Raport
Raport
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,7 MB · modificat pe site: 10.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/sintact-ordonanta-de-urgenta-57-2019-privind-codul.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/125215-raport, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
26.02.2025
Ordonanță de urgență 57/2019 privind Codul administrativ
Ordonanță de urgență 57/2019 din 2019.07.05
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 29 Ianuarie 2025 până la 31 Martie 2025
Intră în vigoare:
5 Iulie 2019 An
Ordonanță de urgență 57/2019 privind Codul administrativ
Dată act: 3-iul-2019
Emitent: Guvernul
Având în vedere angajamentele constante și termenele asumate de România în raport cu instituțiile
Uniunii Europene, precum și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca
urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice, inclusiv Acordul de
Parteneriat încheiat cu Comisia Europeană, a unor măsuri de reformă a administrației publice, a căror
reglementare nu mai poate fi amânată,
ținând cont de disfuncționalitățile și problemele semnalate în mod constant de către autoritățile
administrației publice locale, ca urmare a neadaptării cadrului legal actual care reglementează organizarea
și funcționarea acestor autorități la realitățile socioeconomice și la complexitatea și dinamica activităților
aferente furnizării serviciilor publice esențiale pentru cetățeni, în vederea aplicării principiului
subsidiarității consacrat de Tratatul Uniunii Europene și de Carta Autonomiei Locale,
luând în considerare urgența atenuării disparităților înregistrate la nivelul unităților administrativteritoriale, prin creșterea capacității administrative și a oportunităților de dezvoltare, precum și urgența
îmbunătățirii ratei de absorbție a fondurilor europene, din cadrul actualei perioade de programare
2014-2020, inclusiv nevoia acută de luare a unor măsuri legislative în vederea eliminării întârzierilor sau
blocajelor înregistrate în derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă sau a unor proiecte de
investiții, aspecte semnalate inclusiv de către Comisia Europeană în cuprinsul Raportului de țară din anul
2019 privind România,
Pagina 2
26.02.2025
având în vedere apariția unor situații excepționale, a numeroase disfuncționalități și chiar blocaje la
nivelul unor unități administrativ-teritoriale în contractarea și implementarea unor proiecte cu finanțare
nerambursabilă, pentru derularea unor obiective investiționale, cauzate de lipsa unor măsuri de
simplificare și eficientizare a procesului decizional și a procedurilor interne aferente organizării și
funcționării autorităților administrației publice locale,
ținând seama de faptul că neadoptarea acestor măsuri în regim de urgență și nerezolvarea unor probleme
stringente, cu caracter sistemic, la nivelul legislației cu impact asupra administrației publice, ar conduce
la îngreunarea procesului decizional și derularea procedurilor interne la nivelul unor unități administrativteritoriale, în vederea punerii în aplicare a principiului subsidiarității, iar numeroase colectivități locale sar afla în situația de a nu mai beneficia de accesul la servicii publice de calitate, impactul socioeconomic
fiind unul negativ prin neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență,
luând în considerare angajamentele și termenele asumate de România în relația cu Comisia Europeană cu
privire la punerea în aplicare a unor măsuri de reformă majore în domeniul funcției publice, precum cele
privind introducerea unui concurs național la nivelul administrației publice centrale sau asigurarea unei
evidențe unice, complete și coerente a diferitelor categorii de personal din administrația publică, precum
și urgența luării unor măsuri pentru asigurarea premiselor de stabilitate, independență și profesionalism în
exercitarea funcțiilor publice, în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public și
constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
PARTEA I:Dispoziții generale
TITLUL I:Dispoziții generale
Art. 1: Obiectul de reglementare
(1)Prezentul cod reglementează cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și
instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea
administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și
privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.
(2)Prezentul cod se completează cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare, precum și cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.
Pagina 3
26.02.2025
Art. 2: Autoritățile administrației publice centrale
(1)Autoritățile administrației publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de
specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome.
(2)Organizarea și funcționarea structurilor de specialitate înființate pentru exercitarea de către
Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României, republicată,
sunt reglementate prin lege specială.
Art. 3: Autoritățile administrației publice locale
Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene.
Art. 4: Domeniul de aplicare
Prezentul cod se aplică în activitatea autorităților și instituțiilor administrației publice, în raporturile
dintre autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și în raporturile acestora cu alte
subiecte de drept public sau privat.
TITLUL II:Definiții generale aplicabile administrației publice
Art. 5: Definiții generale
În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. a) activitățile de administrație social-comunitară - acțiunile prin care se concretizează relația
autorităților administrației publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat
care au atribuții în sfera activităților social - comunitare pe raza unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale;
2. b) administrația publică - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică, de
organizare a executării și executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul
satisfacerii interesului public;
3. c) administrația publică centrală - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere
publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii și de prestare de servicii
publice, în scopul satisfacerii interesului public național/general;
4. d) administrația publică locală - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică,
de organizare a executării și de executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în
scopul satisfacerii interesului public local;
5. [textul din Art. 5, punctul 5. din partea I, titlul II a fost abrogat la 28-iul-2022 de Art. 23,
Pagina 4
26.02.2025
punctul 1. din capitolul VI din Legea 246/2022]
6. f) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean,
vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; în exercitarea mandatului lor, aleșii
locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică;
7. g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea
compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, precum și secretarul general al unității/subdiviziunii administrativteritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia,
președintele consiliului județean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, viceprimarul, vicepreședintele consiliului județean, administratorul public nu fac parte
din aparatul de specialitate;
8. h) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorității beneficiarilor
unui serviciu public descentralizat într-o perioadă de timp dată;
9. i) asociațiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică,
de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ -
teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional
ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice;
10. j) autonomia locală - dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice
locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul
cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii;
11. k) autoritatea publică - organ de stat sau al unității administrativ-teritoriale care acționează în
regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public;
12. l) autoritatea administrației publice - autoritate publică care acționează pentru organizarea
executării sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice;
13. m) autoritățile deliberative la nivelul unităților administrativ - teritoriale - consiliile locale
ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului București,
consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și consiliile județene;
14. n) autoritățile executive la nivelul unităților administrativ - teritoriale - primarii comunelor,
ai orașelor, ai municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul
general al municipiului București și președintele consiliului județean;
15. o) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituționale și
umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează
Pagina 5
26.02.2025
domeniul de activitate, precum și modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie
potrivit competenței stabilite prin lege;
16. p) colectivitatea locală - totalitatea persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea administrativteritorială respectivă;
17. ) compartimentul funcțional - structură funcțională constituită în cadrul autorităților
administrației publice centrale, instituțiilor publice de interes național cu sau fără personalitate
juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau al
unei instituții publice de interes local sau județean, fără personalitate juridică, formată din
persoane cu atribuții și sarcini relativ stabile, subordonate unei autorități unice; compartimentul de
resort reprezintă un compartiment funcțional;
18. r) competența - ansamblul atribuțiilor stabilite de lege, care conferă autorităților și instituțiilor
administrației publice drepturi și obligații de a desfășura, în regim de putere publică și sub propria
responsabilitate, o activitate de natură administrativă;
19. s) competența delegată - atribuțiile stabilite prin lege și transferate, împreună cu resursele
financiare corespunzătoare, autorităților administrației publice locale de către autoritățile
administrației publice centrale pentru a le exercita în numele și în limitele stabilite de către acestea
din urmă;
20. ș) competența exclusivă - atribuțiile stabilite prin lege în mod expres și limitativ în sarcina
autorităților administrației publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie și
dispun de resursele și mijloacele necesare;
21. t) competența partajată - atribuțiile exercitate potrivit legii de autorități ale administrației
publice locale, împreună cu alte autorități ale administrației publice, stabilite în mod expres și
limitativ, cu stabilirea resurselor financiare și a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare
autoritate publică în parte;
22. ț) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui
organ colegial;
23. u) deconcentrarea - distribuirea de atribuții administrative și financiare de către ministere și
celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale către structuri proprii de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale;
24. v) demnitarii - persoane care exercită funcții de demnitate publică în temeiul unui mandat,
potrivit Constituției, prezentului cod și altor acte normative;
25. x) descentralizarea - transferul de competențe administrative și financiare de la nivelul
Pagina 6
26.02.2025
administrației publice centrale la nivelul administrației publice din unitățile administrativteritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora;
26. y) funcția publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în
scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice;
27. z) funcția de demnitate publică - ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin
Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a
rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire;
28. w) instituția publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau
prestează servicii publice și care este finanțată din venituri bugetare și/sau din venituri proprii, în
condițiile legii finanțelor publice;
29. aa) instituția de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a
obținut statut de utilitate publică;
30. bb) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial
pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii;
31. cc) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul
membrilor în funcție ai organului colegial;
32. dd) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică
rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor
organului colegial stabilit în condițiile legii;
33. ee) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor
prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului;
34. ff) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se
sistematizează și se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul
unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile
ierarhice de subordonare/ supraordonare, precum și raporturile de colaborare;
35. gg) personalul din administrația publică - demnitarii, funcționarii publici, personalul
contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la nivelul autorităților și
instituțiilor administrației publice centrale și locale;
36. hh) primăria comunei, a orașului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale -
structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate
permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității
executive, soluționând problemele curente ale colectivității locale, constituită din: primar,
Pagina 7
26.02.2025
viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul
primarului și aparatul de Specialitate al primarului;
37. ii) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice care constă în ansamblul de
drepturi și obligații de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârșirii unei
fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale dreptului administrativ;
38. jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege
în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le
conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane
fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public;
39. kk) serviciul public - activitatea sau ansamblul de activități organizate de o autoritate a
administrației publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în
scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat și
continuu;
40. ll) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor și ale altor
organe de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administrației publice centrale care
răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanță cu obiectivele
politicilor și strategiilor sectoriale ale Guvernului;
41. mm) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului
București sau alte subdiviziuni ale municipiilor ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin
lege;
42. nn) standardele de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu
public și/sau de utilitate publică, stabilite prin acte normative;
43. oo) standardele de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului
resurselor alocate bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui
serviciu public și/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative;
44. pp) unitățile administrativ-teritoriale - comune, orașe, municipii și județe;
45. qq) zona metropolitană - asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de
parteneriat între capitala României sau municipiile reședință de județ ori municipii, altele decât
cele reședință de județ, pe de o parte, și unități administrativ-teritoriale aflate în teritoriul
metropolitan, pe de altă parte.
Pagina 8
26.02.2025
TITLUL III:Principiile generale aplicabile administrației publice
Art. 6: Principiul legalității
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a
acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la
care România este parte.
Art. 7: Principiul egalității
Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației publice au dreptul de a fi tratați în
mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligația autorităților și instituțiilor
administrației publice de a trata în mod egal pe toți beneficiarii, fără discriminare pe criteriile
prevăzute de lege.
Art. 8: Principiul transparenței
(1)În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a
informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite
accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile
de interes public, în limitele legii.
(2)Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la autoritățile și
instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția
beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.
Art. 9: Principiul proporționalității
Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii
unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor.
Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate,
emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a
riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.
Art. 10: Principiul satisfacerii interesului public
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația
de a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public
național este prioritar față de interesul public local.
Art. 11: Principiul imparțialității
Pagina 9
26.02.2025
Personalul din administrația publică are obligația de a-și exercita atribuțiile legale, fără subiectivism,
indiferent de propriile convingeri sau interese.
Art. 12: Principiul continuității
Activitatea administrației publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 13: Principiul adaptabilității
Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a satisface nevoile societății.
PARTEA II:Administrația publică centrală
TITLUL I:Guvernul
CAPITOLUL I:Rolul și funcțiile Guvernului
Art. 14: Rolul Guvernului
(1)Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în temeiul votului de
încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea
politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
(2)În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea echilibrată și dezvoltarea
sistemului național economic și social.
Art. 15: Funcțiile Guvernului
Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcții:
a)funcția de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului
de guvernare;
b)funcția de implementare, prin care se urmărește punerea în aplicare a Programului de guvernare;
c)funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice;
d)funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății
publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
e)funcția de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condițiile legii,
reprezentarea pe plan intern și extern, în domeniul său de activitate;
f)funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și în domeniile
economic și social și al funcționării instituțiilor și organismelor care își desfășoară activitatea în
Pagina 10
26.02.2025
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
CAPITOLUL II:Organizarea Guvernului
SECȚIUNEA 1:Dispoziții generale
Art. 16: Învestirea Guvernului
(1)Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având
la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(2)Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în
fața Președintelui.
Art. 17: Condiții generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a)au cetățenia română și domiciliul în țară;
b)se bucură de exercițiul drepturilor electorale;
c)nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.
Art. 18: Componența Guvernului
Guvernul este alcătuit din prim-ministru și miniștri. Din Guvern pot face parte: viceprimminiștri, miniștri de stat, miniștri delegați, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă primministru, numiți de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
SECȚIUNEA 2:Aparatul de lucru al Guvernului
Art. 19: Structura aparatului de lucru al Guvernului
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria
Prim-ministrului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente și alte structuri
organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 20: Secretariatul General al Guvernului
(1)Guvernul are un Secretariat General care este condus de secretarul general al Guvernului care
are rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului.
(2)Secretarul general al Guvernului este ajutat de unul sau mai mulți secretari generali adjuncți
care au rang de secretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului, precum și, după caz, de
unul sau mai mulți secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-
Pagina 11
26.02.2025
ministrului.
(3)Secretariatul General al Guvernului face parte din aparatul de lucru al Guvernului și asigură
derularea și continuitatea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea
problemelor organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activității Guvernului, precum și
reprezentarea Guvernului în fața instanțelor judecătorești, constituind elementul de legătură și
stabilitate al guvernării.
(4)Organizarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(5)Bugetul pentru funcționarea Guvernului se aprobă prin legea bugetului de stat. Secretarul
general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al
Guvernului, precum și pentru instituțiile care se finanțează prin bugetul Secretariatului General
al Guvernului.
(6)Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a iniția proiecte de acte normative pe
domeniile aflate sub incidența atribuțiilor sale și ale autorităților și instituțiilor publice aflate în
subordinea sa ori a Guvernului.
(7)Guvernul organizează, prin Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat", administrarea bunurilor proprietate publică și privată a statului, destinate unor acțiuni de
reprezentare și protocol ale Camerei Deputaților, Senatului, Președintelui României, Guvernului,
Curții Constituționale și Academiei Române.
(8)Secretariatul General al Guvernului îndeplinește atribuțiile de minister de resort față de Regia
Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".
(9)Secretariatului General al Guvernului îi pot fi date în coordonare organe de specialitate ale
administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, cu excepția ministerelor.
(10)Normativele de cheltuieli pentru acțiunile de protocol la nivelul Secretariatului General al
Guvernului și aparatului de lucru al Guvernului se aprobă prin ordin al secretarului general al
Guvernului.
Art. 21: Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului
(1)Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică,
finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în
cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai
mulți secretari de stat și consilieri de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție, prin decizie a
Pagina 12
26.02.2025
prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului.
(2)În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, viceprim-ministrul emite ordine.
(3)În situațiile în care nu își poate îndeplini temporar atribuțiile, viceprim-ministrul poate delega,
prin ordin, atribuțiile stabilite prin decizie a prim-ministrului secretarilor de stat sau, după caz,
consilierilor de stat din aparatul propriu de lucru.
Art. 22: Cancelaria Prim-Ministrului
(1)Cancelaria Prim-Ministrului este structură cu personalitate juridică, în subordinea primministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2)Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care are rang
de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului.
(2 1 )În exercitarea atribuțiilor care îi revin, șeful Cancelariei Prim-Ministrului emite ordine și
instrucțiuni, în condițiile legii.
(3)Atribuțiile, organizarea și funcționarea, structura organizatorică și numărul maxim de posturi
ale Cancelariei Prim-Ministrului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4)Personalul din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului este format din personal contractual și
funcționari publici.
(5)În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari
de stat și consilieri de stat, precum și directorul de cabinet al prim-ministrului, cu rang de
secretar de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.
(6)Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc instituțiile publice și organele de specialitate ale
administrației publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului.
Art. 23: Departamentul
(1)Departamentul este o structură organizatorică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu
sau fără personalitate juridică, subordonată prim-ministrului, având rolul de coordonare și
sinteză în domenii de interes general, în conformitate cu atribuțiile Guvernului.
Pagina 13
26.02.2025
(2)Organizarea și funcționarea departamentului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 24: Structuri cu caracter consultativ înființate de Guvern
(1)Pentru rezolvarea unor probleme aflate în competența sa, Guvernul poate înființa organisme
cu caracter consultativ.
(2)În scopul elaborării, integrării, corelării și monitorizării de politici publice, Guvernul poate
constitui consilii, comisii și comitete interministeriale.
(3)Modul de organizare și funcționare a structurilor prevăzute la alin. (1) și (2) și a serviciilor
acestora, temeiul legal pentru acordarea unei indemnizații pentru membrii acestor structuri, după
caz, posibilitatea acordării unei indemnizații pentru membrii acestor structuri, precum și
cuantumul acesteia, se stabilesc prin actele de înființare ale structurilor prevăzute la alin. (1) și
(2), în limita bugetului aprobat conform nomelor de drept ce privesc drepturile salariale ale
personalului din sectorul bugetar.
CAPITOLUL III:Funcționarea Guvernului
SECȚIUNEA 1:Principalele atribuții ale Guvernului
Art. 25: Principalele atribuții ale Guvernului
În realizarea funcțiilor sale Guvernul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)inițiază proiecte de lege și le transmite către Camera competentă, ca primă Cameră sesizată, și
spre informare către Camera decizională;
b)emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inițiate cu respectarea Constituției, și le
transmite Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data solicitării;
c)asigură executarea de către autoritățile administrației publice a legilor și a celorlalte acte
normative date în aplicarea acestora;
d)elaborează proiectele de lege a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe
care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului;
e)aprobă, prin hotărâre, strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate;
f)asigură realizarea politicii în domeniul social;
g)asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și a
drepturilor și libertăților cetățenilor, în condițiile prevăzute de lege;
h)duce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea țării, scop în care
organizează și înzestrează forțele armate;
i)asigură integrarea României în structurile europene și internaționale;
Pagina 14
26.02.2025
j)negociază tratatele, acordurile și convențiile internaționale care angajează statul român;
k)negociază și încheie, în condițiile legii, convenții și alte înțelegeri internaționale la nivel
guvernamental;
l)controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea
sa;
m)asigură administrarea proprietății publice și private a statului;
n)înființează, cu avizul Curții de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
o)cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuțiilor sale;
p)asigură standarde obligatorii la nivelul administrației publice centrale și locale pentru
garantarea bunei administrări;
q)îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau care decurg din rolul și funcțiile
Guvernului.
Art. 26: Exercitarea controlului de către Guvern
(1)În realizarea rolului său de conducere generală a administrației publice, Guvernul exercită
controlul asupra ministerelor, asupra organelor de specialitate din subordinea sa, precum și
asupra prefecților, în condițiile legii.
(2)În exercitarea controlului prevăzut la alin. (1), Guvernul poate solicita revocarea actelor
administrative nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autoritățile prevăzute la alin. (1)
care nu au intrat în circuitul civil și nu au produs efecte juridice și care pot leza interesul public.
Art. 27: Raporturile Guvernului cu autoritățile administrative autonome
Guvernul se află în raporturi de colaborare cu autoritățile administrative autonome.
SECȚIUNEA 2:Rolul și atribuțiile prim-ministrului
Art. 28: Rolul prim-ministrului
(1)Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribuțiilor pe care aceștia le exercită.
(2)Prim-ministrul reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu Parlamentul, Președintele
României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alianțele politice,
sindicatele, cu alte organizații neguvernamentale, precum și în relațiile internaționale ce intră în
aria de responsabilitate a Guvernului.
Pagina 15
26.02.2025
Art. 29: Actele prim-ministrului
(1)În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, care sunt acte
administrative.
(2)Deciziile prim-ministrului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepțiile
prevăzute de lege. Nepublicarea atrage inexistența deciziei.
Art. 30: Contrasemnarea actelor prim-ministrului
Deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al Guvernului.
Art. 31: Atribuția de numire și eliberare din funcție a anumitor categorii de personal din
administrația publică
Prim-ministrul numește și eliberează din funcție:
a)conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția situației în care
aceștia au calitatea de membru al Guvernului;
b)secretarul general al Guvernului și secretarii generali adjuncți ai Guvernului;
c)secretarii de stat și consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;
d)secretarii de stat și subsecretarii de stat;
e)alte persoane pentru care are competența de numire, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 32: Prezentarea de rapoarte și declarații Parlamentului
(1)Prim-ministrul prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la
politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate și răspunde la întrebările ori interpelările care îi
sunt adresate de către deputați sau senatori, conform regulamentelor celor două Camere ale
Parlamentului.
(2)Prim-ministrul poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările și
interpelările adresate Guvernului de către deputați sau senatori, în funcție de domeniul de
activitate ce formează obiectul acestora.
Art. 33: Contrasemnarea decretelor emise de Președinte
Prim-ministrul contrasemnează decretele emise de Președintele României, potrivit prevederilor
Constituției.
Art. 34: Constituirea de consilii, comisii și comitete interministeriale
(1)În scopul rezolvării unor probleme operative, prim-ministrul poate constitui, prin decizie,
Pagina 16
26.02.2025
consilii, comisii și comitete interministeriale.
(2)Prim-ministrul îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în Constituție și lege sau care decurg
din rolul și funcțiile Guvernului.
SECȚIUNEA 3:Ședințele Guvernului
Art. 35: Convocarea și conducerea ședințelor Guvernului
(1)Ședințele Guvernului sunt convocate și conduse de către prim-ministru.
(2)Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de
interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea
prim-ministrului, în alte situații.
(3)Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.
Art. 36: Desfășurarea ședințelor Guvernului
(1)Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
(2)În cadrul ședințelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne și externe a țării,
precum și aspecte privind conducerea generală a administrației publice, adoptându-se măsurile
corespunzătoare.
(3)La ședințele Guvernului pot participa, în calitate de invitați, conducători ai unor organe de
specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autorități administrative
autonome, reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale,
precum și orice alte persoane a căror prezență se apreciază a fi utilă, la solicitarea primministrului.
(4)Dezbaterile din ședințele Guvernului și modul de adoptare a actelor acestuia, precum și a
oricăror alte măsuri stabilite se înregistrează și se consemnează în scris în stenograma ședinței,
certificată de secretarul general al Guvernului și păstrată, conform legii, la Secretariatul General
al Guvernului.
SECȚIUNEA 4:Actele Guvernului
Art. 37: Tipurile de acte adoptate de Guvern
(1)În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Hotărârile se emit
pentru organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de
abilitare, în condițiile art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. În situații extraordinare se adoptă
Pagina 17
26.02.2025
ordonanțe de urgență, în condițiile art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție.
(2)Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri și de ordonanțe; de asemenea, pot
propune Guvernului proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de inițiativă legislativă al
acestuia. Metodologia de elaborare și înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, în temeiul legii.
(3)În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea
jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu
caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a
promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe
de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
Art. 38: Regimul juridic al actelor Guvernului
(1)Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în prezența majorității membrilor săi. Hotărârile și
ordonanțele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște prim-ministrul.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul documentelor și al altor măsuri adoptate de Guvern.
(3)Hotărârile și ordonanțele Guvernului se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de
miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter
militar se comunică numai instituțiilor interesate.
CAPITOLUL IV:Exercitarea mandatului de membru al Guvernului
Art. 39: Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabile funcției de
membru al Guvernului
(1)Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabile funcției de membru al
Guvernului sunt cele prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul
de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției cu modificările și completările ulterioare.
(2)Prin activități în domeniul didactic pe care membrii Guvernului le pot desfășura, în condițiile
legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
Art. 40: Sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese în care se află
membrul Guvernului
Pagina 18
26.02.2025
Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele
care ocupă funcția de membru al Guvernului se face în condițiile Legii nr. 176/2010 privind
integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 41: Obligația renunțării la situația de incompatibilitate
În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunțe
la calitatea sau funcția cu care este incompatibilă funcția de membru al Guvernului, sub sancțiunea
încetării mandatului.
Art. 42: Cazuri de încetare a funcției de membru al Guvernului
Funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri:
a)revocare;
b)demisie;
c)pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotărâri judecătorești definitive;
d)starea de incompatibilitate constatată în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și
completările ulterioare, ca urmare a unui raport de evaluare definitiv sau unei hotărâri judecătorești
definitive;
e)deces;
f)condamnare penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
g)imposibilitate de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.
Art. 43: Vacanța funcției de membru al Guvernului
(1)În situațiile prevăzute la art. 42 Președintele României, prin decret, la propunerea primministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă în termen de 15 zile de la primirea
propunerii prim-ministrului.
(2)Primul-ministru îi transmite Președintelui României propunerea prevăzută la alin. (1) în termen
de 5 zile de data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului.
(3)În ipoteza în care cazurile de încetare a funcției de membru al Guvernului prevăzute la art. 42
lit. a) și b) intervin pe durata stărilor prevăzute de art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 alin. (1) din
Constituție Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea
funcției și declară funcția vacantă în termen de 30 de zile de la primirea propunerii prim-
Pagina 19
26.02.2025
ministrului.
Art. 44: Revocarea din funcția de membru al Guvernului
Revocarea din funcția de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamentală.
Art. 45: Demisia din funcția de membru al Guvernului
Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris primministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai
târziu de 15 zile de la data depunerii.
Art. 46: Interimatul funcției de membru al Guvernului
(1)Dacă prim-ministrul se află în una dintre situațiile de încetare a funcției de membru al
Guvernului, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele
României desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini
atribuțiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilității
exercitării atribuțiilor încetează dacă prim-ministrul își reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de
zile.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la
propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
(3)În situațiile prevăzute la alin. (2), înăuntrul termenului de 45 de zile, prim-ministrul inițiază
procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului în calitate de ministru
interimar.
Art. 47: Numirea în funcție în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului
(1)Numirea în funcția de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de
vacanță a postului, se face de Președintele României, la propunerea prim-ministrului.
(2)Prim-ministrul propune Președintelui României, în termen de 5 zile de la publicarea decretului
prin care este constatată vacanța funcției, o persoană, care îndeplinește condițiile prevăzute la art.
17, pentru numirea în funcția de membru al Guvernului.
(3)Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10
zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi
comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție.
(4)Președintele României poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea
în funcția de membru al Guvernului în situația în care persoana propusă nu îndeplinește condițiile
Pagina 20
26.02.2025
prevăzute la art. 17 sau, cu privire la această persoană, au intervenit cazurile de încetare a funcției
de membru al Guvernului prevăzute de art. 42 lit. c), e) și f).
(5)Președintele României poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului
pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana
propusă nu corespunde funcției respective.
(6)În situația în care Președintele României refuză o propunere a prim-ministrului în condițiile alin.
(3), prim-ministrul îi transmite Președintelui o nouă propunere în termen de 5 zile de la data la care
Președintele i-a comunicat refuzul propunerii anterioare.
(7)Președintele României primește o nouă propunere pentru numirea unei persoane în funcția de
membru al Guvernului transmisă de prim-ministru și are, în această situație, obligațiile prevăzute la
alin. (3).
(8)În situația în care Președintele României sau prim-ministrul sesizează Curtea Constituțională
pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională apărut cu ocazia numirii unui
membru al Guvernului, obligațiile prevăzute de acest articol sunt îndeplinite după publicarea
deciziei Curții Constituționale prin care este soluționat conflictul, cu respectarea caracterului
general obligatoriu al deciziei.
CAPITOLUL V:Răspunderea Guvernului
Art. 48: Respectarea principiului legalității
Guvernul, în întregul său, și fiecare dintre membrii acestuia sunt obligați să își îndeplinească
mandatul cu respectarea Constituției și a legilor țării, precum și a Programului de guvernare
acceptat de Parlament.
Art. 49: Răspunderea politică
Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului, pentru întreaga sa activitate, ca urmare a
votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii. Fiecare membru al Guvernului
răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.
Art. 50: Alte tipuri de răspundere a Guvernului
(1)Membrii Guvernului răspund civil, contravențional, administrativ sau penal, după caz, pentru
faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii și ale prezentului cod.
(2)Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparțin
Guvernului.
Pagina 21
26.02.2025
TITLUL II:Administrația publică centrală de specialitate
CAPITOLUL I:Dispoziții generale
Art. 51: Structura administrației publice centrale de specialitate
(1)Administrația publică centrală de specialitate este formată din ministere, alte structuri aflate în
subordonarea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor și autorități administrative
autonome.
(2)Ministerele și celelalte organe de specialitate din subordinea Guvernului și a ministerelor au un
secretar general și pot avea unul sau mai mulți secretari generali adjuncți al căror număr se
stabilește prin actul de înființare. Funcțiile de secretar general și de secretar general adjunct se pot
stabili și la nivelul autorităților administrative autonome, dacă prin legile de înființare a acestora nu
se prevede altfel.
Art. 52: Rolul și atribuțiile ministerelor
(1)Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica
guvernamentală în domeniile de interes stabilite de Guvern.
(2)Toate ministerele au atribuții comune și atribuții proprii potrivit competenței, în conformitate cu
domeniul lor de activitate.
Art. 53: Funcțiile ministerelor
(1)Ministerele îndeplinesc următoarele funcții principale:
a)funcția de strategie, prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor Guvernului în
domeniul de competență, precum și a propriilor strategii și politici, coordonate cu politica
Guvernului;
b)funcția de reglementare a domeniului de competență, cu respectarea ierarhiei actelor normative;
c)funcția de control și monitorizare a domeniului de competență, exercitată asupra persoanelor
fizice sau juridice sau autorităților publice care intră în sfera de reglementare a domeniului de
specializare, în limitele competenței legale.
(2)Ministerele pot exercita și funcții specifice domeniului lor de activitate stabilite prin actele
normative de organizare și funcționare ale acestora.
Art. 54: Personalitatea juridică a ministerelor
Ministerele sunt persoane juridice de drept public, au sediul în municipiul București și sunt
Pagina 22
26.02.2025
conduse de miniștri.
CAPITOLUL II:Conducerea ministerelor
Art. 55: Rolul miniștrilor
Ministrul exercită conducerea ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități
publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.
Art. 56: Atribuțiile generale ale miniștrilor
(1)Ministrul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului,
a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate și a
principiului autonomiei locale;
b)elaborează și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, în condițiile stabilite
prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului;
c)
elaborează și aplică strategia proprie a ministerului, integrată strategiei de dezvoltare economicosocială a Guvernului, precum și politicile și strategiile în domeniile de activitate ale ministerului;
d)îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite;
e)fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;
f)execută bugetul ministerului;
g)urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din sistemul ministerului, în baza bugetului
aprobat;
h)reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu
acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri stabilite în acest scop, și
dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații
internaționale ce interesează domeniul lor de activitate;
i)inițiază și negociază, din împuternicirea Președintelui României sau a Guvernului, în condițiile
legii, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune întocmirea
formelor de aderare la cele existente, în domeniul său de activitate;
j)urmărește și controlează aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale la care România este
parte și ia măsuri pentru realizarea condițiilor în vederea integrării în alte organisme internaționale;
k)îndeplinește atribuții ce rezultă din convențiile și acordurile internaționale la care România este
parte;
Pagina 23
26.02.2025
l)avizează, în condițiile legii, înființarea organismelor neguvernamentale în domeniul de
competență și cooperează cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;
m)colaborează cu Institutul Național de Administrație și cu alte instituții de specialitate pentru
formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
n)aprobă, după caz, editarea publicațiilor de specialitate și informare;
o)îndeplinește alte atribuții specifice stabilite prin acte normative.
(2)Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, numește
și eliberează din funcție personalul acestuia. Statele de funcții ale ministerelor se aprobă de miniștri
doar în limita numărului de posturi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3)Guvernul poate dispune, în condițiile legii, modificări în organizarea și funcționarea
ministerelor, precum și transferul unor activități de la un minister la altul ori la organe de
specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor.
(4)Ministrul își îndeplinește atribuțiile ce îi revin folosind aparatul propriu al ministerului, precum
și prin organe de specialitate, instituții, operatori economici și alte structuri aflate în subordonarea,
coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
(5)Viceprim-miniștrii coordonează, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, realizarea
programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate, scop în care
conlucrează cu miniștrii care răspund de îndeplinirea acestui program în cadrul ministerelor pe care
le conduc.
Art. 57: Actele miniștrilor
(1)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, ministrul emite ordine și instrucțiuni cu caracter normativ
sau individual.
(2)Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de reglementări
care sunt parte componentă a ordinului prin care se aprobă.
(3)Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii, emise de ministru se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)Actele prevăzute la alin. (1) sunt semnate de miniștri sau de persoanele delegate de aceștia.
(5)Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin
exclusiv acestora.
(6)Prevederile alin. (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul conducătorilor altor organe
de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor care
Pagina 24
26.02.2025
au rang de secretar de stat sau subsecretar de stat.
Art. 58: Cabinetul ministrului
În fiecare minister se organizează cabinetul ministrului, în condițiile art. 546 lit. d).
Art. 59: Secretarii de stat și subsecretarii de stat
(1)În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulți secretari
de stat, potrivit actului normativ de înființare, respectiv de organizare și funcționare a ministerului,
după caz.
(2)În cadrul ministerelor, instituțiilor publice și altor organe de specialitate ale administrației
publice centrale poate fi utilizată și funcția de subsecretar de stat, potrivit actului normativ prevăzut
la alin. (1).
(3)Secretarii de stat și subsecretarii de stat exercită atribuțiile stabilite prin actul normativ prevăzut
la alin. (1), precum și alte atribuții delegate prin ordin al ministrului.
(4)Secretarilor de stat și subsecretarilor de stat li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50
alin. (1).
Art. 60: Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil funcției de
secretar de stat și subsecretar de stat
(1)Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil funcției de secretar de stat și
subsecretar de stat și funcțiilor asimilate acestora este cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea
nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru
persoanele care ocupă funcția de secretar de stat și subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora
se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Prin activități în domeniul didactic pe care secretarii de stat, subsecretarii de stat și persoanele
care ocupă funcțiile asimilate acestora le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor
publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și corpului secretarilor de stat și al consilierilor de stat din
aparatul de lucru al viceprim-ministrului, după caz.
Art. 61: Secretarul general al ministerului și secretarii generali adjuncți
Pagina 25
26.02.2025
(1)Secretarul general al ministerului și secretarii generali adjuncți sunt înalți funcționari publici,
numiți prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Aceștia asigură stabilitatea
funcționării ministerului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între
structurile ministerului, precum și cu celelalte autorități și organe ale administrației publice.
(2)Principalele atribuții și responsabilități ale secretarului general sunt următoarele:
a)coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional din
cadrul ministerului și asigură legătura operativă dintre ministru și conducătorii tuturor
compartimentelor din minister și unitățile subordonate, precum și legătura cu celelalte autorități și
organe ale administrației publice;
b)primește și transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative inițiate de minister și
asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alți inițiatori;
c)urmărește și gestionează procedurile de avizare, aprobare și publicare, după caz, ale actelor
normative aprobate de Guvern, care au fost inițiate de minister;
c 1 )îndeplinește, prin excepție de la prevederile art. 56 alin. (1) lit. d), calitatea de ordonator
principal de credite și de reprezentant legal, pe perioada vacanței funcției de ministru sau în situația
în care acesta se află în imposibilitatea absolută a exercitării atribuțiilor;
d)monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina
ministerului și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
e)monitorizează implementarea politicilor de personal și respectarea principiilor privind
managementul resurselor umane în cadrul instituției;
f)îndeplinește alte atribuții prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a ministerului
ori încredințate de ministru.
(3)Secretarii generali adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite de ministru.
CAPITOLUL III:Organizarea și funcționarea ministerelor
Art. 62: Înființarea și desființarea ministerelor
(1)Ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra
Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură.
(2)Ministerele se organizează și funcționează numai în subordinea Guvernului, potrivit
prevederilor Constituției și prezentului cod.
(3)Aspectele specifice organizării și funcționării ministerului cu atribuții în domeniul apărării
Pagina 26
26.02.2025
naționale și ministerului cu atribuții în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi
speciale, iar în privința celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului.
(4)Prin actul de înființare, respectiv de organizare și funcționare al ministerului se stabilesc
funcțiile și atribuțiile specifice, organigrama și numărul de posturi ale ministerelor în raport cu
importanța, complexitatea și specificul competenței atribuite.
(5)Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înființarea,
desființarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Parlamentul acceptă
modificarea structurii Guvernului în condițiile art. 85 alin. (3) din Constituție.
(6)Prim-ministrul poate solicita Parlamentului ca unii dintre viceprim-miniștri să aibă și calitatea
de coordonator al activității unor ministere. Ministerele care se află în coordonarea fiecărui
viceprim-ministru se stabilesc de prim-ministru.
Art. 63
(1)Ministerele au în structura organizatorică direcții generale, direcții, servicii și alte
compartimente funcționale.
(2)Atribuțiile compartimentelor funcționale ale ministerelor se stabilesc prin regulamentul de
organizare și funcționare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
Art. 64: Organizarea activității ministerelor în străinătate
(1)În funcție de natura atribuțiilor, unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate
compartimente în străinătate, înființate în condițiile legii.
(2)Înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se
aprobă de Președintele României, la propunerea Guvernului.
Art. 65: Colegiul ministerului
(1)Pe lângă ministru funcționează, ca organ consultativ, colegiul ministerului.
(2)Componența și regulamentul de funcționare ale colegiului ministerului se aprobă prin ordin al
ministrului.
(3)Colegiul ministerului se întrunește, la cererea și sub conducerea ministrului, pentru dezbaterea
unor probleme privind activitatea ministerului.
Art. 66: Personalul ministerului
Pagina 27
26.02.2025
(1)Personalul din cadrul ministerului poate avea calitatea de funcționar public, de funcționar public
cu statut special sau poate fi personal contractual, după caz, în condițiile legii.
(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin lege sau în actul normativ de organizare și
funcționare al ministerului pot fi prevăzute și alte categorii de personal.
CAPITOLUL IV:Alte organe de specialitate ale administrației publice centrale
Art. 67: Organe de specialitate în subordinea Guvernului
(1)Guvernul poate înființa în subordinea sa, cu avizul conform al Curții de Conturi, organe de
specialitate, altele decât ministerele.
(2)Competența organelor prevăzute la alin. (1) este distinctă de cea a Guvernului și de cea a
ministerelor.
(3)Dispozițiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului
și a ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din
subordinea Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și
funcționare sunt reglementate prin legi speciale.
(4)Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin actul
de înființare al acestora.
Art. 68: Organe centrale de specialitate în subordinea ministerelor
(1)Ministerele pot înființa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curții de
Conturi.
(2)Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor de specialitate se stabilește prin actul de
înființare, respectiv, după caz, de organizare și funcționare.
(3)Conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt numiți și eliberați din
funcție de ministru, dacă prin actele prevăzute la alin. (2) nu se prevede altfel.
TITLUL III:Autoritățile administrative autonome
Art. 69: Definiția autorităților administrative autonome
Autoritățile administrative autonome prevăzute la art. 51 alin. (1) sunt autorități ale administrației
publice centrale a căror activitate este supusă controlului Parlamentului, în condițiile prevăzute de
legile lor de înființare, organizare și funcționare și care nu se află în raporturi de subordonare față de
Guvern, de ministere sau față de organele de specialitate ale acestora.
Pagina 28
26.02.2025
Art. 70: Înființarea și desființarea autorităților administrative autonome
Înființarea și desființarea autorităților administrative autonome se fac prin lege organică.
Art. 71: Conducerea autorităților administrative autonome
Numirea și eliberarea din funcție a conducerii autorităților administrative autonome se fac de către
Parlament, în condițiile prevăzute de legea de înființare a acestora.
Art. 72: Statutul personalului autorităților administrative autonome
Categoriile de personal din autoritățile administrative autonome se stabilesc prin legea de înființare a
acestora, în condițiile legii.
Art. 73: Conflictul de interese și incompatibilitățile
(1)Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil persoanelor care asigură
conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat este
cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru
persoanele care asigură conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru
sau secretar de stat se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Prin activități în domeniul didactic pe care persoanele care asigură conducerea autorităților
administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat le pot desfășura, în condițiile
legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
Art. 74: Actele administrative ale autorităților administrative autonome
(1)În exercitarea atribuțiilor proprii prevăzute de lege, autoritățile administrative autonome emit sau,
după caz, adoptă acte administrative a căror denumire este stabilită în legea de înființare a acestora.
(2)Actele prevăzute la alin. (1) pot avea caracter normativ sau individual.
(3)Actele administrative cu caracter normativ prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, cu excepțiile prevăzute de lege.
PARTEA III:Administrația publică locală
TITLUL I:Dispoziții generale
Art. 75: Principii specifice aplicabile administrației publice locale
Pagina 29
26.02.2025
(1)Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și
funcționează în temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I
titlul III și al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei
europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum și a
următoarelor principii specifice:
a)principiul descentralizării;
b)principiul autonomiei locale;
c)principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local deosebit;
d)principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
e)principiul cooperării;
f)principiul responsabilității;
g)principiul constrângerii bugetare.
(2)Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național,
suveran și independent, unitar și indivizibil al României.
TITLUL II:Descentralizarea
CAPITOLUL I:Dispoziții generale
Art. 76: Principiile procesului de descentralizare
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare sunt următoarele:
a)principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea
administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care
dispune de capacitate administrativă necesară;
b)principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate;
c)principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele ce
le revin, care impune obligativitatea respectării aplicării standardelor de calitate și a standardelor
de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică;
d)principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli
obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau să limiteze
autonomia locală financiară;
e)principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de
utilitate publică.
Art. 77: Regulile procesului de descentralizare
Pagina 30
26.02.2025
(1)Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
transferă competențe autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor,
municipiilor sau județelor, după caz, respectând principiul subsidiarității și criteriul ariei geografice
a beneficiarilor, potrivit căruia transferul competenței privind furnizarea unui serviciu public se
face către acel nivel al administrației publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a
beneficiarilor.
(2)Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat pe analize de impact și ale
unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere și celelalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu ministerul coordonator al
procesului de descentralizare și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice
locale.
(3)În situația prevăzută la alin. (1), dacă în cadrul serviciului public respectiv există baze de date la
nivel național, acestea rămân în proprietatea publică sau privată a statului și în administrarea
Guvernului, ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale,
după caz, care au transferat competențele, pentru competențele exercitate de autoritățile
administrației publice centrale. Pentru competențele transferate autorităților administrației publice
locale, bazele de date aferente serviciului public respectiv rămân în proprietatea statului, iar
autoritățile administrației publice locale, cărora le-au fost transferate competențele, au atribuții de
introducere, actualizare, exploatare și valorificare a datelor. Autoritățile administrației publice
centrale sunt obligate să asigure accesul la respectivele baze de date autorităților publice centrale și
locale cu respectarea prevederilor legale.
(4)Metodologiile privind introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor de către
autoritățile administrației publice locale a bazelor de date prevăzute la alin. (3) se reglementează
prin acte administrative ale conducătorilor ministerelor sau ale celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, după caz, care au transferat competențele.
(5)Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, care nu au
organizate structuri subordonate în teritoriu sau servicii publice deconcentrate, în colaborare cu
ministerul coordonator al procesului de descentralizare și cu unitățile administrativ-teritoriale, pot
organiza faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru
descentralizarea competențelor pe care le exercită în prezent.
(6)Pentru competențele propuse a fi descentralizate, care sunt exercitate de structuri deconcentrate
sau subordonate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale,
organizate la nivel local, nu se organizează faze-pilot.
Pagina 31
26.02.2025
Art. 78: Etapele transferului de competențe
(1)Etapele transferului de competențe sunt următoarele:
a)elaborarea de către ministerul coordonator al procesului de descentralizare a strategiei generale
de descentralizare sau, în cazul inexistenței unei strategii generale de descentralizare prin care se
analizează oportunitatea transferului de competențe de la nivelul administrației publice centrale la
nivelul autorităților administrației publice locale, elaborarea de către ministere și celelalte organe
de specialitate ale administrației publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare;
b)identificarea de către Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale a resurselor necesare și a costurilor integrale aferente competențelor care sunt
transferate, precum și a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanțate;
c)organizarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale a eventualelor faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru
descentralizarea competențelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de
resort, organizate la nivel local;
d)elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
a analizelor de impact ale transferului de competențe;
e)elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației
publice locale.
(2)În toate etapele procesului de transfer de competențe, așa cum sunt prevăzute la alin. (1), este
obligatorie consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
(3)Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
asigură, în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale,
corelarea pe termen lung între responsabilitățile transferate și resursele aferente, astfel încât să
acopere variațiile de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate.
Art. 79: Transferul resurselor financiare
(1)Transferul de competențe, precum și exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea
tuturor resurselor necesare.
(2)Finanțarea competențelor delegate este asigurată în totalitate de către administrația publică
centrală. Competențele delegate sunt exercitate de către autoritățile administrației publice locale
sau de către alte instituții publice locale, în numele unei autorități a administrației publice centrale,
în limitele stabilite de către aceasta.
Pagina 32
26.02.2025
Art. 80: Standardele de calitate și standardele de cost
(1)Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale stabilesc
standarde de cost pentru finanțarea serviciilor publice care au fost descentralizate până la intrarea
în vigoare a prezentului cod, precum și a celor care urmează să fie descentralizate și standarde de
calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale.
Standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice care au fost descentralizate se aprobă în
termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod. Standardele de cost și de
calitate pentru serviciile publice care urmează să fie descentralizate se aprobă în termen de
maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a legilor sectoriale de descentralizare.
(2)Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au obligația să
actualizeze periodic standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice prevăzute la alin. (1).
Elaborarea și actualizarea standardelor de cost și de calitate se fac în colaborare cu structurile
asociative ale autorităților administrației publice locale, conform prevederilor în vigoare, sub
coordonarea ministerului coordonator al procesului de descentralizare.
(3)Standardele de cost și de calitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu avizul
ministerului coordonator al procesului de descentralizare, al Comitetului tehnic interministerial
pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțe publice locale, după caz. Hotărârile
Guvernului privind actualizarea periodică a standardelor de cost și de calitate stau la baza
determinării și alocării sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele
locale, pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate.
(4)Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicării
standardelor de calitate și de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică
descentralizate. Autoritățile administrației publice locale pot crește nivelul de calitate și de cost pe
baza veniturilor proprii și a altor surse atrase, în condițiile legii.
(5)În furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, autoritățile administrației
publice locale sunt obligate să asigure aplicarea standardelor de calitate și să asigure finanțarea
serviciilor publice locale cel puțin la nivelul standardelor de cost stabilite în condițiile legii.
CAPITOLUL II:Cadrul instituțional al procesului de descentralizare
Art. 81: Rolul și atribuțiile ministerului coordonator al procesului de descentralizare
(1)Ministerul coordonator al procesului de descentralizare este ministerul cu atribuții în domeniul
Pagina 33
26.02.2025
administrației publice.
(2)Ministerul coordonator al procesului de descentralizare avizează, potrivit legii, inițiativele și
proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativă și financiară, elaborate de
ministere, respectiv de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
(3)Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijină fundamentarea și
implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin:
a)elaborarea strategiei și a politicilor generale de descentralizare;
b)coordonarea tehnică și monitorizarea procesului de descentralizare;
c)elaborarea politicii de descentralizare financiară și fiscală, în colaborare cu ministerul cu atribuții
în domeniul finanțelor publice;
d)furnizarea de expertiză și asistență tehnică de specialitate ministerelor și celorlalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale, în vederea elaborării și implementării strategiilor de
descentralizare sectorială;
e)colectarea și gestionarea, în colaborare cu ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice,
cu celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile
administrației publice locale, precum și cu alte autorități și instituții publice, a datelor statistice
necesare fundamentării și estimării impactului politicilor de descentralizare;
f)avizarea standardelor de cost și de calitate corespunzătoare anumitor servicii publice și de
utilitate publică descentralizate elaborate, respectiv, actualizate de ministere, de celelalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale în colaborare cu structurile asociative ale
autorităților administrației publice locale;
g)supervizarea îndeplinirii, de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale, a funcției de coordonare metodologică a serviciilor publice și de utilitate publică
descentralizate.
(4)Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile
administrației publice locale au obligația de a transmite ministerului coordonator al procesului de
descentralizare toate informațiile necesare fundamentării, implementării și monitorizării procesului
de descentralizare. Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
asigură interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a ministerului coordonator al
procesului de descentralizare, constituită în acest scop.
(5)În exercitarea funcției de coordonare metodologică a serviciilor publice de utilitate publică
descentralizate, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au
obligația monitorizării respectării de către autoritățile administrației publice locale, a standardelor
Pagina 34
26.02.2025
de calitate și, după caz, de cost.
Art. 82: Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare și Comitetul pentru finanțe
publice locale
(1)Pentru coordonarea generală a procesului de descentralizare funcționează Comitetul tehnic
interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul cu atribuții în domeniul administrației
publice, în calitate de coordonator al reformei administrației publice. Din Comitetul tehnic
interministerial fac parte și reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației
publice locale.
(2)La nivelul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
se constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competențelor.
(3)Modul de organizare, funcționare și atribuțiile structurilor tehnice prevăzute la alin. (1) și (2) se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4)Comitetul pentru finanțe publice locale, constituit în condițiile legii care reglementează
finanțele publice locale, complementar rolului său în procesul de elaborare a unor reglementări cu
caracter financiar, are rol consultativ în elaborarea și implementarea politicilor de descentralizare
financiară și fiscală. Din Comitetul pentru finanțe publice locale fac parte și reprezentanții
structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
(5)Ministerul coordonator al procesului de descentralizare și ministerul cu atribuții în domeniul
finanțelor publice, prin structurile de specialitate, asigură împreună secretariatul tehnic al
Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțe publice
locale.
Art. 83: Monitorizarea stadiului procesului de descentralizare
Ministerul coordonator al procesului de descentralizare prezintă anual Guvernului, spre informare,
un raport privind stadiul derulării procesului de descentralizare.
TITLUL III:Regimul general al autonomiei locale
Art. 84: Dispoziții generale aplicabile autonomiei locale
(1)Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autoritățile administrației publice locale.
(2)Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în
condițiile legii.
Pagina 35
26.02.2025
(3)Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele
prevăzute de lege.
(4)Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților
administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei,
orașului, municipiului sau județului, după caz.
(5)Autonomia locală garantează autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii,
să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în competența altor
autorități publice.
Art. 85: Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale
(1)Raporturile dintre autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile
administrației publice de la nivelul județului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității,
cooperării, solidarității, egalității de tratament și responsabilității.
(2)În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean,
precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile
administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre
acestea există raporturi de colaborare.
Art. 86: Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale
(1)Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
a)Asociația Comunelor din România;
b)Asociația Orașelor din România;
c)Asociația Municipiilor din România;
d)Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
e)alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2)Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act normativ au obligația
să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de
supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care privește în mod direct
administrația publică locală și/sau care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor
de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.
(3)Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale cu
privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordanță
cu prevederile legale și se pot transmite, prin grija președinților acestora, în termen de 10 zile
Pagina 36
26.02.2025
lucrătoare de la primire, la autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act
normativ, respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.
Art. 87: Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
(1)În cadrul politicii economice naționale, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le
utilizează pentru exercitarea competenței și a atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.
(2)Resursele financiare de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate
cu competența și atribuțiile prevăzute de lege.
(3)În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile deliberative ale administrației publice locale au
dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să aprobe bugetele locale ale unităților
administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
(4)Stabilirea, constatarea, impunerea, inspecția fiscală, încasarea, urmărirea și executarea silită,
precum și procedurile de administrare a creanțelor bugetare locale se realizează în condițiile legii.
(5)Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele
financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale unităților administrativteritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Art. 88: Bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se elaborează, se aprobă, se
execută și se raportează în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale.
Art. 89: Formele de asociere a unităților administrativ-teritoriale
(1)Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței
autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând
asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat. Asociațiile de
dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică.
(2)Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în
comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor
servicii publice. Zonele metropolitane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităților
administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de
dezvoltare de interes comun. Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități
administrativ-teritoriale componente își păstrează autonomia locală, în condițiile legii.
Pagina 37
26.02.2025
(3)Unitățile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea și exercitarea unor activități în
scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu
precădere în domeniile ce privesc activitățile de control, audit, inspecție, urbanism și amenajarea
teritoriului, cadastru, precum și în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective, pe
principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul asociațiilor de dezvoltare
intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice
locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii.
(4)Prin excepție de la prevederile art. 240 alin. (2)-(6), personalul de specialitate din cadrul
asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor județene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice
locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, care exercită activitățile prevăzute la alin. (3),
fundamentează, contrasemnează sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele
autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (3).
(5)În situația în care asociațiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse financiare
suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de funcționare, acestea cooperează în
condițiile alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.
(6)Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor
deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze și cu unități administrativ-teritoriale din
străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale autorităților deliberative de la nivelul acestora. De
asemenea, pot adera la organizații internaționale ale autorităților administrației publice locale, în
condițiile legii. Cheltuielile ocazionate de participarea la activitățile organizațiilor internaționale se
suportă din bugetele locale respective.
(7)Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul
de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
(8)Unitățile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin
alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în
baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative de la nivelul acestora, în condițiile legii.
(8 1 )Consorțiile administrative sunt asociații de dezvoltare intercomunitară constituite din două sau
mai multe unități administrativ-teritoriale învecinate în scopul integrării furnizării de politici și
servicii la nivelul acestora, reducerii diferențelor de dezvoltare și creșterii funcționalității la nivel
Pagina 38
26.02.2025
local, precum și asigurării posibilității persoanelor care locuiesc în zone rurale, inclusiv celor din
comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, precum mobilitatea,
locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local.
(8 2 )Consorțiile administrative au personalitate juridică și sunt de utilitate publică, prin efectul legii.
(8 3 )Consorțiile administrative se constituie din unități administrativ-teritoriale învecinate care
acoperă zone geografice rurale care prezintă potențial de integrare din punct de vedere agricol,
economic, social, cultural, tradițional, de mediu, de infrastructură, de digitalizare sau de acces la
servicii publice și/sau care se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor.
(8 4 )Consorțiile administrative se pot constitui pentru următoarele obiective:
a)îmbunătățirea eficienței serviciilor publice, în special a serviciilor publice sociale, educaționale și
de sănătate;
b)creșterea eficacității implementării investițiilor la nivel local;
c)eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților
locale;
d)furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local;
e)integrarea digitală a serviciilor publice furnizate de unitățile administrativ-teritoriale, membre ale
consorțiilor administrative;
f)dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun;
g)dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice;
h)dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale, membre
ale consorțiului administrativ;
i)salvgardarea patrimoniului natural și cultural;
j)sprijinirea persoanelor care desfășoară activități independente în agricultură prin facilitarea
accesului la piețe și cooperare sporită;
k)alte obiective care contribuie la reducerea diferențelor de dezvoltare.
(8 5 )Fiecare unitate administrativ-teritorială, membră a unui consorțiu administrativ, are în
componență o localitate rurală.
(9)Unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri de
cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.
Pagina 39
26.02.2025
(10)Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități
administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților
administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, respectiv al președinților
consiliilor județene, ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții
în domeniul administrației publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unitățile administrativteritoriale intenționează să le încheie cu unitățile administrativ-teritoriale din alte țări trebuie
transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și
ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice înainte de supunerea lor spre adoptare de
către autoritățile deliberative.
(11)Ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerul cu atribuții în domeniul
administrației publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute la alin. (10) în termen de
30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autoritățile administrației publice locale consideră
că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autorității deliberative
interesate.
(12)Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României organisme
care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul
prezentului cod, competențe administrativ-teritoriale.
(13)Unitățile administrativ-teritoriale care au încheiat acord de cooperare transfrontalieră au dreptul
să participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competențelor ce
le revin, potrivit legii.
(14)Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare
cu autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar cu autoritățile administrației
publice locale din statele în care se află comunități de români, programe comune culturale, sportive,
de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea
relațiilor de prietenie, inclusiv finanțarea acestora.
(15)Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere încheiate de unitățile
administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.
(16)Guvernul poate aproba programe de finanțare pentru activitățile prevăzute la alin. (1)-(3), (6)-(9)
și (12)-(14).
Art. 90: Finanțarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
(1)Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale
unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.
Pagina 40
26.02.2025
(2)Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de
dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în cadrul
bugetului ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice, în condițiile legii care
reglementează finanțele publice locale.
(3)Județele pot sprijini asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de dezvoltare
județene sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte surse, în condițiile legii care
reglementează finanțele publice locale, inclusiv prin asigurarea finanțării acestora din bugetul propriu
al unității administrativ-teritoriale.
Art. 91: Organizarea și funcționarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
(1)Organele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a asociației, consiliul
director și comisia de cenzori.
(2)Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare intercomunitară și a
aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare
intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate.
(3)Adunarea generală este organul de conducere al asociației de dezvoltare intercomunitară, format
din reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale asociate.
(4)Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației. Hotărârile adunării
generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor legii contenciosului
administrativ.
(5)Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare intercomunitară.
(6)Consiliul director este organul executiv de conducere a asociației de dezvoltare intercomunitară și
este format din președintele asociației de dezvoltare intercomunitară și încă cel puțin 4 membri aleși
din rândul membrilor adunării generale a asociației. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr
mai mare de membri, cu condiția ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv
președintele, să fie impar.
(7)Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunării generale
înființarea unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.
(8)Dispozițiile prezentului cod privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară se completează cu
prevederile de drept comun privind asociațiile și fundațiile.
Art. 911 : Organizarea și funcționarea consorțiilor administrative
(1)Organizarea, funcționarea și finanțarea consorțiilor administrative se realizează potrivit
Pagina 41
26.02.2025
prevederilor art. 90, 91 și 913 .
(2)
Consorțiul administrativ, prin consiliul director ori una sau mai multe unități administrativteritoriale membre, pe baza mandatului acordat de celelalte unități administrativ-teritoriale
membre, poate asigura pentru acestea, în exercitarea atribuțiilor menționate la art. 129 alin.
(2) lit. a)-d), următoarele:
a)activități de natură juridică, inclusiv reprezentare în justiție, potrivit legii;
b)contrasemnarea pentru legalitate a actelor administrative emise/adoptate pentru unitățile
administrativ-teritoriale membre;
c)activități de gestiune a resurselor umane, inclusiv salarizarea personalului plătit din fonduri
publice;
d)activități de natură financiară, inclusiv administrarea impozitelor și taxelor locale, cu respectarea
prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările
ulterioare, și ținerea evidenței financiar-contabile;
e)exercitarea controlului financiar preventiv propriu, conform reglementărilor legale în domeniu,
pentru unitățile administrativ-teritoriale membre;
f)activități de elaborare a documentației de atribuire și de derulare a procedurilor de achiziții publice,
închiriere, concesionare pentru realizarea unor obiective de interes local;
g)activități de elaborare și/sau avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism
pentru unitățile administrativ-teritoriale membre care nu au structuri de specialitate aferente;
h)emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, eliberarea avizului
structurii de specialitate sau emiterea avizului de oportunitate în vederea elaborării unui plan
urbanistic zonal, după caz, pentru unitățile administrativ-teritoriale membre care nu au structuri de
specialitate aferente;
i)activități de elaborare, monitorizare sau evaluare de strategii și alte documente strategice similare în
vederea promovării dezvoltării locale;
j)activități de inițiere și realizare de investiții în contextul Strategiei de dezvoltare teritorială a
României, Programului național de reforme și reziliență sau altor strategii ori programe de finanțare
naționale sau internaționale;
k)prestarea de servicii de asistență socială;
l)activități privind registrul agricol;
m)activități de stare civilă;
Pagina 42
26.02.2025
n)activități care să faciliteze integrarea digitală a serviciilor publice;
n 1 )activități privind administrarea bunurilor proprietate publică și privată a unităților administrativteritoriale membre ale consorțiului administrativ, cu respectarea prevederilor art. 91 4 ;
n 2 )activități de cadastru;
o)alte activități.
(2 1 )Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata
consorțiul administrativ să angajeze și să implementeze, pe seama și în numele lor, unele investiții
care se circumscriu scopului și obiectivelor consorțiului administrativ, în condițiile legii.
(2 2 )Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata
consorțiul administrativ să deruleze, pe seama și în numele lor, unele proceduri de achiziții publice,
care se circumscriu scopului consorțiului administrativ, în condițiile legii.
(3)În statutul consorțiului administrativ, pe lângă obiectivele consorțiului administrativ, se
precizează în mod expres:
a)atribuțiile prevăzute la alin. (2) care se exercită în cadrul consorțiului;
b)pentru fiecare din atribuțiile prevăzute la lit. a) care sunt unitățile administrativ-teritoriale
beneficiare sau prestatoare, după caz;
c)categoriile de resurse umane alocate pentru exercitarea fiecăreia dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)
de către unitatea administrativ-teritorială prestatoare;
d)modul de repartizare între unitățile administrativ-teritoriale membre a eventualelor taxe sau tarife
colectate de către unitatea administrativ-teritorială prestatoare;
e)modalitatea de repartizare a costului cu resursele umane utilizate în cadrul consorțiului de către
unitatea administrativ-teritorială prestatoare.
f)cuantumul contribuțiilor din bugetele unităților administrativ-teritoriale membre în consorțiul
administrativ, în condițiile art. 90 alin. (1);
g)categoriile de atribuții prevăzute la alin. (2) care se asigură de către consorțiu pentru unele sau
toate unitățile administrativ-teritoriale, membre ale consorțiului administrativ.
(4)În aplicarea prevederilor alin. (3) lit. c), unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia de
sprijin din partea personalului din unitățile administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat
în condițiile alin. (7), doar pentru funcțiile publice vacante sau temporar vacante pentru o
Pagina 43
26.02.2025
perioadă de cel puțin 3 luni calendaristice, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiții:
a)funcțiile publice nu au putut fi ocupate prin una dintre modalitățile de ocupare prevăzute la art. 466
alin. (2), respectiv art. 615;
b)nu a putut fi dispusă delegarea atribuțiilor aferente acestora în condițiile art. 438.
(5)Prin excepție de la prevederile alin. (4), unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia de sprijin
din partea personalului din unitățile administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile
alin. (7), și în cazul în care volumul de activitate determină un grad de încărcare a personalului
acestora de peste 100%, cu excepția posturilor unice și cu încadrarea în cheltuielile de personal
aprobate.
(6)Unitățile administrativ-teritoriale membre ale unui consorțiu administrativ au obligația organizării
concursurilor de recrutare sau promovare pentru funcțiile publice prevăzute la alin. (4) lit. a), în
termen de maximum 2 ani de la emiterea actului administrativ prevăzut la alin. (7), în condițiile legii.
(7)În aplicarea prevederilor alin. (3) lit. c), prin act administrativ comun al autorităților executive,
unitatea administrativ-teritorială prestatoare și unitatea administrativ-teritorială beneficiară, membre
ale unui consorțiu administrativ, nominalizează, cu acordul persoanelor în cauză, pentru o perioadă
de maximum 2 ani, în funcție de natura activității, funcționari publici sau personal contractual care să
îndeplinească activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2).
(8)Fișa postului pentru personalul nominalizat în condițiile alin. (7) se completează cu atribuțiile
privind activitățile desfășurate în cadrul consorțiului și devine anexă la actul administrativ comun de
nominalizare.
(9)Prin derogare de la prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și
completările ulterioare, personalul unității administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în
condițiile alin. (7), poate îndeplini activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor
prevăzute la alin. (2), pentru unitatea administrativ-teritorială beneficiară.
(10)Personalul unității administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7), care
îndeplinește activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), pentru
unitatea administrativ-teritorială beneficiară, are obligația să respecte prevederile art. 79 din Legea
nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(11)Fiecare unitate administrativ-teritorială beneficiară acordă personalului din unitatea
administrativ-teritorială prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7), care realizează activități în
Pagina 44
26.02.2025
cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), cu respectarea legislației în
vigoare referitoare la programul de lucru, o indemnizație lunară în valoare de 20% din salariul de
bază de care beneficiază persoana nominalizată, stabilit potrivit legii.
(12)Indemnizația prevăzută la alin. (11) se acordă de la data comunicării actului administrativ comun
prevăzut la alin. (7) și numai pe perioada în care persoana în cauză desfășoară activitățile prevăzute
în acordul de asociere.
(13)Indemnizația prevăzută la alin. (11) nu se ia în calcul la stabilirea limitei prevăzută la art. 11 alin.
(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu
modificările și completările ulterioare.
(14)Asocierea în condițiile prezentului articolul nu poate constitui temei pentru derogare de la
condițiile de studii și vechime necesare a fi îndeplinite de către persoanele care ar ocupa funcțiile
publice în unitatea administrativ-teritorială beneficiară.
(15)Prevederile alin. (11) nu sunt aplicabile aleșilor locali.
(16)Retragerea din consorțiu se notifică tuturor membrilor consorțiului administrativ cu minimum 90
de zile înainte de data de 31 decembrie și devine efectivă de la data de 1 ianuarie a anului
calendaristic următor celui în care s-a făcut notificarea.
(17)Pentru a stimula cooperarea unităților administrativ-teritoriale în consorții administrative,
începând cu anul 2024 se înființează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităților
administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, a cărui finanțare este asigurată de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Creditele
de angajament și creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Finanțarea se asigură pe
baza unor criterii de performanță transparente care se circumscriu obiectivelor prevăzute la art. 89
alin. (84 ).
(18)Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale
membre ale consorțiilor administrative va avea următoarele obiective:
a)funcționarea consorțiilor administrative;
b)integrarea digitală a serviciilor publice furnizate de unitățile administrativ-teritoriale, membre ale
consorțiilor administrative, în vederea furnizării de servicii publice într-un timp mai scurt pentru
cetățeni și antreprenori.
(19)Descrierea Programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativteritoriale membre ale consorțiilor administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Pagina 45
26.02.2025
ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice.
Art. 912 : Răspunderea personalului care desfășoară activități în cadrul consorțiilor
administrative
(1)Încălcarea de către personalul care desfășoară activități în cadrul consorțiilor administrative, cu
vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condițiile
legii și ale prezentului cod.
(2)În situația în care instanța judecătorească constată vinovăția funcționarului public sau personalului
contractual de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, membre ale consorțiului administrativ,
care a exercitat atribuțiile prevăzute la art. 911 alin. (3)-(5), prevederile art. 491 și 553 se aplică în
mod corespunzător.
Art. 913 : Reguli pentru eficientizarea procesului decizional la nivelul consorțiilor
administrative
(1)Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a consorțiului
administrativ de către primari, în condițiile art. 132. Încetarea mandatului de primar atrage încetarea
calității de reprezentare în adunarea generală a consorțiului administrativ.
(2)Atribuțiile adunării generale sunt stabilite prin statutul consorțiului administrativ.
(3)Adunarea generală se întrunește cel puțin o dată pe an, la convocarea consiliului director sau ori
de câte ori acest lucru este necesar, și adoptă hotărâri în conformitate cu statutul consorțiului.
(4)În situația în care membrii consiliului director nu sunt desemnați sau dacă consiliul director nu
este constituit, adunarea generală va fi convocată de către oricare dintre primarii unităților
administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ.
(5)Pentru participarea la ședințele adunării generale ale consorțiului administrativ, membrii adunării
generale au dreptul la o indemnizație de maximum 10% din indemnizația președintelui consiliului
director, suportată din bugetul consorțiului administrativ. Nivelul indemnizației se stabilește prin
hotărârea adunării generale a consorțiului.
(6)Adunarea generală adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților
administrativ-teritoriale membre. În cazul în care doar unele dintre unitățile administrativ-teritoriale
membre au mandatat consorțiul administrativ în condițiile art. 91 1 alin. (21 ), hotărârile adunării
generale date în exercitarea mandatului se aplică în mod obligatoriu numai acestora.
Pagina 46
26.02.2025
(7)Modalitatea de adoptare a hotărârilor, cvorumul necesar, modalitatea de întrunire, precum și
eventualele majorități diferențiate în funcție de obiectul hotărârilor se stabilesc prin statutul
consorțiului administrativ.
(8)Abținerile se numără la voturile împotrivă.
(9)Hotărârile adunării generale sunt comunicate consiliilor locale ale unităților administrativteritoriale care formează consorțiul în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.
(10)Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a consorțiului administrativ,
mandatează reprezentantul unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a consorțiului să
susțină poziții sau să exprime puncte de vedere, să formuleze propuneri sau amendamente la ordinea
de zi a ședințelor adunării generale sau la proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi.
(11)Prin excepție de la dispozițiile art. 91 alin. (6), consiliul director este format din președintele
adunării generale a consorțiului administrativ și încă cel puțin doi membri numiți de adunarea
generală. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr mai mare de membri, cu condiția ca
numărul total de membri în consiliul director, inclusiv președintele, să fie impar.
(12)Componența consiliului director va asigura cât mai bine reprezentativitatea în cadrul acestui
organ a tuturor membrilor asociației, utilizând principiul reprezentării prin rotație.
(13)Consiliul director îndeplinește următoarele atribuții:
a)organizează, asigură și pune în executare hotărârile adunării generale cu privire la punerea în
aplicare a obiectivelor consorțiului;
b)răspunde de modul de gestionare a activităților și serviciilor publice prevăzute la art. 91 1 alin. (2),
(2 1 ) și (22 ) furnizate de către consorțiul administrativ;
c)răspunde de gestiunea, patrimoniul și execuția, în condițiile legii, a bugetului de venituri și
cheltuieli al consorțiului administrativ, situațiilor financiare anuale și proiectului programelor
consorțiului administrativ;
d)alte atribuții prevăzute de lege sau de statut.
(14)Membrii consiliului director au dreptul la o indemnizație de maximum 30% din indemnizația de
ales local a președintelui consiliului director, suportată din bugetul consorțiului administrativ.
Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a consorțiului.
(15)Membrilor consiliului director nu li se acordă indemnizația prevăzută la alin. (14) pentru
participarea la ședințele adunării generale.
(16)Mandatul președintelui adunării generale este de un an. Președintele adunării generale poate
îndeplini maximum două mandate consecutive.
Pagina 47
26.02.2025
(17)Consorțiul administrativ are un cenzor ales și revocat de către adunarea generală a consorțiului
administrativ, pe criterii de profesionalism, integritate și independență față de membrii consorțiului
administrativ, care poate fi retribuit conform hotărârii adunării generale a consorțiului administrativ.
Membrii consiliului director nu pot avea calitatea de cenzor.
Art. 914 : Unele reguli specifice pentru investițiile realizate în cadrul consorțiilor
administrative
(1)În situația prevăzută la art. 91 1 alin. (21 ), unitățile administrativ-teritoriale asigură resursele
necesare pentru realizarea respectivelor investiții, în limita alocării existente în bugetul local al
fiecărei unități administrativ-teritoriale membre a consorțiului administrativ sau acordând drept de
folosință gratuită asupra unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativteritoriale membre.
(2)Modul de calcul și cuantumul sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (1) se aprobă prin
hotărârea adunării generale a consorțiului administrativ.
(3)Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze consorțiul administrativ să realizeze
investiții în condițiile art. 911 alin. (21 ) se pot retrage din investiție înainte de data finalizării
proiectelor sau contractelor încheiate de aceasta în numele și pe seama lor, notificând adunarea
generală cu privire la intenția de retragere din investiție, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte
de adoptarea hotărârilor consiliilor locale prin care aprobă retragerea din consorțiul administrativ și
numai după plata despăgubirilor prevăzute în respectivele proiecte sau contracte sau, după caz, în
condițiile stabilite în statutul consorțiului.
(4)Bunurile rezultate în urma unor investiții realizate în cadrul consorțiului administrativ aparțin
proprietății publice sau private, după caz, a unităților administrativ-teritoriale membre ale
consorțiului și se înregistrează în inventarul acestora, în condițiile art. 289, respectiv art. 357.
(5)Bunurile prevăzute la alin. (4) care răspund unui interes public aparțin proprietății publice
a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ, după cum
urmează:
a)bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, pe care o și
deservesc, aparțin domeniului public al acesteia;
b)pentru bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, care deservesc
alte unități administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ, apartenența acestora se
stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției;
c)pentru bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, care deservesc
Pagina 48
26.02.2025
și alte unități administrativ-teritoriale membre ale consorțiului, apartenența acestora se stabilește de
către adunarea generală a consorțiului înainte de demararea investiției;
d)pentru bunurile situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale și/sau care deservesc mai
multe unități administrativ-teritoriale, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a
consorțiului înainte de demararea investiției.
(6)Bunurile prevăzute la alin. (4), care nu răspund unui interes public, aparțin proprietății private a
unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ sau, după caz, proprietății
consorțiului. Apartenența acestor bunuri se decide prin statut sau prin hotărârea adunării generale,
după caz.
(7)În statutele consorțiilor administrative se reglementează în mod expres situațiile prevăzute la alin.
(5) lit. b)-d) și alin. (6).
(8)În vederea îndeplinirii scopului și desfășurării activității, consorțiile administrative pot dobândi în
proprietate bunuri, cu excepția bunurilor care, prin natura sau destinația lor, sunt bunuri proprietate
publică, precum și a bunurilor care, potrivit statutului sau hotărârii adunării generale, aparțin
proprietății private a unităților administrativ-teritoriale componente ale consorțiilor administrative.
(9)Prin excepție de la prevederile art. 312 alin. (1) și art. 333 alin. (1), bunurile proprietate publică
sau privată a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ pot fi
concesionate sau închiriate prin atribuire directă consorțiilor administrative pentru realizarea
activităților care se circumscriu scopului consorțiului administrativ.
(10)Pentru implementarea corespunzătoare a investițiilor, consorțiile administrative pot angaja
personal contractual specializat propriu în cadrul aparatului tehnic prevăzut la art. 91 alin. (7), în
situația în care unitățile administrativ-teritoriale, membre ale consorțiului, nu dispun de personal
specializat care să fie alocat consorțiului în condițiile art. 91 1 alin. (3)-(5).
(11)Consorțiile administrative pot fi eligibile în calitate de solicitant sau partener în cadrul
programelor de finanțare, indiferent de tipul sau sursa acestora, atunci când oricare dintre unitățile
administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ se numără printre categoriile de
solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare.
(12)În cazul proiectelor cu finanțare europeană se aplică prevederile legislației naționale și europene
privind gestionarea fondurilor europene, precum și documentele procedurale specifice implementării
programelor operaționale prin care se asigură finanțarea tipurilor de intervenții vizate.
(13)Pentru situația prevăzută la alin. (11) este necesar mandatul unității administrativ-teritoriale
membre a consorțiului care se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor
Pagina 49
26.02.2025
programe de finanțare, exprimat prin hotărârea autorității deliberative.
Art. 915 : Unele reguli specifice pentru derularea achizițiilor publice realizate în cadrul
consorțiilor administrative
(1)În aplicarea art. 91 1 alin. (22 ), prin derogare de la prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, prin hotărâri ale
autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale, membre în cadrul consorțiului
administrativ, pot mandata consorțiul să deruleze, în calitate de autoritate contractantă, proceduri de
achiziții publice pentru realizarea unor obiective de interes local, inclusiv achiziții comune pentru
furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul consorțiului administrativ.
(2)Prevederile art. 91 4 alin. (4)-(8) și alin. (10) se aplică în mod corespunzător.
Art. 916 : Unele reguli specifice pentru finanțarea consorțiilor administrative
(1)Cuantumul contribuției prevăzute la art. 90 alin. (1) se stabilește, pe baza unor criterii precum
suprafața sau numărul utilizatorilor/beneficiarilor, de către adunarea generală a asociației, prin
hotărâre.
(2)Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre în cadrul consorțiului
administrativ pot stabili, în condițiile legii, taxe locale speciale în vederea finanțării unor servicii
publice locale furnizate de consorțiul administrativ.
(3)Sumele încasate în bugetele locale, potrivit alin. (2), se alocă consorțiilor administrative sub formă
de contribuții, în condițiile alin. (1).
(4)Consorțiile administrative pot percepe, în condițiile legii, tarife în vederea finanțării serviciilor
publice furnizate prin intermediul acestora.
Art. 92: Participarea cu capital sau cu bunuri
(1)Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital sau cu
bunuri, după caz, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, la
înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate
publică de interes local sau județean, în condițiile legii.
(2)În accepțiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau
de utilitate publică în unitățile administrativ-teritoriale se includ:
a)instituții publice de interes local sau județean;
Pagina 50
26.02.2025
b)societăți și regii autonome înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în
continuare societăți și regii autonome de interes local sau județean;
c)asociații de dezvoltare intercomunitară;
d)furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condițiile
prevăzute de lege;
e)asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii;
f)operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene;
g)operatori regionali, constituiți în condițiile legii.
Art. 93: Controlul administrativ și financiar
(1)Controlul administrativ și financiar al activității autorităților administrației publice locale se
exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
(2)Autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de control/audit asupra activității administrației
publice locale au obligația să asigure îndrumare, din oficiu sau la cererea autorităților administrației
publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de competență.
(3)Autoritățile administrației publice centrale cu atribuții de control, constatare și sancționare a
contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, să
elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și/sau să aloce pe pagina de internet
secțiuni special dedicate informării publice.
Art. 94: Folosirea limbii minorităților naționale
(1)În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități
naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ,
autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și
serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității
naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor
internaționale la care România este parte.
(2)Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea
folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând
minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
TITLUL IV:Unitățile administrativ-teritoriale în România
Art. 95: Tipurile de unități administrativ-teritoriale
Pagina 51
26.02.2025
(1)Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale
care sunt comunele, orașele și județele.
(2)Comunele și orașele sunt unități administrativ-teritoriale de bază.
(3)Unele orașe sunt declarate municipii în condițiile legii.
(4)Orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește
înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după
consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum
local, în condițiile legii.
Art. 96: Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale
(1)Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică
deplină și patrimoniu propriu.
(2)Unitățile administrativ-teritoriale, precum și subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt subiecte
juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile
teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
(3)Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din
contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea
sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(4)Unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, persoane fizice
sau persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de comunicare oficială.
(5)Adresa oficială de poștă electronică a fiecărei unități administrativ-teritoriale se stabilește conform
prevederilor legale în vigoare.
Art. 97: Capitala României
Capitala României este Municipiul București.
Art. 98: Comuna
(1)Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile
economice, social-culturale, geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură
dezvoltarea economică, social-culturală și gospodărească a localităților rurale.
(2)Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au
personalitate juridică.
Pagina 52
26.02.2025
(3)Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice comunale este sat-reședință de
comună.
Art. 99: Orașul
(1)Orașul este unitatea administrativ-teritorială de bază declarată ca atare prin lege, pe baza
îndeplinirii criteriilor prevăzute de legislația privind amenajarea teritoriului național. Orașul este
alcătuit din zone rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu multiple dotări edilitare cu funcții
administrative, industriale, comerciale, politice, sociale și culturale destinate deservirii unei populații
dintr-o zonă geografică mai întinsă decât limitele administrative ale acestuia, de regulă situate
împrejur.
(2)Orașele sunt unități administrativ-teritoriale constituite din cel puțin o localitate urbană și pot avea
în componența lor și localități rurale, ultimele denumite sate aparținătoare.
(3)Satelor aparținătoare li se aplică reglementările legale în vigoare specifice localităților rurale.
Art. 100: Municipiul
(1)Municipiul este unitatea administrativ-teritorială declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii
criteriilor prevăzute de lege. Municipiul este alcătuit din zone rezidențiale, zone industriale și de
afaceri, cu multiple dotări edilitare cu funcții administrative, industriale, economice, politice, sociale,
culturale și științifice destinate deservirii unei populații dintr-o zonă geografică mai întinsă decât
limitele administrative ale acestuia, de regulă situate într-un areal mai mare decât al orașului.
(2)În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale ale căror delimitare și organizare se
fac potrivit legii.
(3)Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, denumite sectoare.
(4)Organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale de la nivelul subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, altele decât cele prevăzute la alin. (3), se realizează cu respectarea
prevederilor capitolului V din titlul V al prezentei părți care se aplică în mod corespunzător.
Art. 101: Județul
Județul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, orașe și, după caz, municipii în
funcție de condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale
populației, declarată ca atare prin lege.
Art. 102: Limitele teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale
(1)Prin legea de înființare, reînființare sau reorganizare a unităților administrativ-teritoriale se
Pagina 53
26.02.2025
stabilesc limitele teritoriale ale acestora.
(2)Materializarea limitelor unităților administrativ-teritoriale stabilite potrivit legii se efectuează de
către Comisia de delimitare numită prin ordin al prefectului, constituită în condițiile legii cadastrului
și publicității imobiliare. Comisia are atribuții legale cu privire la identificarea, marcarea,
actualizarea sau rectificarea limitelor dintre unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu privire la
punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești prin care se dispune cu privire la limitele dintre
unitățile administrativ-teritoriale.
(3)Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin instituțiile sale subordonate,
gestionează din punct de vedere tehnic reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativteritoriale determinate prin măsurători și are obligația ca, ulterior transmiterii de către comisia
prevăzută la alin. (2) a acestor limite, să le introducă în sistemul integrat de cadastru și carte funciară
și să le afișeze pe geoportalul INSPIRE al României pentru a fi utilizate în activitatea autorităților și
instituțiilor publice centrale și locale.
(4)Până la aprobarea delimitării unităților administrativ-teritoriale prin lege, orice neînțelegeri
referitoare la limitele administrativ-teritoriale se soluționează de către instanțele de judecată.
(5)În situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) nu sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (4).
Art. 103: Lista unităților administrativ-teritoriale
Unitățile administrativ-teritoriale, denumirea și componența lor, municipiile reședință de județ,
precum și satele reședință de comună sunt cele stabilite prin legea privind organizarea administrativă
a teritoriului României.
Art. 104: Statutul unității administrativ-teritoriale
(1)Consiliul local, respectiv consiliul județean, aprobă statutul unității administrativ-teritoriale
prin hotărâre care se poate modifica și completa, în funcție de modificările apărute la nivelul
elementelor specifice ale acestora. Acesta cuprinde date și elemente specifice prin care unitatea
administrativ-teritorială se distinge în raport cu alte unități similare, precum și prevederi
privitoare la:
a)reședința și însemnele specifice ale unității administrativ-teritoriale și modalitățile de utilizare a
acestora, conform prevederilor legale;
b)autoritățile administrației publice locale, sediul acestora, date privind constituirea și organizarea
autorităților administrației publice locale;
c)întinderea și delimitarea teritorială a unității administrativ-teritoriale, localitățile componente,
Pagina 54
26.02.2025
amplasarea acestora, prezentarea grafică și descriptivă, distanța dintre localitățile componente, rangul
unității administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislației privind amenajarea
teritoriului național;
d)date privind înființarea unității administrativ-teritoriale, prima atestare documentară, evoluția
istorică;
e)criteriile potrivit cărora se poate conferi și retrage persoanelor fizice române sau străine calitatea de
cetățean de onoare pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f)componența și structura populației unității administrativ-teritoriale, defalcate inclusiv pe localități
componente; aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în
vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba sa
maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile publice deconcentrate;
g)căile de comunicație existente și categoria acestora;
h)date privitoare la principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii, sănătății,
asistenței sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea;
i)principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și
terțiar, precum și din agricultură;
j)serviciile publice existente;
k)informații privind bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale;
l)informații relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele și
organizațiile nonguvernamentale care își desfășoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială;
m)modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat
române sau străine;
n)procedura privind atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi, piețe și de obiective de interes
public local;
o)modalități de consultare a populației unității administrativ-teritoriale pentru probleme de interes
local sau județean, după caz;
p)procedura privind acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei, orașului, municipiului
sau județului ori cea privind acordarea titlului de cetățean de onoare.
(2)Statutul unității administrativ-teritoriale cuprinde, în mod obligatoriu, elementele locale de
identitate de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții pe baza cărora se pot dezvolta
programe, proiecte sau activități, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local.
TITLUL V:Autoritățile administrației publice locale
Pagina 55
26.02.2025
CAPITOLUL I:Dispoziții generale
Art. 105: Autorități ale administrației publice locale
(1)Autonomia locală se exercită de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul
comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
(2)În condițiile legii, se pot constitui autorități ale administrației publice locale și la nivelul
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Art. 106: Autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii
(1)Autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca
autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
(2)Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
(3)Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă
treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Art. 107: Autoritățile administrației publice din județe
(1)Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale pentru coordonarea activității
consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean. Consiliul județean este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
(2)Consiliul județean este condus de un președinte al consiliului județean care reprezintă
autoritatea executivă la nivelul județului.
Art. 108: Administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale
Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc, în condițiile prevăzute în partea a V-a a prezentului
cod, ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, local sau județean, după caz, să fie:
a)date în administrarea instituțiilor publice și regiilor autonome din subordinea unității
administrativ-teritoriale care le are în proprietate;
b)concesionate;
c)închiriate;
d)date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică;
e)valorificate prin alte modalități prevăzute de lege.
Pagina 56
26.02.2025
Art. 109: Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale
(1)Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de
către președintele consiliului județean.
(2)Primarul sau președintele consiliului județean stă în judecată în calitate de reprezentant legal al
unității administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acesteia, și
nu în nume personal.
(3)Atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al
președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către
un avocat angajat în condițiile legii.
(3 1 )
Prin excepție de la alin. (3), în situația în care unitatea administrativ-teritorială face parte dintr-un
consorțiu administrativ, atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului
de către consilierul juridic din aparatul de specialitate al altei unități administrativ-teritoriale
membră a consorțiului administrativ, în baza statutului prevăzut la art. 911 .
(4)Cheltuielile de judecată sau, după caz, despăgubirile stabilite pe baza hotărârilor judecătorești
definitive se suportă/se fac venit de la/la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
Cheltuielile de judecată cuprind toate sumele cheltuite din bugetul local.
CAPITOLUL II:Competențele autorităților administrației publice locale
Art. 110: Tipurile de competențe
(1)Autoritățile administrației publice locale exercită competențe exclusive, competențe partajate și
competențe delegate, potrivit legii.
(2)Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în cadrul
actelor normative, precizează pentru fiecare competență ce urmează a fi descentralizată tipul
acesteia, potrivit alin. (1).
CAPITOLUL III:Consiliul local
SECȚIUNEA 1:Constituirea consiliului local
Art. 111: Structura consiliului local
Consiliul local se compune din consilieri locali aleși în condițiile stabilite de legea pentru
Pagina 57
26.02.2025
alegerea autorităților administrației publice locale.
Art. 112: Numărul de consilieri locali
(1)Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în
funcție de numărul locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului, conform
populației raportate, în funcție de domiciliu, de Institutul Național de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în care se organizează alegerile, după cum urmează:
Nr. Numărul locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului Numărul
crt. consilierilor
locali
0 1 2
1. până la 1.500, inclusiv 9
2. între 1.501 și 3.000, inclusiv 11
3. între 3.001 și 5.000, inclusiv 13
4. între 5.001 și 10.000, inclusiv 15
5. între 10.001 și 20.000, inclusiv 17
6. între 20.001 și 50.000, inclusiv 19
7. între 50.001 și 100.000, inclusiv 21
8. între 100.001 și 200.000, inclusiv 23
9. între 200.001 și 400.000, inclusiv 27
10. peste 400.000 cu excepția municipiului București 31
(2)Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri generali.
(3)Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București se stabilește în
funcție de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
Art. 113: Constituirea consiliului local
(1)Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor
autorităților administrației publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele
Pagina 58
26.02.2025
consilierilor locali declarați aleși sunt validate în condițiile prevăzute la art. 114.
(2)După validarea mandatelor de consilier local este organizată o ședință privind ceremonia de
constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul.
Art. 114: Validarea mandatelor de consilier local
(1)Mandatele consilierilor locali declarați aleși sunt validate în cel mult 25 de zile de la data
desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale de judecătoria în a cărei
rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură
necontencioasă, prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de
regularizare a cererii.
(2)Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunțării încheierii, consilierul
local declarat ales îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a)are domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care a fost ales, dovedit prin actul
de identitate în copie;
b)nu și-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
c)nu și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales, urmare a
demisiei sau urmare a excluderii prin hotărârea definitivă a forului competent al partidului politic
ori prin hotărâre definitivă a unei instanței judecătorești, fapt dovedit prin confirmările prevăzute
la art. 121 alin. (1) sau prin hotărâre definitivă a instanței judecătorești, după caz;
d)mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor
electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanțarea activității partidelor politice și a
campaniilor electorale, fapt dovedit prin depunerea raportului, în condițiile legii;
e)nu a renunțat la mandat, în condițiile art. 115;
f)nu a fost ales prin fraudă electorală constatată în condițiile legii privind alegerea autorităților
administrației publice locale, dovedită prin documentele privind rezultatele alegerilor înaintate
de către biroul electoral de circumscripție judecătoriei în a cărei rază teritorială se află
circumscripția electorală pentru care au fost desfășurate alegeri.
(3)Consilierii locali declarați aleși au obligația transmiterii către secretarul general al unității/
subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor
prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) în cel mult 15 zile de la data desfășurării alegerilor, pentru care li
se eliberează o confirmare de primire. Termenul de 15 zile este termen de decădere, caz în care
secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei
documentele care i-au fost puse la dispoziție înăuntrul acestui termen, precum și o adresă prin
Pagina 59
26.02.2025
care propune validarea consilierilor care au depus documentele prevăzute la alin. (2) sau, după
caz, invalidarea consilierilor care nu au depus aceste documente.
(4)Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale are obligația de a transmite
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc
alegeri documentele doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) în
termen de 2 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor
consilierilor locali declarați aleși.
(5)Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea mandatelor consilierilor
locali cuprinde numele consilierilor locali ale căror mandate au fost validate și se comunică de
îndată prefectului și secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În
prima zi lucrătoare ulterioară comunicării încheierii, secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale informează consilierii locali declarați aleși cu privire la validarea
mandatelor lor, supleanții acestora cu privire la invalidarea mandatelor consilierilor locali
declarați aleși și partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Încheierea judecătoriei prin care sunt invalidate mandatele este comunicată și respectivilor
consilieri locali declarați aleși.
(6)În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesați pot formula apel împotriva încheierii
judecătoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluționează de tribunalul în a
cărui circumscripție se află judecătoria care a pronunțat încheierea în termen de 5 zile de la
depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a
cererii, hotă
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.