Document

Strategia de Dezvoltare Locala 2016-2020

Tip
Document
Emitent
Comuna Feleacu, jud. Cluj
Pagini
332 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de Dezvoltare Locala 2016-2020”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/files/Strategie_Feleacu_2016-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/124582-strategia-de-dezvoltare-locala-2016-2020, 18.11.2026)

Fișier creat
19.10.2016
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 CUPRINS CAPITOLUL 1 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ................................................3 1.1. Istoric ..................................................................................................................................... 3 1.2. Concept .................................................................................................................................. 4 1.3. Agenda Locală 21 .................................................................................................................. 6 1.4. Documente cu caracter strategic realizate la niveluri ierarhice superioare ........................... 7 1.4.1. Contextul național........................................................................................................... 7 1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest ......................................................................................... 8 1.4.3. Contextul județului Cluj .................................................................................................. 8 1.4.4. Programe 2014-2020 ...................................................................................................... 9 1.5. Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare ................................................ 16 1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală ................................................................................. 19 1.7. Metodologia de elaborare a strategiei .................................................................................. 20 CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI FELEACU ...............................25 2.1. Istoric și așezare geografică ................................................................................................. 25 2.1.1. Istoric ............................................................................................................................ 25 2.1.2. Așezarea geografică...................................................................................................... 25 2.2 Clima .................................................................................................................................... 29 2.3. Resurse primare și secundare .............................................................................................. 30 2.3.1. Resurse hidrografice ..................................................................................................... 30 2.3.2. Flora și fauna................................................................................................................ 32 2.3.3. Solul .............................................................................................................................. 33 2.4. Organizarea spațială ............................................................................................................ 33 2.4.1. Încadrare în teritoriu și așezarea geografică ............................................................... 33 2.4.2. Infrastructura de transport ........................................................................................... 34 2.4.3. Locuințe......................................................................................................................... 35 2.4.4. Serviciile comunitare de interes public......................................................................... 35 2.5. Analiza problemelor de mediu ............................................................................................ 36 2.6. Economia locală .................................................................................................................. 37 2.6.1. Forța de muncă și șomajul............................................................................................ 38 2.6.2. Industrie ........................................................................................................................ 38 2.6.3. Agricultura .................................................................................................................... 39 2.6.4. Comerț și servicii .......................................................................................................... 43 2.6.5. Turism ........................................................................................................................... 44 2.6.6. Dezvoltarea edilitară .................................................................................................... 54 2.7. Capitalul social .................................................................................................................... 55 2.7.1 Populația ........................................................................................................................ 55 2.7.2 Starea de sănătate .......................................................................................................... 58 2.7.3 Educația formală și informală ....................................................................................... 59 2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă ............................................................................... 63 2.7.5 Asistența socială ............................................................................................................ 64 2.7.6 Capacitatea administrativă ............................................................................................ 65 CAPITOLUL 3 – PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU ..........................67 CAPITOLUL 4 – ANALIZA SWOT A COMUNEI FELEACU ...................................................75 4.1. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Infrastructură .................................................... 76 1

Pagina 2

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 4.2. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Mediu ............................................................... 77 4.3. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Economie ......................................................... 79 4.4. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Social................................................................ 83 4.5. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală ........................... 85 4.6. Analiza SWOT integrată a comunei Feleacu ...................................................................... 87 CAPITOLUL 5 – VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI FELEACU ..................92 CAPITOLUL 6 – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI FELEACU PENTRU PERIOADA 2014-2020 ............................................................................................93 6.1. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură .......................................... 94 6.1.1. Direcția de dezvoltare Infrastructura rutieră și de transport....................................... 94 6.1.2. Direcția de dezvoltare Infrastructura energetică ......................................................... 95 6.1.3. Direcția de dezvoltare Infrastructura de gaz ................................................................ 95 6.1.4. Direcția de dezvoltare urbană ...................................................................................... 95 6.2. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Mediu ..................................................... 96 6.2.1. Direcția de dezvoltare Infrastructura de apă și canalizare .......................................... 96 6.2.2. Direcția de dezvoltare Protecția mediului .................................................................... 97 6.2.3. Direcția de dezvoltare Managementul deșeurilor ........................................................ 97 6.3. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Economie ............................................... 98 6.3.1. Direcția de dezvoltare Turism ...................................................................................... 98 6.3.2. Direcția de dezvoltare Agricultură ............................................................................. 100 6.3.3. Direcția de dezvoltare Mediul de afaceri ................................................................... 101 6.3.4. Direcția de dezvoltare Forța de muncă ...................................................................... 102 6.4. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Social .................................................... 103 6.4.1. Direcția de dezvoltare Educație și formare ................................................................ 103 6.4.2. Direcția de dezvoltare Sănătate .................................................................................. 105 6.4.3. Direcția de dezvoltare Protecție socială..................................................................... 106 6.4.4. Direcția de dezvoltare Cultura și cultele .................................................................... 107 6.4.5. Direcția de dezvoltare Sport și agrement ................................................................... 108 6.5. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală ............... 109 6.5.1. Direcția de dezvoltare Administrația publică locală .................................................. 109 6.5.2. Direcția de dezvoltare Ordine publică și protecție civilă ........................................... 111 CAPITOLUL 7 – PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE...................................................................113 CAPITOLUL 8 – STRUCTURI INSTITUȚIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE .......................................................................................................................141 CAPITOLUL 9 – PORTOFOLIUL DE PROIECTE ....................................................................150 Domeniu strategic – Infrastructura ........................................................................................... 153 Domeniul strategic – Mediu ..................................................................................................... 167 Domeniul strategic – Economie ............................................................................................... 177 Domeniul strategic – Social ...................................................................................................... 195 Domeniul strategic – Administrație Publică Locală ................................................................. 221 CAPITOLUL 10 – SURSE EUROPENE DE FINANȚARE PENTRU PERIOADA 2014-2020................................................................................................................................231 ANEXA 1 PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU - RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR COMUNEI......................267 ANEXA 2 PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU - RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE MEMBRILOR REPREZENTATIVI AI COMUNITĂȚII LOCALE- ....................................................................................................291 2

Pagina 3

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 CAPITOLUL 1 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 1.1. Istoric Fondatorul Institutului Internațional pentru Mediu și Dezvoltare – IIED (International Institute for Environment and Development – cu sediul la Londra - Marea Britanie) Barbara Word a creat și introdus termenul de dezvoltare durabilă în 1971. Prima întâlnire a comunității internaționale a fost în 1972 la Conferința de la Stockholm privind mediul uman (Stockholm Conference on Human Environment), pentru a dezbate problema mediului global și a necesităților de dezvoltare. În urma conferinței au rezultat: “Declarația de la Stockholm”, ce conține 26 de principii și “Planul de Acțiune pentru Mediul Uman”, cu cele trei componente: (i) programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch), (ii) activitățile pentru managementul mediului și (iii) măsurile de sprijin. La Stockholm s-a stabilit că pentru a realiza un management mai rațional al resurselor, care să conducă astfel la îmbunătățirea mediului, statele trebuie să adopte o abordare integrată și coordonată a planurilor lor de dezvoltare, pentru a se asigura cădezvoltarea lor este compatibilă cu necesitatea de a proteja și îmbunătăți mediul în beneficiul propriei populații. Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat dupa 11 ani de la Conferința de la Stockholm, respectiv în 1983, când Națiunile Unite au înființat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland. În anul 1987, Comisia Brundtland, abordând temele: interdependența omului cu mediul înconjurător; nevoia pentru o viziune globală și pentru principii comune; legăturile dintre dezvoltarea economică, socială și protecția mediului, a creat un document intitulat „Viitorul nostru comun”, unde se precizează: „Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele, se alege direcția de investiție, se orientează tehnologiile de dezvoltare și în care instituțiile au acțiuni convergente, sporind un viitor potențial pentru nevoile și dorințele umane”. În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfășurat Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, la care au participat reprezentanți ai 170 de state (dintre care 115 șefi de stat) printre care și România. Cu această ocazie, pe plan internațional, a fost recunoscută oficial 3

Pagina 4

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 necesitateade a integra dezvoltarea economică și protecția mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă și s-a afirmat importanța, în continuă creștere, a dreptului internațional al mediului, ca mecanism de codificare și promovare a dezvoltării durabile. În urma conferinței au rezultat Declarația de la Rio, care conține 27 de principii și Agenda 21, care constituie un plan strategic acțiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea. Agenda 21 are 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice, structurate în termenii: bazei de acțiune, obiectivelor de realizat, activităților care trebuie efectuate și modalităților de implementare. Cele 40 de capitole ale Agendei 21 și cele 27 de principii ale Declarației de la Rio au definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplinește necesitățile generației prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și îndeplini propriile necesități”. Prin Planul de implementare se urmărește aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile și întărirea cooperării internaționale, în baza responsabilităților comune, dar diferențiate, exprimate în Principiul 7 al Declarației de la Rio și integrarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile: dezvoltare economică, dezvoltare socială și protecția mediului la nivel local. În acest sens, eforturile sunt cu precădere axate pe: - eradicarea sărăciei; - modificarea modelelor de producție și consum; - protejarea sănătății; - protejarea și managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică și socială. Capitolul 28 al Agendei 21 conține un apel către toate comunitățile locale ca acestea săși creeze propria lor Agenda 21 (Agenda Locală 21), care preia scopurile generale ale Agendei 21 și le transpune în planuri și acțiuni concrete pentru propriile localități. Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinței de la Rio, fiecare autoritate locală are obligația de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă. 1.2. Concept Dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combină aspectele sociale, economice și naturale, fiind implicată în două probleme mari ale omenirii: capacitatea de a crea și cea de a distruge. Domeniile principale ce caracterizează dezvoltarea durabilă sunt: 4

Pagina 5

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020  domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele: veniturile familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate și eficiență  domeniul natural (menținerea unei baze naturale a vieții, prin reducerea încărcărilor cu deșeuri a ecosistemului) care are reperele: sănătatea ecosistemului, prevenirea poluării, biodiversitate și resursele naturale  domeniul social (nevoile societății) care are reperele: participare, consultare, egalitate, mobilitate socială și dezvoltarea instituțiilor. Conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare economică în cadrul căreia se urmărește ca satisfacerea cerințelor prezente, de consum, să nu compromită sau să prejudicieze pe cele ale generațiilor viitoare. Preocupările tot mai accentuate privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă sunt legate de un complex de probleme cu care se confruntă în prezent omenirea, și anume: sărăcia în mijlocul belșugului; degradarea mediului înconjurător, extinderea necontrolată a urbanizării; nesiguranța ocupării unui loc de muncă; înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiționale; inflația, șomajul, crize monetare, economice și geografice etc. Conceptul de dezvoltare durabilă exprimă procesul de lărgire a posibilităților prin care generațiile prezente și viitoare își pot manifesta pe deplin opțiunile în orice domeniu – economic, social, cultural sau politic, omul fiind așezat în centrul acțiunii destinate dezvoltării. Dezvoltarea economică durabilă presupune existența unor condiții economice, culturale și de mediu favorabile. Dacă din perspectiva istorică condițiile economice au avut un rol covârșitor în evoluția speciei umane, celelalte condiții nu mai pot fi astăzi ignorate, componenta economică reprezentând însă factorul esențial al dezvoltării. Elementul central al conceptului de dezvoltare durabilă este prezentat de interacțiunea dintre populație, progres economic și potențialul de resurse naturale, evidențiindu-se ca probleme esențiale: optimizarea raportului nevoi – resurse, obiective de atins, mijloace necesare, pe bazacompatibilității lor reciproce în timp și spațiu. Trebuie să fie conceput și realizat un asemenea mediu economic care, prin intrările și ieșirile sale, se află în compatibilitate dinamică cu mediul natural, dar și cu nevoile prezente și viitoare ale generațiilor care coexistă și se succed. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspirații umane: necesitatea continuării dezvoltării economice și sociale, dar și protecția și îmbunătățirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generațiilor prezente, cât și a celor viitoare. 5

Pagina 6

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 1.3. Agenda Locală 21 “O lume mai bună”. Agenda 21 reprezintă un document programatic care trasează liniile de dezvoltare, astfel ca fiecare generație să beneficieze de o lume, dacă nu mai bună, cel puțin la fel de bună ca a noastră. Procesul aplicării Agendei Locale 21 încurajează participarea întregii comunități (mediul de afaceri, organizații guvernamentale și neguvernamentale și participarea individuală a cetățenilor), întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung, ce recunoaște interdependența dintre factorii sociali, economici și de mediu, care afectează sănătatea și calitatea vieții. Principiile care stau la baza întocmirii strategiei de dezvoltare durabilă sunt:  progresul social, condiționat de recunoașterea și admiterea nevoilor fiecărui individ  protejarea eficientă a mediului  utilizarea rațională a rezervelor naturale  păstrarea unui nivel ridicat de creștere economică și ocupare a forței de muncă. Avantajele Agendei Locale 21 sunt:  dezvoltare descentralizată  promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locală  asigurarea cadrului pentru finanțarea proiectelor locale de infrastructură  promovarea parteneriatului public-privat  implicarea tuturor actorilor locali Instrumentele programului Agenda Locală 21 sunt: - Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă - Planul Local de Acțiune - Portofoliul de Proiecte Prioritare Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin efortul participativ al administrației publice, instituțiilor și societății civile, mediului de afaceri, într-un cuvânt comunitatea locală. Planul Local de Acțiune reprezintă planificarea reală pe termen mediu și lung în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se concretizează 6

Pagina 7

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 prin acțiuni, programe și proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor și planificarea în timp. Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe și proiecte care răspund la problemele comunității locale și care pot conține indicatorii de implementare ce urmează a fi realizați în viitorul apropiat. 1.4. Documente cu caracter strategic realizate la niveluri ierarhice superioare 1.4.1. Contextul național Planul național de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială (Cohesion Policy). Acesta urmărește dezvoltarea echilibrată a membrilor Uniunii Europene, prin diminuarea disparităților de dezvoltare între statele membre/regiunile comunitare și este susținută în acest scop de instrumentul financiar numit Fonduri Structurale. Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2014-2020 reflectă o reorientare sporită în sensul susținerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona și Göteborg, respectiv creșterea competitivității, ocuparea deplină și durabilă și protecția mediului. Pe aceleași obiective se axează și Strategia dedezvoltare a Planului Național de Dezvoltare (PND) 2014-2020. Planul Național de Dezvoltare a fost structurat pe următoarele priorități naționale de dezvoltare socio-economică: - Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; - Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; - Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; - Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale; - Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; - Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică. 7

Pagina 8

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest În ultima perioadă, în cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea în Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regională (CRP) 2014-2020, au avut loc grupuri de lucru tematice în vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea priorităților regionale pentru programarea și formularea strategiei regionale dedezvoltare pentru perioada 2014-2020. Prioritățile regionale au fost stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii naționale de dezvoltare, orientată spre atingerea obiectivului de coeziune economică și socială de către România în calitate de stat membru al UE. România va beneficia de acces la fondurile care finanțează Politica de Coeziune, Politica Agricolă și Politica Europeană de Pescuit. Prin elaborarea PDR și a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 s-a creat cadrul de planificare care stă la baza stabilirii eligibilității proiectelor ce vor fi finanțate în regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum și alte instituții, manifestă interes față de conținutul PDR, acesta constituind punctul de plecare în elaborarea altor documente deprogramare sectoriale și subsectoriale regionale: - Planul Regional de Acțiune pentru Mediu, - Planul Regional pentru Gestionarea Deșeurilor, - Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic, - Planul Regional pentru Ocuparea Forței de Muncă. Strategia de dezvoltare regională este corelată cu politicile și reglementările comunitare, precum și cu strategiile de dezvoltare la nivel național, obiectivele sale prioritare fiind orientate în principal spre domeniile de intervenție ale Instrumentelor Structurale și ale fondurilor europene care finanțează dezvoltarea rurală și pescuitul. În anul 2020 se vor reduce disparitățile de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest și celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor. 1.4.3. Contextul județului Cluj Strategia de dezvoltare durabilă a județului Cluj reprezintă un document de politici publice care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a județului. Strategia va fi un instrument pentru autoritățile locale și pentru comunitatea din județ care, acționând în 8

Pagina 9

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 parteneriat, vor stabili direcțiile prioritare și planurile de acțiune pentru concretizarea investițiilor în infrastructură,servicii sociale, educație, dezvoltare economică și mediu. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2014-2020 este reducerea disparităților de dezvoltare în cadrul județului, a regiunii Nord-Vest și a regiunii de Nord-Vest cu celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trăi al cetățenilor. Obiectivele specifice sunt următoarele: - Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători din agricultură și alte câteva sectoare industriale; - Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului turistic; - Creșterea competitivității regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane. 1.4.4. Programe 2014-2020 Programul Operațional Regional 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) este documentul strategic care implementează elemente ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și contribuie, alături de celelalte programe operaționale, la realizarea obiectivului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și al Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE. Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile și echilibrate teritorial a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții. Programul Operațional Regional va fi finanțat în perioada 2014 - 2020 din bugetul de stat și bugetele locale, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. În cadrul POR Axa prioritară 1 are ca scop creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor urbane, 9

Pagina 10

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului. Avantajul unei abordări integrate a problemelor economice, sociale și de mediu din zonele urbane degradate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relații de interdependență și care afectează atât zona urbană cât și arealele adiacente. Din acest motiv, prin Programul Operațional Regional s-a prevăzut că, în cadrul acestei axe prioritare, vor fi finanțate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de acțiune urbană”), clar delimitate spațial în cadrul orașelor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a orașului, cât și a zonei înconjurătoare. POR 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională:  Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic  Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii  Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon  Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile  Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural  Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională  Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului  Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale  Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban  Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale 10

Pagina 11

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020  Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară  Axa prioritară 12: Asistență tehnică Programul Național Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România. Investitorii au noi oportunități financiare pentru proiecte de investiții în dezvoltarea agriculturii și a zonei rurale. Fermierii, societățile private și autoritățile publice locale au la dispoziție aproximativ 8 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru investiții la standarde europene, eficiente și rentabile. PRINCIPALELE PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014‐2020 Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole; Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural. Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM- urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat; Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale. Măsurile din cadrul Programului Național Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Măsura 4 - Investiții în active fizice SubMăsura 4.1 – Investiții in exploatații agricole SubMăsura 4.1a – Investiții în exploatațiile pomicole 11

Pagina 12

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 SubMăsura 4.2 – Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole SubMăsura 4.2a - Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol SubMăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice Măsura 6 - Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor SubMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri SubMăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale SubMăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici SubMăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole Măsura 7- Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale SubMăsura 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica SubMăsura 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural Măsura 8 - Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor SubMăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite Măsura 9 - Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol SubMăsura 9a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 Dispune de o alocare totală de aproximativ 5 miliarde de euro, din care 4,326 miliarde de euro contribuție UE (FSE: 4,220 miliarde euro + YEI/ILMT: 105,9 milioane euro) ; stabilește prioritățile de intervenție ale României în domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale și al educației. Obiectivul major urmărit îl reprezintă dezvoltarea resurselor umane prin creșterea accesului la un sistem de educație și formare profesională de calitate, stimularea ocupării, cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin facilitarea accesului la servicii sociale și de sănătate; sprijină operațiuni înscrise în: - 3 obiective tematice (OT 8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă, OT 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare și OT 10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții) - 7 axe prioritare, - 13 priorități de investiții (PI: 8i, 8ii, 8iii, 8v, 8vii, 9ii, 9iv, 9v, 9vi, 10i, 10ii, 10iii, 10iv) și - 55 obiective specifice. 12

Pagina 13

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Axa Prioritară 1. Inițiativa locuri de muncă pentru tineri Prioritate de investiții 8.ii Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs Prioritate de investiții 8.ii Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri Axa Prioritară 3. Locuri de muncă pentru toți Prioritate de investiții 8.i. Acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă Prioritate de investiții 8iii. Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare Prioritate de investiții 8v. Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor Prioritate de investiții 8vii. Modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr‐o mai bună cooperare între instituții și părțile interesate relevante Axa Prioritară 4. Incluziunea socială și combaterea sărăciei Prioritate de investiții 9ii. Integrarea socio‐economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii Prioritate de investiții 9iv. Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general 13

Pagina 14

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Prioritate de investiții 9v. Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă Axa Prioritară 5. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității Prioritate de investiții 9.vi. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității Axa Prioritară 6. Educație și competențe Prioritate de investiții 8.ii. Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri Prioritate de investiții 10.ii. Îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului de educație, în special pentru grupurile defavorizate Prioritate de investiții 10.iii. Creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite Prioritate de investiții 10.iv. Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie Axa Prioritară 7. Asistență tehnică Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 Programul Operațional Competitivitate se încadrează în prevederile Regulamentului (CE) nr.1303/2013 privind dispozițiile comune și Regulamentele specifice ale Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) 2014‐2020, adoptate în decembrie 2013. Sunt avute în vedere și Recomandările specifice de țară 2013 (CSR), adoptate de Consiliu și, de asemenea, Documentul de poziție (CPP) pentru utilizarea FESI 2014‐2020 în România al 14

Pagina 15

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 serviciilor Comisiei Europene. Programul se bazează pe Acordul de parteneriat, în timp ce analiza de nevoi și provocări, precum și abordarea strategică sunt corelate cu documentele strategice relevante la nivel național. Astfel, POC este elaborat pentru a răspunde recomandărilor în ceea ce privește aplicarea măsurilor structurale pentru promovarea creșterii economice și a competitivității, având în vedere că România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește competitivitatea economică, având o productivitate scăzută în industrie și servicii. Provocări majore includ infrastructura subdezvoltată de transport și TIC, un mediu de afaceri fragil și sprijin redus pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI). 2.A.1 Axa Prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor Priorități de investiții Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor‐ pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general Imbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă. Acțiunea 1.1.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere Acțiunea 1.1.2. Măsuri de capital de risc în favoarea IMM‐urilor innovative Acțiunea 1.1.3. Credite și garanții în favoarea IMM‐urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață 15

Pagina 16

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Acțiunea 1.1.4 Sprijinirea spin –off‐urilor și start –up‐urilor innovative Acțiunea 1.1.5. Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (Knowledge Transfer Partnerships) Acțiunea 1.2.1. Mari infrastructuri de CD Acțiunea 1.2.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil Acțiunea 1.2.3. Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului‐cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CDI internaționale Acțiunea 1.2.4 Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD 2.A.2 AXA PRIORITARĂ 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă Priorități de investiții Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning, incluziune digitală, cultură online și e‐sănătate; Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC; Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; Acțiunea 2.1.1 Creșterea eficienței, interoperabilității și securității serviciilor administrației publice, prin dezvoltarea aplicațiilor TIC Acțiunea 2.1.2 Îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e‐learning, e‐incluziune, e‐sănătate și e‐cultura Acțiunea 2.2.1 Facilitarea e‐comerț și utilizarea în afaceri a TIC Acțiunea 2.2.2 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă 1.5. Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare Legislația europeană și documentele strategice care au guvernat procesul de realizare a Strategiei locale de dezvoltare a comunei Feleacu au fost: - Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită - Agenda Locală 21, 1992; - Politica de coeziune în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă – Orientări - Strategia Europeană de Ocupare 16

Pagina 17

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene - Programul de Acțiuni al Comunității Europene în domeniul sănătății și protecției - Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană - Declarația Universală a Drepturilor Copilului - Directiva pentru Tratament Egal - Directiva pentru Securitate Socială - Directiva Ocupațională pentru Securitate Socială - Strategia Europeană de Ocupare - European Charter of Local Self-Government - Condiționalități ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014 – 2020 în România - Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene 2014 – 2020 în România - Diagrama cadrului partenerial în România - Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020 - EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii - Strategia EUROPA 2020 - Programul Național de Reformă al României 2011 – 2013 - Programul de Convergență al României 2011 – 2014 - Recomandarea privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de Convergență actualizat al României pentru perioada 2011-2014 Alte reglementări și documente comunitare relevante avute în vedere la elaborarea strategiei sunt: - REGULAMENTUL (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 al Consiliului 17

Pagina 18

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - REGULAMENTUL delegat (UE) al Comisiei din 29.10.2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE) Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii - Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 - Propunere de REGULAMENT de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 - Rezumat propunere de regulament pentru modificarea Regulament (CE) nr. 1080/2006 - Propunere de REGULAMENT privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 - Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 - Propunere de REGULAMENT privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 - Rezumat propunere de regulament pentru modificarea Regulament(CE) nr. 1084/2006 - Propunere de REGULAMENT privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 - Rezumat propunere de Regulament - Cooperare teritorială europeană 2014-2020 - Propunere REGULAMENT privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană - Rezumat propunere Regulament - Grupările europene de cooperare teritorială (GECT) 18

Pagina 19

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - Propunere REGULAMENT de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și punerii în aplicare a unor astfel de grupări - Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004 - Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale - Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents) - Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor aferente operațiunilor co-finanțate de către Fondurile Structurale - Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regională - Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European - Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013 - Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European - Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regională - Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European 1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Feleacu reprezintă un document complex care oferă viziunea și drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crește calitatea vieții locuitorilor comunei. Este un document de lucru flexibil și dinamic, elaborat 19

Pagina 20

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 printr-un proces participativ al comunității locale în concordanță cu prioritățile naționale de dezvoltare cuprinse în PND. Strategia a fost elaborată pe experiența acumulată în cadrul proiectului Agenda Locală 21, aplicând o metodologie proprie administrației publice locale a comunei Feleacu și reprezintă un document programatic care răspunde nevoilor cetățenilor și îi responsabilizează atât în faza de concepție cât și în cea de implementare a lui. În acțiunile noastre privind transformarea comunei Feleacu vom folosi strategia pentru a demonstra finanțatorilor locali, naționali, europeni sau internaționali, coerența acțiunilor noastre și convergența proiectelor pentru care vom primi co-finanțare. Strategia este documentul care ne arată calea spre o dezvoltare durabilă. De abilitatea în a folosi capacitatea comunității noastre, perseverența, profesionalismul, reconcilierea indiferent de convingerile politice sau confesionale și indiferent de vârstă, educație sau poziție socială, va depinde succesul punerii în practică a strategiei. 1.7. Metodologia de elaborare a strategiei Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a comunei Feleacu pentru perioada 2016 – 2020 a fost elaborată pornind de la principiul de bază conform căruia acest document trebuie să răspundă aspirațiilor comunității locale. Astfel, procesul de elaborare a strategiei a fost bazat pe participarea comunității încă din prima fază de elaborare, printr-o largă implicare și dezbateri publice. Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza și analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare. Realizarea strategiei de dezvoltare locală are la bază identificarea răspunsurilor la 4 întrebări fundamentale: 1. Unde ne situăm în acest moment? 2. Unde ne-ar plăcea să ajungem? 3. Ce probleme trebuie să ridicăm și cum ajungem la acel nivel? 4. Cum trebuie să acționăm pentru a atinge acel nivel? Obținerea răspunsurilor necesare a necesitat parcurgerea etapelor prezentate mai jos. Etapa I. Colectarea și analiza datelor Colectarea datelor trebuie să vizeze informații privind: 20

Pagina 21

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 1. scurtă prezentare a zonei; 2. datele fizico-geografice; 3. caracteristicile generale ale economiei; 4. domeniul social; 5. domeniul starea mediului. Începerea demersului de planificare presupune studierea materialelor existente despre comunitate. În acest sens demersul de planificare strategică este facilitat de existența unor documente de tip monografie la nivelul comunitații. De asemenea, planul urbanistic general sauplanurile urbanistice zonale pot oferi informații prețioase legate de comunitate și intențiile de dezvoltare. Așadar, în această fază au fost studiate documentele realizate la nivelul comunei Feleacu: monografie, strategie elaborată în trecut (strategia privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a comunei Feleacu pentru perioada 2008-2013), alte planuri și proiecte. Având în vedere coordonatele spațiale și teritoriale ale oricărei comunitați, în demersul de planificare se ține cont de o serie de documente cu caracter strategic. Pentru orice comunitate dintr-o regiune, documentele de referință în elaborarea unei strategii de dezvoltare locală sunt: Planul de Dezvoltare Regională, Strategia de Dezvoltare Județeană, Planul de Amenajare a Teritoriului Național, strategia GAL-ului din care comuna face parte. Prin urmare, pentru colectarea de informații cu privire la prezentarea comunei, s-au studiat Programul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014 – 2020, în faza de draft, Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014 – 2020, Programul de Convergență România 2011 – 2014, Strategia Europa 2020, precum și date statistice. Analiza datelor vizează următoarele: 1. evaluarea nevoilor; 2. examinarea oportunităților și a constrângerilor; 3. examinarea/evaluarea capacității administrației publice locale. Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de dezvoltare locală. În această etapă s-au derulat două cercetări cantitative, după cum urmează: 21

Pagina 22

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - O cercetare cantitativă care a vizat investigarea telefonică a locuitorilor comunei Feleacu, pe baza unei grile de sondaj. Cercetarea a fost finalizată prin realizarea unui raport care conține principalele probleme și lipsuri care se manifestă la nivelul comunei, precum și starea actuală de dezvoltare a comunei privind diferite aspecte legate de infrastructură, mediul natural, economie, mediul social și administrația publică locală, conform opiniilor exprimate de 387 de locuitori ai comunei. - O cercetare cantitativă care a vizat unii membri reprezentativi ai comunității locale – angajați ai primăriei, consilieri locali, reprezentanți ai organizațiilor non- guvernamentale, ai mediului de afaceri, dar și reprezentanți ai sistemului educațional, bisericesc din comună. În cadrul acestei cercetări, un chestionar a fost aplicat unui număr de 21 persoane dintre cele menționate anterior. Rezultatele acestei cercetări sunt prezentate sub forma unui raport de cercetare, care cuprinde o secțiune de probleme și efecte identificate ale acestora, precum și ilustrare grafică sau tabelară a rezultatelor obținute. - În plus, în luna august 2016 au avut loc o întâlniri cu locuitorii satelor Feleacu, Gheorghieni și Vîlcele, din necesitatea unei formulări mai exacte a problemelor investigate, prin obținerea de informații de la persoane care dețin experiența și cunoștințele necesare. Plecând de la aceste informații, următorul pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a constat în realizarea analizei SWOT. Specificul analizei SWOT este că aceasta studiază concomitent caracteristicile interne și influențele mediului extern, ținând cont atât de factorii pozitivi cât și de cei negativi. Etapa II. Stabilirea strategiei de dezvoltare locală 1. stabilirea obiectivelor și a criteriilor de dezvoltare; 2. identificarea posibilităților de acțiune; 3. dezvoltarea unei strategii pe obiectivele strategice de dezvoltare. Etapa III. Selectarea proiectelor de dezvoltare locală În această etapă, pe baza rezultatelor obținute în urma cercetărilor derulate, se vor grupa proiectele în funcție de necesitatea lor, de prioritizare și de perioada de implementare. Etapa IV. Pregătirea planului de dezvoltare și implementare 22

Pagina 23

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Această etapă presupune : 1. stabilirea calendarului pentru implementarea programului de dezvoltare; 2. precizarea nevoilor de natură financiară; 3. derularea programului de dezvoltare. Strategia de dezvoltare locală a comunei Feleacu va fi instrumentul de lucru al administrației publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia și acțiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgențelor sau avantajelor și dezavantajelor ce pot interveniîn anumite momente. De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei Feleacu se dorește a fi, în aceeași măsură, un instrument de lucru pus la dispoziția tuturor factorilor interesați în progresul economico-social al comunei, iar pe de altă parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în 2020. Nu în ultimul rând, această strategie va fi și un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice, și în final detaliate în acțiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acțiuni, într-un final strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei Feleacu. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunității locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia. 23

Pagina 24

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 24

Pagina 25

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI FELEACU 2.1. Istoric și așezare geografică 2.1.1. Istoric Începuturile localității Feleacu își au originile în hotărârea luată de Ludovic I în anul 1367 de a coloniza locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar și românesc al satului) cu 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului. Astfel, acestora le-a fost încredințată paza și întreținerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre Turda. Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligația de a apăra vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoți și tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare a unei donații făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicția voievodului și a comitelui, fiind supus autorității judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiți de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare al 50-lea cârlan 1 și o oaie cu miel), obligație feudală exclusivă a comunităților românești din Transilvania.2 2.1.2. Așezarea geografică Pe culmile versantului nordic al dealului Feleacului, la doar 7 km de reședința județului Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, se află localitatea cu același nume – Feleacu. Aceasta este poziționată la o altitudine medie de 711 m și se regăsește în masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe direcția est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălțimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m).3 Situat în colțul nord-vestic al bazinului transilvănean, Masivul deluros al Feleacului, cu o suprafață de cca. 320 km2, se impune prin prezența sa la zona de interferență a trei mari unități fizico-geografice: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, fiind puntea de 1 Cârlan = miel sau ied până la vârsta de circa un an 2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj 3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj#Geografie 25

Pagina 26

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 legătură cea mai scurtă, dar și cumpăna de ape, dintre Valea Someșului și culoarul Mureșului. La nord, unitatea geografică a Dealurilor Feleacului se învecinează cu valea largă și terasată a Someșului Mic, pe o distanță de aproximativ 40 km, pornind din dreptul localității Luna de Sus și până în apropierea localității Dezmir, la confluența acestuia cu afluentul său de dreapta Pârâul Zăpodie4. Limita estică separă Masivul Deluros al Feleacului de Câmpia Transilvaniei de-a lungul Pârâului Zăpodie, cu orientare nord-vest - sud-est, până în apropierea satului Boju, schimbându-și apoi direcția spre sud-vest pe aliniamentul satelor Aiton, Ceanu Mic, Tureni, până în bariera de calcare jurasice ale Culmii Sănduleștilor. Dealurile Feleacului se opresc, spre sud, în bariera de calcare dintre Surducul Ierii și Tureni, străbătută de Văile Hășdate și Racilor (Morii) prin chei. Valea Hășdate și Valea Racilor au favorizat sculptarea unor spații depresionare largi, suspendate, caracterizate de o maturitate accentuată a reliefului. Limita vestică a Dealurilor Feleacului se continuă cu Valea Racoșului, ce se varsă în Valea Feneșului, în dreptul localității Vlaha5. Dealurile Feleacului prezintă o accentuată diversificare proprie de peisaj, conturându-se, în linii mari, două subdiviziuni: sectorul nordic al dealurilor propriu-zise, iar în sud, un complex depresionar care separă, dar și mijlocește, legătura cu Munții Apuseni, prin intermediul apofizelor cu care aceștia pătrund în arealul masivului. Astfel, se pot identifica două trepte morfogenetice, reprezentate de zona deluroasă și treapta culoarelor depresionare și a luncilor.6 4 Pop, Gr., 2007, Județul Cluj, Editura Academiei Romane, București. 5Reteșan Floca, D.L. (2008), Studiul impactelor environmentale din unitatea geografică "Dealurile Feleacului"- Rezumat. Teză de doctorat. Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca 6Sorocovski, V., Tritean,M., 2013, Comuna Feleac evaluarea și valorificarea potențialului turistic, http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s3/S3A1.pdf 26

Pagina 27

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig.1. Poziționarea comunei Feleacu în cadrul județului Cluj Sursa: Wikipedia În componența comunei Feleacu sunt incluse cinci localități: satul Feleacu - reședința de comună, Gheorghieni, Vîlcele, Casele Micești și Sărădiș. Fig.2. Harta comunei Feleacu Sursa: http://www.ecoduri.com/coduri-siruta/3/comuna/feleacu/cluj.php 27

Pagina 28

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Primele documente ce atestă existența satului Vîlcele datează din anul 1297 sub accepțiunea de Possesia Banabyk, după numele unui posibil proprietar de moșie - Banyai. Numele românesc de Vîlcele este primit abia în anul 1926 în timpul noii administrații a României Mari, un nume deosebit de sugestiv, evidențiindu-se astfel poziția geografică a satului, o “vale între două dealuri”, la o altitudine medie de 606 m. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei, la o distanță de 13 km față de Cluj-Napoca și 4 km de Feleacu. Vatra satului este amplasată de o parte și de alta a axei principale de comunicare a drumului principal, modernizat fiind în anul 1936 de către suedezi și denumit de localnici “drumul țării”. Clima este temperat continentală, relieful dându-i un climat de deal cu veri călduroase, ierni reci, vânturi puternice și precipitații neregulate. Terenurile satului sunt brăzdate de o rețea bogată de păraie. De-a lungul timpului în zona de raturi s-au dezvoltat diferite tipuri de sol cu fertilitate mijlocie determinate de sistemul de drenaj și poziția versanților, iar în rest sunt terenuri caracterizate printr-o slabă productivitate. O particularitate aparte a acestei așezări o constituie stoicismul locuitorilor din Vîlcele, care au rămas credincioși ortodoxismului, înfruntând vitregiile unor perioade grele din istoria țării. Prima atestare documentară a satului Gheorghieni datează din 1333 cu numele Villa Georgi. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „Györfalva”. Gheorghieni, colocvial Ghiurfalău, în maghiară Györgyfalva, se traduce "Satul lui György", "Satul lui Gheorghe". Satul este locuit în mare parte de maghiari și se află în partea estică a comunei, la o altitudine medie de 583 m. Legenda satului spune că, inițial, satul se afla mai spre est, dar la prima invazie a tătarilor au fost nevoiți să caute un refugiu. Un păstor cu numele György (Gheorghe) i-a călăuzit spre un adăpost, unde să fie în siguranță, și anume în jurul fântânii actuale a satului, denumită Falukútja (Fântâna Satului), zisă și Fântâna lui Gheorghe. Stema acestei localități schițează sugestiv acesată legendă. 28

Pagina 29

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 În această zona se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.7 2.2 Clima Comuna Feleacu beneficiază de un climat continental moderat cu predominanța influențelor oceanice. Teritoriul Dealurilor Feleacului, unde această localitate este atașată din punct de vedere geografic, se caracterizează printr-o mare varietate a trăsăturilor suprafeței active, fapt ce se va reflecta și în diversitatea topoclimatelor și a microclimatelor care se pot identifica: - topoclimat de deal, cu temperaturi mai moderate, umezeală relativă ridicată și precipitații mai mari, în comparație cu aria depresionară; - topoclimatul de platou piemontan, în cadrul căruia se identifică microclimatul de pădure și microclimatul de platou deschis, caracterizat de frecvența ridicată a vânturilor, a evapotranspirației și cu precipitații abundente; - topoclimatul de versant în cadrul căruia se identifică microclimatele de adăpost al bazinetelor depresionare suspendate la obârșia pâraielor; un topoclimat de depresiune și vale, cu contraste termice mai evidente, uscăciune mai mare a aerului, precipitații mai scăzute cantitativ 8. Se apreciază că temperatura acestei zone este mai scazută cu 1-2 grade față de orașul Cluj-Napoca, așezat la poalele comunei, cauza fiind altitudinea medie mai ridicată 7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghieni,_Cluj 8 Sorocovski, V., Tritean, M., 2013, Comuna Feleac evaluarea și valorificarea potențialului turistic, http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s3/S3A1.pdf 29

Pagina 30

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 (localitatea Feleacu este situată la o altitudine medie de 711 m față de zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, situat la 350 m). Temperatura medie anuală înregistrată este de 7 grade Celsius. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 800 mm, iar stratul de zapadă, în zona înaltă a comunei, se menține până la sfârșitul lunii martie, începutul lui aprilie. Vânturile dominante sunt din direcția V, N-V. De un climat mai blând ferit de vânturi dispune satul Vîlcele. 2.3. Resurse primare și secundare 2.3.1. Resurse hidrografice Resursele de apă dulce ale României sunt reduse față de media europeană și nu au o repartiție spațială și temporală uniformă. Calitatea acestora este mai puțin afectată în prezent de consumul de îngrășăminte din agricultură și mai mult de infrastructura precară a sistemelor de canalizare și epurare a apei din spațiul rural. La nivelul județului Cluj, rețeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someșul Mic inclus aproape integral în cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri naturale și iazuri (Cătina Popii I și Popii II, Geaca, Țaga etc.) și de lacurile de interes hidroenergetic: Beliș-Fîntînele, Tarnița și Gilău. Rețeaua hidrografică este dominată de râul Someș care colectează de aici apele Văii Vadului (sau a Văii Bogății), a Văii Porcului și a câtorva pâraie, toate caracterizate prin mari oscilații de nivel și de debit, ce variază de la limita secării la limita de inundații. Sistemul hidrografic, ce se desfășoară în întinsul Dealurilor Feleacului, este relativ simetric și uniform dezvoltat la nord și la sud de creasta principală, teritoriul fiind puternic fragmentat de numeroase pâraie autohtone, orientate pe o direcție generală nord-sud, dictată de cele două nivele de bază ale Someșului Mic și Mureșului. Dintre lacurile antropice formate prin bararea cursurilor de apă în diferite scopuri, putem aminti: în scop piscicol, pe pârâul Hașdate au fost construite trei iazuri - Filea, Șutu, Pădureni; pe pârâul Valea Racilor, în localitatea Mărtinești, iazul Mărtinești; apărare împotriva inundațiilor, piscicultură, pe pârâul Valea Racilor, localitatea Tureni - Acumularea Tureni; pe pârâul Mărtinești, localitatea Mărtinești - Acumularea Rediu.9 Așadar, rețeaua hidrografică care stăbate teritoriul comunei nu prezintă o importanță 9 Idem 6 30

Pagina 31

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 mare și este tributară văilor Arieș și Racilor. Teritoriul comunei este străbătut de valea Racilor, ce își are obârșia pe versantul sudic al dealului Feleacu, prin văile Căprioarei, Grădina Negrii, Mănăstirii și Zîpodii. Principalii afluenți sunt văile Micuțului și Mărtineștilor. Valea Racilor are un caracter torențial, cu debite foarte crescute în timpul ploilor, scăzute în perioadele secetoase, fără însă a seca complet. Alimentarea cu apă a văii este predominant superficială, debitul mediu multianual fiind sub 1 mc/sec.10 10Plan strategic de dezvoltare socio-economic comuna Feleacu, județul Cluj 31

Pagina 32

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.3.2. Flora și fauna Din punct de vedere al formațiunilor biotice teritoriul Dealurilor Feleacului se suprapune structurilor zonale și altitudinale, reprezentate de etajul nemoral superior (al făgetelor), etajul nemoral inferior (al gorunetelor) și zona silvostepei. În afara acestor structuri zonale, se pot identifica și formațiuni intrazonale, reprezentate de biocenozele de sărătură, turbăriile și formațiuni azonale, reprezentate de biocenozele de luncă, bălți, solonețuri și acvatice. Fauna din teritoriul studiat înscrisă în provincia dacică, în cea mai mare parte de origine central- europeană, fiind mai veche în comparație cu cea a provinciilor învecinate a ajuns la o anumită condiție de stabilitate, atât în mediul terestru cât și în cel acvatic, prezența și repartiția acesteia fiind condiționată de modalitatea de exprimare a factorilor de determinare specifici unității de dealuri, în cadrul cărora se evidențiază etajarea corespunzătoare. În Valea Morii se găsesc papucul doamnei (Cypripediumcalceolus), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), sau o specie din genul Polygala, cunoscută sub denumirea populară de șerpânță (Polygala vulgaris). Totodată, vegetația de stuf și papură, frecventă și cu vegetația ierboasă pretabilă doar pentru pășuni și fânețe, au fost transformate în iazuri sau heleșteie (ex. valea Morii, valea Căpriorii, valea Comorii). Prezența unor sărături primare, care au contribuit la geneza solurilor din clasa salsodisoluri (halomorfe), dispusă în zona unui izvor de apă sărată (ex. "La Mărătoare" de la Micești).11 În pădurile de pe teritoriul comunei se mai întâlnesc: lupul, fazanul, bursucul, dihorul, nevăstuica, țapul, mistrețul, liliecii, cârtița, ariciul, veverița, șoarecii de câmp, popândăul și hârciogul. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Teritoriul comunei adăpostește numeroase specii de păsări cum sunt: potârnichea, prepelița, țarca, gaița, pițigoii, mierla, privighetoarea, vrabia, pupăza, ciocănitoarea. Dintre răpitoarele de noapte fac parte cucuveaua, iar dintre răpitoarele de zi, uliul. Dintre păsările migratoare pot fi întâlnite în zonă: rândunica de casă, cucul, barza și graurul. 11 Ibidem 7 pag. 32

Pagina 33

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Din păcate vegetația spontană a fost puternic limitată în dezvoltarea ei de către factorul uman. Au fost create condiții favorabile declanșării proceselor erozionale și de alunecări, deoarece fitogenezele naturale din trecut, lemnoase și ierboase, au fost defrișate, respectiv desțelenite. 2.3.3. Solul În unitatea de deal a zonei Feleacului există soluri din clasa hidrisolurilor (hidromorfe). Solurile predominante pe teritoriul comunei Feleacu sunt un complex nisipos compus din gresii nisipoase, conglomerate, nisipuri argiloase gălbui sau ruginii. Gresiile se dezagregează ușor și dau naștere la pietrișuri și nisip. Grosimea stratelor de nisipuri este mare, pe alocuri atingând 100 m. Alături de acest complex nisipos mai întâlnim marne, argile, tufuri, ce apar intercalate în straturi subțiri. În partea de NE a comunei apar și eflorescențe saline, în locul “sărat”, parte ce se încadrează în zona cutelor diapire de la periferia Câmpiei Transilvaniei. Prezența sării se materializează prin izvoare cu debit constant și salinitate ridicată . Solul este predispus eroziunii datorită structurii reliefului și modului irațional de folosință. O particularitate a solurilor comunei Feleacu constă în apariția trovanților sau „ouăle de Feleac”, unice în Europa, formați din jocul pe care apele subterane îl realizează în straturile de nisip. Prin încărcătura lor minerală și prin depunerea acestor minerale în jurul unor nuclee de concreționare, se formează aceste concrețiuni. 2.4. Organizarea spațială 2.4.1. Încadrare în teritoriu și așezarea geografică Comuna Feleacu se află la o distanță de 7 km față de municipiul Cluj-Napoca și are în componență localitățile:  satul Feleacu – reședința de comună  în partea de nord-est, la o distanță de 5 km față de centru și 13 km față de municipiul Cluj-Napoca se află satul Gheorghieni  Vîlcele se găsește în partea de sud, la o distanță de 4 km de Feleacu și 13 km de pag. 33

Pagina 34

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Cluj-Napoca  Casele Micești, atribuit părții de vest, este la o distanță de 4 km de centru și 12 km față de Cluj-Napoca  în partea de est la o distanță de 3 km de centru și 11 km față de municipiu se află Sărădiș. Această comună se întinde pe o suprafață de 6.196 ha, având o populație de aproximativ 3.923 de locuitori12. 2.4.2. Infrastructura de transport În intravilan, drumurile comunale DC 71 și DC 77 sunt pietruite, iar starea lor nu este deloc bună, fapt determinat de lucrările de întreținere deficitare,de absența șanțurilor de scurgere a apelor. Starea drumurilor s-a agravat și prin efectuarea lucrărilor de introducere a gazului metan. În privința drumului județean DJ103G, se poate aprecia faptul că acesta este asfaltat, dar din păcate la momentul acesta el este marcat de apariția gropilor. Relațiile în teritoriul administrativ al comunei sunt determinate, în principal, de accesibilitatea și de existența mijloacelor de comunicare între localități. Locuitorii fiecărei localități din comună se bucură de transport în comun, aspect ce facilitează accesul tuturor spre municipiul Cluj-Napoca. Mai precis, liniile autobuzelor care fac legătura comunei cu orașul Cluj sunt: M11, M12, M13. Pe raza comunei se remarcă inexistența infrastructurii de transport feroviar. Cea mai apropiată stație CFR se află la Cluj-Napoca. 12 http://www.ecoduri.com/coduri-postale/Cluj/FELEACU/1.php pag. 34

Pagina 35

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.4.3. Locuințe Situația locuințelor în comuna Feleacu, la nivelul anului 2011, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, este cea prezentată în tabelul următor. Indicator Valoare Număr gospodăriilor populației 1480 Număr clădiri 2023 Clădiri cu locuințe 1888 2.4.4. Serviciile comunitare de interes public 2.4.4.1. Serviciul de alimentare cu apă și canalizare - Rețea de alimentare cu apă potabilă – Nu există un sistem centralizat de apă la nivelul întregii comune - Rețea de canalizare – inexistentă - Stație epurare – inexistentă 2.4.4.2. Serviciul de alimentare cu gaze naturale și termoficare - Rețea de alimentare cu gaze natuale – existentă doar în satele Feleacu și Gheorghieni - Rețea de alimentare cu energie electrică – comuna este electrificată în proporție de 100% 2.4.4.3. Alte servicii comunitare Comuna Feleacu dispune de: - Rețea de telefonie fixă - Rețea de telefonie mobilă: Orange, Vodafone, Telekom - Acces la cablu TV și Internet - Colectarea deșeurilor – serviciul de salubrizare este asigurat de firma Salprest. În prezent, la nivel local deșeurile nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o măsură foarte mică. Astfel, se pierd cantități mari de materii prime secundare și resurse energetice. pag. 35

Pagina 36

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.5. Analiza problemelor de mediu Spațiul rural românesc se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bună, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversități de habitate și ecosisteme, de păduri și de peisaje agricole valoroase dar, în același timp, viitorul apropiat poate aduce provocări serioase: menținerea acestor valori naturale și lupta împotriva schimbărilor climatice. O problemă majoră ce se remarcă din perspectiva protecției mediului la nivelul acestei comune o constituie impactul activităților întreprinse de locuitori asupra aerului, solului, și apei. Inexistența unei canalizări la nivelul comunei accentuează toate aceste aspecte negative: - deversarea directă în apele de suprafață a deșeurilor de diverse proveniențe (menajere, animale, industriale), ce produc poluare în special în zonele din aval; - intensificarea activității de eroziune a solului, în timpul ploilor torențiale, cu precădere în zona străzilor care funcționează ca și colectoare ale apelor meteorice și ale drenurilor de exploatare, fapt ce duce la colmatarea albiilor minore și sporirea pericolului de inundație; - infiltrarea în pânza freatică a substanțelor provenite din apele uzate menajere și dejecțiile animale. Pe teritoriul comunei Feleacu au mai fost identificate o serie de probleme de mediu: - poluarea aerului ce nu depășește în general limitele admisibile în localitățile comunei Feleacu, excepție făcând zona adiacentă DN 1 din satele Feleacu și Vîlcele, cu trafic intens și greu. Totuși, în aceste zone se instalează ceața în zilele în care nu sunt resimțiți curenții de aer. Mai mult, particulele nocive, gazele de eșapament, purtate de curenții de aer, se răspândesc și se depun pe sol, fiind apoi antrenate de ape, poluându-le și pe acestea; - fenomene de eroziune de suprafață, produse datorită neadecvării tehnologiilor de exploatare agricolă la condițiile naturale - terenuri în pantă; pag. 36

Pagina 37

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - fenomene de eroziune de adâncime, produse prin utilizarea frecventă a văilor torenților și cursurilor de apă; - fenomene de alunecări de teren, determinate de despăduriri, scurgeri naturale ale apelor de pe pante. Având în vedere situația existentă în ceea ce privește mediul înconjurător în comuna Feleacu, administrația publică locală a înțeles importanța unei viziuni pe termen mediu și lung și a decis conturarea unui set de obiective și acțiuni specifice care vizează refacerea și protecția mediului înconjurător, în conformitate cu reglementările naționale și europene privind dezvoltarea durabilă. 2.6. Economia locală România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolosit. Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital. Conform definiției din legislația națională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând 45,1% din populație (conform indicatorilor Institutului Național de Statistică) și anume 9,7 milioane de locuitori. În comuna Feleacu se practică intensiv creșterea animalelor și agricultura de subzistență, lucru care afectează negativ randamentul și productivitatea suprafețelor agricole. Suprafețele de teren arabil se pretează pomiculturii, culturilor de cereale, păioase, porumb, cartofi, plante furajere, legume. Se cresc bovine, ovine (există 8 microferme), porcine, cabaline, păsări. În această zonă sunt derulate activități apicole, activități turistice de tip artistic, religios și sportive. Activități economice principale: Profilul economic dominant al comunei Feleacu este agricol. Agenții economici principali din comună au următoarele domenii de activitate: panificație, turism, comerț, construcții, servicii medicale. Pe raza comunei își desfășoară activitatea cu succes două fabrici: La Colline și Univer. pag. 37

Pagina 38

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.6.1. Forța de muncă și șomajul Creșterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole ale economiei, atrage populația activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a populației rurale tinere, alături de îmbătrânirea populației rurale, conduce la un declin al forței de muncă disponibile din spațiul rural. Spre deosebire de situatia altor comune, în comuna Feleacu fenomenul de migrare nu este pregnant, deoarece poziția geografică a acestei localități influențează mulți clujeni să își dorească o locuință pe raza comunei. Acest fapt este susținut de peste 100 de autorizații de construcție emise doar la nivelul anului 2015. În comuna Feleacu navetismul este ridicat, deoarece apropierea de orașul Cluj-Napoca determină populația aptă de muncă să lucreze pentru firmele clujene. Este interesant de punctat situația deosebită prin care populația stabilă a acestei comune se evidențiază printr-un grad înalt de școlarizare, aspect ilustrat în tabelul de mai jos. Astfel, conform datelor recensământului din 2011, se apreciază că la nivelul comunei dintre persoanele stabile doar 114 persoane nu au urmat nicio școală, iar dintre aceștia analfabeți sunt doar 36 persoane. Așa cum se poate vedea din tabelul de mai jos, Feleacu este una dintre comunele cu cele mai multe persoane cu studii superioare raportat la populația totală deținută. Superior Fără Total Superior cu Postliceal Liceal Profesional Gimnazial Primar Analfabeți scoală licență Barbati 1730 144 128 42 479 332 513 193 27 9 Femei 1807 203 175 38 429 146 602 338 51 27 2.6.2. Industrie La nivelul comunei Feleacu acest sector al economiei este firav conturat, deoarece este cunoscută doar activitatea unei fabrici de lactate, a unei firme de echipamente frigotehnice și a unui atelier de prelucrarea lemnului. Totodată, există și un punct de lucru al Companiei Univer Product. pag. 38

Pagina 39

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fabrica de lactate amintită anterior este La Colline, prezentă pe piața noastră prin produsele realizate în mod exclusiv din lapte de capră. Calitatea excepțională a acestor produse a atras nu numai consumatori autohtoni, dar și consumatori străini, astfel realizându-se exporturi în Ungaria, Cehia și Slovacia. Pe teritoriul comunei Feleacu este amplasat un punct de lucru al companiei Univer Product. Produsele realizate de către această companie cuprind specificul bucătăriei tradiționale maghiare (pastă de ardei - piros arany, cremă gulaș), dar și specificul bucătăriilor altor popoare. Dezvoltarea activităților industriale de orice profil va fi condiționată de echiparea edilitară a localității, în special de alimentarea cu apă, de canalizare, gaz și de posibilitățile de excludere a poluării mediului înconjurător. Toate aceste utilități sunt deficitare la nivelul întregii comune. Posibilitățile de dezvoltare a activităților industriale și de construcții sunt foarte diverse prin inițiativa micilor întreprinzători, care trebuie stimulați și sprijiniți în direcția înființării de întreprinderi industriale. 2.6.3. Agricultura La nivel județean, sectorul agricol este relativ slab dezvoltat, contribuind cu doar 5% la Produsul Intern Brut al județului și cu 19% la producția agricolă regională, în condițiile în care dispune de aproape 20% din terenurile agricole ale regiunii. Prin urmare, productivitatea medie a agriculturii județene este similară cu cea de la nivel regional. Cea mai importantă contribuție o are producția vegetală, cu 55%, urmată de sectorul zootehnic cu 44%, în timp ce serviciile agricole dețin mai puțin de 1% din valoarea adăugată generată în agricultură. Cu toate acestea, județul Cluj dispune de o serie de avantaje competitive în domeniul agricol, care pot fi valorificate pe viitor: - deține 154.059 de hectare de pășuni (locul II pe țară), respectiv 85.729 de hectare de fânețe (locul III la nivel național), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic - condiții naturale prielnice și tradiție în cultivarea secarei, legumelor, sfeclei de zahăr și cartofilor, Clujul plasându-se în topul primelor 10 județene din țară la suprafața cultivată și/sau producția acestor culturi pag. 39

Pagina 40

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 În ultimii ani s-a constatat o reducere a interesului populației pentru activitățile agricole, principalele cauze care au determinat acest fenomen fiind limitarea piețelor de desfacere a produselor, creșterea prețurilor combustibililor și implicit creșterea costurilor lucrărilor mecanizate, respectiv profitul redus ce poate fi obținut în urma desfășurării acestor activități. Comuna Feleacu se întinde pe o suprafață de 6079 ha , din care suprafața arabilă utilizată este de 2292 ha. Pășuni și fânețe 1746.12ha Păduri 82.98 ha Grădini familiale 94.12 ha Heleștee, iazuri, bălți - ha Teren arabil 463.47 ha Drumuri, Curți și construcții 49.31ha Suprafața totală a comunei 6079 ha Agricultura, creșterea animalelor, industria casnică și meseriile sunt cele mai semnificative activități de bază desfășurate în cadrul comunei. În prezent, agricultura se realizează în mare parte prin tehnologii învechite și necesită un timp relativ lung pentru procesare, iar pentru sporirea economiei din cadrul comunei aceste tehnologii trebuie să fie modernizate și să utilizeze forță de muncă adecvată. Terenurile agricole au în cea mai mare parte un nivel relativ redus de poluare, deoarece lipsa posibilităților financiare ale țăranilor nu a permis practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe folosirea în exces a substanțelor chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice și de suprafață. Această situație prezintă avantaje în contextul creșterii importanței produselor alimentare, ecologice, precum și a mediului înconjurător sănătos. În partea de nord-vest a țării, zona în care se află situată și comuna Feleacu, culturile specifice sunt cele de cereale. Cu toate că zona se pretează pentru pomicultură, aceasta nu este exploatată îndeajuns. În acest sens, se pot realiza parteneriate sau colaborări cu investitori străini în privința realizării unor centre de colectare a produselor agricole tradiționale, care să fie comercializate atât pe teritoriul României, cât și pentru export. Pomicultura are o importanță aparte pentru specificul agricol al comunei. Conform datelor obținute la Recensământul General Agricol 2010, suprafața cultivată (hectare) cu plantații pag. 40

Pagina 41

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 pomicole în comuna Feleacu este următoarea: meri – 12.26 ha, peri – 1.27 ha pruni – 1.21 ha și cireși și vișini 0.11 ha Principalele culturi din zonă sunt cele de porumb, grâu și secară, cartofi, legume, orz, orzoaică, sfeclă de zahăr și plante industriale - floarea soarelui, soia. Dintre acestea, predominante sunt culturile de porumb, urmate de cele de orz și orzoaică și cartofi. Suprafața cultivată (hectare) cu cereale pentru boabe a suprafeței agricole utilizate în comuna Feleacu, prezentată mai jos, arată că principalele culturi de cereale pentru boabe sunt cele de porumb, ovăz, orz și orzoaică, respectiv grâu comun și grâu spelt.  grâu comun și grâu spelt – 16.04 ha  secară – 6.46 ha  orz și orzoaică – 70.06 ha  ovăz – 19.22 ha  porumb – 162.23 ha  sorg – 0.10 ha  alte cereale pentru boabe – 3.97 ha Suprafață totală cultivată cu cereale este de 278.08 ha. Alte culturi semnificative la nivelul comunei sunt cele de cartofi (57.22 ha) și legume în câmp (3.65 ha), respectiv legume în grădini pentru comercializare (5.57 ha). Pe suprafața comunei nu există plantații viticole. Efectivele de animale au cunoscut o reducere drastică pe parcursul perioadei de tranziție. Au apărut unele modificări structurale semnificative ca urmare a desființării sau privatizării cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat. Neavând posibilitatea de folosire a spațiilor și dotărilor tehnice din fostele unități de producție intensivă, micii agricultori s-au axat pe creșterea animalelor în principal pentru consum propriu. Pe teritoriul comunei Feleacu, există mai multe persoane fizice autorizate care se ocupă cu creșterea animalelor, dintre care enumerăm: bovine, porcine, păsări, ovine, dar și mici întreprinzători care se ocupă cu creșterea albinelor. La nivelul comunei există două cabinete veterinare, unul în Feleacu și unul în Gheorghieni, dar nu există farmacie veterinară. Conform centralizatorului actual realizat la nivelul Primăriei Feleacu relativ la efectivul de animale, se înregistrează următoarea situație redată în tabelul de mai jos: pag. 41

Pagina 42

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Efective de animale (capete), pe specii / Familii de albine (număr) –2016 Bovine 529 Ovine 9204 Caprine 230 Porcine 512 Păsări 3030 Cabaline 76 Bivoli 13 Iepuri de casă 105 Familii de albine 45 Sursa: Primăria Feleacu În momentul de față, parcul actual de mașini agricole este în mare măsură depășit, iar acest lucru duce la pierderi mari de recoltă și nu rezolvă problema campaniilor de recoltare lungi. Comuna Feleacu dispune de următoarele mașini și echipamente agricole: Mașini și echipamente agricole în proprietate Număr Tractoare 72 Motocultoare 20 Pluguri pentru tractoare 49 Cultivatoare mecanice 3 Combinatoare 6 Grape mecanice 26 Semănători cu tracțiune mecanică 5 Mașini pentru împrăștiat îngrășăminte 2 Mașini pentru erbicidat și executat tratamente 3 Combine autopropulsate 6 Motocositoare 1 Alte mașini și echipamente agricole 21 Sursa: Recensământul General Agricol 2010 Locuitorii din satele comunei Feleacu au ca principală ocupație cultivarea terenului agricol sau creșterea animalelor. pag. 42

Pagina 43

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Pe raza comunei Feleacu nu funcționează niciun centru de colectare, prelucrare și comercializare a produselor agricole și nu există nici hală agroalimentară. 2.6.4. Comerț și servicii Profilul economic dominant al comunei Feleacu este agricol, fapt susținut de numărul relativ mic al agenților economici de pe raza comunei ce realizează activități plasate în sfera comerțului, turismului și a alimentației publice. La acestea se mai pot adauga depozitele de construcții și de echipamente frigotehnice. Cele mai importante societăți din domeniul comerț și servicii care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Feleacu sunt centrul logistic Tegola (în localitatea Vîlcele), firma Dablerom, specializată în comerț cu ridicata de aparate electrocasnice Dablerom (în localitatea Vîlcele), firmă de comercializare cauciucuri și firmă de dezmembrări auto. Analiza activităților comerciale, de artizanat și servicii indică faptul că, în ciuda aparențelor, numărul de locuitori din zona rurală ocupați în activitățile de acest tip este nesemnificativ. Venitul care poate fi obținut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistență, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activități, care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în perioada comunistă sub forma cooperației, a înregistrat o scădere majoră după anul 1989. În afară de activitățile de comerț, în comuna Feleacu sunt furnizate următoarele tipuri de servicii, de către firme sau PFA-uri: servicii poștale, medicale, farmaceutice și veterinare. În localitatea Feleacu funcționează unități turistice, magazine sătești, depozite de materiale de construcții, laborator de tehnică dentară, pârtia de ski Arena și parcul de aventură Fun Park. Principalele domenii de activitate ale firmelor existente în localitatea Gheorghieni sunt comerțul alimentar, prelucrarea lemnului și construcții. Pentru impulsionarea investitorilor, fostele grajduri CAP au fost destinate activităților industriale și de depozitare. În zona Vîlcele se remarcă depozite de materiale de construcții, firme ce comercializează și distribuie cauciucuri, firme de echipament frigotenic și dezmembrări auto, firme ce activează în domeniul hotelier-restaurant. Tot aici se află fabrica de produse lactate La Colline cunoscută nu numai în țară, dar și în străinătate pentru alimentele produse, respectiv un punct de lucru al companiei Univer Product ce s-a impus pe piața noastră prin condimentele specifice bucătăriei pag. 43

Pagina 44

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 maghiare și nu numai (pasta de ardei, muștar, ketchup, maioneză etc).. Localitățile Sărădiș și Casele Micești sunt lipsite de activitate industrială sau comercială, în fiecare dintre acestea găsindu-se doar câte un magazine satesc. 2.6.5. Turism Comuna Feleacu prezintă un potențial turistic deosebit, dar insuficient pus în valoare. Turismul rural și agro-turismul (specific legate de activitățile din fermă) sunt activități generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a spațiului rural, datorită peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalității înăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea tradițiilor, a culturii, a specialităților culinare și a băuturilor, precum și diversitatea resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector. Comuna Feleacu deține în acest domeniu un bun potențial natural, însă insuficient valorificat. Astfel, se pot admira:  Biserica ortodoxă din Feleacu, construcție din sec. al XV-lea  Biserica ortodoxă din satul Vîlcele, construcție din 1922  Biserica romano-catolică din satul Gheorghieni, construcție din sec. al XV-lea  Așezarea din epoca romană de la Vîlcele  Valea Morilor  Valea Căpriorii  Pârtia de schi Arena  Fun Park În acestă zonă există spații de cazare și locuri de luat masa:  Pensiuni turistice – Pensiunea Teleschi;  Hoteluri – Hotelul Premier (Vîlcele), Wonderland (Feleacu), Gasthof Cluj Blick (Gheorghieni)  Restaurante – Han Europa (Vîlcele) pag. 44

Pagina 45

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Zona Feleacului nu își ascunde frumusețile. În Valea Căpriorilor, cu o suprafață de 33 ha, peisajul se dezvăluie treptat, după ce rămân în urmă casele sătenilor. Acest punct situat la vărsarea pârâului Valea Satului în Valea Racilor trebuie ocrotit, fiind situat într-o zonă vulnerabilă. Valea este rezervație peisagistică și datorită zonei cu plantele străvechi și rare este în același timp și rezervație botanică. Unicitatea acestei văi constă și în existența trovanților de forma unor mingi uriașe din piatră, dovezi ale existenței unei mări de odinioară. Nisipul cimentat de apele calcaroase în jurul unui miez, printr-o continuă rostogolire a ajuns la dimensiunile de astăzi. Desigur, ca în cazul oricarui lucru învaluit în mister, există o legendă și despre trovanți13. Se spune că, demult, pe cand zona era populată de creaturi fantastice, aici traia, într-o peșteră, un balaur pe nume Feleac. Iubit de oameni, care de multe ori îl vizitau pentru a-i asculta poveștile, Feleac era, totuși, mâhnit deoarece nu avea urmași. Într-o zi, balaurul auzi un sunet ciudat, iar când a ieșit să vadă ce este, a văzut o căprioară ce avea legați la gât niște clopoței fermecați. Vrăjit de cântecul acestora, Feleac a dus căprioara în peșteră, dar aceasta l-a rugat să-i dea drumul, iar în schimb îi va îndeplini cea mai arzătoare dorință. Bineînțeles, balaurul își dorea copii, așadar în fundul peșterii au apărut mai multe ouă strălucitoare. Totuși, înainte de a pleca, căprioara l-a sfatuit pe Feleac să părăsească locul deoarece îl urmărea o mare primejdie. Ignorând sfatul, acesta s-a lăudat oamenilor cu ce primise, fără să bănuiască faptul că de aici i se va trage pieirea. Cu gândul la comoara din ascunzătoarea lui Feleac, oamenii au pornit să-i fure ouăle balaurului. Dându-și seama că nu le poate salva pe toate, Feleac le-a împraștiat în toată zona și apoi a plecat spre valea unde căprioara i-a spus că se poate ascunde în caz de pericol. A fost prins, însă, de oameni și la puțin timp dupa asta a murit, mistuit de supărare că nu și-a putut vedea copiii născându-se. De aici, zona a primit numele de Feleac, ouăle au devenit trovanți sau "ouă de Feleac", iar valea salvării se cheamă de atunci Valea Căprioarei. 13 http://citynews.ro/eveniment‐15/fascinantele‐oua‐de‐piatra‐din‐feleacu‐87653 pag. 45

Pagina 46

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig. 3. Trovanții din Valea Căprioarele, comuna Feleacu Rezervația naturală „Valea Morilor” (înființată în anul 1974) a fost declarată arie protejată. Ea reprezintă o zonă de pajiști xeromezofile și tufărișuri, cu o floră diversificată, unde sunt întâlnite diferite specii vegetale rare, printre care papucul doamnei (Cypripediumcalceolus), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), sau o specie din genul Polygala, cunoscută sub denumirea populară de șerpânță (Polygala vulgaris). Bisericile din comuna Feleacu Începuturile istorice ale Feleacului se pierd în negura timpului. Anul 1367 avea să demonstreze prin documente clare existența de sine stătătoare a acestei localități. Este știut că de-a lungul veacurilor până în prezent, Biserica a avut un rol important în viața sătenilor. Construită cu sprijinul material al lui Ștefan cel Mare, Biserica "Sfânta Parascheva" a fost terminată la 25 octombrie 1488, iar localnicii sunt foarte mândri că sunt deținătorii unui astfel de monument. Deși timpul și-a lăsat o amprentă vizibilă asupra clădirii, se poate observa că în prezent aceasta se conservă în condiții excelente. Ca majoritatea bisericilor din Ardeal, lăcașul de cult de la Feleacu are două intrări și compartimente separate pentru bărbați și femei. Monumentul, apreciat ca fiind de arhitectură gotică târzie, este de fapt o biserică tip sală cu două travee boltite și cu o absidă poligonală decroșată. La interior se pot admira picturi murale pag. 46

Pagina 47

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 și icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga datează construcția cea veche la mijlocul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ioan de Hunedoara. Între secolele XV-XVI această biserica a constituit sediul Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei și este apreciată ca fiind prima structură ecleziastică de rit grec creată pentru Transilvania. Fig. 4. InteriorBiserica ortodoxă “Sfânta Parascheva” - Feleacu Cercetările arheologice efectuate în anul 2011, atât în interior cât și în exterior, au furnizat primele argumente concrete pentru datarea bisericii în secolul al XV-lea. Câteva morminte suprapuse de fundațiile actuale au arătat de asemenea faptul că încă din secolul al XIII-lea comunitatea românească din Feleacu a avut o biserică situată în apropiere. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost instalat un bust al lui Ștefan cel Mare la vest de biserică, pe cheltuiala lui Gheorghe Sion. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Karoly Kos, când a fost ridicat și turnul. pag. 47

Pagina 48

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig. 5. Biserica ortodoxă “Sfânta Parascheva” - Feleacu Sursa: Wikipedia Pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România, este înscrisă Biserica "Cuvioasa Parascheva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului din anul 2010. În 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul Sfânta Troiță, o biserică monumentală realizată în stilul bizantin moldovenesc. În curtea mănăstirii se află un muzeu care reprezintă o reconstituire de casă din zona Feleacului din secolul al XIX-lea, refăcută între anii 2008-2010. În acest muzeu vizitatorii pot găsi icoane pe sticlă, niculene, și un număr de tipărituri vechi printre care Evanghelia din 1682 a lui Ștefan Cantacuzino. Fig. 6. Biserica Sf. Treime, sat Feleacu pag. 48

Pagina 49

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 În localitatea Vîlcele se poate vizita o altă biserică ortodoxă cu care locuitorii acestui sat se mândresc foarte tare. Ea a fost construită în 1922. Fig. 7. Biserica ortodoxă din localitatea Vîlcele, comuna Feleacu Tot pe pe lista monumentelor istorice din Cluj din 2010 se regăsește și biserica romano-catolică din localitatea Gheorgheni. Este o construcție veche ce datează încă din sec. al XV-lea, reclădită în 1570 și deține trei clopote. Pe turnul sudic deținut de această biserică se poate admira o friză ce a fost atribuită anului 1570. Fig. 8. Biserica romano-catolică, sat Gheorghieni pag. 49

Pagina 50

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Satul Gheorghieni se mai poate lăuda cu alte două biserici: biserica reformată și cea ortodoxă. Biserica reformată a fost înălțată în anul 1887, iar turnul acesteia ulterior, în 1912. Pe locul unei biserici mai vechi de lemn ce datează din anul 1913 a fost înălțată din piatră biserica ortodoxă, în anul 1950. Fig. 9. Biserica reformată 14 Fig. 10. Biserica ortodoxă 15 sat Gheorghieni, comuna Feleacu De asemenea, în localitatea Feleacu se află Mănăstirea Starvoanastatis. Comunitatea monastică Stavroanastasis este o comunitate creștină, în Biserica lui Hristos, deschisă tuturor celor care aderă la structura, funcționalitatea și spiritualitatea ei, indiferent de confesiune sau statut social: celibi sau căsătoriți, bărbați sau femei, clerici sau laici, fără a fi determinată sau limitată teritorial. Denumirea comunității și anume Stavronastasis, provine din reunirea a două cuvinte grecești: Stavros = cruce și Anastasis = înviere. Comunitatea monastică Stavroanastasis și biserica ei, având ca sărbătoare Misterul pascal, al Patimilor, Morții și Învierii Domnului, considerate ca un întreg inseparabil, își sărbătorește 14Sursa http://gyorgyfalva.eu/wp/wp-content/uploads/2012/03/temkul-33a-1.jpg 15 http://gyorgyfalva.eu/wp/wp-content/uploads/2012/03/PICT0002a.jpg pag. 50

Pagina 51

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 hramul, nu de două ori într-un an liturgic, ci o singură dată, dar timp de 16 zile, începând cu Sâmbăta lui Lazăr și terminând cu Duminica Tomii16. Fig. 11. Mănăstirea Stavroanastasis17 Un punct de atracție turistică îl reprezintă siturile arheologice din Vîlcele:  Tumulii18 preistorici din punctele “La Vâlcea” și “La Popas”  Așezarea romană (din secolele II-III) în zona “Săliște” Însemnătatea acestor situri este demonstrată și prin înscrierea lor pe lista monumentelor istorice din județul Cluj în anul 2010, de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România. Un alt aspect interesant din perspectiva atracțiilor turistice îl constituie existența pe un teren viran (numit “Pusta”) a ruinelor unei foste biserici maghiare. În perioada sezonului de iarnă foarte mulți turiști sunt atrași de pârtia de schi Arena de pe dealul Feleacu, ce a fost amenajat în ultimii ani, în special pentru a satisface nevoia de practicare a sporturilor de iarnă a locuitorilor orașului Cluj, precum și a celor din zona apropiată. 16 http://www.stavroanastasis.ro/ 17 Ibidem 16 18Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor pag. 51

Pagina 52

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig. 12. Pârtia de schi de pe dealul Feleacu Pârtia are un traseu de 750 de metri, cu o diferență de nivel de 98 de metri. Pârtia Feleacu este dotată cu un teleschi care poate transporta 412 persoane pe oră, precum și cu instalație pentru zăpadă artificială. Sistemul de iluminare, format din 27 de stâlpi, permite utilizarea pârtiei și noaptea. Accesul se face pe Drumul Județean, din Drumul Național DN 1 Cluj Napoca – Turda. Vecinătatea municipiului Cluj-Napoca a determinat apariția funcțiunilor turistice și de agrement, astfel zona protejată Valea Morilor și localitatea Casele Micești au cel mai mare potențial în aceast privință, dar nu trebuie omise nici celelalte localități ale comunei, devenite localități de sejur la sfârșit de săptămână al multor orășeni. Atfel, un proiect al SC Teleschi SRL Cluj-Napoca este Fun Park, situat la 12 km de ClujNapoca, pe dealul Feleacului, lângă Pârtia Feleacu. Acest parc de aventură promovează mișcarea, oferind o serie de activități atât pe perioada verii, cât și pe cea a iernii. Activitățile care pot fi desfășurate în acest parc sunt: - bob de vară, zorbing (rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă cu diametrul de 2.5m pe un teren în pantă), tubing (un traseu format din covoare artificiale pe care clienții alunecă spre baza instalației, cu ajutorul unor colaci pneumatici special concepuți), paintball, tir cu arcul. pag. 52

Pagina 53

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - centru de închiriere biciclete, atelaje cu tracțiune animală - plimbări cu sania trasă de cai pe timpul iernii și în restul perioadei, plimbări cu trăsura, vizitarea principalelor puncte de atracție turistică din zonă precum Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din satul Feleacu, Biserica ortodoxă din satul Vîlcele, Biserica romano-catolică din satul Gheorghieni, sau așezarea din epoca romană de la Vîlcele. - parc de joacă pentru copii - trei fortărețe: turn "Fort" 200cm x 430cm (modul de urcare, tobogan 3m, groapă de nisip), modul "Step" (scară din frânghie care se atașează la turnul "Fort"), modul "Balcony" (balcon din lemn atașabil la turnul "Fort"), modul "Climb" (perete și plasă de cățărare pentru copii atașabil la turnul "Fort"), turn "Villa" 170cm x 410cm (complex de joacă cu cupolă colorată, 3 drumuri de urcare, scară din frânghie, frânghie de cățărare, tobogan 3m și groapă de nisip), modul "Rock" (perete de escaladă atașabil turnului "Villa"), modul "Tic Tac Toe" (accesoriu cu joc X-0 atașabil turnului Villa), leagăn "Peak" 240cm x 370cm (leagăn cu loc de cățărare și tobogan). - Perete de escaladă artificial - perete artificial de alpinism de 50 mp cu grad variabil de dificultate, realizat în funcție de repartizarea diferită a prizelor. Parcul oferă echipament complet pentru oricare dintre traseele de pe peretele de escaladă: coarda de alpinism, casca de protecție, hamul de cățărare, carabiniere și bucle expres, dispozitiv de rapel și filare. - Rotondo - un carusel circular pentru copii care poate fi folosit iarna cu ajutorul schiurilor și vara folosind colaci pneumatici speciali. Caruselul este compus dintr-o bază centrală rotativă pe care se montează suporții pentru schiori sau pentru colaci și are rolul de a ajuta copiii să învețe să schieze mult mai ușor și în condiții de siguranță ridicată. - Tiroliană - presupune montarea a doi stâlpi de susținere pe care se montează un cablu cu ajutorul căruia clienții, ancorați în hamuri, coboară la vale. Lungimea traseului este de 100 metri.19 19 http://www.clujulcopiilor.ro/unde-mergem/Fun-Park-Cluj/2837 pag. 53

Pagina 54

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.6.6. Dezvoltarea edilitară În comuna Feleacu s-au implementat până în prezent sau sunt în curs de realizare următoarele proiecte: Denumire proiect Stadiu Asfaltare drum comunal Feleacu DC71, terminat 2010, buget local Realizat Asfaltare drum comunal Feleacu DC75, terminat 2011, buget local Asfaltare drum comunal din Gheorghieni, terminat in 2011, buget local Asfaltare drum Gheorghieni, zona Bisericii romano-catolice 2011, buget local Asfaltare drum Feleacu zona Bisericii noi și vechi 2012, buget local Asfaltare străzi în Gheorghieni 2013, buget local Asfaltare străzi în Gheorghieni, lângă grajduri 2014, buget local Asfaltare drum Vîlcele zona Părăuani, 2011, buget local Asfaltare drum sat Vîlcele, lângă biserică, 2014, buget local Alimentare cu apă în localitatea Feleacu, zona bisericii, 2011, buget local Reparații capitale Căminul Cultural din Feleacu, 2009, buget local Lucrări de reparații capitale Căminul Cultural din Gheorghieni 2010, buget local Lucrări de reparații capitale Sediul secundar al primăriei din Gheorghieni 2010, buget local Reparații capitale școala generală Gheorghieni 2011, buget local Reparații capitale Școala Feleacu – proiect al Băncii Mondiale prin inspectoratul școlar Primăria, 2011 Construcție Dispensar Gheorghieni, finalizat 2012, buget local Reparații capitale dispensar Feleacu 2009, buget local Alimentare cu apă localitatea Feleacu – în curs de lucru, buget local și buget de stat (Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) În curs de Alimentare cu apă Feleacu, zona centru – în curs de lucru, buget local și buget de stat (Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL) execuție Baza sportivă Feleacu, buget local, în curs de execuție pag. 54

Pagina 55

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2.7. Capitalul social 2.7.1 Populația Conform datelor statistice aferente anului 2011, comuna Feleacu are o populație de 3923 locuitori. Populația comunei a înregistrat o tendință de creștere față de recensământul anterior din anul 2007, când s-au înregistrat 3622 locuitori ai comunei.20 Trendul ascendent se poate remarca până în prezent. Distribuția populației comunei Feleacu pe grupe de vârstă și sexe este redată în tabelul următor. Structura populației totale a comunei în funcție de sex indică faptul că 1920 de locuitori, reprezentând 49.3% din totalul populației comunei, sunt de sex masculin, iar 2003 persoane, reprezentând 50.7% din total, sunt de sex feminin. Ponderile obținute ne permit să apreciem faptul că în comună populația este echilibrată din punct de vedere al distribuției pe categorii de gen. Structura pe vârste și sexe a populației comunei Feleacu în anul 2011 Categorie de vârstă Masculin Feminin Total 0-4 ani 94 88 182 5-9 ani 96 108 204 10-14 ani 82 83 165 15-19 ani 90 80 170 20-24 ani 83 93 176 25-29 ani 90 98 188 30-34 ani 144 143 287 35-39 ani 160 136 296 40-44 ani 170 137 307 45-49 ani 100 91 191 50-54 ani 123 124 247 55-59 ani 168 129 297 20 „Populația la 1 iulie 2007, pe localități” INSSE. pag. 55

Pagina 56

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 60-64 ani 134 145 279 65-69 ani 119 162 281 70-74 ani 101 137 238 75-79 ani 92 108 200 80-84 ani 60 86 146 85 ani și peste 14 55 69 Populație totală 1920 2003 3923 Sursa: Recensământul populației și al locuințelor 2011 Referitor la structura populației comunei Feleacu pe grupe de vârstă, se constată că cei mai mulți dintre locuitorii comunei, în număr de 1510, reprezentând 38.49% din totalul populației, au vârste de peste 55 ani. Aproape 34% din populația comunei constă în persoane cu vârste cuprinse între 30-55 ani, alți 14% dintre locuitori au sub 14 ani, iar 13.61 % dintre locuitorii comunei aparțin categoriei de vârstă 15-29 ani. Repartiția populației comunei Feleacu în funcție de etnie, conform datelor statistice aferente anului 2011, ilustrată în graficul următor, indică faptul că majoritatea locuitorilor comunei, reprezentând 72.29% din numărul total de locuitori, sunt români. În comună mai există două comunități, cea a persoanelor de etnie maghiară, care reprezintă 22.81% din numărul total de locuitori ai comunei și populația de etnie romă care deține o pondere de 2.53% din populația totală. Populația de etnie romă, în număr de 99 de persoane, localizată de partea de N-V a localității Vîlcele, locuiește în condiții improprii, motiv pentru care Primăria comunei Feleacu a acordat acestora loturi de 350 mp pentru construirea de noi locuințe. pag. 56

Pagina 57

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2,53% 2,37% 22,81% 72,29% Români Maghiari Romi Indisponibil Fig. 12. Distribuția populației din comuna Feleacu în funcție de etnie Relativ la apartenența religioasă a locuitorilor comunei Feleacu, se poate afirma potrivit datelor emise de recensământul din 2011 că majoritatea sunt ortodocși (aproape 67%). Mai mult, așa cum este ilustrat și în următoarele două grafice, se remarcă existența unor minorități semnificative de reformați (~19%), de penticostali (~7%) și de romano-catolici (~3%). Distribuția locuitorilor comunei Feleacu în funcție de apartenența la religii 2% Ortodocși 7% 3% 2% Reformați Romano‐catolici 19% 67% Penticostali Necunoscută Altele pag. 57

Pagina 58

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 2610 737 129 256 37 23 4 4 5 5 11 102 În pofida profilului multietnic și multiconfesional al comunei Feleacu, locuitorii acesteia oferă un exemplu evident de toleranță, comuniune și conviețuire în bune relații. Prin îmbinarea culturilor și tradițiilor specifice fiecărei etnii, multiculturalitatea reprezintă unul din punctele tari ale comunei Feleacu. O situație semnalată de reprezentanții Primăriei este aceea a fenomenului de navetism. Acesta se manifestă datorită proximității orașului Cluj-Napoca și a faptului că în comună numărul persoanelor cu studii superioare, liceale, postliceale și profesionale este ridicat. 2.7.2 Starea de sănătate Poziționarea comunei Feleacu în apropierea municipiului Cluj-Napoca le oferă locuitorilor comunei posibilitatea de a apela la serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Cluj și de spitalele clinice și de specialitate de pe raza orașului. Sistemul medical la nivelul comunei este format din: pag. 58

Pagina 59

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020  un cabinet individual de medicină de familie în localitatea Feleacu, în care își desfășoară activitatea 2 medici  un cabinet individual de medicină de familie în localitatea Gheorghieni, în care își desfășoară activitatea 1 medic (1 zi pe săptămână)  un cabinet stomatologic în localitatea Feleacu  un cabinet stomatologic în localitatea Vîlcele  există două puncte farmaceutice private ce se adresează populației din această zonă, mai precis în localitățile Feleacu și Vîlcele. În vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației din comună, se impun măsuri care să vizeze desfășurarea unor analize periodice a stării de sănătate a populației, dezvoltarea unui serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor bolnave care nu se pot deplasa, desfășurarea unor acțiuni educaționale pentru sănătate în rândul locuitorilor comunei de către medicii din cadrul cabinetelor individuale de medicină de familie, respectiv din cadrul cabinetelor stomatologice existente pe raza comunei. 2.7.3 Educația formală și informală Învățământ Educația și formarea capitalului uman sunt esențiale pentru comunitățile rurale. La nivelul comunei Feleacu infrastructura educațională acoperă necesitățile populației, calitatea educației este bună, pe de o parte din cauza unei dotări corespunzătoare a infrastructurii educaționale, iar pe de altă parte din cauza nivelului de pregătire/experiență al cadrelor didactice. În anul 2016, în comuna Feleacu funcționează o școală primară cu clasele I-IV, 2 școli gimnaziale și 3 grădinițe, conform tabelului de mai jos. pag. 59

Pagina 60

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Nr. Crt. Categorie Denumire 1 Școală Școala Gimnazială Ștefan Micle, sat Feleacu Școala Gimnazială Gheorghieni, sat Gheorghieni Școala primară cu clasele I – IV, sat Vîlcele 2 Grădiniță Grădiniță sat Feleacu Grădiniță sat Vîlcele Grădiniță sat Gheorghieni Viziunea școlii cu clasele I-VIII Ștefan Micle constă în “ridicarea standardelor de tip rural la nivelul celui urban și chiar european”. Misiunea instituției se axează pe următoarele direcții21:  îmbunătățirea performanței școlare (creșterea procentelor de promovabilitate) și corecta orientare profesională a elevilor;  atragerea spre școală a comunității locale pentru creșterea efectivelor de elevi și desființarea învățământului simultan;  crearea de personalități bine definite, cu deprinderi pragmatic și respect pentru valorile tradiționale;  sprijinirea inițiativelor partenerilor educaționali (elevi, părinți, cadre didactice), stimularea motivării profesorilor pentru formarea lor profesională continuă. Conform datelor furnizate de reprezentanții Primăriei Feleacu, repartiția populației școlare, respectiv a cadrelor didactice, în cele trei școli din comună este următoarea:  Școala Gimnazială “Ștefan Micle” Feleacu: 81 copii, 12 cadre didactice  Școala Gimnazială Gheorghieni: 79 copii, 10 cadre didactice, 2 îngrijitoare  Școala Primară Vîlcele – 35 copii, 3 cadre didactice. 21 Site-ul școlii Ștefan Micle din comuna Feleacu, http://scoalastefanmicle.ro/misiune-si-viziune/ pag. 60

Pagina 61

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Cultură O componentă importantă a vieții satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Mijloacele prin care se transmite cultura în mediul rural sunt: căminele și alte așezăminte culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea și internetul. În satul Gheorghieni, cultura este transmisă inclusiv prin ziarul local denumit Györgyfali Lap / Gheorghieanul. În domeniul cultural, comuna Feleacu nu are o situație prea bună, existând o singură bibliotecă comunală și două cămine culturale – în localitățile Feleacu și Gheorghieni, care necesită renovări ample și dotări adecvate. Biblioteca comunală are un număr de 8.200 volume de carte. Căminele culturale menționate sunt vechi și nu au fost încă dotate corespunzător. Pe raza comunei activează formații artistice sau rapsozi populari. Printre evenimentele deosebite care au loc în comună se regăsesc următoarele:  Fiii satului, Zilele satului  Balul culesului viei, Bal de Paști  Serbarea de ziua mamei, Serbarea a cincizeci ani de căsătorie  Săptămâna Bibliei  Hramul bisericii  Comemorarea eroilor de Ispas  Moș Nicolae, Serbarea de Crăciun, Viflaim, Trei Crai, colindat  Tabăra de dans popular  Tabăra „Angyaltábor” (pentru copii orfani)  Festivalul Gem de Prune ce are loc în mijlocul lui Septembrie (au avut loc 3 ediții până acum, organizat din doi în doi ani) – organizator Asociația Falu Kutja  Tabăra de Dansuri și Muzică Populară organizată în ultima săptămână din iulie (6 ediții până acum) – organizator Asociația Falu Kutja. Aceasta are loc în satul Gheorghieni, unde au participat persoane din Ungaria, Austria, Germania, Marea Britanie, SUA, Australia, Japonia, Dubai, Egipt și Grecia.  Cursuri de dansuri populare pentru copii și tineri din Gheorghieni (săptămânal din 1 octombrie până în 30 iunie) – organizator Asociația Falu Kutja. pag. 61

Pagina 62

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Tradiții și obiceiuri Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, atât la nivel regional cât și la nivel local, capitalul simbolic fiind esențial pentru identitatea culturală reprezentată prin valori, obiceiuri și îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de către comunitate. Manifestarea identității culturale, a tradițiilor și a obiceiurilor este influențată de regiune, care reprezintă mai mult decât o simplă localizare geografică. Date fiind acestea, menținerea identității culturale trebuie să includă câțiva factori importanți, cum ar fi educația și consumatorii de cultură. Protejarea moștenirii culturale rurale este extrem de importantă și în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor românești, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiștilor și cu beneficii economice pentru populația locală. Conservarea tradițiilor, culturii și a obiceiurilor din mediul rural reprezintă mijloace de creștere a potențialului turistic în multe alte țări. Având în vedere că majoritatea turiștilor străini care vin în țara noastră caută să trăiască experiența “vieții la țară” cu tot ceea ce implică acest lucru, păstrarea și conservarea culturii tradiționale în mediul rural reprezintă un element obligatoriu care trebuie luat în calcul în procesul de dezvoltare rurală. În satul Gheorghieni există un patrimoniu de vestimentație extrem de bogat și unic. Astfel, Asociația Falu Kutja are o colecție destul de bogată de porturi populare și accesorii reprezentând obiecte de mobilier și textile. În inventarul colecției există peste 300 de obiecte. Expoziția este deschisă publicului pe bază de programare și se află într-o casă a Parohiei Bisericii Reformate din Gheorghieni. pag. 62

Pagina 63

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig. 12. Port popular, sat Gheorghieni, comuna Feleacu Sport La nivelul comunei Feleacu funcționează echipa de fotbal A.S Viitorul Feleacu care are un număr de 48 de sportivi legitimați de pe întreaga rază a comunei. 2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă Asigurarea ordinii și liniștii publice Ordinea și liniștea publică pe raza comunei Feleacu sunt asigurate prin activitățile desfășurate de Postul Comunal de Poliție Feleacu și de către Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj. Postul de Poliție Comunal Feleacu asigură serviciul polițienesc pe raza celor 5 localități componente ale comunei – Feleacu, Gheorghieni, Vîlcele, Sărădiș, Casele Micești, având drept principale atribuții22: 22 https://cj.politiaromana.ro/ro/organizare-si-functionare/structuri-teritoriale-rurale/sectia-2-politie-rurala- apahida/feleacu pag. 63

Pagina 64

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 - Desfășurarea activității de menținere a ordinii publice, de prevenire și combatere a infracționalității și a altor fapte care afectează climatul de ordine și siguranță publică pe raza comunei; - Cooperarea cu celelalte structuri abilitate din raza de competență pentru asigurarea climatului de ordine și siguranță publică. Cei patru lucrători ai postului de poliție au în vedere soluționarea petițiilor și a sesizărilor depuse de cetățenii comunei și aplicarea contravențiilor acolo unde este cazul. Dotările de care dispun lucrătorii Postului de Poliție Feleacu se încadrează în dotările standard de echipament ale Poliției Române pentru intervenție și patrulare. La nivelul comunei nu există poliție comunitară. Protecția civilă În comuna Feleacu, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) este inexistent. 2.7.5 Asistența socială Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții. Pe plan local, domeniul asistenței sociale este bine reprezentat, urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Feleacu, fără a se depăși termenele legale de soluționare a petițiilor. Numai în situații deosebite, cazurile sunt preluate de către alte instituții abilitate. Pe teritoriul comunei Feleacu s-a semnalat la nivelul anului 2011 o comunitate de romi mică, de 99 persoane, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, ceea ce nu determină probleme de ordin social. Număr asistenți sociali – 1 Număr dosare – 4 pag. 64

Pagina 65

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Număr persoane cu dizabilități – 140 Alocații mono-parentale – 15 2.7.6 Capacitatea administrativă În ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile publice locale la nivelul județului Cluj, există trei forme de colaborare existente, după cum se arată în Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020:  Colaborare de tip Zona Metropolitană  Colaborare de tip Asociații de Dezvoltare Intercomunitare  Colaborare de tip Asocieri Microregionale și Grupuri de Acțiune Locală Comuna Feleacu este implicată în diferite structuri aferente a două dintre cele trei forme de colaborare menționate, după cum urmează:  Colaborare de tip Zona Metropolitană Zona Metropolitană Cluj a fost înființată prin actul de constituire din 7 ianuarie 2009, având drept membri municipiul Cluj-Napoca și următoarele comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Tureni și Vultureni. Ulterior, la Zona Metropolitană Cluj au aderat și comunele Săvădisla și Sânpaul. Suprafața totală a zonei metropolitane este de 1537,54 kmp, iar populația este de 418.153 locuitori. pag. 65

Pagina 66

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 Fig. 13. Zona Metropolitană Cluj Sursa: Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020, p. 801  Apartenența la Asociații de Dezvoltare Intercomunitare Asociațiile de dezvoltare intercomunitare sunt constituite în vederea realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional sau al furnizării în comun a unor servicii publice. Comuna Feleacu face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco-Metropolitan Cluj. Aceasta cuprinde cele 81 de Unități Administrativ Teritoriale din județul Cluj și Consiliul Județean Cluj. La baza constituirii acestei Asociații a stat interesul comun al autorităților locale din județul Cluj de a îmbunătăți calitatea serviciului de salubrizare, în condițiile unor tarife și/sau taxe care să respecte limitele de suportabilitate ale populației și principiul “poluatorul plătește”, de a atinge și respecta standardele europene privind protecția mediului înconjurător, respectiv de a crește capacitatea de atragere a fondurilor pentru a finanța investițiile necesare în infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului de salubrizare23. 23 Site oficial al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan Cluj, http://www.ecometropolitancluj.ro/despre-noi pag. 66

Pagina 67

Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu pentru perioada 2016 - 2020 CAPITOLUL 3 – PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU O etapă esențială în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei Feleacu a fost cea de identificare a problemelor cu care se confruntă comuna, respectiv a potențialului de dezvoltare a acesteia. Pentru a realiza acest obiectiv, s-a făcut apel atât la mijloace de cercetare de birou, cât și la mijloace de cercetare de teren. Cercetarea în teren a cuprins două componente: discuții cu reprezentanți ai administrației publice locale din comuna Feleacu, respectiv desfășurarea unei cercetări cantitative în rândul locuitorilor comunei. Discuțiile purtate cu reprezentanții administrației publice locale din comuna Feleacu s-au axat

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.