Hotărâre a Consiliului Local
Anexa 1 la HCL 31_08.04.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 29,2 MB · modificat pe site: 16.04.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 31 din 08.04.2026, „Anexa 1 la HCL 31_08.04.2026”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/documents/anexa 1 la HCL 31_08.04.2026_2026_8458495.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/125370-anexa-1-la-hcl-31-08-04-2026, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Anexa nr. | la HCL nr. 31/08.04.2026
S.C, MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr, 27.bl. D, se. Beap. I7iul Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napocu icoli E IZA. ud, Cluj
tel: 0403681 5email: movdernpre isa îvmail com
STUDIU DE FEZABILITATE
pentru realizarea obiectivului de investitii:
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE
SCURGERE A APELOR PLUVIALE SI RIGOLE ÎN
COMUNA FELEACU, JUDETUL CLUJ"
PIESE SCRISE SI PIESE DESENATE,
Beneficiar:
COMUNA FIEILEA CU
Erimăna, ste. Principala, nr. 121, Feleacu, 407270, jud. Cluj
ji
|
4 9) Feleacu Tel.: 0264-237.097
|
Aeecă
Wuoptap |
Popescu 4 eo |
„2024. Seerefar gena
Ahr7o
a DZ
Pagina 2
S.C. MODERN PROIGCT SRI.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27.bl. D, se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae D 1nr. I2A, jud. Cluj
tel: 0740136518.email: modernproicevd gmail.com
FISA PROIECTULUI
DENUMIREA OBIECT:
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE SCURGERE A
APELOR PLUVIALE SI RIGOLE ÎN COMUNA FELEACU, JUDETUL
CLUJ"
TITULARUL INVESTITIEI:
COMUNA FELEACU
str. Principala, nr. 131, Feleacu, 407270, jud. Cluj,
Tel.: 0264-237.097, Fax.: 0264-237.097
e-mail: primaria feleacu(Ayahoo.com
BENEFICIARUL INVESTITIEI:
COMUNA FELEACU
str, Principala, nr. 131, Feleacu, 407270, jud. Cluj,
Tel.: 0264-237.097, Fax.: 0264-237.097
e-mail: primaria_feleacu(9yahoo.com
ELABORATORUL STUDIULUI:
S.C. MODERN PROIECT S.R.L.
Dej, Str. Unirii, nr. 27, Dej
Punct de lucru: Cluj-Napoca, Str. Nicoale Draganu, nr. 12A, jud. Cluj
tel: 0740136818, email: modernproiect(2gmail.com
FAZA DE PROIECTARE:
S.F.
NUMAR PROIECT:
24/2025
CONTRACT:
10821/27.05.2025
Pagina 3
S.C. MODERN PROIECT S.R.L.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27,bl. D, se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Dragunu, nr. 12A, jud, Cluj
tel: 07401365 18.email: modernproiceve gmail.com
LISTA DE SEMNATURI
Proiectant: S.C. MODERN PROIECT S.R.L.
Sef proiect:
Colectiv de elaborare:
C
ing. DEMIAN Meda - inginer C.F.D.P 7 d_
ing. LAZAN Dan - inginer C
Pagina 4
S.C, MODERN PROIECT SRL
Sediu: Dej, Sr. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. I2A. jud. Cluj
tel: O710 1368 18S,email: modernproieetdamail.com
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
LISTA DE SEMNATURI.
BORDEROU
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
|] Denumirea obiectului de investitii.
12 'Ordonator principal de:ereaite/Inivestiter scena a cea i ERP ci 7
1.3 Ordonator de credite (secundar/tertiar).... nenea aaa 7
1.4 Beneficiarul investitiei ..
123 Elaboratorul'studiului de fezabilitatea asia oa tă 3 alina Bădin oma pana 7
2, Situatie existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului de investitii... eee 8
2] Concluziile studiului de prefezabilitate privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea
promovarii obiectivului de investitii si scenariile/optiuniile tehnico-economice identificate si propuse spre
analiza 8
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale si
pi iii. PRR RR RR RR RR 8
2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor .
2.4 Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice... anna ana 15
2.5 Particularitati ale:amplasamențului seaca ceeace ici i 03 au 15
a) Descrierea amplasamentului ..
b) Relatii cu zonele invecinate, accesuri existente si/sau cai e acces posibile. „mean 16
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes naturale. „aaa, 17
d) Surse de poluare existente in zona... sed
6) Datesclimalice:si:particularitaii deireliefi, marea everariauaasoaa ear ea aia cea 18
0. PRINTRE 0UIMIIE acea ci PRICE A E OU RE 18
8) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament... „19
Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funetional-arhitectural si tehnologic: „menu nana 22
a) Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii ccm eeneeeceneennnnenenaeeneeee 22
b) Varianta constructiva de realizare a investitei, cu justificarea alegerii acesteia ... „22
c) Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse... nenea nenea ananas 26
a) Costuri estimative de operare pe durata normata de viata/de amortizare a investitiei publice ... 32
2.6 Studii de specialitate anuar eecezeeeeeneece o D iă aa 34
m) SUCIU COORD i NES CE toaca A
b) Studiu peologie unea eee nenaeaeneneanena aaa neaea na eaneeanana neuen nene IT
Pagina 5
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. St. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B, ap, 17 jud. Cluj
Punct de lucr uj -Napoca. str. Nicalae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401368 18.email: modernproiectici gmail.com
c) Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investitii
ale caror amplasamente urmeaza a fi expropriate pentru cauza de utilitate publica. „muncea 34
d) Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investitii care se refera la amenajari spatii verzi si
peisajere ORE 0 RE 1 OR O 0 i ina taie aaa 34
e) Studiu privind valoarea resursei culturale.
t) Stadii de specialitate necesare în functie de specificul investitiei „means enacaee 34
2,7 Grafice orientative de realizarea a investitiei... nana eee eunuc 35
Analiza fiecarui/ftecarei scenariu/optiuni tehnico-economic(e) propus(e) ..
3 Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta s
scenariului de referinta..
82) Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari
climatice, ce pot afecta investitia... EDC DOP 0 000 IEEE ORE 39
3,3 Situatia utilitatilor si analiza de consum: „anna arene sa Îl
3,4 Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investit
35 Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii...... 55
3,6 Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,
valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara... nea nana 56
3.7 Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea
actualizata neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu menu ce PANE 5
448 O—Aiializă desenzitivItel le a areocerairee ez Ea EV i ETOILE „59
Analiza de senzitivitate la indicatorii analizei financiare ....... nenea eee 60
Analiza de senzitivitate la indicatorii analizei economice
Concluzii ale analizei de senzitivitate......... mmm
3.9 Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor
49.1. Analiza descriptiva a'riscurilor previzionate „n. eunuc auatanozeeaaeoa ceea atasa pi 6l
49,1]. Riscuri interne.
449.1.2. Riscuri Externe „aan ape aga0 AMARA EVAN
tanto
4.9.2, Masuri de săiminishrerea risrarei loa n cusca raza see cca a
Scenariul/Optiunea tehnico-economic(a) optim(a), recomandat(a) .
Varianta cu investitie maxima „manance E
Varianta cu investitie maxima „caca PR IN a a o et OREI + |
4.1 Comparatia scenariilor/optiuniilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilitatii si riscurilor........ nuanta ag DUMEI 330 aia EEG iama i na TI
4.2 Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e).
4.3 Descrierea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e) privind... nenea eezee TI
a) Obtinerea si amenajarea terenului... eee eaneanaa eta en enaaaaaaana ea cane seneeaaee TI
b) Asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului.
Pagina 6
C. MODERN PROIECT SRI,
Sediu: Dej, Ste, Unirii, nr. 27.bl. D. p. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae | anu, nr. L2A, jud. Cluj
tel: 0740130818,email: modeinproiceticiemail.com
c) Solutia tehnica, cuprinzand descrierea din punct de vedere tehnologic, constructive,
tehnic,
functional-arhitectural si economic, a principalelor lucrari pentru investitia de baza
„sune (pi
44 Principalii indicatori tehnico-econoimici aferenti obiectivului de investitii:
„nana, 15
a) Indicatori maximali
b) Indicatori minimali, respectivi indicatori de RED GERO UR a 75
ct 8007
€). Indicatori financiari, socio-economic, de impact, de vezultat/operare...
a) Durata estimate de executie a obiectivului de investitii 76
oa aaa
4.5. Prezentarea modului in care se asigura conformitatea cu reglementarile functiunii
specific
preconizate din punct de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei... 76
4.6 Nominalizare surselor de linantare a investitiei publice, ca urmare a analizei linanciare si
ECONOMICO st 80 trena ea
. sl
5, Urbanism, acorduri si avize conforme
5.1 Certificat de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de constru
5.2 Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor special prevazute de lege.........
mavaaasooteneanrea czodir BD
5.3. Actul administrative al autoritatii competente pentru protectia mediului
5.4 Avize contorme privind asigurarea ultilitatiilor.......
5,5 Studiul topografic vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara......... sau
creta 82
5.6 Avize, acorduri si studii specifice...
6. Implementarea investitiei...
ADR PRD gătaaae paaoaceaamnaaaa see otita E 60 GETI conns Bd)
6.1 Informatii despre entitatea responsabila e implementarea inVestitiei
cu -sscacezoe cerea sasea oc ea ceia 82)
6.2 Strategii de implementare
„nai au
6,3 Strategii de exploatare si intretinere.
6.4 Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale...
ecua lee 83
7. Coneluzii si recomandari
B. PIESE DESENATE
Nr. Specificatie Scara Plansa
Crt nt.
Ia
1. Plan de încadrare în zona 1:10.000 Il
2, Plan de situatie 1:500 SI = S12
3. Profil longitudinal 1:100/1:1000 LI +L6
4. Profiluri transversale tip 1:50 TPI-TP7
Pagina 7
S.C, MODERN PROIECI SRI,
Sediu: Dej, Str. Unirii. nr. 27.bl. D. sc, B ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Dravanu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 0740130515.email: modermproicetii email.com
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
II Denumirea obiectului de investitii
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR PLUVIALE SI
RIGOLE ÎN COMUNA FELEA CU, JUDETUL CLUJ"
1,2 Ordonator principal de credite/investitor
COMUNA FELEACU
str. Principala, nr. 131, Feleacu, 407270, jud. Cluj,
Tel.: 0264-237.097, Fax.: 0264-237.097
e-mail: primaria_feleacu(Ayahoo.com
13 Ordonator de credite (secundar/tertiar)
1,4 Beneficiarul investitiei
COMUNA FELEACU
str. Principala, nr. 131, Feleacu, 407270, jud. Cluj,
Tel.: 0264-237.097, Fax.: 0264-237.097
e-mail: primaria_feleacu(Oyahoo.com
pi) Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. MODERN PROIECT S.R.L,
Dej, Str, Unirii, nr. 27, Dej
Punct de lucru: Cluj-Napoca, Str. Nicoale Draganu, nr. 12A, Cluj
jud,
tel: 0740136818, email: modernproiect(Agmail.com
Pagina 8
SC, MODERN PROIECT SRL,
Sediu: Dej Unirii, nr, 27.bl. D. se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punet «le lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. IZA, jud. Cluj
te): 0740136815email: modernproicete gmail.com
2. Situatie existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului
de investitii
2.1] Concluziile studiului de prefezabilitate privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de investitii si
scenariile/optiuniile tehnico-economice identificate si propuse spre analiza
Nu este cazul, a fost elaborat direct studiul de fezabilitate.
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri
relevante, structuri institutionale si finanaciare
In postura de stat membru al UE, politica nationala de dezvoltare a Romaniei se va racorda
la politicile, obiectivele, principiile si reglementarile curopene în domeniu, în vederea asigurarii
dezvoltarii socio-economice si reducerii cat mai rapide a disparitiilor fata de Uniunea Europeana.
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu constituie baza pentru dezvoltarea durabilă a
economiei locale si a îmbunatatirii calitatii vietii cetatenilor. Realizata din initiativa Primăriei
Feleacu, strategia a fost elaborata cu sprijinul recomandarilor propuse de cetateni, functionari ai
primariei, agenti economici, insitutii si organizatii locale, pe parcursul consultarilor.
Modernizare trotuarelor se axeaza in principal pe sporirea accesibilitatii, a confortului si a
sigurantei cetateniilor localitatii. Accesibilitatea acestora se va face prin racordul cu drumul national
si prin asigurarea unei circulatii pietonale in conditii de siguranta si confort.
Prezentul memoriu tehnic s-a intocmit în conformitate cu prevederie HOTARÂRII
Nr, 907/2016 din 29 noiembrie 2016
Proiectarea obiectivului s-a elaborat în conformitate cu Tema de proiectare si prevederile
Legii nr. 82/1997 pentru aprobarea O.G. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor si Normele
tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întretinerea, repararea,
administrarea si exploatarea drumurilor publice, Legea nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor de
constructii si instalatii, H.G. 766/1997 modificata de H.G. 765/2002 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în constructii si a Regulamentului pentru stabilirea categoriei de
importanta a constructiei, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 49/1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea drumurilor comunale în localitatile urbane si în
conformitate cu urmatoarele Directive ale Uniunii Europene:
Pagina 9
S.C. MODERN PROIECT SRI,
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27.bL. D, se. Bi ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicole Dr u, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 0740 13651$.email: modemproiectemail.comm
a.) Directiva Consiliului nr, 85/337/BEC, modificata prin Directiva Consiliului nr.
97/11/BEC privind evaluarea efectelor anumitelor proiecte publice si private asupra mediului,
transpuse în legislatia romaneasca prin Legea Mediului nr. 137/1995, republicata, modificata si
completata prin O.U.G. nr. 91/2002;
b.) Directiva cadru privind deseurile nr. 75/442/BEC amendata de Directiva nr.
91/156/BEC transpusa prin O.U.G. nr. 78/2000 aprobata cu modificari de Legea nr. 426/2001
privind regimul deseurilor.
Se va tine cont de standardele romanesti în vigoare cu privire la proiectarea elementelor
geometrice în plan si pe verticala, capacitatea auto si pietonala, determinarea capacitatii portante si
dimensionarea sistemului rutier, rezistenta la înghet-dezghet etc.
LEGISLATIE IN DOMENIU
LI Legea nt 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
o Legea nr 453/2001 — Lege pentru modificarea si completarea Legii nr 50/1991
[i] Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii;
. Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin HG nr,
273/1994
. H.G. 925/1995 — Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor.
o Ordinul MT. nr. 43/1998 “Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor nationale“;
[i Ordinul M.T. nr, 45/1998 “Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor *;
o Legea 255/2010 privind exproprierile pentru cauza de utilitate publica
e Hotararea Guvemului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din
fonduri publice
e Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice;
o Norme generale de protectia muncii — Ministerul Muncii si Protectiei Sociale 2002;
Lă Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata 200
TRASEE SI ELEMENTE GEOMETRICE
e STAS 863 “ Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor”
[ă STAS 10144/1 “Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare”.
9
Pagina 10
S.C, MODERN PROIECP SRI.
Sediu: Dej, Str, Unirii. ne. 27bl. D. se. B. ap. 17 jul. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Di u. nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401368 1$.email: modemproicete umail.com
o STAS 10144/2 “Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prepseriptii de
proiectare.”
LI] STAS 101444/3 “Strazi. Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare.”
. SR 10144/4 “Amenajarea interseetiilor de strazi. Clasificare si prescriptii de proiectare.”
L. STAS 10144/5 “Calculul capacitatii de circulatie a strazilor.”
. STAS 10144/6 “Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi.”
LUCRARI DE TERASAMENTE. CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR DE DRUM
o STAS 2914 - Terasamente - conditii tehnice generale de calitate;
o STAS 12253 - Steaturi de forma - conditii tehnice generale de calitate;
o SR EN 13251 - Geotextile si produse înrudite. Caracteristici solicitate pentru utilizarea în
lucrari de terasament, fundatii si structuri de sustinere.
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
L] STAS 1079 / 1, 2, 3 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole,
santuri, casiuri, drenuri. Prescriptii de proiectare;
o AND 513 - Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si întretinerea
drenurilor pentru drumuri publice;
» SR EN 13252 - Geotextile si produse înrudite. Caracteristici solicitate în sisteme de drenaj;
o SR EN 13253 - Geotextile si produse înrudite. Caracteristici solicitate în lucrari de protectie
împotriva eroziunii (protectia de coasta, acoperire de mal).
FUNDATII DE BALAST, PIATRA SPARTA SI / SAU DE BALAST, PIATRA SPARTA
AMESTEC OPTIMAL
o STAS 6400 Straturi de baza si de fundatii;
[i STAS 2900 - Latimea drumurilor;
[ă STAS1598 / 1,2 - încadrarea îmbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de
drumuri;
o SR EN 13242+A1- Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri;
. SR EN 13242+A]- Agregate naturale de balastiera.
o SISTEME RUTIERE
o PD177 - Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda
analitica);
Lă NP116 — Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi
10
Pagina 11
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27.bl. D. sc. B ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca. str. Nicolae Dravanu, nr. L2A, jud. Cluj
tel: 07401365 18.email: modermproicetemail.com
o AND 550 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a
structurilor rutiere suple si semirigide.
e STAS 1709/1 “Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adâncimea
de înghet în complexul rutier. Prescriptii de calcul.”
e STAS 1709/2 “ Actiunea fenomenului de înghet-dezghet în lucrari de drumuri. Prevenirea si
remedierea degradarilor din înghet-dezghet. Prescriptii de calcul.”
. ÎMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
Li] AND 605 Norimativ mixturi asfaltice executate la cald; conditii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea în opera
Lă SR EN 12697-1...43 “Mixturi asfaltice.Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald”
[] SR EN 13108 -1...8 “Mixturi asfaltice. Specificatii de material”
o ST033 Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru prepararea, transportul si
punerea în opera a mixturilor asfaltice.
LEGISLATIA CU PRIVIRE LA MEDIU
e Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1798 din 19.11.2007 pentru
aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
L] Ordinul nr. 405 din 26 mautie 2010 privind constituirea si functionarea Comisiei de analiza
tehnica la nivel central
o Legea nr 107/1996 Legea Apelor
e Legea nr 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996
e Legea nr 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr 107/1996
o O.U.G. nr 195/2005 privind protectia mediului cu rectificarea din 31 ianuarie 2006
LI] O.U.G. nr 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si Legea nr. 84/2006
pentru aprobarea O.U.G. nr 152/2005
e 0 H.G. nr 1856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti
o H.G. nr 918/2002 privind stabilirea procedurii — cadru de evaluare a impactului asupra
mediului
e H.G. nr 1705/2004 pentru modificarea art. 5 alin. 2 din H.G. nr 918/2002
e Ordinul MAPM nr 860/2002 pentru aproabarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu.
Pagina 12
S.C. NIODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Ste, Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Clui
tel: 07401368 18,email: modernproicetomail.com
o Ordinul MAPAM nr 210/2004 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002
. Ordinul MMGA nr 1037/2005 privind modificarea Ordinului MAPM nr 860/2002
o Ordinul MAPM nr 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii -- cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Li H.G, nr 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa.
e H.G, nr 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descareare în mediul
acvatic a apelor uzate
[i Ordinul MMGA nr 662/2006 privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a
avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor
. Ordinul nr 279/1997 al MAPPM referitor Normelor Metodologice privind avizul
amplasamentului în zona inundabila a albiei majore de obiective economice si sociale
e Ordinul nr 642/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementarii tehnice „Ghid pentru
dimensionarea prapurilor de fund pe cursurile de apa”
o Legea nr 462/2001 pentru aprobarea O.U.G.nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice.
. Legea nr 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr 78/2000 privind regimul
deseurilor.
o STAS 4068/2-87 — Probabilitatile anuale ale debitelor maxime si volumelor maxime
respectiv „Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa”
[] STAS 9268/89 si STAS 8593/88 Lucrari de regularizare a albiei râurilor — principii de
proiectare, studii de teren si laborator.
o LEGISLATIE CU PRIVIRE IA POLITICA DE PARCARE
(a) Ordonanta Guvernamentala de Urgenta nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice (“Legea Circulatiei”), republicata si actualizata in 2017;
(b) Regulamente privind implementarea Ordonantei Guvernamentale de Urgenta nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobata prin Hotarârea de Guvern nr. 1391/2006
(“Regulament pentru implementarea legii circulatiei”);
(c) Ordonanta Guvernamentala nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (“OG nr. 43/1997»);
(d) Hotararea de Guvern nr, 147/1992 privind blocarea, ridicarea, depozitarea si eliberarea
autovehiculelor sau remorcilor stationate neregulamentar pe drumurile publice („HG nr.
147/1992”),
(6) Legea 155/2010 — Legea politiei locale;
12
Pagina 13
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Sediu: Dej, Str. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Dragunu. nr. 12A, jud. Cluj
tel: 0740136818.email: modernproicetiemail.com
(D Ordonanta Guvernului nr, 71/2002 actualizata privind organizarea si functionarea
serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local;
(g) Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice;
(h) Legea nr. 225/2016 pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de
utilitati publice;
(a) Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala (“Legea nr. 215/2001”)
actualizata si republicata;
(b) Legea nr. 227/2015 actualizata privind Codul Fiscal (“Codul Fiscal”);
(0) Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale (“Legea nr. 273/2006”);
2,3 Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor
Zona analizata, situata de-a lungul drumului national DN 1, pe teritoriul comunci Feleacu,
prezinta multiple neconforinitati în ceea ce priveste infrastructura pietonala si sistemul de scurgere a
apelor pluviale, care impun necesitatea unor lucrari de modernizare si reabilitare.
În ceea ce priveste trotuarele existente, acestea sunt dezvoltate neuniform, cu sectoare unde
lipsesc complet, dar si cu portiuni unde au fost executate lucrari anterioare de modernizare care nu
corespund cerintelor tehnice actuale. S-au constatat neconformitati privind latimea trotuarelor,
calitatea stratului suport, lipsa continuitatii traseului pietonal, precum si probleme de racordare cu
infrastructura rutiera a localitatii. Materialele utilizate anterior nu asigura durabilitate, iar în unele
zone, trotuarele nu dispun de borduri de protectie fata de carosabil, ceea ce afecteaza siguranta
circulatiei pietonale.
De asemenea, sistemele existente pentru evacuarea apelor pluviale sunt deficitare. Pe
majoritatea sectoarelor, rigolele sunt colmatate sau executate necorespunzator, iar în multe cazuri
lipsesc complet. Santurile existente, acolo unde au fost pastrate, nu asigura sectiunea hidraulica
necesara si prezinta degradari structurale (tasari, eroziuni). Nu exista un sistem integrat de colectare
si evacuare a apelor în zonele cu densitate construita ridicata, iar în lipsa gurilor de scurgere si a
unei canalizari pluviale adecvate, apele se acumuleaza pe trotuare si pe marginea carosabilului,
determinând baltiri frecvente si afectarea plattormei drumului.
Aceste deficiente conduc la un nivel scazut de functionalitate a infrastructurii existente,
genereaza disconfort pentru locuitori si contribuie la degradarea accelerata a drumurilor si
trotuarelor. Totodata, ele cresc riscurile privind siguranta circulatiei pietonale, în special în zonele
de acces la institutii publice, unitati de învatamânt si locuinte.
13
Pagina 14
S.C. MODERN PRON L S.RL.
Sediu: Dej. Ste. Unirii, ne. 27.bl. D, se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoea, str. Nicolae Dragan, nr. 124, jud. Cluj
tel: O71013651S.email: modernproicetiamail.com
Situatia actuala a sistemelor de scurgere a apei pluviale si a infrastructurii rutiere si pietonale, pe
tronsoanele care fac obiectul prezentului studiu, prezinta o serie de impedimente, dintre care cele
mai semnificative sunt:
o Starea necorespunzatoare a acestora;
» lipsa sistemelor de scurgere si evacuare a apelor pluviale;
contaminarea mediului înconjurator prin stagnarea apei;
e pericol de îmbolnavire a locuitorilor din cauza poluarii aerului cu praf;
e infiltrarea apei în sistemul rutier al strazilor si degradarea în timp a acestuia;
e dirijarea apei pluviale în curtile oamenilor, din cauza lipsei dispozitivelor de scurgere a
apelor;
» acces îngreunat pentru locuitori atât la propriile locuinte, cât si la zonele de interes din
centrul comunei.
Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung privind
evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii
Dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale reprezinta un element esential în cadrul oricarui
efort de a valorifica potentialul de crestere si de a promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt,
crearea de infrastructura rutiera si pietonala reprezinta primul pas în cadrul procesului de
dezvoltare locala, în ideea ca aceasta va creste atractivitatea zonei, deci actioneaza ca un „magnet”
pentru potentialii investitori sau locuitori.
Potentialul de dezvoltare a unei zone este cu atat mai mare cu cat infiastructura de acces
este mai dezvoltata. De asemenea, cresterea economica exercita o presiune asupra infrastructurii
rutiere de acces existente si determina o nevoie mai accentuata de dezvoltare a acesteia. Astfel,
construirea si întretinerea unei infrastructuri rutiere/pietonale de buna calitate au un efect
multiplicator, ce creeaza numeroase locuri de munca si impulsioneaza dezvoltarea economica si
turistica a zonei.
Fata de evolutia recenta de crestere a celor trei elemente ce determina populatia
utilizatorilor (rezidenti, agricultura si turism) putem sa asumam ca elementele de infrastructura vor
fi utilizate în sensul confirmarii ipotezelor analizei economice, beneficiile economice si sociale
viitoare urmând a fi confirmate în anii ce vor urma chiar si în situatia putin probabila a stagnarii
populatiei, afacerilor si turismului în zona.
In vederea rezolvarii problemelor actuale existente, beneficiarul a demarat achizita
serviciilor de proiectare, pentru intocmirea prezentului studiu de fezabilitate.
14
Pagina 15
S.C, MODERN PROIECI SRL.
Sediu: Dej. Str, Unirii, nr. 27bl. D, se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Dragan. nr, I2A. jud. Cluj
tel: 07401368 18 .email: modernproiceteipmai).com
Prezentul studiu va analiza solutii tehnico-economice pentru dezolvarea deficientelor si
pentru sporirea nivelului de trai al locuitorilor.
2,4 Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice
Obiectivele preconizate prin promovarea investitiei sunt asigurarea in conditii optime a
desfasurarii traficului pietonal pe strazile care deservesc proprietatile private si casele de locuit din
zona acestora respectiv imbunatatirea scurgerii apelor pluviale.
Executia lucrarilor va asigura exploatarea drumului in conditii optime de rezistenta,
stabilitate si siguranta a circulatiei.
Prin amenajarea acestui tronson propus în cadrul acestui studiu se urmareste:
- realizarea accesului mult mai usor si rapid a locuitorilor la proprile locuinte si la
principalele obiective din comuna;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale de pe suprafata drumurilor/trotuarelor si colectarea
acestora;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale in lungul drumului catre podete si evacuarea acestora
inspre emisarii din zona;
- stimularea locuitorilor la desfasurarea activitatilor turistice si economice
- usurarea traficului auto/pietonal si cresterea sigurantei acestuia prin scoaterea pietonilor
de pe partea carosabila prin amenajarea trotuarelor;
- incurajarea tinerilor sa investeasca in constructia unor case noi sau refacerea celor
existente, odata cu investitia in infrastructura de transport.
Identificarea, propunerea si prezentarea a minim doua scenarii/optiuni tehnico-economice
pentru realizarea obiectivului de investitii
25 Particularitati ale amplasamentului
a) Descrierea amplasamentului
Comuna Feleacu este amplasata în partea sudica a municipiului Cluj-Napoca, într-o zona
colinara dominata de Dealul Feleacului, la o altitudine medie de aproximativ 700 de metri,
Pozitionarea sa pe aceasta creasta înalta ofera o deschidere panoramica spre oras si împrejurimi,
creând un cadru natural deosebit, cu paduri, pasuni si terenuri agricole. Teritoriul comunei se
desfasoara între limitele Clujului la nord si zonele rurale dinspre Ciurila, Tureni si Petrestii de Jos la
sud si est,
Pagina 16
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej, Ste. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401365 1$.email: modernproiecti email.com
Accesul sc face facil prin Drumul National DN (E60), una dintre cele mai importante artere
rutiere din tara, care traverseaza comuna si o leaga direct de Cluj-Napoca, Turda si mai departe de
autostrada A3.
Comuna Fealeacu se afla asezat pe masivul
Feleacului, situat la întâlnirea Podisului Somesan si
Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe directia est-
vest, pe o lungime de 20 km. Vâlcele este un sat în judetul
Cluj, comuna leleacu. Se situcaza în partea sudica a
comunei Feleacu, pe DNI.
Masivul Feleacu, cunoscut si ca Dealurile
Feleacului, este un prag între Muntii Apuseni si 46.50
Depresiunea Transilvaniei. Este delimitat la nord de
Dealurile Clujului si Dejului prin Râul Somesul Mic; la est
de Câmpia Transilvaniei prin Valea Zapodie, Valea Martinesti si Valea Racilor; la sud si vest prin
Valea Hasdate si Valea Fenes (de-a lungul acestor vai s-a format Depresiunea Vlaha - Hasdate).
Masivul Feleacu reprezinta o magura de sisturi cristaline bine ascunse de formatiuni
sedimentare miocene - oligocene. În masiv domina nisipurile sarmatiene si argile, în care prin
diageneza s-au format concretiunile grezoase de Feleac, numiti si trovanti (pietre rotunde). Sisturile
cristaline apar pe suprafata numai pe cele mai înalte vârfuri ale masivului.
16
Pagina 17
S.C. MODERN PROIECE SRL.
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27.bl, D, se. B. ap. 17 jud. Clui
Punet de lucru: Cluj -Napoca. str. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401368 1$.email: modemproieetemail.com
b) Relatii cu zonele invecinate, accesuri existente si/sau cai e acces posibile,
Amplasamentul proiectului este situat în intravilanul localitatii Feleacu, de-a lungul
Drumului National DN (E60), artera rutiera principala care traverseaza comuna pe directia nord-
sud si asigura legatura între municipiul Cluj-Napoca si orasul Turda.
Zona analizata prezinta o dispunere liniara a fionturilor construite, cu locuinte individuale,
spatii comerciale si institutii publice amplasate de-o parte si de alta a DNI.
În imediata vecinatate se vegasesc:la nord - limitele intravilanului municipiului Cluj-
Napoca; la sud — zona de intrare în comuna Aiton, continuarea DNI; la est si vest — terenuri
intravilane ocupate de constructii rezidentiale si parcele agricole.
Accesul la proprietatile adiacente se realizeaza în prezent direct din DNI, prin accese
carosabile si pietonale individuale, unele neamenajate sau aflate în stare precara. Pe anumite
sectoare, trotuarele lipsesc, iar pietonii circula pe marginea carosabilului, ceea ce afecteaza
siguranta circulatiei. De asemenea, în zona centrala a localitatii se intersecteaza mai multe drumuri
comunale si strazi rurale principale si secundare, care asigura legatura interna între satele
componente ale comunei si accesul catre zonele rezidentiale. Pentru executia lucrarilor, accesul
tehnologic se poate realiza direct din DNI, pe tronsoanele prevazute în proiect, cu respectarea
masurilor de siguranta rutiera impuse de administratorul drumului.
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes
naturale.
Zona studiata este adiacenta drumului national DNI, in intravilanul localitatii Feleacu.
d) Surse de poluare existente in zona
Sursele existente de poluare pe traseul care face obiectul prezentului studiu :
- apele pluviale care stationeaza in zonele joase, produc mirosuri neplacute si poluarea
aerului;
- apele pluviale care dupa ce intra in contact cu uleiuri si alte substante poluatoare de
pe suprafata de rulare patrund in curtile oamenilor, punand astfel in pericol sanatatea
oamenilor,
Pagina 18
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr, 27.bl, D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. IZA, jud. Cluj
tel: 07401365 18email: modernproicetă amail.com
e) Date climatice si particularitati de relief
Clima este de tip continental moderat a zonei impune, conform STAS 6054/77. Comuna
Feleacu în care s-a efectuat investigația geotehnică face parte din regiune cu adîncimea maximă de
îngheț în sol de 80-90 cm conform STAS 6054-85, iar din punct de vedere seismic aparțin zonei cu
gradul 6 potrivit raionării din STAS 11100/1-93. În conformitate cu normativul P 100-1-2013
perimetrul cercetat corespunde macrozonei caracterizată printr-o valoare de vîif a accelerației
terenului ag = 0,10 pentru un interval mediu de recurență IMR = 225 de ani și 20 % posibilitate de
depășire în 50 de ani, iar perioada de control a spectrului de răspuns este Te = 0,7 secunde.
Potrivit raionarii teritoriului tarii stabilite de STAS 1709/1-90 podurile aferente acestui
proiect de modernizare fac parte din regiune cu tip climatic 1 stabilit pe baza indicelui de umiditate
Thornthwaite Im.
Din punct de vedere geografic acest perimetru apartine zonei colinare de pe bordura estica a
nucleului Muntilor Apuseni tormat din Masivul Vladeasa, Muntii Gilau si Muntele Mare care tace
trecerea de la relieful premontan la marea unitate structurala a Depresiunii Transilvaniei. Din acest
motiv toate cele trei localitati în care se prevede modernizarea unei parti din reteaua stradala sunt
amplasate atît pe versanti cât si la baza culmii care reprezinta delimitarea bazinului hidrografic a
Somesului fata de cel al Muresului, situatie reflectata în configuratia profilului longitudinal al
drumurilor investigate în cadrul acestei documentatii.
Relieful comunei Feleacu este unul colinar-deluros, situat pe versantul nordic al Dealului
Feleacului, la o altitudine medie de aproximativ 711 m. Diferentele de nivel fata de zonele
adiacente variaza între 670 m si 830 m, ceea ce determina o înclinare naturala a terenului spre nord,
în directia municipiului Cluj-Napoca.
Pantele moderate si microdepresiunile locale influenteaza directia de scurgere a apelor
meteorice, ceea ce impune realizarea unor dispozitive eficiente de colectare si evacuare (santuri,
rigole, canalizare pluviala) pentru a evita acumularile si eroziunea terenului.
Structura geologica a zonei este predominant argilo-nisipoasa, cu intercalari de pietrisuri,
favorabila lucrarilor de terasament, dar sensibila la actiunea apei. Aceasta particularitate impune un
sistem adecvat de drenaj pentru protejarea infrastructurii rutiere si pietonale.
18
Pagina 19
S.C. MODERN PROIECT SRI
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27.bl. D, se B, p. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, i str. Nicolae Draganu, nr. 124. jud. Cluj
U J A
tel: 07401368 18email: modernproieeteigmail.com
£) Existenta unor:
retele edilitare in amplasament care necesita relocare/protejare, in masura in care
por fi identificate
Nu este cazul
- posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice
pe amplasament Sau in zona imediat invecinata; existent conditionarilor specifice
in cazul existentei unor tone protejate san de protective
Nu este cazul.
- Terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordin
publica si siguranta nationala
Nu este cazul.
g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
i. date privind zona seismica;
În ceea ce priveste proiectarea seismica, NormativulP100/1-2013 indica: -Zona de calcul
seismic F, caracterizata prin ag=0,L0g.
ii... date preliminare asupra naturii terenului de fundare
Conform studiului geotehnic anexat
a Z .. date geologice penerale
Din punct de vedere geologic perimetrul apartine unitatii structurale Depresiunea Transilvaniei,
având în fundament sisturi cristaline metamorfice si depozite sedimentare pana la Cretacicul
superior (Senonian), care suporta succesiunea stratigrafica a depresiunii propriu-zise, în cadrul
careia se delimiteaza depozite de vârsta paleogena si neogena. Depresiunea Transilvaniei s-a
individualizat si a evoluat ca atare începând din Paleogen care, datorita unor oscilatii ale
subasmentului, se caracterizeaza prin alternarea pe verticala a depozitelor de facies continental
lacustru cu depozite de facies marin. O a doua etapa a evolutiei Depresiunii Transilvaniei începe cu
Badenianul salifer (Neogen), când întregul teritoriu transilvan devine zona submersa, colmatarea ei
realizându-se în Pliocen, dupa care depresiunea evolueaza mai departe ca uscat supus actiunii
J9
Pagina 20
Sediu: Dej. Ste, Unirii. m 27.bi. D,
Punct de lucru: Cluj -Nupoca „Nicolae |
agentilor externi. Aceasta structura geologica este mascata, în cea mai mare parte, de formatiunile
cuaternare recente care, în sectorul investigat, sunt reprezentate prin depozitele de argile si prafuri
argiloase. Din punct de vedere geomorfologie, perimetrul apartine unitatii morfologice Campia
Transilvaniei, subunitatii Câmpia Somesana.Geologia zonei urbane clujene se caracterizeaza printr-
o mare varietate de formatiuni litostratigrafice, repartizate în conformitate cu evolutia, modul de
asociere si succesiunea factorilor geologici care au activat în diferite perioade de timp. Din punct de
vedere geologic Clujul se situeaza la contactul a doua mari unitati structurale: zona
cristalinomezozoica a oro-genului carpatic si formatiuni apartinând Bazinul “Transilvaniei.
Predomina considerabil lormatiunile sedimentare neozoice: sedi-mentarul neozoic este reprezentat
de formatiuni detritice dispuse succesiv dinspre munte spre Depresiunea Transilvaniei si este
compus din pietrisuri, con-glomerate, nisipuri, gresii slab cimentate, diferite ti-puri de argile,
gipsuri, tufuri, tufite, sare, etc.
iv. date geologice obtinute prin : planuri cu amplasamentul forajelor, fise
complexe cu rezultatele _determinarilor_de laborator, _analiza_apei
subterane, raportul geotehnic_cu_ recomandarile pentru _fundare_si
consolidari, harti de zonare geotehnica, arhive accesibile.
Studiul geotehnic a fost intocmit de catre o firma specializata in domeniu (SC ANADARA
IMPEX SRL) si este prezentat anexat la prezenta documentatie.
In vederea intocmirii documentatiei s-au efectuat studii topografice cu aparatura electro-
optica, toate datele din teren fiind apoi introduse in programe de proiectare specializate, ca model
digital al terenului, model pe baza caruia s-a realizat proiectarea efectiva a drumurilor.
In satul Feleacu obiectivele care fac obiectul prezentei documentatii sunt trotuarele de pe
ambele părți ale drumului național DN 1, intre km. 467+530 și 469+125. Cercetarea peotehnica
intreprinsă pe amplasament a constat din 8 foraje amplasate pe zona viitoarelor lucrări proiectate.
Pe traseele viitoarelor trotuare nu s-au identificat zone afectate de instabilitate sau sectoare
cu taluzuri de debleu sau rambleu care să necesite lucrări de consolidare și stabilizare. Freaticul se
situează la adîncime de peste 2 m, care nu afectează în mod direct lucrările.
Studiul geotehnic ca sinteză a cercetării terenului analizează si detaliaza particularitatile
amplasamentului prin prisma urmatoarelor aspecte:
- prezentarea cadrului general geografic-geomorfologic al zonei;
- alcătuirea litologica a terenului natural pe intreaga lungime a traseului;
- condițiile hidrogeologice ale regiunii;
20
Pagina 21
S.C. MODERN PROIECT SRL,
Sediu: Dej, Su. Unirii, nr. 27.bl. D B. ap. 17 jud. Clui
Punct de lucru: Cluj -Napuca, str. Nicolae | u, nr, I2A, jud. Cluj
tel: 0740136515.email: modenproicetic amail.com
- caracteristicile fizico-mecanice ale terenului;
- incadrarea terenului dupa sensibilitatea la inghet;
- aspecte legate de stabilitatea zonei în general și cea a traseului în mod special;
- caracterizarea regiunii din punct de vedere seismic și al adancimii maxime de inghet.
Masuratorile topografice au fost realizate in sistem de referinta STEREO 70.
incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in
conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare
Potentialul seismic al repiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul E caracterizata
printr-o valoare a perioadei de colt de Te = 0,7 secunde potrivit normativului P100-92. Valoarea de
varf a accelerației terenului pentru cutremure avand IMR=100 ani este de ag=0,10 g potivit
normativului P100/1--2006.
Din punet de vedere al „Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii“
indicativ NP 074/2014 conform tabelelor A.1.1. — A.1.4. din Anexa 1, lucrarile se încadreaza în
Categoria geotehnica 1 (risc geotehnic redus) cu un punctaj total de 8 puncte,
21
Pagina 22
S.C. MODERN PROC SRI,
Sediu: Dej, Sir. Unirii, nr. 27.bl. D, se, B. ap. 17 jul. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. IZA, jud. Cluj
tel: 07401365 18semail: modemproiei nai).cam
vi... caracteristici din punc! de vedere hidrologic stabilite in baza studiilor
existente, a documentarilor,__cu indicarea _surselor__de_inforrare__ enuntate
biopraphic
Zona de amplasament nu este traversata de cursuri permanente de apa, iar reteaua
hidrografica locala este reprezentata de torenti si pâraie temporare, care se activeaza în perioadele
cu precipitatii abundente si au directie generala de scurgere spre nord. Apele pluviale rezultate de pe
versanti si din zona carosabilului se colecteaza natural catre rigolele si santurile marginale existente
sau, în lipsa acestora, se inliltreaza în siratul de sol.
Nivelul apelor subterane este situat, conform datelor geotehnice existente pentru zona
Feleacu, la adâncimi mari, de peste 6-8 m fata de cota terenului natural, neinfluentând lucrarile de
suprafata propuse (trotuare si rigole pluviale).
Deserierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funetional-arhitectural
si tehnologic:
a) Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii
Clasa tehnica drum national DNI: III.
Cutegoriu de importanta
Alegerea categoriei de importanta a constructiei s-a facut în conformitate cu prevederile art.
22 Sectiunea 2 “Obligatii si raspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, “Lepea
privind calitatea în constructii” si în baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a
constructiilor” din “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor”
aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se încadreaza la categoria de importanta C
- constructii de importanta normala.
b) Varianta constructiva de realizare a investitei, cu justificarea alegerii
acesteia
S-au analizat 2 optiuni de realizare a sistemului rutier pe trotuare.
- Varianta |
L) 6 cm pavele
[] 5 cm strat de nisip pilonat
22
Pagina 23
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Sediu: Dej. Sir. Unirii. nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca. sur. Nicolae Dravanu. nr. 124. jud. Cluj
tel: 07401365 18.email: modeanproicetă umail.com
e 12 cm strat de baza din balast stabilizat;
e 25 cm strat de fundatie balast;
- Varianta 2
e 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA8;
Li] 15 cm strat de baza din piatra sparta;
e 25 cm strat de fundatie din balast;
S-au luat in considerare doua variante de alcatuire a sistemului rutier pe baza unei analize
multicriteriale, considerandu-se 21 de criterii de evalure, dupa cum urmeaza in tablelul de mai jos:
23
| E Crt, | Criterii de analiza si selectie alternative Durata de exploatare mare/mica (5/1) | Structu ra rutiera strat de uzura din pavele „ 4 | S Sasca cu? du lu elastica (mbracaminti i , asfaltice) 2 |
| Raport Pret Investitie initiala / Trafic satisfacut bun/slab (5/1) | A | ă Ă 5 | |
| Raport Utilizare / Aliniament sau Curba da/nu (5/1) | 5 | Ă 5 | |
| Raport Utilizare / Temperatura mediu ambiant bun/slab (5/1) | 4 | 2 | |
| Raport Rezistenta la uzura / Trafic mare/mic | 3 | E 2 | |
| Rezistenta la actiunea agentilor petrolieri ce actioneaza accidental da/nu (5/1) | 5 | ||
| Poluarea in executie nu/da (5/1) | 4 | 2 | |
| Poluarea in exploatare nu/da (5/1) | 5 | 5 | |
| Avantaj/dezavantaj culoare in exploatarea nocturna (5/1) | 4 | N > | |
| 0 | Necesita utilaje specializate de executie cu intretinere atenta da/nu | 4 | 2 |
| Necesita adaptarea trafic la executie nu/da (5/0) | 3 | 3 | |
| 2 | Durata mica / mare de la punerea in opera pana la darea in circulatie (5/1) | 3 | 5 |
| 3 | Necesita executia si intretinerea atenta rosturilor ; transversale nu/da (5/1) | 5 | i) |
| Poate prelua cresteri de trafic prin cresteri de | 4 | 5 |
Pagina 24
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Sediu: Dej. Ste. Unirii. ur. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Chuj -Napoca, Nicolae Draganu, nr. L2Ă, jud. Cluj
tel: 0740 136$18email: modermproiecteigmail.com
4 capacitate portanta usor/ercu (5/1)
Punctaj realizat :
- Structura rutiera cu strat de uzura din pavele — 80 pet.
= Structuri rutiere elastice -- 77 pet.
lata de puctajul maxim — minim, care este 125 si respectiv 25, Structura rutiera cu
strat de uzura din pavele, se califica avand 80 puncte fata de structurile rutiere elastice ce au
obtinut 77 puncte.
Analiza multicriteriala a variantelor de alcatuire a comparat avantajele si
dezavantajele istructurilorr cu stat de uzura in pavele si imbracamintilor elastice. Avantajele si
dezavantajele alcatuirii structurilor rigie si elastice se pot explicita dupa cum urmeaza;
Avantajele structurii rutiere cu strat de uzura din pavele
- Sunt mai economice decat imbracamintile asfaltice atunci cand se folosesc pentru
satisfacerea traficului usor si foarte usor.
„Se recomanda a se folosi la strazi, alei etc, drumuri care preiau incarcari mici din
trafic,
„Nu se deformeaza la temperaturi ridicate ale mediului ambiant.
- Prezinta rezistenta mare la uzura, daca se folosesc agregate atent selectionate.
- Prezinta rugozitate buna si nu este atacata de produsele petroliere (scurse accidental
pe suprafata carosabila).
„ Necesita cheltuieli sensibil mai mici de intretinere fata de imbracamintile asfaltice.
24
| 3 6 ) 7 8 9 IN 0 | Executia poate fi etapizata da/nu (5/1) Riscuri de executie (5/1) Corectiile in executie se fac usor/greu (5/1) Confortul la rulare (lipsa rosturi transversale) mare/mic , (5/1) Executie facila pe sectoare cu elemente geometrice (raze mici, supralargiri foarte mari da/nu CA Cresterea rugozitalii prin aplicarea de tratamente bituminoase se poate face da/nu (5/1) | 5 3 5 2 3 2 | 5 5 5 5 4 5 |
| l | Cheltuieli de intretinere pe perioada de analiza (30 ani) mici/mari (5/1) | 3 Ă | 2 |
| TOTAL | 80 | 77 |
Pagina 25
S.C. MODERN PROIECI SRL.
Sediu: Dej, Str. Unirii. nr. 27.bl. D, se. Bi ap. 17 jul. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, ste. Nicolae Draganu, nr. 124, jud. Cluj
tel: 07401365 L8email: modernproieetemail.com
- Betonul din elementele prefabricate (pavelele) nu este poluant atat in executie cat si-
n exploatare.
- Culoarea deschisa a carosabilului se percepe mai bine noaptea sau pe ploaie.
Dezavantajele structurii rutiere cu strat de uzura din pavele
Necesita muncitori de specializate pentru executie
Traficul trebuie adaptat la executie — circulatie numai pe o banda,
Se folosesc numai pana la declivitati de 7%.
= Rosturile necesita executie atenta si intretinere corespunzatoare, iar in exploatare
provoaca disconfort (socuri si zgomot).
- Nu poate prelua cresteri de trafic prin cresteri de capacitate portanta, ramforsarea
ulterioara a drumului este laborioasa — costisitoare.
Avantajele imbracamintii elastice
Grosimea structurii asfaltice poate fi etapizata
Capacitatea portanta poate creste progresiv prin investitii etapizate,
Greselile de executie pot fi remediate usor fata de imbracamintile de beton de ciment.
Prezinta un confort la rulare mai mare decat imbracamintile asfaltice (prin lipsa rosturilor),
Se pot realiza si pe trasee ce contin si raze mici, respectiv supralargiti, fara a necesita rosturi
intre calea cu curenta si calea in curba.
Rugozitatea suprafetei poate fi sporita prin tratamente bituminoase, asigurandu-se circulatia
si pentru decliviati cu valori de 7-9%,
Dezavantajele imbracamintii elastice
Durata de serviciu este mai mica (numai 10-15 ani) decat a imbracamintii de beton de
ciment (20-30 ani).
La temperaturi ridicate ale mediului ambiant apar deformatii (fagase) ale carosabilului.
Structurile rutiere asfaltice sunt atacate de produsele petroliere ce se scurg accidental pe
carosabil.
Cheltuielile de intretinere sunt mai mari decat cele necesare pentru intretinerea betonului de
ciment.
Prepararea asfaltului conduce la aparitia de noxe.
Avand in vedere avantajele si dezavantajele enumerate mai sus, se recomanda structura
rutiera in Varianta |.
25
Pagina 26
S.C. MODERN PROIECT SRL
Sediu: De „Unirii, nr. 27.bl. D, se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napora icolae Draganu. nr. IZA. jud. Cluj
tel: 0710 1365 15.email: modernproivetc pmail.com
c) Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse
In urma realizarii strazile vor avea dotari specifice moderne, dotari care vor sporii
confortul si siguranta conducatorilor si a pietonilor dar si confortul locuitorilor/vizitatorilor,
Acestea dotari menite sa sporeasca nivelul de trai si sa reduca riscul accidentelor in
exploatare sunt:
In urma amenajarii tronsonului acesta va avea dotari specifice moderne, dotari care vor
sporii confortul si siguranta conducatorilor si a pietonilor dar si confortul locuitorilor.
Acestea dotari menite sa sporeasca nivelul de trai si sa reduca riscul accidentelor in
exploatare sunt:
- amanajarea deverului in profil transversal astfel incat sa fie asigurata scurgerea apelor
- colectarea apelor pluviale in dispozitivele de colectare si dirijarea acestora spre emisari
- evacuarea apelor pluviale colectate prin podetele existente in punctele de minim catre
emisarii din zona
- trotuare cu latimi constante pentru circulatia pietonala
- semnalizare rutiera verticala si orizontala pentru un trafic organizat si sigur
26
Pagina 27
S.C. MODERN PR MECS tt li
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27.bl. D, se. B. ap, 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, . Nicolue L anu. nr. I2A, jud. Cluj
tel: 074013681S.email: modernproie ail. cam
Intocmit conform Hotararea nr. 907 /2016
DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV
privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR PLUVIALE ȘI RIGOLE ÎN
GOMUNA FELEACU, JUDEȚUL. CLUJ"
27
| Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Crt, cheltuieli | Valoare (exclusiv TVA) LEI | TVA 21% | Valoare (inclusiv TVA) LEI |
| 1 2 | 3 | 5 | 6 |
| CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru oblinerea si amenajarea | terenului | ||
| 1.1, Oblinerea terenului _ 1.2. Amenajarea terenului ____ 1.3. _Amenajari pentru protectia mediului ___ 1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilitatilor | 0.00 0.00 0.00 175,000.00 | 0.00 0,00 0.00 36,750.00 | 0.00 0.00. 0.00 211,750.00 |
| Total capitolul 1: | 175,000.00 | 36,750.00 | 211,750.00 |
| CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare | obieclivului de | investiții | |
| 21. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor | 7 | - | |
| Total capitolul 2: | - | - | |
| CAPITOLUL. 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica | |||
| 3.1. Studii _ _ _ 3.1.1, Studiide teren a 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 3.1.3. Alte studii specifice _ Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea 3.2, de avize, acorduri și autorizații - obtinerea /prelungire valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare o 3.3. Expertiza tehnica | 24,000.00 24,000.00 0.00 0.00 10,000.00 0.00 | __5,040.00 ___5,040.00 0.00 ___0.00 2100.00 _0.00 | _______29,040.00 __29,040.00 ___0.00 0-00 12100.00 0.00 |
| Certificarea performanței energetice și auditul 34, energetic al clădirilor | 9.00 | 0.00 | 0.00 |
| 3.5. Proiectare | 230,000.00 | 48,300.00 | 278,300.00 |
| 3.5.1. Temă de proiectare | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| a 3.5.2. Studiu de prefezabilitate | 0.90 | 0.00 | 0.00 |
| 3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general. | 110,000.00 | 23100.00 | 133,100.00 |
| 3.5.4. Documentațiile tehnice necesare în vederea oblinerii avizelor/acordurilor/autorizațiilor | 10000.00 | 1,900.00 | 11,900.00 |
| __ 3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție | 5.000.00 | 1050.00 | 6,050.00 |
| 3.5.6. Proiect tehnic și detalii de execulie | 105,000.00 | 22050.00 | 127,050.00 |
| 3.6. Organizarea procedurilor de achizitie | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 3.7. Consultanta | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 3.7.2. Auditul financiar | 0.00 | 0.00 | 0.90 |
| ___ 3.8, Asistenta tehnica | 61,000.00 | 12,810.00 | 73,810.00 |
| 3.8.1. Asistență tehnică din partea proiectantului | 20000.00 | 3.800.00 | 23,800.00 |
| 3.8.1.1. pe perioada de execuie a lucrărilor | 14,000.00 | 2940.00 | 16,940.00 |
Pagina 28
S.C. MODERN PROIECT S.RL.
Sediu: Dei, Ste. Unirii, i 27bl. D B p. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoc „Nicolae | anu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401365 1S.email: modernproie vmail.com
3.8.1.2. pentru pariiciparea proiectantului la fazele
incluse în programul de control al lucrărilor de
execujie, avizat de către Inspectoratul de Stat în
Construcții 6,000.00 1,260.00 7,260.00
|
PROIECTANT DE SPECIALITA COMUNA FELEACU
COSTEA GABRIEL VICTOR
28
| ____ 3.8.2. Dirigenție de șantier | 41,000.00 | 8,610.00 | 49,610.00 | |
| Total | capitolul 3: | 326,000.00 | 68,250.00 | 393,250.00 |
| CAPITOLUL. 4 Cheltuieli pentru investitia de baza | ||||
| 4.1. | Constructii si instalatii | 2,769,004.63 | 581,490.97 | 3,350,495.60 |
| _4.2. | Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 4.3. | Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport care necesită montaj | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 4.4. | Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport | „0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 4,5. | _ Dotari | 0.00 | 0.00 | |
| 4,6. | Aclive necorporale | 0.00 | 0.00 | |
| Total | capitolul 4: | 2,769,004.63 | 581,490.97 | 3,350,495.60 |
| CAPITOLUL._5 Alte cheltuieli | ||||
| 5.1. | Organizare de santier | 20,000.00 | 3,800.00 | 23,800.00 |
| 5.1.1.Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier | 20,000.00 | 4,200.00 | 24,200.00 | |
| 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării șantierului | 0.00 | 0.00 | 0.00 | |
| 6.2. | ____ Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare | 19,784.03 | 0.00 | 19,784.03 |
| 5.2.1. Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare | 0.00 | 0.00 | 0.00 | |
| 5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții | 14,820.02 | 0.00 | 14,820.02 | |
| 5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții | 2,964.00 | 0.00 | 2,964.00 | |
| 5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC | 0.00 | 0.00 | 0.00 | |
| 5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/desființare | 2.000.00 , | 0.00 | 2,000.00 | |
| 6.3. | Cheltuieli diverse si neprevazute (0% x (1.2+1.3+1.4+2+3.5+3.8+4)) | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 6.4. | Cheltuieli pentru informare și publicitate | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| Total | capitolul 5: | 39,784.03 | 3,800.00 | 43,584.03 |
| CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste | ||||
| 6.1. | Pregatirea personalului de exploatare | - | - | - |
| 6.2. | Probe tehnologice si teste | 2 | = | - |
| Total | capitolul 6: | = | - | |
| TOTAL GENERAL | 3,308,788.65 | 690,290.97 | 3,999,079.62 | |
| Bi 6âr8CEM (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 4.4 + 4.2 + 5.1.1) | 2,964,004.63 | 622,440.97 | 3,686,445.60 |
Pagina 29
S.C. MODERN PROIECT S.R.L.
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27.01. D. se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07401368 1S.email: modernproieeve gmail.com
DEVIZUL OBIECTULUI
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR PLUVIALE ȘI RIGOLE ÎN
COMUNA FELEACU, JUDEȚUL CLUJ”
Intocmit:
29
| Nr. Denumirea capitolelor și subcapitolelor crt. de cheltuieli | Valoare fara IVA LEI | TVA | Valoare cu TVA LEI |
| Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază | |||
| 4.1 Construcții și instalații | |||
| Terasamente, sistematizare pe verticală și 4.1.1 amenajări exterioare | 76,583.500 | 16,082.54 | 92,666.035 |
| a 4.1.2 Rezistenta | 2,692,421.125 | 565,408.44 | __3,257,829.561 |
| 4.1.3 Arhitectura | - | - | - |
| 4.14 Izolatii | - | - | - |
| TOTAL - subcap. 4.1 | 2,769,004.625 | 581,490.97 | _3,350,495.596 |
| Montaj utilaje, echipamente tehnologice și 4.2 functionale | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| TOTAL II - subcap. 4.2 | |||
| Utilaje, echipamente tehnologice și 4.3. funcționale care necesită montaj | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și 4.4. echipamente de transport | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 4.5___ Dotari | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| 4.6. Active necorporale | 0.00 | 0.00 | 0.00 |
| TOTAL III - subcap. 4.3 + 4.4 + 4.5 + 4.6 | 2,769,004.625 | 581,490.971 | __3,350,495.596 |
| Total deviz pe obiect (Total ++ Total II + Total Il) |
Pagina 30
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27bl. D. se. B ap, 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu. nr. I2Ă. jud. Cluj
tel: 07101365 1S.email: modermproieciicamuil.com
FISA DE EVALUARE A LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII-MONTAJ LA OBIECTIVUL. :
"AMENAJARE TROTUARE SI DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR PLUVIALE ȘI
RIGOLE IN COMUNA FELEACU, JUDEȚUL. CLUJ”
LUCRARI DE CONSTRUCTII
30
| Nr. Crt. LUCRARI | Denumire servicii/lucrari PLATFORMA DRUM | y Genitaie | UM | Pret LEVUM | Valoare LEI |
| 1 | Taiat asfalt cu debitatorul | 3,190.00 | ml | 12.00 | 38,280.00 |
| 2 | Decopertat aprox. 60cm + GV AGUAre alea: | 797.50 | mp | 29.00 | 23,127.50 |
| IN 3 | Colmatare rost cu mastic bilumirios | 2690.00 | ml | 4.50 | 12,105.00 |
| ____4_. PAVAJ SI | Refacere marcaj marginal SPATIU VERDE | 3,190.00 ia | m | .6:00 a | 19,140.00 ia |
| d | Scoatere pavaj existent | 2,891.00 | mp | 4.00 | 11564.00 |
| 2, | Decopertat aprox. 40cm + evacuare moloz | 3,491.00 | mp | 12.00 | 41,892.00 |
| _ __ 3 | Strat de fundatie din balast - 2Bom grosime | 960.03 | me | 165.00 | 158,404.13 |
| Dă 4 | Strat de baza din balast stabilizat - 12cm grosime | 418.92 | me | 250.00 | 104,730.00 |
| E: | Strat de poza din nisip - 5cm grosime | 3,491.00 | mp | 8.00 | 27,928.00 |
| Montatpavaj6cm | 3,491.00 | mp | 112.00 | 390,992.00 | |
| ____6 7 | părah Vegelal AMAR | 1658.00 | mp | 15.00 | - 24,870.00 |
| paz BORDURI, | RIGOLE DE ACOSTAMENT, | ZID DE SPRIJIN TIP. | FAP - | Z | E = |
| i | Montat bordura 20x25x50cm, pe o fundatie din beton C16/20 | 2,690.00 | ml | 112.00 | 301,280.00 |
| 2 | Montat bordura 10x15x50cm, pe o fundatie din beton C16/20_ | 2,248.00 | ml | 49.00 | 110,152.00 |
| 3 | Stral deifundalie; balast: 30cm grosime | 397.50 | me | 165.00 | 65,587.50 |
| Plasa sudata DN8 | 1,325.00 | mp | 18.00 | 23,850.00 | |
| 3 | RIGOLA ACOSTAMENT MONOLITA din beton C35/45 -15cm grosime | 198.75 | me | 510.00 | 101,362.50 |
| 4 | Parapet pietonal | _ 276.00 | _ml | 250.00 | 69,000.00 |
| gi | RAE Ghete | Da 79.00 | mi | 975.00 | 77,025.00 |
| 6 | Zid de sprijin de tip FAP h=1,5m=3,0m | 197.00 | mi | 1,250.00 | 246,250.00 |
| .DE | SISTEM CANALIZARE PLUVIALA | să | i | aaa Ă |
Pagina 31
S.C. MODERN PROIECT S.R.L,
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27bl. D. se. B, ap. 17 jud, Cluj
Punct de lueru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. 12, jud. Cluj
tel: 07401365 15.emuil: modernproieet'email.com
Intocmit:
ing. ROGOZ MARIN
GABRIEL
31
| Canalizare tub PVC DN400 inclusiv umplutura 1,475.00 de nisip si balast | ml |
| Canalizare tub PVC DN315 inclusiv umplutura 1,052.00 de nisip si balast | ml |
| Cămin de vizitare din Beton DN1000mm, echipate 78.00 complet cu placa, capac D400, trepte, etc | buc |
| Racord DN160 gura de scurgere 190.00 | ml |
| Guri de scurgere 70.00 | buc |
| Ridicare la cota camine 28.00 | buc |
| 1 | 225.00 | 331,875.00 |
| 2 | 140.00 | 147,280.00 |
| 3 L_ | 3,500.00 | 273,000.00 |
| 4 | 85.00 | 16,150.00 |
| 5 | 1,900.00 | 133,000.00 |
| 6 | 720.00 | 20,160.00 |
| TOTAL LEI FARA TVA | 2,769,004.63 | |
| TVA | 526,110.88 | |
| TOTAL. LEI CU TVA | 3,296,115.50 |
Pagina 32
| executa Lucrari Intretinere de de cate pe ori intretinere timp este necesar curenta, care se | Intretinere apelor pe timp de de iarna vara | Curatirea CATEGORIE dispozitivelor de scurgerere a | COSTURI LUCRARI |
| de necesar/an cate ori este | o o data/an data/an | o data/an | APLICARE INTERVAL DE |
| 29 | 29 27 | 29 | ANI NUMAR APLICARI/30 DE |
| 148 42949 | 8834 13226 256186 357102 | 2088 60552 | UNITAR PRET FARA PRET TOTAL/LEI T.V.A. |
Pagina 33
| TOTAL | de intretinere supravegherea responsabila 10ore/luna Cheltuieli cu o cu curenta si persoana salarizarea mici lucrari | Tlitri/luna Cheltuieli cu carburantul | CATEGORIE LUCRARI |
| o data/luna | o data/luna | APLICARE INTERVAL DE | |
| 360 | 360 | APLICARI/30 NUMAR DE ANI | |
| 90 | 42 | UNITAR PRET | |
| 47520 | 32400 | 15120 | T.V.A. FARA TOTAL/LEI PRET |
Pagina 34
S.C. MODERN PROIECT SRI,
Sediu: Dej. Ste. Unii, nr, 27bl, D, se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Chuj -Napoca, str. Nicolae Dragan. nr. 124, jul. Cluj
tel: 07401363 18.email: modermnproicet:email.com
2.6 Studii de specialitate
a) Studiu topografie
Pentru intocmirea prezentei documentatii s-au efectuat studii topografice cu aparatura
electro-optica, toate datele din teren fiind apoi introduse in programe de proiectare specializate, ca
model digital al terenului, model pe baza caruia s-a realizat proiectarea efectiva a drumurilor.
Studiul topografic a fost efectuat de catre o firma specializata.
Drumuirile s-au executat în circuit inchis, folosind punctele de sprijin din reteaua
peodezica existenta, Statiile de drumuire s-au materializat prin buloane metalice. Masuratorile
topografice au respectat normele si tolerantele in vigoare.
Planurile de situatie s-au întocmit conform normelor tehnice — 1984 si Legii Cadastrului nr.
7/1996 si a Normelor Tehnice pentru introducerea cadastiului general.
Elementele de planimetrie si altimetrie sunt reprezentate pe plan prin simboluri si semne
conventionale conform atlasului de semne conventionale — editia 1978.
Lucrarea este întocmnita în sistem de proiectie STEREOGRAFIC 70 si plan de referinta al
Cotelor Marea Neagra 1975 (conform Legii Cadastrului nr.7/1996).
b) Studiu geologic
Studiul geotehnic este este elaborat de catre firma S.C. ANNADARA IMPEX S.R.L. in anul
2025 fiind prezentat anexat in documentatie separata,
c) Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii,
pentru obiectivele de investitii ale caror amplasamente urmeaza a fi expropriate
pentru cauza de utilitate publica.
Nu este cazul.
d) Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investitii care se refera la
amenajari spatii verzi si peisajere
Nu este cazul.
e) Studiu privind valoarea resursei culturale
Nu este cazul.
f) Studii de specialitate necesare în functie de specificul investitiei
Nu este cazul.
34
Pagina 35
S.C. MODERN PROIECT S.R.L.
Sediu: Dej, Str. Unirii, nr. 27,bl. D, se, B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca. str. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
tel: 0740136818,email: modernproiecvă gmail.com
27 Grafice orientative de realizarea a investitiei
35
| Operatii / Luni | |
| Intocmire DTAC | |
| Intocmire proiect tehnic si detalii executie inclusiv studiile necesare | |
| Obtinere autorizatie de construire | |
| Verificare tehnica DTAC+PTE | |
| Achizitie executie lucrari Executia lucrarilor Receptia la terminarea lucrarilor |
Pagina 36
$ MODERN PROIECT SRL,
Seciu: Dej, Sir, Unirii. nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca. Nicolae Draganu, nr. L2A, jud, Cluj
tel: DAIOI36S ISemail: modemproicerăemail.com
3. Analiza fiecarui/fiecarei scenariu/optiuni tehnico-economic(e) propus(e)
Caracterul limitat al resurselor impune întotdeauna optimizarea investitiilor. Aceasta
optimizare are în vedere practic conturarea parametrilor fizici ai investitiei în sensul maximizarii
rezultatelor în conditiile minimizarii eforturilor investitionale si de întretinere/operare ulterioara a
investitiei. În acest sens destinatia, numarul si dimensiunile functiunilor si obiectelor investitiei sunt
determinate prin raportare la o valoare rezonabila, realizabila a indicatorilor, dar si a costurilor
efectuate. În cazul proiectelor cu finantare nerambursabila optimizarea este strâns legata de criteriile
de eligibilitate ale activitatilor/cheltuielilor, dar nu numai. Alte criterii luate în considerare pentru
optimizare lvebuie sa vizeze respectarea principiului bunei gestiuni financiare, în sensul
fundamentarii corespunzatoare a bugetelor (principiul ecconomicitatii), a raspunsului efectiv în
indicatori al fiecarui obiect propus (principiul eficacitatii), al orientarii investitiei spre îndeplinirea
obiectivelor politicilor europene, nationale, regionale sau locale, dupa caz (principiul eficacitatii),
Sl Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei
de referinta si prezentarea scenariului de referinta
Analiza Cost - Benefieiu (ACB) este utilizata ca instrument de decizie pentru evaluarea utilitatii
investitiilor ce urmeaza a fi finantate din resurse publice. Aceasta, ca instrument analitic, sprijina
autoritatea publica în fundamentarea deciziilor, prin estimarea beneficiilor si costurilor impactului
socio-economic datorat implementarii anumitor actiuni si/sau proiecte. Impactul trebuie sa fie
evaluat în comparatie cu obiective predeterminate, analiza realizându-se în mod uzual prin luarea în
considerare a tuturor datelor cuantificabile în legatura cu populatia afectata de actiune, în mod
direct sau indirect,
Obiectivul ACB este de a identifica si cuantifica (monetar) toate impacturile posibile ale actiunii
sau proiectului luat în discutie, în vederea determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare, În
principiu sunt evaluate impacturile financiare, economice, sociale, de mediu, etc. În mod traditional,
printr-o abordare incrementala, costurile si beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferentei dintre
scenariul „cu proiect” si alternativa acestui scenariu: scenariul „fara proiect” sau un scenariu
alternativ, propus de regula ca o derivatie a scenariului cu proiect, dar la costuri de realizare mai
reduse. În continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili daca
proiectul este oportun si merita sa fie implementat. În cazul investitiilor noi, scenariul „fara proiect”
poate sa fie unul nul.
Pagina 37
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Str. Unirii. nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoc: Nicolae Dragan, nr. I2A, jul, Cluj
tel: 0740 136815.email: modernproieetia gmail.com
Astfel, în contextul pregatirii proiectelor propuse spre finantare din Fondul de Coeziune si Fondul
European de Dezvoltare Regionala, ordonatorii de credite responsabili, în calitate de reprezentanti
ai potentiali beneficiari, în acord cu cerintele finantatorului, utilizeaza ACB aferente fiecarei cereri
de finantare depuse:
(1) Pentru a stabili daca proiectul este oportun, în contextul propriei strategii de dezvoltare, în
general, dar si a programului de finantare, în particular,
În acest scop, ACB sprijina decidentul public pentru a furniza raspunsuri documentate la
urmatoarele întrebari:
o Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor propriei strategii de dezvoltare dar si a
politicii regionale a Uniunii Europene?
e Proiectul încurajeaza cresterea economica la nivel local si stimuleaza ocuparea fortei de
munca?
Oportunitatea proiectului se verifica prin analizarea beneficiilor ncte estimate pentru societate ale
proiectului (beneficii minus costuri). În cazul în care aceste beneficii nete estimate sunt pozitive,
atunci societatea este avantajata de proiect, acesta dovedindu-se a fi unul oportun. Componenta de
analiza economica a ACB este cea care contine estimarea beneficiilor nete pe care proiectul le va
genera pentru societate. Un proiect este oportun daca valoarea neta actualizata a fluxurilor
economice (YNAE) este pozitiva, oportunitatea proiectului crescând odata cu VNAE (oportunitate
absoluta). Pentru a decide o ierarhie a proiectelor oportune (oportunitate relativa) se utilizeaza
rata interna a rentabilitatii economice (RIRB), ale carei valori trebuie sa fie superioare ratei de
actualizare sociala utilizate în determinarile VNAE si RIRE,
(2) Pentru a stabili daca proiectul necesita cofinantare
Pe lânga faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi si profitabil din
punct de vedere financiar, caz în care nu ar trebui cofinantat din fonduri publice nationale sau
europene decât în conditii care sa nu introduca distorsiuni semnificative pe piete. În general, în
aceasta situatie se aplica regulile referitoare la ajutorul de stat sau la proiectele generatoare de
venituri nete, dupa caz, ambele situatii implicând o cofinantare semnificativ mai mare a proiectului
din sursele proprii ale solicitantului.
Un proiect public poate sa fie oportun si finantabil din resurse publice chiar si în cazul în care
rezultatele financiare ale acestuia nu sunt de natura a permite autosustinerea pe durata de referinta,
atâta timp cât beneficiile economice, sociale si de mediu contrabalanseaza în mod documentat, în
cadrul analizei economice, rezultatele financiare modeste.
Sif
Pagina 38
S.C. MODERN PROIECT SRL,
Sediu: Dej, Str. Unirii, nr. 27,bl. D. se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str, Nicolae Draganu, nr. L2A, jud. Cluj
tel: 0740136518.email: modernproieevedemail.com
Pentru a verifica daca un proiect a /rebui sa fie cofinantat, se analizeaza daca valoarea financiara
actualizata a investitiei (veniturile financiare actualizate ale proiectului minus costurile financiare
actualizate ale proiectului), fara contributia fondurilor europene, este negativa. În acest caz,
proiectul poate fi finantat, dar contributia UE nu trebuie sa depaseasca suma de bani care ar face
proiectul rentabil din punct de vedere financiar.
ACB este asadar necesara pentru a justifica ca un proiect care se integreaza în contextul
obiectivelor politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si necesita
contributia Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar.
Indicatorii economici ce trebuie urmariti de catre decidentul public sunt:
o Valoarea Neta Actualizata (economic) VNAE, reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor
economice ale investitiei, valoare ce trebuie sa fie pozitiva pentru ca investitia sa justifice
utilizarea resurselor publice. Cu cat valoarea VNAE este mai mare, cu atât proiectul poate fi
mai interesant pentru comuniitatea locala. VNAE reprezinta în fond valoarea investitiei la
data prezenta, valoare obtinuta prin actualizarea fluxurilor veniturilor si cheltuielilor cu o
rata de actualizare conventionala, ce încorporeaza teoretic influentele viitoare ale mediului
financiar si monetar în variatia elementelor de cheltuiala sau de venit, din perspectiva
economica a determinarii acestor elemente.
o Rata Interna a Rentabilitatii (economice) RIRE, valoare ce trebuie sa fie pozitiva pentru
ca utilizarea finantarii publice sa fie justificata, iar pentru ca finantarea publica sa poata fi
implicata, aceasta valoare trebuie sa fie inferioara unui plafon convenit. RIRE reprezinta
valoarea ratei de actualizare pentru care VNAE este zero. În cazul în care RIRE este mai
mare decat valoarea de referinta convenita, este foarte posibil ca proiectul sa fie sustenabil
din punct de vedere financiar, situatie ce exclude utilizarea fondurilor publice din finantarea
acestuia. În aceasta situatie analiza financiara ar trebui reluata prin observarea si
reanalizarea elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor introduse în analiza economica
dar neincluse în analiza financiara.
Valorile indicatorilor economici sunt influentate esential prin ipotezele de lucru utilizate la
dimensionarea veniturilor si a cheltuielilor proiectului de investitii, din acest motiv fiind necesara
verificarea suplimentara de catre beneficiar a valorii veniturilor si cheltuielilor incluse în ACB, din
perspectiva aplicarii principiului prudentei. Conform acestui principiu, liniile de venituri si
cheltuieli vor include elementele necesare si suficiente pentru functionarea investitiei în perioada de
referinta, iar veniturile nu vor fi supraestimate respectiv cheltuielile nu vor fi subestimate.
38
Pagina 39
S.C. MODERN PROIECE SRL,
Sediu: Dej. Ste. Unirii. nr. 27,bl. D. se. B ap. 17 jud, Chu
Punet de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Deaganu. nr. I2Ă. jud. Cluj
tel: 0740136818 email: modernproieetiiamail.com
Datorita caracterului limitat al resurselor publice, este de preferat ca proiectele sa fie finantate cu
prioritate în ordinea descrescatoare a RIRE, în conditiile rezonabilitatii VNAE (principiul
prudentei), dar numai sub conditia ca acesti indicatori sa fie pozitivi, adica proiectul sa aduca
beneficii sociale mai mari decât costurile efective de implementare si operare, determinate din
perspectiva duala, financiara si economica.
Informatiile utilizate în vederea elaborarii acestei analize provin de la autoritatea contractanta, din
documente si îndrumari metodologice ale finantatorului, precum si din alte surse publice a caror
provenienta va fi specificata. Elaboratorul nu îsi asuma responsabilitatea pentru fiabilitatea datelor
furnizate de cae autoritatea contractanta sau de catre leiti, beneliciarul având obligatia de a
verifica informatiile continute si de a îsi asuma rezultatele analizei, anterior depunerii acesteia la
finantator, în cadrul studiului de fezabilitate.
Prezenta Analiza Cost-Beneficiu este întocimita cu respectarea prevederilor HG nr. 907 din 29
noiembrie 2016 privind clapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-
economice aferente obiectiveloi/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice si a
Regulamentului Delegat al UE nr. 480/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013,
precum si ale documentului CE publicat în decembrie 2014 intitulat Guide to Cost-Benefit Analysis
of Investment Projects Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020 Determinarea
valorii reziduale a investitiei a fost realizata prin aplicarea prevederilor art. 18 al Regulamentului
delegat 480 din 2014, rapottat la perioada de referinta stabilita,
Perioada de referinta considerata se refera la numarul maxim de ani pentru care se realizeaza
previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile vor fi realizate pentru o perioada apropiata
de viata economica a investitiei, dar suficient de indelungata pentru a permite manifestarea
impactului pe termen mediu si lung al acesteia. Asadar pentru prezentul proiect perioada de
referinta este aceea recomandata in Documentul de Lucru nr. 4: Orientari metodologice de realizare
a Analizei Cost — Beneficiu, conforma cu prevederile Regulamentului Delegat al UE ne. 480/2014,
anexa nr. | si anume 30 ani (încadrare la drumuri/transport urban).
Rata de actualizare sociala utilizata în determinarea VNAE si RIRE este de 5%, conform
îndrumarilor continute în documentul CE publicat în decembrie 2014 intitulat Guide to Cost-Benefit
Analysis ot Investment Projects Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020.
3.2 Analiza vulnerabilitatilor cauzate de fuctori de risc, antropici si
naturali, inclusiv de schimbari climatice, ce pot afecta investitia.
39
Pagina 40
S.C. MODERN PROIECT S.R.L
Sediu: Dej. Ste. Unirii 27.bl. D, se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj-Napoca, str. Nicolae Dragan, nr, L2Ă. jud, Cluj
te): 0740 13688.email: modermproicet' gmail.com
Faclori de risc antropici = fenomene de interactiune între om si natura, declansate sau
favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii în ansamblu si existentei umane în
particular: accidente datorate munitiei neexplodate sau a armelor artizanale; accidente nucleare,
chimice si biologice; accidente majore pe caile de comunicatii, incendii de mari proportii; esuarea
sau scufundarea unor nave; esecul utilitatilor publice; avarii la constructii hidrotehnice; accidente în
subteran; prabusiri ale unor constructii, instalatii sau amenajari.
În functie de activitatea care le-a declansat, riscurile antropice se pot structura în tehnologice
si sociale:
- Riscuri tehnologice/ industriale. Aceasta caleporie include o pama larga de accidente,
declansate de om cu sau fara voia sa, legate de activitati industriale, cum sunt exploziile,
scurgerile de substante toxice, poluarea accidentala, etc.
- Riscuri sociale. Esecul utilitatilor publice, conflictele militare si sociale, etc.
Probabilitatea de aparitie a unor astfel de riscuri este mica iar influenta lor asupra investitiei
este de asemenea una minora si care se poate manifesta local pe zone restranse ale proiectului.
Factori de risc naturali = manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum
cutremurele, furtunile, inundatiile, seceta, care au o influenta directa asupra vietii fiecarei persoane,
asupra societatii si a mediului inconjurator, în ansamblu: eruptii vulcanice; cutremure; prabusiri;
tasari sau alunecari de teren; avalanse; furtuni; inundatii; epidemii; invazii ale insectelor; boli ale
plantelor; contaminari infectioase; incendii.
În vederea prevenirii riscurilor naturale, studiul geotehnic efectuat a furnizat o serie de
informatii cu privire la clima, adâncime de înghet, seismicitate ce vor fi luate in considerare la
proiectare si executia lucrarilor.
Conform SR11100/1-93 amplasamentul se situeaza în zona cu seismicitate de 6 grade MSK
(perioada de revenire de 50 ani).
Conform. reglementarii tehnice "Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de
proiectare pentru cladiri” indicativ P100/1-2013, zonarea valorii de vârf a acceleratiei terenului
pentru proiectare, în zona studiata, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenta
IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire în 50 de ani, are o valoare ag = 0,10 g. Valoarea
perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=0,7 sec.
Din punct de vedere al încadrarii în categoria geotehnica, conform norimativului NP
074/2014, lucrarea ce urmeaza a se executa se încadreaza în categoria cu risc geotehnic REDUS.
40
Pagina 41
S.C. MODERN PROIECL SRL.
Sediu: Dei Unirii. nr. 27,bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj-Napoca. str. Nicolae Draganu, nr. IZA, jud. Cluj
tel: 0740 L363ISsemail: modernproicetzamail.com
33 Situatia utilitatilor si analiza de consum:
- necesarul de utilitati si de relocare/protejare, dupa caz;
In amplasament exista retele de utilitati. Lucrarile proiectate nu vor afecta retelele de utilitati
existente, Totusi, se va avea în vedere mutarea sau protejarea acestora acolo unde situatia o impune.
În urma obtinerii avizelor de la detinatorii de utilitati, la fazele urmatoare de proiectare se vor lua in
considerare recomandarile acestora.
3,4 Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:
a) impactul social si cultural, egalitatea de sanse;
Proiectul va avea un impact ridicat atat la nivel social, cat si cultural, atat prin cresterea
calitatii vietii locuitorilor din comuna Felcacu, ca urmare a investitiilor realizate prin modernizarea
strazilor asigurand mobilitatea pietonilor in conditii de siguranta si confort. Prin oferirea unei
infiastructuri inalte calitativ, a unor facilitati moderne si accesibile proiectul isi aduce aportul la
reducerea emisiilor de CO2. Dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de transport din comuna vor
contribui la cresterea atractivitatii acestuia, ducand la dezvoltarea sa economica.
In implementarea proiectului un factor important il va constitui respectarea principiului
egalitatii de sanse pe toate planurile: Egalitatea de sanse intre barbati si femei - asigurata prin
participarea echilibrata in echipa de management si de implementare a proiectului atat a femeilor
cat si a barbatilor, Egalitate de sanse din punct de vedere al varstei — prin proiect se va asigura o
participare echitabila din punct de vedere al varstei pentru membrii echipei de management/de
implementare. Egalitatea de sanse va fi obtinuta prin cresterea accesibilitatii intre zonele
componente ale comunei, dand astfel sanse si optiuni de mobilitate egale pentru locuitorii orasului,
chiar daca locuiesc in zonele periferice sau in zona centrala. Se asigura astfel un acces modern si
facil pentru locuitorii localitatii catre zona centrala,catre zonele cu locuinte colective cu densitate
ridicata, catre institutii de interes public (unitati de invatamant, unitati medicale, unitati cultural-
educationale), catre locurile de munca, recreere si cu caracter comercial, contribuind la eliminarea
segregarii teritoriale si la cresterea calitatii vietii in mediul urban. Prin proiect se doreste
dezvoltarea unui spatiu urban si a unei infrastructuri adaptate tuturor nevoilor de mobilitate, destinat
tuturor categoriilor de varsta sau sociale din comuna.
Infrastructura pietonala va fi astfel conceputa si proiectata pentru a veni in sprijinul persoanelor cu
mobilitate redusa (varstnici, persoane cu handicap). Sistemele implementate in aceasta zona (statiile
4
Pagina 42
S.C. MODERN PROIECT SRI,
Sediu: Dej. Str. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoc Nicolue Dragan, nr. I2A, jul. Cluj
tel: 07401365 18email: modeinproiectă umail.com
de asteptare transport public) vor fi dotate cu functionalitati multiple, pentru a usura deplasarile si
accesul la informatie al cetatenilor si turistilor.
La elaborarea proiectului s-a tinut cont de principiul nediscriminarii în conformitate cu Directivele
Buropene si OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. În
implementarea proiectului vor fi luate în considerare toate politicile si practicile prin care sa nu se
realizeze nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, indiferent de: rasa, nationalitate, etnie,
limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica,
infectare IIIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrângerea, înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, în conditii de egalitate, a
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vietii publice, In ceea ce priveste
nediscriminarea si egalitatea de gen, implementarea acestui proiect va contribui la dezvoltarea
sistemului de transport public local accesibil din punet de vedere fizic, financiar si social, fiind o
obligatie de serviciu public in acceptiunea prevederilor Regulamentului CI 1370/2007.
In cadrul tuturor investitiilor in infrastructura se va avea in vedere ca toate obstacolele fizice sa fie
inlaturate, Astfel, realizarea tututor lucrarilor la infrastructura urbana se va realiza cu respectarea
prevederilor Legii 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati,
precum si prevederile Normativului privind adaptarea caldirilor civile si spatiului urban la nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ N051-2012. Revizuire N051/2000. Astfel,
traseele pietonale se vor proiecta astfel incat sa nu existe obstacole sau bariere fata de accesul deplin
al persoanelor cu dizabilitati. La amenajarea trotuarelor se va avea in vedere realizarea de rampe de
acces pentru facilitarea persoanelor cu dizabilitati, respectiv prin montarea de borduri conforme.
b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: în faza de realizare, în faza de
operare;
În faza de executie se va contracta o societate comerciala cu experienta
-30 persoane,
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor
protejate, dupa caz;
Impactul asupra biodiversitatii se manifesta mai mult în prima etapa a amenajarii organizarii de
santier si se concretizeaza, în speta, la nivelul terenului cu diferite folosinte care va fi ocupat
temporar,
Pentru realizarea proiectului terenul afectat apartine domeniului public.
42
Pagina 43
S.C. MODERN PROIECU SRI.
Sediu: Dej Unirii, bl. D, se. B ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, ste. Nicolae Dragan, nr. I2Ă. jud. Cluj
tel: 0740136$18.emait: modermproicet' amail.com
Pe intreaga perioada de functionare a organizarii de santier, principalele efecte negative asupra
ecosistemelor din imediata vecinatate sunt cauzate de cresterea nivelului de zgomot si a vibratiilor
si de generarea de noxe de poluanti,
Referitor la reteaua de arii protejate la nivel national si reteaua NATURA 2000, din analiza lucrarii
se poale observa ca nu va exista un impact direct asupra acestora.
Impactul asupra biodiversitatii se manifesta mai mult în prima etapa a amenajarii organizarii de
santier si se concretizeaza, în speta, la nivelul terenului cu diferite folosinte care va fi ocupat
temporar.
În perioada de executie principalii poluanti care vor fi eliberati în aumostera, si care genereaza
efecte negative asupra biodiversitatii, în vecinatatea zonelor de lucru sunt particulele de praf.
Alaturi de acestea, dar în cantitati mai mici, vor fi prezenti pe parcursul perioadei de constructie
urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra biodiversitatii: NOx, 502, CO, pe
o distanta de aproximativ 200 m în jurul fronturilor de lucru.
- Oxizii de azol în combinatie cu alti poluanti:
n Studiile de specilitate releva ca în functie de valorile coeficientului sinergic dintre NOx si
particulele în suspensie, se considera limita de 300 m în jurul organizarii de santier, de 200 m în
jurul gropilor de împrumut si 100 m în ambele parti ale santierului de pe drum pâna la care plantele
sunt supuse unui stres chimic,
- Dioxidul de sulf:
. Efectele fitotoxice ale S02 sunt influentate de abilitatea tesutului plantelor de a transforma
S02 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO32) si acidul sulfitie (HSO3-) sunt principalii compusi
formati de dizolvarea SO2 în solutii apoase. Transformarea lor în sulfat prin mecanisme enzimatice
si non-enzimatice reduce efectele fitotoxice.
- Metale grele:
Li În timpul perioadei de constructie a obiectivului propus, fluxul de metale grele care exista în
emisii este foarte redus.
Poluarea atmosferica are diverse consecinte nocive asupra florei precum:
. lezarea frunzelor pe portiuni sau în totalitate;
" modificari de culoare a frunzelor care se usuca;
" distrugerea plantei.
Pentru fauna din zona studiata principalul factor perturbator îl poate constitui stresul cauzat
în mare masura de zgomotul produs de lucrarile de constructii.
4
Pagina 44
S.C. MODERN PROIECI SRL.
Sediu: Dej. Ste. Unirii. nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Pune de lucru: Cluj -Napoca. str. Nicolae Draganu. nr, 12Ă. jud. Cluj
tel: 0740 130$15.email: modernproieete?email.com
Desi poluantii eliberati în atmosfera pot avea efecte nocive asupra vegetatiei si faunei, datorita
cantitatilor mici si a concentratiilor acestora, care se vor situa sub limita maxim admisa de
normativele în vigoare, se poate aprecia ca nu vor avea efecte negative majore asupra starii de
sanatate a florei si faunei din zona.
În timpul perioadei de constructie vor apare situatii pe termen scurt de stres chimie asupra
vegelatiei, datorate expunerii la impurificarea cu NOx pe distante de pâna la 200 m fata de
amplasamentul drumului si de drumurile de acces.
De asemenea, conditii de stres chimic asupra vegetatiei, generate de nivelurile concentratiilor de
NO2 si de S02 vor apare în vecinatatea organizarii de santier pâna la distante de 150-200m.
Concentratii de NOx în aer care sa prezinte riscuri pentru unele specii de animale pot fi întâlnite pe
o distanta de circa 100 m de ambele parti ale amplasamentului drumului, cat si a pasarelei pietonale,
în timpul concentrarii maxime a lucrarilor de constructie, precum si pe circa 200m în jurul
organizarii de santier,
Arealul de lucru si volumele de material fin ce vor intra în suspensie sunt mici în raport cu
dimensiunile ecosistemului receptor, Din acest motiv, se poate aprecia ca impactul lucrarilor de
executie asupra ecosistemului terestru este suficient de redus pentru a permite refacerea naturala a
zonelor afectate, la scurt timp dupa încetarea acestor lucrari.
Sursa de poluare principala a biodiversitatii, în perioada de operare, este reprezentata de traficul
rutier.
“Traficul rutier poate afecta flora si fauna inclusiv din arealele protejate prin:
- cresterea concentratiilor de substante toxice în aer;
- depunerea unor poluanti pe sol si în plante;
- cresterea nivelului de impurificatori în apele de suprafata si în pânza de apa freatica;
- cresterea nivelului poluarii sonore.
Poluanti generati de desfasurarea traficului rutier (oxizi de nitrogen, compusi organici
volatiili non-metanici, metan, oxizi de carbon, amoniac, particule de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn), hidrocarburi polinucleare (HAP) si dioxid de sulful), se propaga prin dispersie în mediu,
având efecte maxime pe o făsie de aproximativ 50 m de-o parte si de alta a drumului.
Respectarea masurilor recomandate si a legislatiei specifice de protectia mediului în
perioada de operare a drumului vor asigura un impact redus asupra florei si faunei.
De asemenea, datorita duratei de realizare a proiectului cat si a suprafetei reduse pe care se
desfasoara, se estimeaza ca impactul asupra biodiversitatii va fi negativ neglijabil.
44
Pagina 45
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Sue. Vinirii. nr. 27.01. D, se. B ap, 17 ud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca. ste. Nicolae Draganu, nr. I2A, jud. Cluj
te]: 0740136$1$.email: modemproiectfemail.com
Impactul pentru perioada de executie este caracterizat ca negativ moderat, pe termen scurt,
cu arie de manifestare în imediata vecinatate.
Impactul asupra solului si subsolului
Principalul impact asupra solului si subsolului, în perioada de executie, este consecinta ocuparii
temporare de terenuri pentru organizarea de santier, etc, De asemenea, realizarea proiectului nu
presupune ocuparea definitiva a unor suprafete de teren, lucrarea se executa pe amplasamentul
drumului existent,
Formele de impact, identificate asupra solului si subsolului în perioda de executie, sunt:
- înlaturarea stratului de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile de
terasamente;
- deterioarea profilului se sol pe o adâncime de 3-5 m prin explotarea gropilor de împrumut;
- aparitia eroziunii;.
- pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare ncadecvata a
acestuia în haldele de sol, rezultate din decopertari;
= înlaturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri
tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces;
- deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol;
- depozitarea necontrolata a deseurilor, materialelor de constructie, deseurilor tehnologice;
- potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti în atmosfera;
Poluanti atmosferici produc efecte negative asupra calitatii solurilor aflate în vecinatatea
amplasamentelor ftonturilor de lucru si organizarii de santier. Studiile din domeniu releva existenta
unei zone sensibile de pâna la 30 de metri fata de operatiunile de lucru desfasurate. Aceasta zona
este considerata posibil a fi afectata de realizarea proiectului.
Efectele poluantilor atmosferici asupra solului sunt urmatoarele:
[) Particule de praf (rezultate din manevrarea pamântului, a materialelor de constructie,
arderea combustibililor)
o Suprafetele de sol pe care se depun aproximativ 300-1000 g/mp/an, pot fi afectate de
modificari ale pH-ului precum si susceptibile de modificari structurale;
o Depasirile concentratiilor maxime în aer ale particulelor în suspensie, nu ridica probleme,
atâta timp cât acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pamânt.
o S02 si NOx
45
Pagina 46
S.C. MODERN PROIECI SRL
Sediu: Dei. Str. Unirii. nr. 27.bl. D, se. B. ap. 17 ud. Cluj
Punct dle lucru: Cluj -Napoca. str, Nicole Drapanu, nr. I2A, jul. Cluj
tel: 07401363 15.email: modemproiect amail.com
o Acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de tonmarea
depunerilor acide;
o Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanti în
atmosfera, care în contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi;
o Efectul acestor depuneri este acidifierea solului care atrage reducerea faunei în sol, a
mieroorganismelor si scaderea capacitatii productive a solului;
În perioada de operare, sursele de poluare a solului si subsolului vor fi reprezentate de:
- depozitari necontrolate de deseuri;
- ape pluviale colectate de pe carosabil;
- accidente în care sunt implicate autovehicule transportatoare de materiale chimice toxice;
- emisii în atmosfera datorate traficului.
Se considera ca zona sensibila ca fiind aceea cuprinsa pe o latime de 30 de metri de ambele parti ale
drumului.
În tara noastra, pâna în prezent, nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca efect al traficul rutier.
Concentratiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinatatea drumurilor s-au încadrat în prevederile
Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului, respectiv au rezultat mai mici decât
pragurile de alerta pentru soluri mai putin sensibile,
Se apreciaza ca impactul asupra solului si subsolului, este negativ, de importanta medie, temporar
(prin ocuparea temporara de terenuri) si permanent (prin ocuparea definitiva de terenuri).
Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
Perioada de constructie
Un pericol important pentru apa este legat de modificarile calitative ale apei produse prin poluarea
cu impuritati care îi altereaza proprietatile fizice, chimice si biologice.
Din activitatea specifica de constructie vor rezulta urmatoarele tipuri de ape:
* ape pluviale impurificate din zona proiectului, ca urmare a desfasurarii lucrarilor de
constructie;
e ape uzate menajere rezultate de la organizarea de santier ce va fi amenajata în
perioada santierului de constructie.
Sursele posibile de poluare a apelor ca urmare a activitatii de constructie sunt nesemnificative si pot
parea în special în situatii accidentale ca urmare a lucrarilor de executie propriu-zisa, manevrarea
materialelor de constructie, traficul de santier si functionarea utilajelor. Lucrarile de constructie
determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge în cursurile de apa locale,
Manevrarea si punerea în opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc.) determina emisii
46
Pagina 47
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Ste, Unirii. nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Nicolae Draganu. nr. I2A, jud. Clui
tel: 07101368 18.email: modemproiecte gmail.com
specifice fiecarui lip de material si fiecarei operatii de constructie. Astfel, se pot produce pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea
defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor în
apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale în acestea,
Traficul greu poate determina diverse emisii de substante poluante în atmosfera (NOx, CO, SOx,
particule în suspensie ec). De asemenea, ca urmare a frecarii si uzurii mecanismelor de transmisie
ale utilajelor (calea de rulare, pneuri) pot rezulta particule în suspensie care vor fi antrenate de
precipitatii si transferate în sol si surse de apa. Se considera ca alimentarea cu carburanti si
intretinerea utilajelor si a mijloacelor de transport se va face de unitati specializate sau contractori ai
beneficiarului,
Punctul de lucru ale organizarii de santier nu va fi amplasat în imediata apropiere a apelor de
suprafata: râuri, parâuri, vai, cu respectarea prevederilor legale.
Pentru organizarea de santier sc vor realiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate
menajere, provenite de la spatii igienico-sanitare cat si pentru apele meteorice care spala platforma
organizarii.
Tinâud cont ca volumul de apa necesar proceselor tehnologice desfasurate, va fi asigurat prin
cisterne, iar punctele de lucru vor fi dotate cu grupuri sanitare de tip ecologic, care vor fi vidanjate
periodic, impactul asupra factorului de mediu apa, va fi unul redus.
În timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fi
deversate ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel în apele de suprafata sau subterane, pe sol sau
în subsol.
Debitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, vor fi calculate în functie de numarul
de puncte cu organizare de santier. Astfel, se estimeaza urmatoarele:
Q zi max = 3 me/zi pentru | punct de organizare de santier.
Aceste debite vor fi evacuate prin racorduri la canalizarea din vecinatate,
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe perioada de
constructie se vor încadra în limitele normativului NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a
apelor uzate în retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare.
Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea HG188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate.
Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional curate
se vor încadra în limitele impuse în normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a
apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare (HG 352/2005
47
Pagina 48
S.C. MODERN PROICT S.R.L,
Sediu: De i i. nr. 27,bl. D. se. B ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu. nr. I2A, jud. Cluj
tel: 07101368 18.email: modernproicetid e
privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se sub pragurile de alerta
corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
Se estimeaza un impact negativ, direct si secundar, pe termen scurt si mediu.
Perioada de functionare
În perioada de functionare exista urmatoarele surse de poluare a apelor:
- depunerea directa pe luciul apei de poluati rezultati de la traficul rutier;
- deversari de ape uzate neepurate, direct în emisari;
Se apreciaza ca poluarea datorata noxelor traficului rutier va fi nesemniticativa, în contextul
drumului existent.
Conform NTPA 001/2005, valorile limita de încarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în
receptori naturali sunt:
- MTS: 35mg/l
- CCO: 70 mg/l
- PB: 0.2 mg/l
- Zn: 0.5 mg/l
Astfel, se estimeza încadrarea în valorile limita ale concentiatiilor de poluanti.
Se estimeaza un impact negativ, direct si secundar, pe termen scurt si mediu.
Impactul asupra calitatii aerului
Atmosfera fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii
poate
legati de mediul atmosferic sunt organizati pe tei nivele: indicatori de presiune (emisii de poluanti),
indicatori de stare (calitatea aerului) si indicatori de raspuns (masurile luate si eficacitatea lor),
Printre sursele principale emitente de poluanti sunt: circulatia auto, santierele de constructie si
implicit betonierele.
În cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele si poluantii caracteristici etapei de realizare a lucrarilor
propuse prin prezentul proiect.
Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate în principal cu
demolari, cu miscarea pamântului, cu manevrarea materialelor si construirea în sine a unor facilitati
specifice.
Activitatile care se constituie în surse de poluanti atmosferici în etapa de realizare a proiectului sunt
urmatoarele:
« Activitati desfasurate în cadrul organizarilor de santier;
se Activitati desfasurate în amplasamentul lucrarilor
48
Pagina 49
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej, Ste. Unirii, nr. 27bl. D, se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. 12A, jud. Cluj
tel: 07401365 18.email: modemproiecreăemail.com
+ Traficul aferent lucrarilor de constructii.
Poluantul specific operatiilor de constructii prezentate anterior este constituit de particule în
suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu dimensiuni aerodimamice
echivalente mai mari de 10 pun (pulberi inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).
Emisiile de praf variaza adesea în mod substantial de la o zi la alta, în functie de nivelul
activitatilor, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante.
Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atât în
ceea ce priveste estimarea, cât si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor de constructie consta inte-
o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de
pe amplasamentul unei constructii au un început si un sfărsit care pot fi bine definite, dar variaza
apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de
marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au (ie un ciclu relativ stationar, fie
un ciclu anual usor de evidentiat.
Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament
rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul
materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt
echipate utilajele si autovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOX), compusi organici
nonmetanici (COVnm), metan (CI4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu
metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policielice (HAP), bixoid de sulf (S02).
Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul
activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o
faza la alta a procesului.
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în
apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pâna la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele
care implica manevrarea pamantului) si mobile.
Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria
surselor de suprafata si liniare de poluare (realizare si refacere drum de acces si a tronsonului).
Pentru limitarea emisiilor de pulberi se vor lua masuri tehnice de retinere a acestora cum ar fi
prelate umede sau perdele de apa (pe timpul frezarii). Procesul de emisie pulberi în atmosfera se
caracterizeaza prin discontinuitate, emisiile fiind nedirijate.
Se mentioneaza ca activitatile pentru realizarea propriu-zisa a lucrarilor proiectate, respectiv
turnarea de straturilor rutiere si lucrari de constructii — montaj pentru realizarea lucrarilor specifice
49
Pagina 50
S.C, MODERN PROIECI SRI
Sediu: Dej te. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punet de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Dra anu. nr. I2A, jud. Cluj
tel: 0740636818.email: modernproici fumail.com
incluse în proiect, nu conduc la emisii de poluanti, cu exceptia gazelor de esapament rezultate de la
vehiculele pentru transportul materialelor si a poluantilor generati de operatiile de sudura (particule
cu continut de metale, mici cantitati de CO, NOx si 03).
Utilajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportul
materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 15 = 20 1.
Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii
sunt intermitente.
Surse emisii si poluanti de interes
Încadrarea valorilor ce se vor obtine VLE (valorilor limita la emisii) trebuie sa se conformeze
Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM si Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM.
Concentratiile emisiilor de poluanti variaza în functie de:
- tipul de motor - aprindere prin comprimare;
- repimul de functionare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare,
Emisiile de poluanti rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, în afara
de factorii mentionati, mai intervin si alti factori, ca:
- distanta parcursa pe amplasament;
- timpii de deplasare si manevre;
- frecventa pe parcursul unei zile,
Poluanti de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie, monoxid de carbon.
Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot
asocia concentratii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu
pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii.
Pentru emisiile rezultate din traficul auto nu sunt prevazute V.L..E. în Ordin nr. 462/1993.
În perioada de functionare a obiectivelor proiectului analizat, activitatile care se vor constitui în
surse de poluanti atmosferici vor fi: traficul rutier — emisii reduse de particule si emisii de poluanti
specifici gazelor de esapament, ce se constituie intr-o sursa liniara nedirijata.
Evaluarea emisiilor generate de sursele mobile de ardere (autovehicule) nu poate fi facuta în raport
cu prevederile OM 462/1993 “Conditii tehnice privind protectia atmosferei“ deoarece aceste surse
sunt nedirijate, iar limitele prevazute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate.
Prin realizarea constructiei, impactul asupra factorului aer va fi semnificativ în perioda de executie,
iar în perioada de operare se estimeaza un impact minim.
Prin masurile propuse a se lua se apreciaza ca impactul în perioada santierului va fi diminuat
considerabil.
50
Pagina 51
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicole Dragan. nr. 124, jud. Cluj
tel: 0740 [36818.email: modemproiceteiamail.com
Impactul asupra climei
Sistemul climatic reprezinta ansamblul care înglobeaza atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosfera
si interactiunile lor. Variatiile pe termen scurt ale acestuia sunt cunoscute sub denumirea de
precum
fluctuatii /oscilatii, în timp ce variatiile pe termen lung sunt asociate cu schimbarile climatice.
Schimbarea climei este determinata de urmatorii factori:
e interni — interactiuni ale componentelor sistemului climatic;
e externi naturali — variatia energiei emisa de soare, eruplii vulcanice;
o externi antropogeni (fenomene datorate actiunii omului, cu urmari în special asupra climei,
evolutiei reliefului etc.) - schimbarea compozitiei aumosferei ca urmare a cresterii concentratiei
gazelor cu efect de sera rezultate din activitatile umane.
Mediul înconjurator este agresat intens si diversificat de transporturile rutiere.
Functionarea autovehiculelor poate introduce în aer sau depune pe sol pulberi, produsi de ardere
incompleta, gaze nocive ete,, care au diferite proprietati si efecte,
Impactul climei, depinde de calitatea combustibililor utilizati pentru desfasurarea traficului
asupra
rutier,
Se considera ca la nivelul Uniunii Europene, circa 28 % din emisiile de gaze cu efect de sera sunt
cauzale de transport, 84 % din acestea provenind din transportul rutier,
Având în vedere previziunile de imbunatatire a calitatii combustibililor utilizati, se apreciaza ca în
perioda de a proiectului emisiile de poluanti vor scadea, comparativ cu situatia existenta.
operare
Se estimeaza un impact negativ direct, permanent cumulativ.
Impactul zpomotelor si vibrațiilor
Zgomotul se caracterizeaza prin doua elemente esentiale:
« FRECVENTA — reprezinta numarul de oscilatii pe unitatea de timp si se masoara în Hertzi,
un Hertz fiind egal cu o oscilatie pe secunda (117). Din punct de vedere fiziologic, frecventa
determina tonalitatea unui zgomot. Cu cat un zgomot are o tonalitate mai inalta, cu atat
influenta sa asupra organismului este mai puternica.
% INTENSITATEA — corespunde cantitatii de energic purtata sau transportata de un fenomen
vibratil. Se masoara în ergi sau bari. Sub aspect fiziologic, intensitatea determina
sonoritatea. Zgomotul, prin prezenta sa în mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii de
sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora (STAS 1957/2-
87).
Clasificarea efectelor produse de zgomot pe baza nocivitatii lor:
„efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);
51
Pagina 52
S.C. MODERN PROIECT SRI.
Seciu: Dej, Ste. Unirii. nr. 27.bl. D; se, B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca ae Draganu. nr. 24, jud. Cluj
tel: 0740 136818,email: modeinproiectciemail.com
efecte nocive asupra altor organe si sisteme sau asupra psihicului (efecte
nespecifice) — asupra sistemului nervos, sistemului circulator, functiei
vizuale;
= perturbarea somnului sau repausului;
= interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;
= efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atentiei, etc.;
aparitia timpurie a starii generale de oboseala.
Insotind uneori zgomotul, vibratiile reprezinta un alt factor cu efecte nocive atat asupra sanatatii, cat
si asupra randamentului în munca.
Zgomotul si vibratiile se constituie în seria de “amenintari” la sanatatea populatiei, cunoasterea
nivelurilor lor fiind importanta în evaluarea impactului asupra mediului si în alegerea cailor de
eliminare a acestui impact.
Receptorii pentru zgomotul si vibratiile asociate executarii acestui proiect sunt:
e personalul care executa lucrarile;
locuitorii zonei în care se executa lucrarile;
e cladirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibratiilor si sunt
situate în amplasament sau lânga limitele amplasamentului proiectului.
Limite admisibile
Conform NGPM/2002 — la locurile de munca ce nu necesita solicitari mari sau o deosebita atentie
se prevede o limita maxima admisa a zgomotului (LMA) de:
- 85 dB(A);
- curba Cz 80 dB;
STAS 10009/88 - prevede, pentru limita functionala:
- 65 dB(A);
- curba Cz 60 dB;
Ordin nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu functiune de locuire:
- ziua: - 50 dB (A);
- curba Cz 45 dB.
Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în:
e surse de zgomol din fixe;
o surse de zgomot mobile.
52
Pagina 53
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej, Ste. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B. ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, nr. 124, jud. Cluj
tel: 07401365 18email: modernproicevegmail.com
a. Sursele de zgomot si vibratii fixe
Sunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate
activitatii utilajelor de excavare/decapare, rambleiere, manevra si transport; Se estimeaza ca sursele
de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat avand în vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura
pe o perioada scurta de timp.
b. Sursele de zgomot si vibratii mobile
Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta
materialele necesare realizarii obiectivului, materialele excavate se va inscrie în nivelul de zgomot
datorat tralicului rutier, crescand insa lrecventa de aparitie a acestuia, datorita cresterii intensitatii
traficului.
Principala dificultate în realizarea unci estimari concrete a zgomotului produs de organizarea de
santier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelor mobilizate, orele de functionare estimate
si perioadele de lucru.
În timpul organizarii de santier, nivelul de zgomot variaza în functie de :
- perioadele de functionare a utilajelor;
- caracteristicile tehnice ale utilajelor;
- numarul si tipul utilajelor antrenate în activitate;
Utilajele de constructie si autovehiculele sunt principalele surse de zgomot si vibratii în timpul
perioadei de constructie a proiectului.
Urmatorul Tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele de constructie folosite
în mod obisnuit.
Echipamente folosite la constructie - Nivel de zgomot (dbA)
53
| Utilaj | (AbA) |
| Excavator | 80 — 100 |
| Buldozer | 80 — 100 |
| Basculanta | 75 —95 |
| Masina de piloni | 90 — 110 |
| Betoniera | 75 —90 |
| Troliu | 95 — 105 |
| Compresor pentru drumuri | 75 —90 |
| Camion greu | 70 — 80 |
| Pistol de nituire | 85 — 100 |
Pagina 54
S.C. MODERN PROIMECI SRL.
Sediu: Dej. Ste. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B, ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoea, str. Nicolae Dragimu. nr. 124, jud. Cluj
tel: 07401368 1S.email: modernproiceveemail.com
Nivelul zgomotului variaza puternic, depinzând mult de mediul de propragare (conditii locale,
Cu cât receptorul este mai îndepartat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai multi
obstacole).
factor schimba modul de al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbtie al
care propagare
aerului depinzând de presiune, temperatura, tipul de vegetatie, etc.).
Activitatile specifice organizarii de santier se încadreaza în locuri de munca în spatiu deschis, si se
la limitele admise conform Normelor de Securitate si Sanatatea în Munca, care prevad ca
raporteaza
limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a
atentiei — 90 dB (A) — nivel acustic echivalent continuu pe saptamâna de lucru. La accasta valoare
adauga corectia de 10 dB(A) — în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini
se poate
sensibil egale).
HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile de zgomot, cu modificarile si completarile ulterioare, stipuleaza valoarea limita
generate
de 87 db, pentru expunerea la zgomot de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind
securitatea si protectia lucratorilor.
Sursele de si vibratii, în perioada de exploatare sunt reprezentate de autovehiculele de toate
zgomot
categoriile aflate în circulatie.
Prin refacerea drumului, se obtine o reducere semnificativa a poluarii fonice din localitatile pe care
le traverseaza si din apropiere.
realizarea proiectului, sursele de vibratii vor fi reprezentate de traficul rutier, însa se considera
Dupa
fi depasite nivelurile de intensitate a vibratiilor peste cele admise de SR 12025/1994.
ca nu vor
Legat de vibratii, acestea sunt generate, în general, de utilajele de masa mare, reglmentarile
fiind cuprinse în SR 12025/2-94 ”Acustica în constructii: efectele vibratiilor asupra
specifice
cladirilor de cladiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuinte si cladiri
sau partilor
socio-culturale si pentru ocupantii acestora.
Se estimeaza un impact negativ temporar pe perioada de constructie si negativ neglijabil pe termen
lung (pentru perioada de operare).
Impactul asupra peisajului si mediului vizual
Realizarea proiectului nu are un impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unitatilor
teritoriale, cu ocupari definitive de teren.
Efecte negative peisajului vor aparea cel mai probabil pe santierele de constructie, Gropile
asupra
locurile de depozitare si eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea ian
de Imprumut,
impact negativ asupra peisajului.
54
Pagina 55
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dei. Ste. Uni „27bl. D. se. B. ap. 17 jul. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca, str. Nicolae Draganu, ar, I2Ă, jud. Cluj
tel: 07401363 1S.email: modernproicct gmail.com
Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul natural și
peisajul vor fi refacute dupa încheierea lucrarilor. În perioda de executie nu este necesar sa se
prevada amenajari peisagistice.
'Terminarea lucrarilor nu va marca schimbarea definitiva în peisaj, din punct de vedere al terenurilor
ocupate, pentru realizarea constructiei. Este recomandat ca amplasamentul organizarii de santier, sa
nu fie in în proximitatea unei aglomerari rurale, pastrarea unei distante de minim 500 de metri de
ariile protejate, de zonele rezidentiale.
Pentru realizarea proiectului nu vor disparea terenuri si nu vor aparea modificari antropice
Se estimeaza un impact iemporar, , negativ neglijabil, , pe termen scurt si neuiru ] permanent.
d) impactul obiectivului de investitie raportat la contextul natural si antropic în care acesta se
integreaza, dupa caz.
Amenajarea trotuarelor se va realiza respectând principiile dezvoltarii durabile, se vor utiliza
materiale de constructie nepoluante si reciclabile.
Prin solutiile adoptate in cadrul proiectului se va realiza diminuarea poluarii mediului
înconjuratori:
- limitarea zgomotului si a vibratiilor produse de autovehicule prin reabilitarea sistemului
rutier;
- scaderea emisiilor de carbon prin diminuarea traficului auto si reducerea duratelor de
deplasare,
3.5 Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea
obiectivului de investitii
Dezvoltarea infrastructurii pietonale în zonele cu pontential de dezvoltare reprezinta un
element esential în cadrul oricarui efort de a valorifica potentialul de crestere si de a promova
durabilitatea zonelor rurale, De fapt, crearea de infrastructura rutiera reprezinta primul pas în cadrul
procesului de dezvoltare locala, în ideea ca aceasta va creste atractivitatea zonei, deci actioneaza ca
un „magnet” pentru potentialii investitori si turisti,
Potentialul de dezvoltare a unei zone este cu atat mai mare cu cat infrastructura de acces
este mai dezvoltata. De asemenea, cresterea economica exercita o presiune asupra infrastructurii
rutiere de acces existente si determina o nevoie mai accentuata de dezvoltare a acesteia. Astfel,
55
Pagina 56
S.C. MODERN PROIECT SRL.
Sediu: Dej. Str. Unirii. nr. 27.01. D. se. Bi ap. 17 jud. Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napoca Nicolae Draganu. nr. (24, jud, Cluj
tel: 0740136818 ,email: modermproieete email.com
construirea si întretinerea unei inliastructuri rutiere de buna calitate au un efect multiplicator, ce
creeaza numeroase locuri de munca si impulsioneaza dezvoltarea economica si turistica a zonei.
3.6 Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor — de
performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actualizata neta,
rala interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta financiara a proiectului propus pe
parcursul perioadei de referinta din perspeotiva stricta a proprietarului investitiei, comuna. Analiza
se va realiza raportat la valoarea totala a proiectului, dar si la valoarea stricta a capitalului investit
de catre comuna pentru realizarea investitiei,
Metodologia ce va fi utilizata este în ambele situatii va fi analiza fluxului de numerar actualizat
(ENA), care utilizeaza o metoda incrementala ce compara scenariul “cu proiect” cu alternativa
scenariului “fara proiect”. Fluxul de numerar pentru investitie reprezinta diferenta dintre [luxul de
numerar în scenariul “cu proiect” si scenariul “fara proiect”. Acest flux reprezinta impactul
aditional al proiectului propus din punct de vedere al fluxului de numerar financiar pentru toti anii
perioadei de referinta (de operare). Alternativa “fara proiect” în cazul de fata este cea în care
comuna realizeaza anual lucrari de întretinere adecvate starii actuale a elementelor de infrastructura
ce fac obiectul proiectului.
Fluxul de numerar identificat identificat pentru fiecare din cele doua cazuri este utilizat pentru
calcularea indicatorilor de performanta financiara a proiectului: valoarea financiara neta actualizata
VENA/C si rata de rentabilitate financiara a investitiei RRF/C, respectiv VENA/K si RIR/K, în
absenta cofinantarii din Fonduri, inclusiv raportul cost/beneifeiu pentru ambele situatii.
În cadrul analizei financiare a investitiei, pentru determinarea indicatorilor de performanta
financiara (VNAF/C, RIRF/C), a fost considerata valoarea totala existenta in bugetul proiectului.
Perioada de analiza utilizata pentru ambele situatii este de 30 ani, iar rata financiara de actualizare
este 4%, conform îndrumarilor continute în documentatia finantatorului pentru aceasta cerere de
propuneri de proiecte. Datele de intrare si iesire ale analizei financiare reprezinta valori în lei noi
(RON).
Calculul indicatorilor de performanta financiara se determina pentru cele doua situatii:
e Pentru întreaga investitie, luând în considerare valoarea integrala a proiectului, cu TVA,
toate cheltuielile si veniturile (nule în cazul de fata) aferente utilizarii facilitatilor investitiei,
mai putin subventia pentru functionare acordata de catre comuna si
56
Pagina 57
S.C. MODERN PROIECT SRL
Sediu: Dej, Sur. Unirii, nr. 27.bl. D. se. B ap. 17 jud, Cluj
Punct de lucru: Cluj -Nuporca, str. Nicolaie Draganu. nr. I2A. jud. Cluj
tel: 07210 13608 I18email: modermproi mail.cam
e Pentru partea de investitie finantata de la bugetul local (capitalul investit), incluzând aici
contributia proprie la cheltuielile eligibile ale proiectului precum si toate cheltuielile si
veniturile (nule în cazul de fata) aferente utilizarii facilitatilor investitiei, mai putin
subventia pentru functionare acordata de catre comuna
Valoarea reziduala a investitiei se determina prin actualizarea fluxurilor nete de numerar pentru
durata de viata ramasa, adica diferenta între durata de viata medie a activelor achizitionate si durata
perioadei de referinta (30 — 30 = 0 ani). Valoarea reziduala este inclusa în calculul venitului net
actualizat numai daca veniturile sunt mai mari decât cheltuielile operationale, ceea ce nu e cazul,
din motivele expuse (venituri nule în cazul de fata), respectiv evitarea situatiei în care proiectul ar |
generator de venituri nete, În consecinta, pentru determinarile VNAF/C si VNAF/K. valoare:
reziduala considerata este zero, cu toate ca fluxurile aferente anilor suplimentari perioadei de
referinta nu sunt nule, având în fapt, în cadrul analizei financiare, valori negative. Pentru calculul
indicatorilor de performanta financiara aferenti celor doua situatii au fost considerate valorile
preluate din devizul general al investitiei inclusiv valoarea cheltuielilor pentru auditul extern si
respectiv cheltuielilor pentru publicitatea proiectului.
3.7 Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanta economica: valoarea actualizata neta, rata interna de
rentabilitate si raportul cost-beneficiu
Analiza economica îsi propune sa evalueze contributia proiectului dincolo de interesele directe ale
proprietarului, dintr-o perspectiva mai larga, a orasului. Pentru a putea determina valoarea neta
actualizata economica a investitiei vor fi cuantificate externalitatile (cu reflectarea principiului
prudentei), vor fi realizate corectiile fiscale iar în cele din urma vor fi corectate preturile pietei în
preturi de înregistrare, preturi contabile.
Pentru comuna Feleacu, proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere descrise poate fi extrem de
interesant din urmatoarele motive:
a. Proiectul poate contribui la economia de timp a locuitorilor comunei, prin eliminarea
timpului pierdut ca urmare a vitezelor mici de deplasare pe drumul cu infrastructura
degradata, sau a ocolului pe care locuitorii din zona pasarelei vor trebui sa-l efectueze ca
urmare a starii de degradare avansate a pasarelei;
b. Proiectul poate contribui la generarea de venituri economice viitoare pe seama reducerii
consumului de combustibil si a costurilor cu reparatiile autovehiculelor cauzate de
infrastructura neconforma.
57
Pagina 58
S.C. MODERN PROIECT SRI
Sediu: Dej, te. Unirii, nr. 27.bl. D, se. B. ap. 7 jud, Cluj
Punct de lucru: Cluj -Napocu, str. Nicolae Dr anu. nt. I2A, jud. Cluj
tel: 0740 136818.cmail: modermproiect omail.com
c, Proiectul poate contribui la cresterea vizibilitatii si îmbunatatirea imaginii comunitatii locale
a comunei Feleacu, implicit la atragerea de investitii, încadrarea în parteneriate pentru
dezvoltare, etc,
d. Proiectul poate genera beneficii de ordin nonmaterial locuitorilor prin aspectul îngrijit al
strazilor, dezvoltând sentimentul de apartenenta la teritoriu, a identitatii comunitare.
Costurile si beneficiile implementarii proiectului de investitii pot fi asadar de natura monetara sau
nonmonetara, rezultatele analizei economice fiind extrem de sensibile la acuratetea transferului
costurilor si beneficiilor non-monetare în moneda, pentru a putea finaliza analiza prin determinarea
indicatorilor performantei economice: valoarea neta aciualizata economica a investitiei (VNAB),
respectiv rata interna a rentabilitatii economice a investitiei (RIRE). În conditiile în care decizia
privind selectia proiectelor ce vor beneficia de finantari publice ar trebui sa se faca în ordinea
descrescatoare a VNAE, exista tentatia identificarii si monetizarii a diferite beneficii indirecte,
În opinia noastra, într-o abordare rezonabila a beneficiilor si costurilor ar trebui luate în considerare
urmatoarele;
Beneficii relativ usor cuantificabile:
Veniturile financiare directe, dupa efectuarea corectiilor fiscale, dupa cum urmeaza:
Venituri fiscale din salariile lucratorilor angajati pe durate derularii investitiei. Conform studiului de
fezabilitate vor fi angajati în anii |, 2 si 3 în medie câte 70 de lucratori (numar efectiv mediu de
salariati) cu salarii de încadrare de la 2500 lei/luna în anul 2019 (15 municitori necalificati), de
3000 lei/luna pentru cei 50 muncitorii calificati, 4000 lei/luna pentru cei trei subingineri si 4500
lei/luna pentru fiecare din cei 2 ingineri, câte 10 luni anual. În temeiul legii finantelor publice
locale, o cota de 47% din impozitul pe venit revine localitatii. Impozitul lunar va fi multiplicat cu
numarul de locuri de munca din fiecare
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.