaazaaze nene 127
6. Urbanism, acorduri și avize conforme .
6.Î. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire.
6.2. Extras de carte funciară... nnenenen nene nea nenea non oanaatana pe san aaa aaa oana nea 129
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților... eee ceace ceea eee ere cenzaecaecase 29
Page 4 of 152
Pagina 8
SEEI
==
technology EET
Ora cate ir. cnrtiicat = 3779
150 8001:2015
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară........... 129
7. Implementarea investiției „manea emana nenea anna amane 130
Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției... ceeace 130
Strategia de implementare... nenea nana amane 130
Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare ............... 131
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale ..
8. Concluzii și recomandări
B. PIESE DESENATE „.«. Error! Boolunark not defined.
Page 5 of 152
Pagina 9
SEEI
s==> >
technalo ii d
He Enminea zi, cartea + 3078 EET
150 9001:2045
A. Piese scrise
1. Date generale:
Denumirea obiectivului de investiții:
„Înființare sistem de stocare a energiei produse de parc fotovoltaic”
Ordonator principal de credite/investitor:
PRIMARIA COMUNEI FELEACU, STR. PRINCIPALA, NR. 131, LOC. FELEACU, JUD.
CLUJ
Ordonator de credite (secundar/terțiar):
Nu este cazul.
Beneficiarul investiției:
PRIMARIA COMUNEI FELEACU, STR. PRINCIPALA, NR. 131, LOC. FELEACU, JUD.
CLUJ
Elaboratorul studiului de fezabilitate:
SEEI Technology SRL
https://www.seeitechnoloay.com
email: office(Aseetitechnoloayv.com
Adresa: Str. Mamaia, nr. 12, ap. LI, Cluj-Napoca, Cluj
CUI: RO35963410
EUID: ROONRC.J20 16001 569127
Page 6 of 152
Pagina 10
SEEI (CBS 0)
==
technology cartel ara ET tt
ret
180 9094:2045
Prevederi legale privind serviciile obiectului de investiții
Toate documentele elaborate de către prestator vor respecta prevederile cadrului normativ național
și comunitar (legislație, reglementări tehnice în vigoare specifice consirucțiilor și instalațiilor
electrice, directive și regulamente europene etc.), respectiv:
Cadrul specific programului de finanțare:
e Ghidul Solicitantului — „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a
energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie pentru entități publice”
e Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze
cu efect de seră (Directiva ETS), care instituie Fondul pentru modernizare;
e Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei privind funcționarea Fondului
pentru modemizare;
e Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile
(Regulamentul Taxonomiei) și aplicarea principiului „de a nu prejudicia în mod semnificativ”
(DNSH);
e Regulamentul (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice
(„Legea europeană a climei”),
e Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
* Pianul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIBSC),
aprobat prin H.G. nr. 1,076/2021;
Cadrul specific din domeniul energiei și instalațiilor electrice:
e Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările
ulterioare;
e Reglementările ANRE în vigoare privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes
public și regimul prosumatorilor, precum și avizul tehnic de racordare aferent;
e Normativele tehnice în vigoare privind proiectarea și execuția instalațiilor electrice și de
producere a energiei din surse regenerabile, întocmirea documentațiilor revenind personalului
autorizat ANRE;
e Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică;
Cadrul general privind construcțiile, calitatea și costurile:
e Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
e Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții;
e Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
Page 7 of 152
Pagina 11
= SEEI
technoloauy 9 Sriaeie Arte EEE St
cerifcat; sang
130 9901:2045
e HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a ierărilor de construcții și
instalații aferente acestora, modificată prin HG 343/2017;
e HG 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor;
e HG 766/1997 privind aprobarea unor Regulamente privind calitatea în construcții;
e HG 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din
fonduri publice;
e [HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-
economice pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice;
e Ordinul MLPAT ar. 777/2003 pentru aprobarea reglementărilor tehnice „Îndrumător pentru
atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții“;
* Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991;
Cadrul privind achizițiile publice, protecția mediului și principiile orizontale:
e Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și HG 395/2016 privind Normele metodologice de
aplicare a acesteia;
e Legislația specifică privind protecția mediului, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului
(OUG ar. 195/2005 privind protecția mediului și Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice și private asupra mediului);
e Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități,
republicată, și legislația națională și comunitară aplicabilă în domeniul egalității de șanse,
nediscriminării și accesibilității;
e Alte prevederi legale naționale și comunitare, prescripții tehnice (normative, standarde,
instrucțiuni, coduri de proiectare etc.) și directive/regulamente europene pe care prestatorul le
consideră necesare și aplicabile pentru întocmirea documentațiilor de proiectare și execuție,
precum și a documentelor ce fac obiectul contractului.
Page 8 of 152
Pagina 12
SEEI ZE
technology cir 7
genti Ta, cartiicat: 2278
420 8684:2015
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții
2.4. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării
obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și
propuse spre analiză
Nu s-a efectuat un studiu de prefezabilitate.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legistație, acorduri
relevante, structuri instituționale se financiare.
În conformitate cu uniunea energetică (2015), politica energetică a UE are următoarele cinci
obiective principale:
„ diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin
solidaritate și cooperare între țările UE;
+ asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită
libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice
sau de reglementare;
îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie,
reducerea emisiilor anume prin creșterea cu cel puțin 32,5% a eficienței energetice prin
reducerea consumului de energie;
+ decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris, având o pondere de cel puțin 32% a energiei
provenind din surse regenerabile;
+ promovarea cercetării în tehnologiile cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și acordarea
de prioritate inovării pentru impulsionarea tranziției energetice către tehnologii de
conversie a energiei fără efect nociv asupra mediului.
Energia solară, energia eoliană terestră și offshore, energia oceanică și hidroelectrică, biomasă și
biocombustibili sunt toate surse regenerabile de energie. Piețele energiei nu poi asigura singure
nivelul dorit de energie din surse regenerabile în UE, ceea ce înseamnă că ar putea să fie nevoie
de mecanisme naționale de sprijin și de mecanisme de finanțare din partea UE. Una dintre
prioritățile stabilite de Consiliul European din mai 2013 a fost diversificarea într-o mai mare
măsură a aprovizionării cu energie a UE și dezvoltarea unor resurse de energie locale pentru a
asigura siguranța aprovizionării și a reduce dependența de energie din surse externe.
În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, Directiva 2009/28/CE din 23 aprilie 2009 a
introdus un obiectiv de 20% care trebuie atins până în 2020, În decembrie 2018, noua Directivă
privind energia din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001] a stabilit obiectivul global
Page 9 of 152
Pagina 13
SEEI (Aaaa)
s=
techanlogy
e EATInSit SET cerincat: sara Dita
150 6091:2315
obligatoriu al UE privind energia din surse regenerabile pentru 2030 la ce! puțin 32%. La 19
noiembrie 2020, Comisia a prezentat Strategia Uniunii Europene privind energia din surse
regenerabile offshore (COM/2020/741), intensificând eforturile pentru ca Uniunea să devină
neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Strategia propune creșterea capacității UR de
energie eoliană offshore de la nivelul actual de 12 GW la cel puțin 60 GW până în 2930 și la 300
GW până în 2050.
Există diferite strategii pentru stimularea utilizării fiecărei surse regenerabile. În iulie 2021, o
propunere [COM(2021)0557] de o nouă directivă privind energia din surse regenerabile vizează
creșterea obiectivului giobal privind energia din surse regenerabile. Conform strategiei energetice
a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, față de totalul capacităților instalate în anul
2018 pentru producția de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creștere a
capacităților eoliene până la o putere de 4.278 MW și a celor fotovoltaice de până la 3.140 MW.
Corespunzător acestor capacități instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul
energetic național din surse eoliene va fi de cca. 11,1 TWh, iar cea din surse fotovoltaice de cca.
48 TWh/an.
În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub
forma unor capacități distribuite deținute de prosumatori de energie. Pentru atingerea în anul 2030
a gradului de dezvoltare al valorificării acestor resurse regenerabile de energie, sunt esențiale
promovarea unor politici vizând:
„ realizarea capacităților de stocare a energiei și dezvoltarea rețelei de transport;
+ declararea unor zone de dezvoltare energetică utilizând surse regenerabile, pentru proiecte
mari, și asigurarea conectării la rețea prin grija Transelectrica;
+ asigurarea condițiilor care să permită înlocuirea capacităților la sfârșitul ciclului de viață;
+ dezvoltarea de capacități mici, distribuite, și încurajarea prosumatorilor.
Creșterea participării surselor regenerabile până la nivelul prevăzut a fi atins în anul 2030 se va
putea realiza doar în condițiile în care simultan în sistemul energetic național se vor dezvolta și
soluțiile de stocare a energiei, care să asigure cicluri de încărcare/descărcare cu durate mai mari
de 6-8 ore și o putere totală de 1.000 MW. Pentru aceasta, ținând cont de realitățile tehnologice
din anul 2018, strategia prevede ca Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-
Lăpuștești să fie asumată ca investiție strategică de interes național. Pentru a se putea crea
premisele creșterii capacității de producere a energiei din surse eoliene și solare este necesar ca
acest proiect să demareze până în anul 2025, iar la nivelul anului 2030 să fie în funcțiune la întreaga
Page 10 of 182
Pagina 14
= SEEI cae ai
technology ne Erica: pb pa 7]
SE rtetia AZțue, cacătieai + 3278 URC sea
1SQ 9081:2015
capacitate.
Pe măsură ce gradul de maturitate al altor tehnologii de conversie și stocare a energiei va permite
utilizarea lor comercială, după anul 2025 se va putea analiza posibilitatea unei ponderi mai mari a
capacităților din surse regenerabile, la un nivel corespunzător celui de implementare a soluțiilor
de stocare bazate pe aceste tehnologii. Întrucât estimările actuale privind dezvoltarea acestor
tehnologii indică faptul că acestea se vor putea implementa sub forma unor capacități de stocare
distribuite și având volum redus, după anul 2025 se prevede instituirea obligației ca producătorii
de energie din surse eoliene și fotovoltaice dispecerizabili să-și realizeze compensarea
dezechilibrelor. În acest context, integrarea unei capacități de stocare alături de capacitatea de
producere fotovoltaică, așa cum prevede prezentul program de finanțare, răspunde direct acestei
direcții strategice, crescând gradul de autoconsum local și diminuând dezechilibrele introduse în
tețea.
În vederea creșterii participării producătorilor români de energie pe piețele regionale europene, se
prevede ca până în anul 2025 să fie finalizată închiderea inelului principal de transport prin linii
de 400 kYV și realizarea unor noi puncte de interconectare cu rețelele din zona adiacentă României.
Intervenția vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență energetică în
vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, țintele
stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice
(PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și cele stabilite în cadrul
Fondului pentru modernizare (FM), prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie
solară. Investițiile finanțate în cadrul acestei măsuri vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește:
+ informații preluate de pe http://energie.pov.ro
a) reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei
părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an - cărbune, gaz natural;
b) economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai
competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de
protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
c) atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producția de energie din surse regenerabile
prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
d) atingerea obiectivelor din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor
Climatice 2021-2030, aprobat prin H.G. nr. 1.076/2021, privind ponderea globală de energie din
Page 11 of 152
Pagina 15
SEEI (asa
technology Seat cartiicai ; 3778 ii a
Sase 180 ce 9894:2015
surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie;
e) creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile contribuind la obiectivele
Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și combaterea schimbărilor
climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și
obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;
f) creșterea ponderii energiei regenerabile din totalul consumului de energie primară, ca rezultat al
investițiilor care urmăresc creșterea puterii instalate de producere a energiei electrice din surse
regenerabile de caergie solară;
8) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE)
2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului
pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și
(UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"), referitor la asigurarea, până cel târziu în anul 2050,
a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt
reglementate în UE, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată;
h) creșterea adecvată a Sistemului Energetic Național prin utilizarea de noi capacități de stocare a
energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
i) punerea în funcțiune a noilor capacități de producție energie electrică din surse regenerabile
solare, în cadrul procedurii de selecție, are în vedere conformarea cu orientările tehnice oferite în
Comunicarea Comisiei — Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în
mod semnificativ" în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență
(2021/C 58/01).
Noul regulament de taxonomie al UE este conceput pentru a sprijini transformarea economiei UE
pentru a-și îndeplini obiectivele Pactului ecologic european, inclusiv obiectivul de neutralitate
climatică pentru 2050. Ca instrument, acesta urmărește să ofere claritate companiilor, piețelor de
capital și factorilor de decizie asupra investițiilor sau asupra activităților economice care sunt
sustenabile. Pentru a identifica și determina îndeplinirea obiectivelor și respectarea politicilor
europene cu privire la protecția mediului, UE a stabilit principiul DNSH în contextul Planurilor
europene de Redresare și Reziliență.
Principiul DNSH — „Do Not Significant Harm" sau tradus „a nu prejudicia în mod semnificativ”
presupune ca o investiție, în vederea calificării drept „sustenabilă" și să se alinieze la taxonomia
UE, trebuie să aducă o contribuție substanțială la unul dintre cele șase obiective de mediu și să nu
prejudicieze în mod semnificativ (DNSH) celelalte obiective.
Page 12 of 152
Pagina 16
SEEI (Tae ca)
==
technology i Caz, certificat 3278 55scerăi 25
",Erritcai +
130 $001:2015
Pentru fiecare activitate, TSC stabilește praguri pentru a defini conformitatea cu principiul DNSH.
Respectivul articol definește noțiunea de „prejudiciere în mod semnificativ” pentru cele șase
obiective de mediu vizate de Repulamentul privind Taxonomia:
|. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor
climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu
efect de seră (GES). La nivel general, în proiectul propus în prezenta documentație nu
există activități generatoare de GES. Prin implementarea soluției acestei investiții se
creionează producerea de energie electrică din surse regenerabile, reducând astfel
necesarul de energie electrică din surse convenționale. Se realizează astfel o atenuare a
schimbărilor climatice fără a aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu,
Proiectul respectă principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul privind atenuarea
schimbărilor climatice, contribuind cu un coeficient de 100% pentru acest obiectiv,
conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01).
2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările
climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al
climatului actual și al climatului preconizat asupra activității în sine sau asupra mediului,
Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire la schimbările
climatice nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform orientărilor tehnice privind
aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul
propus se încadrează în activitățile de atenuare a schimbărilor climatice, care îmbunătățesc
Situația sau nu prejudiciază climatul actual și climatul preconizat. Integrarea capacității de
stocare crește suplimentar reziliența alimentării locale cu energie,
3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și
protejarea resurselor de apă locale în cazul în care activitatea este nocivă pentru resursele
locale de apă. Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire ia
utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă nu necesită o evaluare de fond a măsurii,
conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu
toate acestea, în mod general, proiectul propus nu afectează utilizarea și protejarea
resurselor de apă.
Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ asupra mediului prin generarea de
deșeuri și nereciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe
semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirecță a resurselor naturale,
Page 13 of 152
Pagina 17
SEEI
==
technology
e Erreisei Ca, certat 9278 Soc
190 8064:2045
la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care
eliminarea lor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului. Pentru investiția
propusă în acest studiu, obiectivul cu privire la economia circulară nu necesită o evaluare de fond
a măsurii, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C 58/01). Cu
toate acestea, în mod general, proiectul propus nu afectează utilizarea durabilă și protejarea
resurselor de apă. Proiectul propus nu prejudiciază în mod semnificativ principiile cu privire la
economia circulară. În cazul acestei măsuri, se estimează că deșeurile vor proveni, în principal, ca
urmare a lucrărilor de construcție/montaj și din etapa de dezafectare (la finalul perioadei de viață
a acestor investiții), În ceea ce privește echipamentele/instalațiile utilizate în noile capacități pentru
producția de electricitate din surse regenerabile solare și pentru stocarea energiei, se va evalua |
disponibilitatea și, acolo unde este posibil, se vor utiliza echipamente și componente cu durabilitate
|
și perioadă de viață ridicate, care pot fi demontate și pregătite pentru reciclare ușor. La finalul |
|
duratei de viață, modulele fotovoltaice și acumulatorii sistemului de stocare vor fi gestionați
conform legislației privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, respectiv deșeurile de
baterii și acumulatori.
4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul
poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor
de poluanți în aer, apă sau sol. Proiectul dat nu aduce prejudicii principiilor cu privire la
prevenirea și controlul poluării. Prin implementarea soluției acestui studiu, se creionează
producerea de energie electrică din surse regenerabile, reducând astfel necesarul de energie
din surse convenționale, surse cu un grad ridicat de emisii de GES. Se realizează astfel o
diminuare a poluării fără a aduce prejudicii altor obiective de mediu.
5. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și
refacerea biodivezsității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă
în mod semnificativ pentru condiția și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru
conservarea habitatelor, mai ales a celor de interes național.
În concluzie, analizând cele 6 obiective cu privire la protecția mediului și coroborându-le cu
specificul investiției, putem concluziona că obiectivul prezentat respectă dispozițiile articolului
15, alineatul 1b) din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din
18 iunie 2020 privind stabilirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare
a Regulamentului (UE) 2019/2088. Conform articolului 15, paragraful 1b), o activitate economică
se califică drept contribuind în mod substanțial la protejarea și restaurarea biodiversității și a
Page 14 of 152
Pagina 18
PE SEEI
technology cirinaae ara
SOT Cozi, cerineat: 3779 nise
150 8564:2045
ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la protejarea,
|
conservarea sau restaurarea biodiversității sau la realizarea stării bune a ecosistemelor sau ia
protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună, prin utilizarea și gestionarea durabilă a
terenurilor, inclusiv protecția adecvată a biodiversității solului, neutralitatea degradării solului și |
remedierea siturilor contaminate.
În acest context, investiția în noi instalații de stocare energiei electrice din surse regenerabile, cu
nu va duce la un impact negativ al zonei actuale, asupra oamenilor, naturii sau activelor.
Având în vedere faptul că măsura privind investițiile în noi capacități pentru conversia energiei în
energie electrică cu ajutorul surselor regenerabile solare sprijină cu 100% obiectivul privind
atenuarea schimbărilor climatice, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de
mediu, .
Cu referire la utilizarea durabilă și protecția apelor și având în vedere prevederile considerentului |
27 din Regulamentul Taxonomiei, proiectele implicând sursele regenerabile nu vor avea niciun
prejudiciu asupra bunei stări sau a potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv a apelor
de suprafață și a apelor subterane,
În ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, nu se așteaptă ca investiția propusă să fie un
prejudiciu semnificativ pentru starea și reziliența ecosistemului din zonă.
Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul 10d din Directiva
2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui
sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de
modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare
(Directiva ETS) și se derulează conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE)
2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei
2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului
pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a
îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările și completările
ulterioare.
În România, Fondul pentru Modernizare este destinat finanțării investițiilor din sectoarele
prioritare identificate în baza strategiilor naționale și a obiectivelor la nivel european și este
implementat prin intermediul unor programe-cheie, în cadrul cărora sunt definite unul sau mai
multe domenii de investiții.
Page 15 of 152
Pagina 19
SEEI (EIB)
==
technology Spore rara ar, catiieat: 3270 Poor SOS a
150 8004:2015 i
Finanțarea proiectelor în cadrul acestui program este de tip nerambursabil și constă în prefinanțarea
și rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate pentru realizarea proiectului, la valoarea și în
condițiile stabilite prin Contractul de finanțare.
Programul vizează finanțarea investițiilor care promovează sursele de energie regenerabilă și
eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic
European, pentru atingerea țintelor stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul
Energiei și Schimbăritor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, privind utilizarea energiei din
surse regenerabile, prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie solară.
Investițiile finanțate în cadrul acestui program vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește:
a Asigurarea adecvanței și flexibilității SEN prin creșterea capacității de stocare a energiei
electrice;
b) O economie mai eficientă din perspectiva utilizării resurselor, durabilă și competitivă, care
promovează tranziția către un model de dezvoltare sustenabil;
D) Atingerea obiectivelor stabilite la nivelul Uniunii Europene privind producția de energie
din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a
Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în corelare cu țintele
stabilite [a nivel național prin PNIESC actualizat;
d) Creșterea ponderii energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie în consumul
final de energie, ca efect rezultant al investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice din
surse regenerabile de energie;
e) Implementarea programelor cheie stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a
fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și
complețarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările
ulterioare;
i) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul energetic prin reducerea
treptată a utilizării combustibililor fosili pentru producerea de energie electrică, atingerea
obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al
Parlamentului European și a! Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea
neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999
("Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la
Page 16 of 152
Pagina 20
SEEI (3)
technology Ă, 7, COSTI.
*SrTIna certiieat : 3278
180 9001:2015
nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în
dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată;
8) Punerea în aplicare a inițiativei Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021
privind creșterea durabilă, care are ca obiectiv dezvoltarea și utilizarea surselor regenerabile de
energie EUR-Lex - 52020DC0575 - EN - EUR-Lex (europa.cu).
h) Implementarea programelor cheie stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
60/2022, cu modificările și completările ulterioare;
N: Creșterea adecvanței Sistemului Electroenergetic Național prin utilizarea de noi capacități
de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
Prezentul studiu are ca scop fundamentarea tehnică și energetică a unei capacități noi de stocare a
energiei electrice, de tipul „în spatele contorului”, conectată direct la centrala fotovoltaică a UAT
Comuna Feleacu, Stocarea are rolul de a crește gradul de utilizare, de către obiectivele publice ale
UAȚ, a energiei produse din surse regenerabile, cu respectarea caracterului de autoconsurm.
Sistemul de stocare se încarcă exclusiv din producția centralei fotovoltaice și livrează energia în
intervaiele în care centrala nu produce sau produce insuficient.
Situația instalației de producere a energiei din surse regenerabile
În prezent, analiza se raportează la proiectul „Centrală fotovoltaică pentru producerea de energie
electrică din surse regenerabile în vederea asigurării autoconsumului în Comuna Feleacu, județul
Cluj”. Proiectul a fost depus într-o sesiune anterioară de finanțare, a fost declarat câștigător și se
află în etapa de acordare/contractare a finanțării [se completează: programul/apelul de finanțare și
numărul/data documentului de aprobare sau al contractului de finanțare). Centrala va fi
implementată și pusă în funcțiune înainte de realizarea investiției în stocare. Astfel, la data punerii
în funcțiune a sistemului de stocare, aceasta va constitui instalația existentă de producere a energiei
electrice din surse regenerabile la care se conectează sistemul de stocare, în sensul Ghidului
solicitantului.
Centrala este alcătuită din 570 de module fotovoltaice monocristaline de 700 Wp și 8 invertoare
trifazate (3 x 100 kW, 3 x 25 kW și 2 x 10 kW). Are o putere instalată de 399,00 k'Wp / 395,00
kW AC și este montată pe o structură fixă la sol, orientată spre Sud, cu înclinare de 25". Producția
netă asumată în primul an de funcționare este de 465,11 MWh/an, iar în anul 20 scade la 414,85
MWhfan, ca urmare a degradării modulelor. Energia produsă este destinată acoperirii necesarului
Page 17 of 152
Pagina 21
SEEI (3) ci
==
technology
180 3001:2015
de energie electrică al obiectivelor publice ale UAT.
Amplasamentul
Sistemul de stocare se amplasează în incinta centralei fotovoltaice, pe terenul situat în
[localitatea/adresa], județul Ciuj. Terenul are o suprafață de [...] mp, este identificat cu nr. cadastral
[...] (CF nr. [...]) și este proprietatea Comunei Feleacu. Racordarea sistemului de stocare se
realizează în instalația de utilizare a centralei, în spatele punctului de măsurare, fără modificarea
punctului de racordare [a rețea, în condițiile avizului tehnic de racordare emis pentru centrală.
Analiza consumului de energie electrică la nivelul UAT Comuna Feleacu
Sursa de date. Baza de calcul o constituie necesarul de energie electrică al locurilor de consum
aflate în administrarea UAT, așa cum a fost centralizat în Studiul de fezabilitate al centralei
fotovoltaice (Tabelele 2.1 și 2.2). Locurile de consum sunt identificate prin codul NIC, adresă,
consum anual și program de funcționare.
Metodologia de prelucrare a datelor,
Documentația centralei tratează necesarul ca valoare anuală, respectiv ca medie lunară
constantă. Pentru analiza de față datele au fost prelucrate astfel:
a) Au fost verificate concordanța dintre Tabelul 2.1 și Tabelul 2.2 din SF-ul centralei și închiderea
totalului. S-a adoptat structura din Tabelul 2.1, singura coerentă cu totalui de 469.201,50 kWh/an.
b) Consumul anual al fiecărui loc de consum a fost descompus în:
o sarcină de bază permanentă (24/7), formată din echipamente IT, alarme, iluminat de siguranță,
stand-by și pompe;
o componentă operațională, distribuită numai în zilele lucrătoare, după programul de funcționare
08:00--16:00, cu prelungire reziduală până la 17:00, și după coeficienți sezonieri lunari.
c) Stația de încărcare a vehiculelor electrice a fost modelată cu un profil propriu 24/7, cu vârf de
seară și consum mai ridicat în zilele nelucrătoare.
d) Producția lunară asumată pentru centrală a fost distribuită orar pe baza geometriei solare a
amplasamentului, în ora legală a României. Din aceasta s-au scăzut pierderile în rețeaua internă
(9,30 MWh/an) și consumul propriu al sistemului CCTV (16,42 MWh/an).
e) Consumul și producția au fost suprapuse oră cu oră pe un an complet de referință (2030: 8.760
ore, 250 zile lucrătoare, | 15 zile nelucrătoare). Au rezultat energia utilizată simultan, surplusul și
deficitul.
Rezultatele analizei.
Page 18 of 152
Pagina 22
PE SEEI (o) ăi 3)
technology mei eta, cartineat: sata titei
480 9001:2645
Au fost identificate 19 locuri de consum aflate în administrarea UAT Comuna Feleacu, cu un
consum total de 469.201,50 kWh/an. Structura lor este următoarea:
- 17 clădiri și obiective publice existente, cu NLC propriu;
- un loc de consum existent în Gheorgheni, Principală FN;
- o stație de încărcare pentru vehicule electrice de 1 x (50 + 22) kW, consumator viitor.
Clădirile publice însumează 45 1.572,00 kWh/an (96,2%), iar stația de încărcare 1 7.629,50 kWh/an
(3,8%). Consumul este concentrat: primele trei locuri de consum (Feleacu — Principală 137A,
Gheorgheni — Principală 220A și Vâlcele — Principală 249 EN) reprezintă 43,8% din total.
Comportamentul de consum
Tipie pentru o administrație publică locală, în zilele lucrătoare, consumul agregat are o putere
medie de circa 166 kW în intervalul 08:00-16:00, cu vârturi medii orare de circa 206 kW iarna;
după ora 17:00, precum și în weekend și în sărbătorile legale, consumul scade la sarcina de bază
de circa 12-14 kW. O zi lucrătoare consumă între 1.576 și 1.928 kWh, iar o zi nelucrătoare numai
circa 344 kWh. Peste 70% din consumul anual are loc în intervalul 08:00-16:00 al zilelor
lucrătoare.
Detalcarea consumului pe fiecare loc de consum, pe luni și pe ore este prezentată în anexa de
calcul, parte integrantă a prezentei documentații.
Identificarea deficiențelor.
Din analiza situației existente rezultă următoarele deficiențe, care justifică necesitatea investiției:
Nepotrivirea în timp dintre producție și consum. Centrala fotovoitaică, după implementare,
echilibrează consumul UAT la nivel anual: 447,8 MWh/an producție disponibilă față de 469,2
MWb/an consum, adică o acoperire aparentă de 95,4%. Analiza orară arată însă că numai 58,4%
din consum poate fi acoperit simultan din producție, Doar 57,9% din producție are loc în intervalul
de funcționare al obiectivelor.
Surplus. de. energie neutilizat de obiectivele UAT. 173.974 kWh/an, adică 38,9% din producția
centralei, sunt produși în momente în care obiectivele nu consumă. Din acest surplus, 82,7% apare
în afara programului de funcționare: în weekend și în sărbătorile legale (68,9%) și în zilele
lucrătoare după ora 16:00 (13,7%). Surplusul este prezent în 271 de zile pe an, iar în 75 de zile
depășește 790 kWh/zi.
Deficit acoperit din rețea: 195.377 kWh/an, adică 41,6% din consum, continuă să fie preluați din
rețea, la prețul pieței. Din acesta, 75.371 kWh/an (38,6%) apar în orele fără producție fotovoltaică:
seara, noaptea și dimineața la pornirea activității. Restul apare în orele cu producție insuficientă
Page 19 of 152
Pagina 23
SEEI (GTAȚEI3 3)
=
technology e grrtta Crati cartii + 9278 Bcc i
130 90301:2015
din sezonul rece.
Lipsa capacităților de stocare, Nu există capacități de stocare a energiei electrice care să permită
corelarea în timp a producției cu consumul. Obiectivele publice funcționează numai până la ora
16:00—17:00 și nu funcționează în weekend, exact în intervalele în care centrala produce cea mai
mare parte a surplusului. Programul obiectivelor este impus de natura serviciului public și nu poate
fi modificat pentru a urmări producția.
Consum distribuit pe un număr mare de locuri de consum. Cele 19 locuri de consum sunt situate
în localitățile Feleacu, Gheorgheni, Vâlcele, Sărădiș și Casele Micești. Acest lucru impune
gestionarea centralizată a energiei stocate, printr-un sistem de management energetic (EMS), și
contorizarea distinctă a producției, a energiei încărcate și descărcate, a consumului din rețea și a
injecției în rețea, conform cerințelor Ghidului.
În raport cu aceste deficiențe, investiția propusă răspunde direct necesității de a valorifica pentru
autoconsum energia produsă de centrala fotovoltaică a UAT. Investiția constă într-un sistem de
stocare a energiei electrice în spatele contorului, conectat la centrala fotovoltaică aflată în
implementare, încărcat exclusiv din producția acesteia. Totodată, investiția reduce energia
achiziționată din rețea, diminuează cheltuielile publice cu energia și crește gradul de independență
energetică a UAT, Verificarea preliminară arată că un sistem de stocare dimensionat în intervalul
eligibil de 790-1.580 kWh utilizabili ar crește gradul de acoperire a consumului din surse
regenerabile de la 58,4% la 74,6-76,8%.
Centrala fotovoltaică — instalația de producere la care se conectează stocarea
UAT Comuna Feleacu dispune de proiectul „Centrală fotovoltaică pentru producerea de energie
electrică din surse regenerabile în vederea asigurării autoconsumului în Comuna Feleacu, județul
Cluj”, depus spre finanțare într-o sesiune anterioară de finanțare. Proiectul a fost declarat câștigător
și se află în faza de acordare/contractare a finanțării [se completează: programul/apelul de finanțare
și numărul/data documentului de aprobare sau al contractului de finanțare]. Centrala constituie
instalația de producere a energiei electrice din surse regenerabile la care va fi conectat direct
sistemul de stocare propus prin prezentul proiect, în sensul definiției din Ghidul solicitantului.
Centrala este amplasată la sol și injectează energia produsă în Sistemul Electroenergetic Național
(SEN), în vederea acoperirii necesarului de energie electrică al punctelor de consum ale UAT.
Caracteristicile tehnice și energetice preluate din Studiul de fezabilitate a! centralei (denumit în
continuare SF CEF) sunt sintetizate în tabelul următor.
Page 20 of 152
Pagina 24
SEEI
2
technology Pe corintit 7%. cenificat: 323
150 3004:2015
Sursa în
Caracteristică Valoare
SF CEL
570 buc. x 700 Wp, monoecristaline, 132 celule,
Module fotovoltaice Tab. 3.4, 3.2
randament > 22,5%
Tabelul 2.3.1 — Caracteristicile centralei fotovoltaice (conform SF CEE)
Pentru indicatorii tehnici ai Ghidului (ST.1-ST.6), puterea instalată a centralei existente P_RES
se preia din documentația tehnică și de racordare (ATR/certificat de racordare), În prezenta analiză
s-a utilizat P_RES = 395 kW (puterea nominală AC a invertoarelor), rezultând intervalul eligibil
al energiei utilizabile 2 x P_RES <E_use <4 x P_RES, respectiv 790 kWh < E_use < 1.580 kWh.
Dacă documentația de racordare consemnează puterea instalată de 399 kW, intervalul devine 798—
1.596 kWh; concluziile analizei nu se modifică.
Page 21 of 152
| Invertoare trifazate (string) | 3 * 100 kW 13 x 25 KW +2 x 10 kW; randament! european > 98,4% | |
| Putere instalată DC | 399,00 kWp a | Indicatori de : realizare |
| Ă Putere instalată AC | 395,00 kW | Indicatori de realizare Ă Di |
| Structură de , montaj | Fixă, prefabricată oțel/aluminiu, orientare Sud, înclinare 25* | Tab. 3.4 |
| Producție netă anul | o 465,11 MWh/an | Tab 34 |
| Producție netă anul 20 (cu degradare) | 414,85 MWh/an | Tab. 3.5 |
| Pierderi în rețeaua internă (LES + PTD) | 9,30 MWh/an | Cap. 3 |
| Consum propriu tehnologic — sistem CCTV | 16,42 MWh/an, din care 9,58 MWh/an din SEN | Cap. 3 |
| Factor de capacitate (anul 1) | _ 12,70% | Ladicatori de rezultat |
Pagina 25
, 5)
aa! de co
== SEEI 5 2
190 9091:2815
Punctele de consum ale UAT Comuna Feleacu
Necesarul de energie electrică al UAT este format din 19 puncte de consum, cu un consum total
de 469.201,50 kWh/an. Dintre acestea, 18 sunt clădiri și obiective publice cu program de
funcționare de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00, iar unul este un consumator viitor — 0
stație de încărcare pentru vehicule electrice de 1 x (50 + 22) kW, cu funcționare 24/17, Inventarul,
conform Tabelului 2.1 din SF CEF (NLC conform Tabelului 2.2), este prezentat mai jos.
Consum anal
Punct de consum i Poudere i Program
[Want
i 2552032 | Feleacu, Valea Caprioriei 2 1.656,00 9,4% LV 08-16
Tabelul 2.3.2 — Inventarul punctelor de consum
Page 22 of 152
| 2 | 2533371 | Feleacu, Ste. Televiziunii GIA | 2 23.172,00 | 51% | LV 08-16 |
| 3 | 2530150 | Sărădiș, Str. Principală 3A | 15.888,00 | 34% | LV OB-16 |
| 4 | 2526305 | Feleacu, Str, Principală L37A | 96.432,00 | 20,6% | L-VOB-16 |
| 5 | 2525862 | Gheorgheni, Principală 834 | 37.008,00 | 19% | LV 08-16 |
| 6 | 2548861 | Feleacu, Principală 371C | 25.16,00 | 5,5% | LV 08-16 |
| 7 | 2526289 | Gheorgheni, Principală 220A | 57.312,00 | 12,2% | LV 08-16 |
| 8 | 2553889 | Casele Micești, Principală LEN | 4.800,00 | 10% | L-VOB-16 |
| 9 | 3932506 | Feleacu, Principală 1 12 EN | 30.564,00 | 6,5% | LV 08-16 |
| 10 | 3932503 | Vatcele, Sur, Principală 3554 | 22.848,00 | 49% | LV 08-16 |
| îi | 8207023 | Valcele, Str. Principală 158E | 26.964,00 | 57% | LV 08-16 |
| 12 | 2526286 | Feleacu, Str, Televiziunii 49LA | 10.452,00 | 22% | LV 08-16 |
| 13 1 | 2533372 | Feleacu, Ste. Principală (31 | 13.320,00 | 28% | LV 08-16 |
| 14 | 2326288 | Feleacu, Str. Principală I43A | 42000 | 0,1% | LV 08-16 |
| 13 1 | 2526290 | Gheorgheni, Principală 270A | 588,00 | 0,1% | LV 08-16 |
| 16 | 3932499 | Valcele, Principală 249 FN | 51.924,00 | 11% | LV 08-16 |
| 17 | 9010336 | Feleacu, Principală EN | 25.404,00 | 54% | LV 08-16 |
| 18 | 7 | Gheorgheni, Principală EN | 6.504,00 | 1,4% | LV 08-16 |
| 19 | _ | Stație de încărcare vehicule electrice 1 x (50 + 22 kW), Feleacu, Principală EN | 1.629,30 | 3,8% | 247 = |
| TOTAL | 469.201,50 | 100,0% |
Pagina 26
SEEI
technology e EOPiteat CI certneat: 3278 5 miti
130 9081:2015
Consumul este puternic concentrat: primele trei puncte de consum (ne. 4, ? și 16) totalizează 43,8%
din necesar, iar primele opt depășesc 75%. Patru puncte de consum au sub 5 MWh/an fiecare și,
împreună, reprezintă sub 1,6% din total.
Deficiențele analizei energetice existente
Centrala fotovoltaică a UAT Comuna Feleacu, aflată în implementare, asigură la nivel anual o
producție comparabilă cu necesarul de energie electrică al obiectivelor publice. Pentru evaluarea
necesității stocării, relevantă este însă corelarea în timp dintre momentul producerii energiei și
momentul consumului acesteia. Din analiza orară a producției și a consumului rezultă următoarele
deficiențe:
1. Producția fotovoltaică continuă după încheierea programului obiectivelor,
Obiectivele publice ale UAT funcționează de luni până vineri, între orele 08:00 și 16:00,
cu o activitate reziduală până la ora 17:00, Centrala produce energie și după acest interval,
în special în lunile aprilie-septembrie, când producția se prelungește până după ora 20:00.
În luna iulie, circa 21% din producție are loc după ora 16:00, iar la nivel anual 15,2% din
producție se realizează după ora 16:00, când consumul obiectivelor revine la nivelul
sarcinii de bază (circa 12-14 kW),
2. Producția fotoveltaică este integrală în zilele de weekend și de sărbători legale, când
obiectivele nu funcționează. Anul de referință are 115 zile nelucrătoare (sâmbete,
duminici și sărbători legale), în care centrala produce la capacitate normală, iar obiectivele
consumă numai sarcina de bază, circa 344 kWh/zi. În aceste zile se produce 31,0% din
energia anuală a centralei, în timp ce consumul obiectivelor reprezintă doar 8,4% din
consumul anual. Într-o zi nelucrătoare, practic întreaga producție rămâne ncutilizată de
obiectivele UAT: în medie 1.043 kWh/zi, iar într-o zi senină de vară până la circa 2.675
kWh.
3. Surplus de energie neutilizat simultan de obiectivele UAT. Ca urmare a celor două
situații de mai sus, 173.974 kWh/an (38,9% din producția disponibilă a ceniralei) sunt
produși în momente în care obiectivele nu consumă. Din acest surplus:
o 68,9% apare în zilele de weekend și de sărbători legale;
o 13,7% apare în zilele lucrătoare după ora 16:00;
o restul apare la mijlocul zilelor însorite, când producția depășește momentan
Page 23 of 152
Pagina 27
„=75EE! feste
PP technology Înca st
Pi
consumul. Surplusul este prezent în 271 de zile pe an.
4. Consum preluat din rețea în intervalele fără producție. În paralel, 195.377 kWh/an sunt
preluați din rețea, Din aceștia, 75.371 kWh/an apar în orele în care centrala nu produce:
seara, noaptea, dimineața la pornirea activității și în prima zi iucrătoare după weekend.
Consumul din aceste intervale include sarcina de bază a clădirilor, vârful de seară al stației
de încărcare pentru vehicule electrice și consumul de noapte al sistemului CCTV al
centralei.
5. Lipsa unei capacități de stocare, În prezent nu există o capacitate de stocare care să
permită preluarea energiei produse după ora 16:00 și în zilele nelucrătoare și livrarea ei în
intervalele fără producție. Programul de funcționare al obiectivelor este determinat de
natura serviciului public și nu poate fi adaptat ferestrei de producție a centralei.
în concluzie, deficiența principală a situației existente constă în faptul că producția centralei
fotovoltaice are loc și după ora 16:00 și integral în zilele de weekend și de sărbători legale,
intervale în care obiectivele UAT nu funeționează. Ca urmare, doar 58,4% din consumul
obiectivelor poate fi acoperit simultan din producția proprie, deși ia nivel anual producția și
consumul sunt comparabile. Capitolul 2.4 cuantifică detaliat această nesimultaneitate, pe care
investiția în sistemul de stocare o rezolvă.
2.4. Analiza cererii de energie electrică și a suprapunerii consum — producție
Metodologia de analiză
Analiza a fost realizată pe un model orar cu 8.760 de intervale (un an calendaristic complet), pe
baza calendarului anului 2030 — primul an ulterior termenului-limită de finalizare a investiției
(31.12.2029), an în care Ghidul definește indicatorii proiectului. Anul de referință are 250 zile
lucrătoare și 115 zile nelucrătoare (104 zile de sâmbătă și duminică și 11 sărbători legale care
cad în zile lucrătoare, conform Codului muncii: 1-2 ianuarie, 7 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare
doua zi de Paști — 26 și 29 aprilie, | mai, a doua zi de Rusalii — 17 iunie, 15 august, 25-26
și a
decembrie). Toate orele sunt exprimate în ora legală a României (EET/EEST), fiecare intervaj orar
fiind notat prin ora de început.
Modelarea consumului
Pentru fiecare punct de consum i, consumul anual E_i din Tabelul 2.1 a fost descompus în două
componente:
Page 24 of 152
Pagina 28
= SEEI
) technalo technology e te nciărit 079... cargcat aa Ea SET
:
150 9004:20145
* sarcina de bază — consum permanent, 24 de ore din 24, 7 zile din ? (echipamente IT și de
comunicații, sisteme de alarmă și supraveghere, iluminat de siguranță, echipamente
frigorifice, consum în stand-by, pompe și automatizări ale instalațiilor), egală cu o cotă b
din consumul anual, distribuită uniform: P_bază,i = E_i x b / 8.760;
- componenta operațională — consumul generat de activitate (iluminat, echipamente de
birou și de deservire a publicului, instalații auxiliare ale încălzirii, climatizare), epală cu
E_i x (| — b), distribuită numai în zilele lucrătoare, după un profil orar al activității și un
coeficient sezonier lunar.
Consumul orar rezultă din relația: C_i(h) = E_i x b / 8.760 +E._i x (| —b) x w(h), unde w(h) =
z(h) x s(m) x a(ora) / iz x s x a], z(h) = 1 în zilele lucrătoare și O în cele nelucrătoare, s(m) =
coeficientul sezonier al lunii, iar a(ora) = ponderea orară a activității. Relația conservă exact
consumul anual din SF CEF pentru fiecare punct de consum.
Punctele de consura au fost grupate în clase de comportament în funcție de mărimea consumului,
clasă care determină ponderea sarcinii de bază: la consumatorii foarte mici, consumul permanent
(de ordinul zecilor de wați) reprezintă o parte importantă din total, în timp ce la clădirile mari
predomină componenta de activitate.
| : Sarcină
! Ne. Consum i
Deseriere ! ; Pondere! de buză
Clasa i
"puncte kW hfanj
KW]
A Clădire publică -- consumator mare (> 50 MWh/an) 25% 3 205.668,00 | 43,8% 5,87
i E a N
Clădire publică = consumator mediu (15-50
B 22% 8 208.164,00 | 444% 5,23
MYW/hian)
Tabelul 2.4.1 — Clasele de comportament de consum
Profilul orar al activității reflectă programul de funcționare deciarat (08:00-16:00), cu
pornirea instalațiilor între 07:00 și 08:00, o scădere ușoară în intervalul de prânz și o activitate
reziduală între 16:00 și 17:00-—18:00 (plecarea personalului, curățenie, închiderea echipamentelor).
Coeficienții sezonieri reflectă durata mai mare de utilizare a iluminatului artificial și funcționarea
Page 25 of 152
| Cc | Clădire publică -- consumator mic (5--15 MWh/an) | 20% | 3 | 30.276,00 | 6,5% | 9,69 |
| D | Punct de consum foarte mic (< 5 MWh/an) | oa | a 1 | 746400 | 16% | 0,34 |
| E | Stație de încărcare vehicule electrice (24/7) | profil propriu , | 1 | 17.629,50 | 3,8% | - |
| nora | 19 | 469.20150 | 11000% | 1243 |
Pagina 29
SEEI
PI
technoiogy Ema fu, cerutieat + 3a7p astra
180 3994:2845
auxiliarelor instalațiilor de încălzire în sezonul rece, respectiv climatizarea în lunile iunie-iulie,
Interval orar Pondere activitate Coclicicnt sezonier
06:00-07:00 1,9% Ianuarie
IT
Tabelul 2.4.2 — Profilul orar al activității în zilele lucrătoare și coeficienții
Notă: în afara intervalului 06:00--18:00, precum și în zilele nelucrătoare, consumul clădirilor este egal cu sarcina de
bază. Coeficienții sezonieri se normalizează automat astfel încât consumul anual să rămână cel din SF CEF.
Stația de încărcare pentru vehicule electrice a fost modelată cu un profi! propriu, specific stațiilor
publice amplasate pe un traseu rutier cu trafic de tranzit (DN): utilizare redusă noaptea, creștere
de la ora 07:00, nivel moderat la mijlocul zilei și vârf între 17:00 și 20:00, cu un consum zilnic cu
15% mai mare în zilele nelucrătoare și o ușoară majorare iarna (consum suplimentar pentru
climatizarea bateriilor și a habitaclului).
Modelarea producției
Producția lunară este cea asumată în SF CEF pentru primul an de funcționare (Tabelul 3.4, total
465,11 MWh). Distribuția orară în cadrul fiecărei zile a fost determinată pe baza geometriei solare
a amplasamentului (46,71* N; 23,602 E; altitudine 730 m) și a configurației centralei (orientare
Sud, înclinare 25%), cu biblioteca de calcul fotovoltaic pvlib: poziția Soarelui, iradianța pe cer senin
Page 26 of 152
| 07:00-98:00 | 46% | Februarie Ro |
| 08:00-09:00 | 10,2% | Marie o |
| 09:00-10:00 | MR | Aprilie i |
| 10:00-1 1:00 | 120% | Mai 0,90 |
| 11:00-12:00 | 12,0% | Tunie 0,93 |
| 12:00-13:00 13:00-14:00 | 10,6% 1% | Iulie 0,95 August 0,92 |
| 14:00-15:00 | 10,6% | Septembrie 0,53 |
| 15:00-16:00 | 9,3% | Octombrie 1,00 |
| 16:00-17:00 17:00-18:00 | 4,6% a o | Noiembrie 1,07 Ia “Decembrie NED sezonieri |
Pagina 30
SEEI (Bes) a)
technalo 9 e Sirincie detga certineat: 127820
150 9004:2015
(modelul Incichen) și transpunerea pe planul modulelor (modelul Hay-Davies). Profilul relativ
rezultat a fost normalizat astfel încât energia fiecărei luni să fie egală cu valoarea din SF CEF,
Calculul în ora legală este esențial: în perioada de vară, amiaza solară la Feleacu are loc în jurul
orei 13:25, iar producția se prelungește până după ora 20:00. Din producția la ieșirea din invertoare
s-au scăzut pierderile în rețeaua internă (LES + PT: 9,30 MWh/an, proporțional cu producția) și
consumul propriu al sistemului CCTV al centralei (16,42 MWh/an, respectiv 1,874 kW în regim
continuu). Rezultă producția disponibilă pentru acoperirea consumului obiectivelor UAT.
Mărimile de bilanț
* Consum acoperit simultan — în fiecare oră, minimul dintre producția disponibilă și
consum;
» Surplus — energia produsă peste consumul simultan (produoție — consum, când este
pozitivă), care nu poate fi utilizată de obiectivele UAT în momentul producerii;
- Deficit — consumul care nu este acoperit simultan de producție (consum — producție, când
este pozitiv) și care se preia din rețea;
- Rata de autoconsum simultan = consum acoperit simultan / producție disponibilă; gradul
de acoperire simultană = consum acoperit simultan / consum total.
Bilanțul este realizat la nivelul agregat al tuturor punctelor de consum ale UAT, în aceeași
abordare cu cea din SE CEF (energia produsă de centrală este destinată acoperirii necesarului
tuturor obiectivelor UAT).
Consumul anual pe puricte de consumi
4. Feieacu, Str, Principată L37A
7, Gheorgheni, Principală 2204
15, Vâlcele. Principală 249 FN
$. Gheorgheni, Principală B3A
$. Feleac, Principală 112 FN
15, Vâlcele, Ste, Principală I5BE
6. Feteacu, Principală 3710
17. Feteacu, Principală FN
2. feleacu, Str. Televiziunii 614A
10. Vâlcele, Str. Principala 3554
33. Stație de încărcare vehicule electrice
3. Sărădiș, Str. Principală 3A
13. Feleacu, Str, Principală 131
12, Feleacu, Str. Teteviziunii 4914
18. Gheorgheri, Principală FN
8. Casele Micești, Principală 1 FN
1. Feleacu, Vatea Caprioriei 2 ȘI 1.
o 20 40 so Lu] 198
Cansum anual (MWhyan]
Figura 2.4.1 — Consumul anual pe puncte de consum și clase de comportament
Page 27 of 152
Pagina 31
(EBD aa)
gs SEEI
n ErTitai CEZ, cepurieat 1278 Si miei
150 3004:2045
Comportamentul de consum agregat al UAT
Comportamentul de consum al UAT este tipic pentru o administrație publică locală: în zilele
lucrătoare consumul crește brusc între 07:00 și 09:00, se menține pe un palier ridicat până ia 16:00
și revine la nivelul sarcinii de bază după ora 17:00-18:00. Puterea medie a consumului agregat în
intervalul 08:00-—16:00 al zilelor lucrătoare este de 165,72 kW (de la 188,39 KW în ianuarie la
150,32 kW în mai), iar puterea medie orară maximă este de circa 205,81 kW, în zilele lucrătoare
din ianuarie. În nopti, în weekend și în sărbătorile legale, consumul scade a 12,13 kW (sarcina de
bază a clădirilor), la care se adaugă consumul stației de încărcare — în medie 14,34 kW în zilele
nelucrătoare.
În valori zilnice, o zi lucrătoare medie consumă între 1.576 kWh (mai) și 1.928 kWh (ianuarie), în
timp ce o 7i nelucrătoare consumă în medie numai 344 kWh — de citea cinci ori mai puțin, Această
asimetrie între zilele lucrătoare și cele nelucrătoare este factorul determinant al surplusului de
energie analizat în continuare.
Zi lucrătoare (L-V) Zi nelucrătoare (S, D, sărbători)
200 + lanuarie
_. Aprilie |
[kW] dle |
„++ Octombrie! if
150 -
orară
medie 109 +
Putere
Figura 2.4.2 — Profilul orar mediu al consumului agregat — zi lucrătoare și zi nelucrătoare
(ianuarie, aprilie, iulie, octombrie)
Page 28 of 152
Pagina 32
ȘEEI 088
=
Pe technology ne tari
ama
Consum
Fereastră de timp Pondere
(IWh/an] .
Zile nelucrătoare 39.590,60 8,4% i
Ă
|
Tabelul 2.4.3 — Repartizarea consumului anual pe ferestre de timp
Peste 71% din consumul anual are loc în intervalul 08:00--16:00 al zilelor lucrătoare, iar numai
8,4% în zilele nelucrătoare, deși acestea reprezintă 31,5% din zilele anului.
Consumul lunar - model orar vs. ipoteza de consum uniform
> bă pi
a “ A
MWhfiiună
= bă
197
an feb Mar Apr Mai lun lul Aug Sep Oct Noi Dec
Clădiri publice (model orar) - Stație încărcare VE Baa Necesar lunar uniform din SF PV (39,10 MWh) |
mm
Figura 2.4.3 — Consumul lunar — model orar vs. ipoteza de consum uniform din SF CEF
Page 29 of 152
| Zile fucrătoare — înainte de 08:00 | 4745633 | 10,1% |
| Zile lucrătoare — 08:00-16:00 | 331.438,55 | 70,6% |
| zile tuorătoare — 16:00-17:00 | 198302 i | 42% o |
| Zile lucrățoare după 17:00 | 30.833,00 | 6,6% |
| a TOTAL | 46920150 | 100,0% |
Pagina 33
SEEI (ara at)
==
technologu pct carenta TR
180 8001:2015
Tabelul 2.4.4 — Consumul lunar al UAT — model orar vs. ipoteza uniformă din SF CEF
Consum : Consum
Zile Zile Consum Ipoteza SEF Diferență
|
Luna cladiri stație VE
lucrătoare nelucrătoare total [kWh] CEE [Wa kWh]
vu] va]
Ianuarie 19 12 39.168 1.644 40.811 39.100 1711
Variația lunară a consumului este determinată atât de sezonalitate, cât și de numărul de zile
lucrătoare din fiecare lună (de exemplu, ianuarie și iunie au numai câte 19 zile lucrătoare, ca
urmare a sărbătorilor legale care cad în zile lucrătoare).
Page 30 of 152
| Februarie Martie Aprilie | 20 2 20 | e 0 10 | 38.501 38575 34945 | 1437 1510 1406 | 39.938 40.085 36.351 | 39.100 3100 39.100 | 838 985 -2749 |
| Mai funie | 22 19 | 9 | 36.340 1330 | LAL5 1399 | 237.754 34.509 | 39.100 39.100 | -1.346 459 |
| Iulie | 23 | 8 | 39.168 | 1.467 | 40.635 | 39100 | 1.535 |
| August | 21 | 10 | 35.677 | 1.481 | 37.158 | 39.100 | -1.942 |
| Septembrie | 21 | 9 | 35.676 | 1.371 | 37.047 | 39.100 | -2.053 |
| Octombrie Noiembrie Decembrie | 3 20 | 8 291 11 | "a075a 239,732 39926 | Lasa 1.457 1.606 | 42.192 41.189 1.533 | 39.100 39.100 39.100 | 3.092 2089 2433 |
| TOTAL | 259 | 115 | 451.572 | 171.630 | 4692201 | 469201 | op |
Pagina 34
| ; Putere |
, ! |
| II Consum Putere: |
! Consum Sareina Consum zi 1 medie , pă | “consum | consum
!
| | zi medie |
Punct de consum | Ciasa | anual de bază nelucrătoare ' orară consum consum! zile ' în ore
! lucrătoare 09-16 : ,
kWh] W + Îi h/zi] may, D8-16 16-17; neluer. ! fără
; [i]
TRW PV
] Feleacu, Valea Caprioriei 2 D 1.656 0,08 5,8 1,8 051 n 0,8 61,6%
| | 39% 12,6% 23,4% |
al |
14,7% |
|
14,7% !
161%]
14,7% |
-
14,7% |
|
16,1%
[234%]
14,7% .
[147%
14,7%
i
13,7% |
13,7% |
|
Page 31 of 152
| 2 | Feleacu, Str. Televiziunii 6144 | B | 23.772 | 0,60 | 88,5 | 143 | „ sp: 10,85 1 73,3% 4,2% i | 6,0% |
| 3 | Sărădiș, Str. Principală 3A | B | 15.888 | 0,40 | 59,1 | 9,6 | 5,82 725 73,3% 42% | 6,9% |
| 4 | Feleacu, Str. Principală 1374 | A | 96.432 | 2,75 | 355.3 | 56.0 | 3439 42475 1 713% 42% | 79% |
| 5 6 | Gheorgheni, Principală 834 Feleacu, Principală 371C | B B | 37.098 25.716 | 9,93 e m 0,65 | 137,8 95,7 | 22,3 _ 15,5 | 13,56 16,89 73,3% i 42% i Po 9,42 11,74 73,3% i 42% | 6,9% 6,9% |
| 7 | Gheorgheni, Principală 2204 | A | 57.312 | 1,64 | 211,2 | 3943 | 20,44 25,41 71,3% 42% | 7,9% |
| 8 | Casele Micești, Principală 1 FN | D | 4.800 | 022 | 16,8 | 53 | 1,48 181 61,6% 3,9% | 12,6% |
| 9 | Feleacu, Principală 112 FN | B | 30.564 | 0,77 | 113,8 | 18,4 | 11,20 13,95 73,3% 4,2% | 6,9% |
| 10 | 'Valcele, Str. Principală 355A | B | 22.848 | 0,57 | 85, | 13,8 | 837 1043 733% 42% | 69% |
| 11 | Vâlcele, Str. Principală 158E | B | 26.964 i | 0,68 | 100,4 | 16,3 | 9,88 12,31 73,3% 4,2% | 6,9% |
| 12 | Feleacu, Str. Televiziunii 4914 | C | 10.452 | 0,24 | 39,2 | 5,7 | 3,90 4,86! 74,6% 4,3% | 6,3% |
| 13 | Feleacu, Str. Principală 131 | Cc | 13.320 | 0,30 | 49,9 | 73 | 4,97 6,20 746% 43% Ă | 1 6,3% i |
Pagina 35
», SEEI
technology
Putere
Consum Putere
| Consum arcina Consum zi medie p 9 Yoconsum consum
zi medie
r. | Punct de consum Clasa. anual de bază : nelucrătoare orară consum consum! zile în ore
| | | lucrătoare 48-16
| KW IW] [kW p/zi] max. i 08-16 16-17 | nelucr, fără
i i
: : [kW h/zi] Is] |
IRI. |
14 |Feleacu, Str. Principală 1434 | D 420 0,02 1,5 05 0413 016 61,6% | 39% | 126% | 234%
| î |
234%!
|
16%)
[147%
13,7%
32,2%
161%
Tabelul 2.4.5 — Indicatorii de comportament de consum pe puncte de consum
Notă: pentru stația de încărcare VE, coloana „Sarcina de bazăi "indică puterea medie orară minimă. Consumul în ore fără producție PY include nopțile, serile și diminețile în care centrala mu produce.
Comportamentul de consum pe fiecare punct de consum
Punct de consum Feb Mar Apr Mai tun Aug Sep Oce Noi Toral
Feleacu, Valea Caprioriei 2 133 132 145
Da! -
Feleacu, Str, Televiziunii 6144. azi 203 | ua Țisu ] 11.39 2063 1.875 1.877 îi 2.148 | 2.094 1 2.103
Page 32 of 132
| 15 16 | Gheorgheni, Principală 2704 Vâlcele, Principală 249FN | D A | 588 51.924 | 0,03 1,48 | 24 1913 | 9,6 35,6 | 08 022 61,6% 18,52 23,02 71,3% | 3,9% 12,6% 42% 79% |
| 17 | Feleacu, Principală FN | B | 25404 | 0,64 | 94,6 | 153 | 931 11460 1 755% | 42% 69% |
| 18 | Gheorgheni, Principală EN | C | 6504 | 9,15 | 24,4 | 35 | 2,42 3,03 74.80% | 13% 63% |
| 19 | Stație încărcare VE, Feleacu, Principală FN | E | 17.630 | 0,14 | 46,1 | 532 | 251 444 285% | 49% 34,7% |
| TOTAL | 469.201 | 1227 | 17184 | 344, | 165,72 2 2170,6% | 42% 84% |
Pagina 36
i
388's1 iv ISI
0
| £e€
9071 93eq
001 PP8
|
ev 698
vSzI PI9L
_
Ipunyu
£se] 9E9L 44]
Lei 199 uunsuoo
ap
sn [Zi L80L aound
|
Li îi MEL 894 3d
nun]
stz! ivi
| jhuinSu0)
LT 8 —
_ 9"p'7
iSti 908
In]2quL
6iti țoce
_
UI VE VLE1
l33S) FiGajouy>aș nSu03
3p gledpouid Eredoulud
| Pung
"08 "AS
"Îpeizs “noeojoq
Lă
| 800'L€ _susz SLI ste , 097'£ oaza i bec vaca ; 1767 ocoz | CLELS £90s 9t0's L9L'S ist | 008P ; 1fe : lb 8zt _8£_ | vos'0£ PoL'€ £697 €lrz | 8y8 ze 2707 £I0T ț 081 | _ 969 Sol 93t'7 976 : 9Lt'c CI6 SL7 73 | L_ 0ze'tr 07p 931 LE i LUI 98 i 9s0'1 te _ Ă | 88s __PI6IS__ 7s L8s% IS LV SoLY | POp'sT ___P0s9 E LA 315 635 _ _ _ S00'7 IS | 0891 9091 LSPI stpi Let | 10769 £ts1b 68T1b Z6l'7p LPULE |
| 0767 eanz | ses | S8£ | ție | 081 | LI cea Z | 570 _VE | id iti | P00Z TIS | ligi | SSULE |
| ice era | 696% | ip | syz | 851 | Opre 6 | pisi îi 9£ | 33 OS | POTI s9s5 | vi | SEP |
| OLE 1aei | zii | 19€ | 97 i | L9I | TI6! T9L | 126 LA | E4ă Ig | șsei it | 66£1 | 6OSPE. |
| s:s7 oz 0987 TOI Lere ore 1erz | Ll9t Opt 3 s63v L8Y | 15£ 9L€ 0lp 007 | Sp? 2987 1197 197 | Legi 991 Zs61 s6! | 29317 Lisi P30 L08 7 POE £6$ z La i ti ss | 5901 pe 37O fe 1 _ EV Ii 9£ îi st | Lică alt 9 TOP Qs stPt sii Ssirt | TyO'7 17s £96'i 705 N DL ss LET 155 | sit! 901 isi tibi | PSL LE ISE'9E SR0OP Stoc |
| ice 1ez | 696% | vi | AXĂ | 861 | Oycz 296 | SStI s€ | 53 TOS? | POrz s9s | Po! | 1I80P |
| YE8 Dice pledpuud papua “uayâ0ayr) 'notopoă | VOZI eredioui “Tusy8.10945) | Nd 1 EIPdDund "N$391A 99se) | NA ZII Eediouiag “nozajag | VS6£ eledrouluq “AS “2199184 | 851 VI6b Plediouud HuniziAao L "15 "IS “219919A nopaleu | TEI VEpl Elediouuuq &lediouaa NS “NS “noeopa “noe2l24 | VOLT Na 67 Plediurzd Eedioutid “1u5u3109U0 “A199IEA | _ Nă NA Eedioulag Eledioulag “noeo24 “TuouSI02u5) | A BaeoaBouj des | 1YLOL |
| Ss 9 | L | 8 | 6 | OIL | IL ZI | €1 șI | SI 91 | LI 81 | 6 |
Pagina 37
SEEI
==
technology Sritere the, ceruta aaag te
150 3001:2015
Descrierea comportamentului de consum pe fiecare punct de consum
Pentru fiecare punct de consum se prezintă comportamentul rezultat din consumul anual declarat, din
programul! de funcționare și din clasa de comportament. Descrierile se vor completa cu destinația
fiecărei clădiri, conform evidențelor UAT.
Punctul de consum nr. Î — Feleacu, Valea Caprioriei 2 (NLC 2552032)
Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 1.656,00 kWh/an — 0,35% din consumul total. Consumul
este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau
comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,076 kW, care reprezintă aproximativ 40% din
consumul anual; activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,51 kW. O
zi lucrătoare medie consumă 5,8 kWh, iar o zi nelucrătoare 1,8 kWh. Impactul asupra bilanțului
global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul
anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele
nelucrătoare, 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul
lunar variază între 125 kWh (iunie) și 148 kWh (octombrie).
Punctul de consum ar. 2 — Feleacu, Str, Televiziunii 6144 (NLC 2533374)
Consumator mediu (clasa B), cu 23.772,00 kWh/an — 5,1% din consumul total, locul 9 ca mărime.
Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 8,71 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 10,85 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 88,5 kWh, iar o
zi nelucrătoare numai 14,3 kWh (sarcină de bază de 0,60 kW). 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00--16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
din consur are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul lunar variază între 1.739
kWh (iunie) și 2.148 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr, 3 — Sărădiș, Str. Principală 3A (NLC 2530150)
Consumator mediu (clasa B), cu 15.888,00 kWh/an — 3,4% din consumul total, locul 12 ca mărime.
Comporțamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L—YV 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:09, se inenține la o putere
medie de 5,82 kY pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 7,25 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 59,1 kWh, iar o
zi nelucrătoare numai 9,6 kWh (sarcină de bază de 0,40 kW). 73,3% din consumul anual se realizează
în intervalul 08:00-—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7% din
Page 34 of 152
Pagina 38
SEEI (E 3)
=
technology Seara aici cartineat; sa Tati
130 8601:2045
consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 1.162
kWh (iunie) și 1.436 kYWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 4 — Feleacu, Str. Principală 137A (NLC 2526305)
Consumator mare (clasa A), cu 96.432,00 kWh/an — 20,6% din consumul toțal al UAT, locul | ca
mărime. Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare
consumul pornește la ora 97:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge
palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00,
activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de
355,3 kWh, cu o putere medie de 34,39 kW în intervalul 08:00-—1 6:00 și o putere medie orară maximă
de circa 42,75 kW în lunile de iarnă. În nopți, în weekend și în sărbătarite legale rămâne activă numai
sarcina de bază, de circa 2,75 kW (66,0 kWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu
funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2%
între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala
fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 7.087 kWh (iunie) și 8.693 kWh (octombrie),
Punctul de consum nr, 5 — Gheorgheni, Principală S3A (NLC 2525862)
Consumator mediu (clasa B), cu 37.008,00 kWh/an — 7,9% din consumul total, locul 4 ca mărime.
Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul! L—V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 13,56 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 16,89 kW în
ianuarie, și revine ia sarcina de bază după ora 17:00, O zi lucrătoare medie consumă 137,8 kWh, iar
o zi nelucrătoare numai 22,3 kWh (sarcină de bază de 0,93 kW). 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 2.707
kWh (iunie) și 3.344 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 6 -—- Feleacu, Principală 371C (NLC 2548861)
Consumator mediu (clasa B), cu 25.716,00 kWh/an — 5,5% din consumul total, locul 7 ca mărime.
Comportamentul este cei ai unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L—V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 9,42 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 11,74 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 95,7 kWh, iar o
zi neincrățoare numai 15,5 KWh (sarcină de bază de 0,65 kW). 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
Page 35 of 1582
Pagina 39
(63 5
SEEI
=
technology ace e cacunet 3000 5
50 9984;2015
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul hinar variază între |.881
kWh (iunie) și 2.324 k'Wh (octombrie).
Punctul de consum nr. 7 — Gheorgheni, Principală 2204 (NLC 2526289)
Consumator mare (clasa A), cu 57.312,00 kWh/an — 12,2% din consumul total al UAT, locul 2 ca
mărime, Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare
consumul pornește la ora 07:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge
palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00,
activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de
211,2 kWh, cu o putere medie de 20,44 kW în intervalul 08:00-—16:00 și o putere medie orară maximă
de circa 25,41 kW în lunile de iarnă. În nopți, în weekend și în sărbătorite legale rămâne activă numai
sarcina de bază, de circa 1,64 kW (39,3 KWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu
funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2%
între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala
fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 4.212 kWh (iunie) și 5,167 kWh (octombrie).
Punctul de consum ur. 8 — Casele Micești, Principală 1 FN (NLC 2553889)
Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 4.800,00 kWh/an — 1,02% din consumul total. Consumul
este dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau
comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,219 kW, care reprezintă aproximativ 40% din
consumul anual, activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 1,48 kW. O
zi lucrătoare medie consumă 16,8 kWh, iar o zi nelucrătoare 5,3 kWh. Impactul asupra bilanțului
global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul
anual se realizează în intervalul 08:00--16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele
nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fatovoltaică nu produce. Consumul
lunar variază între 361 kWh (iunie) și 428 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 9 —- Feleacu, Principală 112 FN (NLC 3932506)
Consumator mediu (clasa B), cu 30.564,00 kWh/an — 6,5% din consumul total, locul 5 ca mărime.
Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L—V 08:00--16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 11,20 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 13,95 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 113,8 kWh, iar
o zi nelucrătoare numai 18,4 kWh (sarcină de bază de 0,77 kW). 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
Pape 36 of 152
Pagina 40
SEEI (Causa
D=
technology Saar cerucat 32785
180 2081:2015
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 2.236
kWh (iunie) și 2.762 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 10 — Vâlcele, Str. Principală 355A (NLC 3932503)
Consumator mediu (clasa B), cu 22.848,00 kWh/an — 4,9% din consumul total, locul 10 ca mărime.
Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 8,37 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 10,43 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 85,1 kWh, iar o
zi nelucrătoare numai 13,8 kWh (sarcină de bază de 0,57 kW), 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul bunar variază între 1.671
kWh (iunie) și 2.064 kWh (octombrie).
Punctul de consum ar. [1 -- Vâlcele, Str. Principală 158E (NLC 8217023)
Consumator mediu (ciasa B), cu 26.964,00 kWh/an — 5,7% din consumul total, locul 6 ca mărime.
Comportamentul este cel al unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul L-V 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 9,88 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 12,31 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 100,4 kWh, iar
o zi nelucrătoare numai 16,3 kWh (sarcină de bază de 0,68 kW). 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00—16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 1,972
kWh (iunie) și 2.436 kWh (octombrie),
Punctul de consum nr. 12 -- Feleacu, Str, Televiziunii 49LA (NLC 2326286)
Consumator mic (clasa C), cu 10.452,00 kWh/an — 2,2% din consumul total. Clădirea are un grad
redus de încărcare, cu activitate concentrată în programul L—V 08:00-16:00, la o putere medie de
3,90 kW (maxim mediu orar de circa 4,86 kW). O zi lucrătoare medie consumă 39,2 kWh, iar în
zilele nelucrătoare consumul se reduce la 5,7 kWh/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,24
kW. 74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar
6,3% în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce.
Consumul lunar variază între 762 kWh (iunie) și 946 kWh (octombrie).
Punctul de consum ar. 13 — Feleacu, Str. Principală 131 (NLC 2533372)
Consumator mic (clasa C), cu 13.320,00 kWh/an — 2,8% din consumul total. Clădirea are un grad
Page 37 of 152
Pagina 41
SEEI (as) ea)
=
technology cre Am, ceruneat > aq Es
450 8004:2015
redus de încărcare, cu activitate concentrată în programul L-V 08:00-16:00, la o putere medie de |
4,97 kW7 (maxim mediu arar de circa 6,20 kW). O zi lucrătoare medie consumă 49,9 kWh, iar în
zilele nelucrătoare consumul se reduce la 7,3 kW h/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,30
kW. 74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-—16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar
6,3% în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce.
Consumul lunar variază între 971 kWh (iunie) și 1.205 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 14 — Feleacu, Str. Principală 1434 (NLC 2526288)
Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 420,00 kW h/an — 0,09% din consumul total. Consumul este
dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau
comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,019 kW, care reprezintă aproximativ 40% din
consumul anual, activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,13 kW. O
zi lucrătoare medie consumă 1,5 kWh, iar o zi nelucrătoare 0,5 kWh. Impactul asupra bilanțului |
global este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend. 61,6% din consumul
anua! se realizează în intervalul 08:00-16:00, 3,9% între 16:00 și 17:00, iar 12,6% în zilele
nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul
lunar variază între 32 kWh (iunie) și 37 kWh (octombrie),
Punctul de consum nr. 15 — Gheorgheni, Principală 2704 (NLC 2526290)
Punct de consum foarte mic (clasa D), cu 588,00 kWh/an — 0,13% din consumul total. Consumul este
dominat de sarcina permanentă (echipamente în stand-by, sisteme de monitorizare, alarmă sau
comunicații, iluminat de siguranță), de circa 0,027 kW, care reprezintă aproximativ 40% din
consumul anual; activitatea din program adaugă un consum redus, cu o putere medie de 0,18 kW. O
zi lucrătoare medie consumă 71 kWh, iar o zi nelucrătoare 0,6 kWh. Impactul asupra bilanțului
globai este redus, dar punctul contribuie la consumul de noapte și de weekend, 61,6% din consumul
anual se realizează în intervalul 08:00--16:00, 3,9% între 16:00 și 17:08, iar 12,6% în zilele
nelucrătoare; 23,4% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce. Consumul
lunar variază între 44 kWh (iunie) și 52 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 16 — Vâlcele, Principală 249 FN (NLC 3932499)
Consumator mare (clasa A), cu 51.924,00 kWh/an — 11,1% din consumul total al UAT, locul 3 ca
mărime. Profilul este cel al unei clădiri publice cu activitate intensă în regim de zi: în zilele lucrătoare
consumul pornește la ora 07:00 (iluminat, echipamente, auxiliarele instalației de încălzire), atinge
palierul maxim între 09:00 și 12:00, scade ușor în intervalul de prânz și se reduce după ora 16:00,
activitatea reziduală încheindu-se până la 17:00-18:00. Consumul mediu într-o zi lucrătoare este de
Page 38 of 152
Pagina 42
sI SEEI (35)
D= imocz
PEcttre u ce cacițeat : a Tea t
150 8001:2015
191,3 kWh, cu o putere medie de 18,52 kW în intervalul 08:00—1 6:00 și o putere medie orară maximă
de circa 23,02 kW în lunile de iarnă, În nopți, în weekend și în sărbătorile legale rămâne activă numai
sarcina de bază, de circa 1,48 kW (35,6 KkWh/zi nelucrătoare), aferentă echipamentelor cu
funcționare permanentă. 71,3% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2%
între 16:00 și 17:00, iar 7,9% în zilele nelucrătoare; 16,1% din consum are loc în ore în care centrala
fotovoltaică nu produce. Consumul lunar variază între 3.816 kWh (iunie) și 4.681 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 17 — Feleacu, Principală FN (NLC 9010336)
Consumator mediu (clasa B), cu 25.404,00 kWh/an — 5,4% din consumul total, locul 8 ca mărime.
Comportamentul este cel ai unei clădiri publice cu activitate de birou și de deservire a publicului,
strict legată de programul LV 08:00-16:00: consumul crește după ora 07:00, se menține la o putere
medie de 9,31 kW pe durata programului, cu o valoare medie orară maximă de circa 11,69 kW în
ianuarie, și revine la sarcina de bază după ora 17:00. O zi lucrătoare medie consumă 94,6 kWh, iar o
zi nelucrătoare numai 15,3 kWh (sarcină de bază de 0,64 kW), 73,3% din consumul anual se
realizează în intervalul 08:00-16:00, 4,2% între 16:00 și 17:00, iar 6,9% în zilele nelucrătoare; 14,7%
din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce, Consumul lunar variază între 1.858
kWh (iunie) și 2.295 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr. 18 — Gheorgheni, Principală FN
Consumator mic (clasa C), cu 6.504,00 kWh/an — 1,4% din consumul total. Ctădirea are un grad redus
de încărcare, cu activitate concentrată în programul L.—V 08:00-16:00, la o putere medie de 2,42 kW
(maxim mediu orar de circa 3,03 kW). O zi lucrătoare medie consumă 24,4 kWh, iar în zilele
nelucrătoare consumul se reduce la 3,6 kWh/zi, corespunzător unei sarcini permanente de 0,15 kW.
74,6% din consumul anual se realizează în intervalul 08:00-.16:00, 4,3% între 16:00 și 17:00, iar 6,3%
în zilele nelucrătoare; 13,7% din consum are loc în ore în care centrala fotovoltaică nu produce.
Consumul lunar variază între 474 kWh (iunie) și 589 kWh (octombrie).
Punctul de consum nr, 19 — Stație de încărcare vehicule electrice 1 x (50 + 22 kW), Feleacu,
Principală EN
Consumator viitor, cu funcționare 24/7, cu un consum estimat de 17.629,50 kWh/an (3,8% din total),
în medie 48,3 kWh/zi. Utilizarea unei stații publice de încărcare amplasate pe un traseu cu trafic de
tranzit este determinată de sosirea utilizatorilor, nu de programul instituțiilor: sesiunile de încărcare
cresc după ora 07:00, se mențin la un nivel moderat la mijlocul zilei și ating vârful între 17:00 și
20:00 (putere medie orară maximă de circa 4,44 KW), cu un consum mai ridicat în zilele nelucrătoare
(532 kWh/zi, față de 46,1 kWh/zi în zilele lucrătoare). Valorile sunt medii orare pe toate zilele; o
Page 39 of 152
Pagina 43
SEEI
—
technology Tea mo be. cartitcat 920000
șenrzața 15Q 8004:2015 i
sesiune i
individuală poate solicita momentan până la 72 kW (50 kW c.c, + 22 kW c.a.). Numai 28,5%
din consum cade în intervalul 08:00-16:00 al zilelor lucrătoare, 34,7% în zilele nelucrătoare, iar
32,2% în ore fără producție fotovoltaică, astfel că stația VE este principalul consumator capabil să |
preia energie din stocare seara și în weekend.
Concluzie privind comportamentul de consum. i
Cu excepția stației de încărcare VE, toate punctele de consum au același tipar temporal: consum
ridicat de iuni până vineri între 08:00 și 6:00 (circa 72% din consumul clădirilor), activitate reziduală
până la 17:00 și numai sarcina de bază în rest. Obiectivele nu consumă practic energie în după-
amiezile de vară și în weekend — exact intervalele în care centrala fotovoltaică are producția cea mai
mare.
Analiza producției de energie electrică a centralei fotovoltaice
Producția de energie a fost analizată pornind de la valorile asumate în SF CEF pentru primul an de
funcționare, detaliate pe ore prin metodologia descrisă la pet. 2.4.1. Tabelul următor prezintă, pentru
fiecare lună, trecerea de la producția la ieșirea din invertoare la producția disponibilă pentru |
consumatori și caracteristicile temporale ale aceșteia, |
Preduc Pierderi 1 Producție ; Putere €otă
CUTY din | | Mealie Intervat ete |
între LES PI | disponibilă! Ora de văr ntedie , de | după ura
au | INV wrlueție |
|n] ja n vârf [RWȚ | tou
|
|
|
Ianuarie 16.310 326 523 15.46) 499 08:00-17:00 | 12:00-13:00 | 864 3,1%
Februarie 22400 a | 539 21a52 766 07:00-18:00 12:00-13:00 ui 6,5%
90%
Tabelul 2.4.7 — Producția lunară a centralei fotovoltaice și caracteristicile ei temporale
Page 40 of 152
| Manie | 37.340 | 757 | 559 | 36.424 | 1.175 | 07.00-19:00 | 12:00-13-00 | 165,8 ă | 1860 |
| Aprilie Mă Mai | aa. 52.510 | 964 i Lose | 731 Pa | 16495 îi “so | 1.550 . 1.647 | o: 9-20:00 “ 07:00-20:00 | 13.00-14:00 "13:00_44-00 | 204,4 “za | ă 192% i 203% |
| Iunie | 55.800 | Li 6 | 794 | 53.800 | 1.796 | 07:00-20:00 | 1300-1400 | 221,5 | “20 |
| Iulie | 57.970 | 1.159 | 857 | 55.954 | tos | 07:09-20:00 | 13:00-14:00 | 225,8 | |
| August | 55.560 | IRI) | 768 | sac | 172 | 07:00-20:00 | 13-00-1400 | 225,7 | 19,6% |
| Septembrie | 45.030 | 900 | 682 | 43.448 | 1.448 | 07:00-19:00 | 13:00-14:00 1300-14-00 | 2026 | 16,1% |
| Octomărie | 350 | 73 | cs | sa31s | 1107 | 07.00-19:00 | 164,7 | 1,0% | |
| Noiembrie | 22.920 | 458 | 533 | 21.929 | 731 | 07:00-17:00 | 12:00-13:00 | 122,0 | 1,4% ES |
| Decembrie | 14.500 | 230 | 523 | 13,687 | 442 | 08:00-17:00 | 12:00-13-00 | 800 | 04% |
| TOTAL | 465.110 | 9.300 | 8.012 | 447.798 | 1.227 | 15,2% |
Pagina 44
az SEEI dn
technology PENTaneri SIZr. certiticai 3208 ec re
180 3001;2045
Notă: constnul CCTV total este de 16.420 kWh/an; în model, 8.012 kWh/an sunt acoperiți din producția centralei, iar
8.408 îhian se preiau din SEN pe limpul nopții (SF CEF indică 9,55 MWhyan din SEN: diferența provine din distribuția
orară a producției).
Producția lunară - anul 1 (Tabelul 3.4) Producția anuată cu degradare (Tabelul 3,5)
50 - PN
Asi
460 - Ș
50 - :
iasi
450 - =
40 - A
e c A
3 £ "a
Ș 30 4 440 +
E îsi
= = i
20 - 430 4
10 420
0- Y Y Tr i 1
tan Feb Mar Apr Mal lun lul Aug Sep Oct Nol Dec 1 5 n 15 20
Anul de funcționare
Figura 2.4.4 — Producția lunară (anul I) și evoluția producției anuale pe 20 de ani
Producția disponibilă totală în anul | este de 447,798,37 kWh (447,80 MWh). Degradarea modulelor
reduce producția anuală cu circa 0,6% pe an, până la 414,85 MWh în anul 20 (—10,8% față de anul
1). Distribuția lunară este puternic sezonieră: lunile aprilie-august produc peste 1.500 kWh/zi, în timp
ce în decembrie și ianuarie producția zilnică medie scade sub 500 kWh/zi.
Profilul orar al producției disponibile - zi medie a fiecărei luni
290 - mmm Jan
—— Feb
Pa ——. Mar
3 150 4 pm
Nil
v mmma Mai
Ș —— Un
E 100 - —u
ș =:
Ed — sep
& — oct
so Mi
—
—— Dee
iritervat program 08:00-16:00
9
4 6 8 10 12 14 15 18 29 22
Ora (ora legală a României)
Figura 2.4.5 — Profilul orar al productiei disponibile — zi medie a fiecărei luni
Page 41 of 152
Pagina 45
SEEI
L=>=r
aa tai technology PE 0ta, certat: 127 EST
„190 8004:2015
Profilul orar evidențiază decalajul dintre fereastra de producție și programul! obiectivelor. În lunile
aprilie-august, centrala produce între orele 07:00 și 20:00, cu vârful între 13:00 și 14:00 (ora de vară).
Circa 21% din producția lunii iulie are loc după ora 16:00, iar 12% după ora 17:00 — adică după
încheierea programului obiectivelor. La nivelul întregului an, 15,2% din producție are loc după ora
16:00,
Producție
Pondere Consum Porudere
Fereastră de timp disponibilă
producție jtiWh/anj cs
[kW h/an] !
Zile nelucrătoare 138.959 31,0% 39,591 84%
| —
Zile lucrătoare — înainte de 08:00 2.560 0,6% 41.456 10,1%
Tabelul 2.4.8 — Repartizarea producției disponibile și a consumului pe ferestre de timp
Repartizarea praducției și a consumului pe ferestre de timp
mms Producție disponibilă:
Zile , nelucrătoare
“m Consum
Zile lucrătoare - înainte de 08:00
Zile lucrătoare - 08:00-16:00
Zile jucrătoare - 16:00-17:00
Zile iucrătoare - după 17:99
0 50 190 150 200 259 300
MWh/an
Figura 2.4.6 — Repartizarea producției și a consumului pe ferestre de timp
Page 42 of 152
| Zile lucrătoare — 08:00--16:00 zile lucrătoare — 16:00-17:00 | 259.380 579% 23.588 5,3% | 331.439 19.883 | 79,6% 42% |
| Zile lucrătoare — după 17:00 | 23.311 5,2% | 30.833 | 6,6% |
| TOTAL | > 441,108 100,0% | 469.201 | 100,0% |
Pagina 46
PA SEEI
technology Sonare a, certiicat : 3278)
150 3681:2015
Numai 57,9% din producția anuală are loc în intervalul în care obiectivele funcționează (zile
lucrătoare, 08:00—16:00). Restul de 42,1% (188.418 kWh/an) este produs în afara programului:
31,0% în zilele nelucrătoare și 10,5% în zilele lucrătoare după ora 16:00. În oglindă, consumul
obiectivelor în zilele nelucrătoare reprezintă doar 8,4% din total.
Suprapunerea consumului cu producția — surplusul și deficitul de energie
Suprapunerea orară a consumului cu producția disponibilă, pe cele 8.760 de ore ale anului de referință,
conduce ia următorul bilanț anual:
Valoare Valoare |
Indicator | Observații _ .
|
[kWh/an] [MWh/an| j
după pierderi LES + PT și
Producție disponibilă (anul 1) 447,798,37 447,80
CCTV
|
Consum total al punotelor de consum 469.201,50 469,20 |Tabelul 2.1 SF CEF
Tabelul 2.4.9 — Bilanțul anual producție — consum
Deși la nivel! anual producția și consumul sunt aproape egale (acoperire aparență de 95,4%), analiza
orară arată că numai 58,4% din consumul obiectivelor poate fi acoperit în mad real din producția
centralei. 173.974 kWh/an (38,9% din producție) sunt produși în momente în care obiectivele nu
consumă, iar 195.377 kWh/an trebuie preluați din rețea în momente în care centrala nu produce sau
produce insuficient. Aceasta este diferența reală dintre consum și producție, pe care bilanțul lunar din
SF CEF nu o evidenția.
Page 43 of 152
| Bilanț brut anual (producție — consum) Consum acoperit simultan din producție Surplus — energie produsă nentilizată simultan Deficit — consum preluat din rețea | -21.403,13 273,824,27 173.974,10 195.377,23 i | -21,40 273,82 173,97 195,38 | acoperire aparentă 95,4% energie utilizată în momentul producerii E '38,9% din producție i a 4 6% din consum |
| Rata de autoconsum simultan Gradul de acoperire simultană a consumului | 61,14 »> sa „4% | a E | consum acoperii simultan 7 producție consum “acoperit simultan / consum |
Pagina 47
Pe SEEI
technology mie Me, canal: ap
150 9001:2015
: . .
Producție | Acoperit | | Acoperire
Consum i; S Deficit | Autoconsum : Acoperire |
i
Luna disp. aparentă
[kWh] | simultan simultană
jwWhl P/C
|
lanuarie 15461 | 40811 | 11.173 | 4287 | 29.638 | 72,3% 274% 379%
| | 23358
Februarie 21452 30.938 | 16.580 | 4.872 | 773% | 41,5% 53,7%
| | | |
[Marie 36.424 40085 | 26263 10161 | 13821 721% | 655% | 999%
|
Tabelul 2.4.10 — Bilanțul lunar producție — consum (suprapunere orară)
Bilanțul lunar producție - consum (suprapunere orară)
MWwn/tună
lan Feb Mar Apr Mal lun lul Aug Sep Oct Noi Dec
i] Producție disponibilă — Consum mm Consum acoperit simultan i Er Deficit|
Figura 2.4.7 — Bilanțul lunar producție — consum
Page 44 of 152
| 351 | 20352 22136 27152 | 10.208 8827 7.771 | 56,2% 567% 496% | 719% 706% 775% | 1279% (358% 15624 | |||
| 24.659 | 9.340 | 559% | 70% | 1377% | ||||
| August | 53.681 | 37.158 | 27817 | 25864 | 93ăl | Si | 749% | 144,5% |
| Septembrie | 43.448 | 37.047 | 26.073 | 17.374 | 10.974 | 60,0% | 704% | 1173% |
| Octombrie | 34.315 | 42.192 | 26.102 | 8213 | 16.090 | 76,1% | si | 813% |
| Noiembrie | 21929 | 41.189 | 16,326 | 5.402 | 24663 | 75,4% | 40,1% | 532% |
| Decembrie | 13.687 | 41.533 | 10.186 | 3.501 | 31.347 | 744% | 245% | 330% |
| TOTAL | 447.798 | 469.201 | 273.824 | 173.974 | 195377 | 611% | 584% | 954% |
Pagina 48
SEEI
== technology
De za
180 9601:2015
Surplusul apare în toate lunile anului, inclusiv iarna, și este maxim în iunie (27.152 kWh). Între aprilie
și septembrie surplusul lunar depășește deficitul lunar, în timp ce între noiembrie și februarie deficitul
este dominant. Chiar și în lunile în care producția totală depășește consumul (aprilie-septembrie, cu
acoperire aparentă de 117-156%), deficitul lunar nu scade sub 7.771 kWh, deoarece consumul de
noapte, de dimineață și de seară nu poate fi acoperit simultan.
j Acoperit Surplus
Număr | Producție , Consum Surplus | Deficit
Tip zi ! simultan mediu
zile |
disp. Rh]. [Wa] kWh kWh]
| i |Wh] jicWh/zi]
Zile lucrătoare 259 308.839 429.611 254.161 54.078 174.859 216
. .. A a a a a a e
Zig
115 138.959 39.591 19.063 119.896 20.528 1.043
nelucrătoare
| |
TOTAL 365 | 447.108 | 469.201 | 273.824 | 173.974 195.377 477
Tabelul 2.4.1] — Bilanțul pe tipuri de zile
Zilele nelucrătoare (32% din an) generează 68,9% din surplusul anual: într-o zi nelucrătoare,
obiectivele utilizează simultan numai 13,7% din producție, restul fiind surplus — în medie 1.043
KkWh/zi. În zilele lucrătoare, surplusul mediu este de 216 kWh/zi și apare în principal după ora 16:00
și la mijlocul zilelor însorite.
tanuarie - zi lucrătoare Aprilie - zi lucrătoare iulie - zi lucrătoare Octombrie - zi hicrătoare
ion Produție |
i consum - j j
ÎEza sute ai
pi Deficit
150
r i T i T T T 1 r T T Li Li i r ]
9 5 ră 18 4 9 6 ră 18 24 0 Li 1 18 4 8 Li ză 18 24
ianuarie - zi nelucrătoare Aprilie - zi nelucrătoare Iulie — 2i nelucrâtoare Octombrie - zi neiucrătaare
P—r T i] i
9 5 12 18 24 0 6 2 18 24 0 6 2 AI] 24 8 s 2 18 24
Figura 2.4.8 — Suprapunerea producției cu consumul — zile medii lucrătoare și nelucrătoare
(ianuarie, aprilie, iulie, octombrie)
Pape 45 of 152
Pagina 49
SEEI
— technology met cartea sn
150 9004:2015
Figura de mai sus redă, pentru patru luni reprezentative, mecanismul surplusului: în zilele lucrătoare,
consumul „urcă” la 07:00-08:00, înainte ca producția să devină semnificativă (deficit de dimineață),
este apropiat de producție ia mijlocul zilei și „coboară” la 16:00-17:00, când producția este încă
ridicată (surplus de după-amiază, foarte pronunțat din aprilie până în septembrie). În zilele
nelucrătoare, practic întreaga producție reprezintă surplus, iar seara și noaptea consumul de bază și al
stației VE se preia din rețea,
Zile lucrătoare Zile nelucrătoare
200
[kW]
150
mediu
ȘNI- 100
Surplius
Li Ț i T
12 15 18 2 0 3 6 9 12 15 18 21
Ora Ora
Figura 2.4.9 — Harta surplusului mediu orar (lună * oră) — zile lucrătoare și nelucrătoare
Ponderc în
Fereastră de timp | Surplus (kWh/an]
surplusul total
Zile nelucrătoare (weekend și sărbători legale) 119.896 68,9%
Tabelul 2.4.12 — Structura surplusului anual pe ferestre de timp
Pags 46 of 152
| Zile lucrătoare — înainte de ora 08:00 | 9 | 0,0% |
| Zile lucrătoare — program 08:00-—16:00 | 30.165 | 17,3% |
| Zine luerătoare — interval 16:00-—17:00 | 9.574 | 3,5% |
| Zile lucrătoare — după ora 17:00 | 14.339 | 8,2% |
| TOTAL | 173,974 | 100,0% |
Pagina 50
= SEEI
technology "Etna (0, coricat aug
150 3004:2015
82,7% din surplus (143.809 kWh/an) apare în afara programului de funcționare al obiectivelor
— în weekend și în sărbătorile legale (68,9%) și în zilele lucrătoare după ora 16:00 (13,7%). Numai
17,3% din surplus apare în timpul programului, la mijlocul zilelor însorite, când producția depășește
momentan consumul. Acest surplus nu poate fi redus prin reorganizarea activității obiectivelor,
deoarece programul acestora este impus de natura serviciului public; singura modalitate de a-i
valorifica pentru consumul propriu este deplasarea lui în timp, prin stocare.
Deficit |kWb/an| Ponclere
Ore fără producție PV — zile lucrătoare 55.760 i 28,5%
|
Ore fără producție PV —zile netuerătoare OO 1961! 100%
Tabelul 2.4,13 — Structura deficitului anual
Surpius - pe ferestre de timp Deficit - pe categorii de ore
Zile nelucrătoare fweekend și sărbători legale) Ore fâră producție PV - zile iucrătoare
Zile tucrătoare - program 08:00.16:00 Ora fără praducție PV - zile nelucrătoare
Zile lucrătoare - intervai 16:0017:00 Ore cu producția PV insuficientă - zile lucrătoare
Zile lucrătoare — după ora 17:00 Ore cu producție PV insuficientă - zita nelucrătoare
Lt 100 9 100
MWh/an MWh/an
Figura 2.4.10 — Structura surplusului și a deficitului annual
Din deficitul anual, 75.379 kWh (38,6%) apar în ore în care centrala nu produce deloc (seara, noaptea
și dimineața devreme), iar restul în ore cu producție insuficientă — în principal zilele lucrătoare din
sezonul rece și orele de pornire a activității (07:00-10:00). Deficitul din orele fără producție și din
orele de dimineață este cel care poate fi acoperit din energia stocată în ziua anterioară sau în weekend.
Page 47 of 152
| Ore cu producție PV insuficientă — zile Iucrătoare Ore cu producție PY insuficiență — zile nelucrătoare | 119.099 61,0% Ia 917 0,5% |
| TOTAL | 195.377 100,0% |
Pagina 51
SEEI
=
technology P Etia ie ete canifical : 9278 SET
430 3001:2015
Surplusul zilnic și anvelopa de putere
Pentru un sistem de stocare, relevantă este energia disponibilă în fiecare zi, nu doar totalul anual.
Tabelul și figurile următoare prezintă distribuția surplusului zilnic pe parcursul anului.
Ie medi ,
„i Surplus
Surplus mediu | Surplus Zile cu
zi efieit mediu Surplus orar
Luna zi lucrătoare zilnic maxim surplus > 790
„nelucrătoare [ie W main [E]
| hizit i: Wh
kWh [kWh]
IkWh] |
Tanuarie 9 75,1 9
Februarie | 0 a | 0
Martie 3 153 | 10
| IN
Aprilie d 1905.
Mai
Iunie
Iulie 515 “1.603 1.630 301 211.0 8
August 498 1.541 "1593 30 212,6 10
Septembrie 282 1278 1.390 366 1958 9
Octombrie 26 953 oa S19 157,6 sI]
| |
Noiembrie 0 600 673 8224 9
o 318 ET out 664 9
|Decembrie
Tabelul 2.4. 14 — Statistica lunară a surplusului Zile
Surplusul zilnic de energie pe parcursul anului
1750 + Zi iucrâtoare !
imi Zi nelucrătoare |
(kWhizi]
zilnic
Surplus
Luna
Figura 2.4.1] — Surplusul zilnic de energie pe parcursul anului de referință
Page 48 of 152
| aa | IY) | 9 | ||
| 0 S04 | 1.597 | 1.608 | 259 206,8 | UI |
Pagina 52
= SEEI (raze)
DP ema crai
manere 0, certificat : 3270
150 93001:2015
Curba clasată a surplusului zilnic
1500
1000
= A
PRE OO.
Oa
ă
500
o
i
9 50 100 150 200 250 300 350
Număr de zile în an
Figura 24.12 — Curba clasată a surplusului zilnic
Surplusul este prezent în 271 de zile din an. Mediana zilelor cu surplus este de 502 kWh/zi, iar
maximul atinge 1.630 kWh/zi. În 75 de zile surplusul depășește pragul minim de dimensionare din
Ghid (2 x P_RES = 790 kWh), iar în 19 zile depășește pragul maxim (4 x P_RES : 1.580 kWh).
Zilele nelucrătoare din lunile martie-octombrie formează „platoul” superior al distribuției (surplus
mediu de 1.043 kWh/zi nelucrătoare), iar zilele lucrătoare formează baza acesteia (216 kWh/zi
lucrătoare). Valorile de mai sus corespund zilei medii a fiecărei luni. În zilele cu cer senin producția
este sensibil mai mare, iar în zilele înnorate mai mică. Pentru a caracteriza anvelopa de putere a
surplusului, au fost analizate zile de referință cu cer senin, cu producția estimată din iradianța pe cer
senin a amplasamentului (raport de performanță 0,84, limitare la puterea AC de 395 kW).
Putere Surplus
|
| Consum : Surplus maxim ă orar
|
Ziua de referință Data
n Wbzi | | maxim
[kWI/zi] [kW tz) producție
| TRW] [EW]
|
Martie — zi lucrătoare [15.03.2030] 2311 1.745 828 326,2 161,6
| |
Page 49 of 152
| Martie — zi nehucrătoare | 17.03.2030 | — 2.340 | 345 | 2.172 | 3286 | 3126 |
| Iunie —zi lucrătoare | 14.06.2030 | 2.875 | 1.618 | 1.472 | 353,8 | 196,5 |
| Iunie — zi nelucrătoare | 16.06.2030 | 2.873 | 34 | 2.675 | 353,5 | 337,7 |
Pagina 53
= SEEI
—__— technology
| | Putere Surplus
|
Producție | Consum | Surplus maximă arar
Ziua de referință Data |
IKWh/zi] i IkW/zi] | [kWh/zij | producție maxim
! po]
| |]
Septembrie - zi
16.09.2030 2.241] 1.618 969 314,l 156,8
lucrătoare
i
Septembrie - zi
15.09.2030 2.250 341 2.078 314,7 298,9
nelucrătoare
Decembrie - zi i
16.12.2030 1.246 1.885 82 225,2 45,7
lucrătoare
ă n
[Decembrie — zi
21,12,2030 1.238 348 1.106 224,6 208,4
nelucrătoare
i
Tabelul 2.4.15 - Zile de referință cu cer senin — producție, consum și surplus
tunie - zi lucrătoare tunie - zi nelucrătoare Decembrie - zi lucrătoare Decembrie - zi nelucrătoare
cd EI În, a
i T T T Y T T Li i
9 6 12 18 24 9 6 12 18 24 90 6 12 19 24 0 6 vă 18 24
Figura 2.4,13 — Zile de referință cu cer senin — iunie și decembrie
Într-o zi senină de vară nelucrătoare, surplusul ajunge la 2.675 kWh, cu o putere orară de 338 kW, iar
într-o zi senină de vară lucrătoare la 1.472 kWh. Chiar și în decembrie, o zi senină nelucrătoare
generează 1.106 kWh surplus. Aceste valori confirmă că întregul interval de dimensionare permis de
Ghid (790-1.580 kWh) poate fi încărcat exclusiv din surplusul centralei.
Page 50 of 152
Pagina 54
(CAE 3)
SEEI
==
technology mcEXtăer Sț carsncat: sana Eset
+80 9801:2015
Diferența dintre consum și producție — necesitatea sistemului de stocare
Rezultatele analizei se sintetizează astfel:
Indicator Valoare
Consum anual total al UAT 469.201 kWh/an
407 E
“Producție disponibilă a centralei (anul 1) 108kWhlan
| Acoperire aparentă (bilanț anual, met
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.