Document
Strategia de Dezvoltare Locala 2016-2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,1 MB · modificat pe site: 25.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de Dezvoltare Locala 2016-2020”, Comuna Feleacu, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunafeleacu.ro/storage/files/Strategie_Feleacu_2016-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/feleacu/124582-strategia-de-dezvoltare-locala-2016-2020, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ................................................3
1.1. Istoric ..................................................................................................................................... 3
1.2. Concept .................................................................................................................................. 4
1.3. Agenda Locală 21 .................................................................................................................. 6
1.4. Documente cu caracter strategic realizate la niveluri ierarhice superioare ........................... 7
1.4.1. Contextul național........................................................................................................... 7
1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest ......................................................................................... 8
1.4.3. Contextul județului Cluj .................................................................................................. 8
1.4.4. Programe 2014-2020 ...................................................................................................... 9
1.5. Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare ................................................ 16
1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală ................................................................................. 19
1.7. Metodologia de elaborare a strategiei .................................................................................. 20
CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI FELEACU ...............................25
2.1. Istoric și așezare geografică ................................................................................................. 25
2.1.1. Istoric ............................................................................................................................ 25
2.1.2. Așezarea geografică...................................................................................................... 25
2.2 Clima .................................................................................................................................... 29
2.3. Resurse primare și secundare .............................................................................................. 30
2.3.1. Resurse hidrografice ..................................................................................................... 30
2.3.2. Flora și fauna................................................................................................................ 32
2.3.3. Solul .............................................................................................................................. 33
2.4. Organizarea spațială ............................................................................................................ 33
2.4.1. Încadrare în teritoriu și așezarea geografică ............................................................... 33
2.4.2. Infrastructura de transport ........................................................................................... 34
2.4.3. Locuințe......................................................................................................................... 35
2.4.4. Serviciile comunitare de interes public......................................................................... 35
2.5. Analiza problemelor de mediu ............................................................................................ 36
2.6. Economia locală .................................................................................................................. 37
2.6.1. Forța de muncă și șomajul............................................................................................ 38
2.6.2. Industrie ........................................................................................................................ 38
2.6.3. Agricultura .................................................................................................................... 39
2.6.4. Comerț și servicii .......................................................................................................... 43
2.6.5. Turism ........................................................................................................................... 44
2.6.6. Dezvoltarea edilitară .................................................................................................... 54
2.7. Capitalul social .................................................................................................................... 55
2.7.1 Populația ........................................................................................................................ 55
2.7.2 Starea de sănătate .......................................................................................................... 58
2.7.3 Educația formală și informală ....................................................................................... 59
2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă ............................................................................... 63
2.7.5 Asistența socială ............................................................................................................ 64
2.7.6 Capacitatea administrativă ............................................................................................ 65
CAPITOLUL 3 – PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU ..........................67
CAPITOLUL 4 – ANALIZA SWOT A COMUNEI FELEACU ...................................................75
4.1. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Infrastructură .................................................... 76
1
Pagina 2
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
4.2. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Mediu ............................................................... 77
4.3. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Economie ......................................................... 79
4.4. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Social................................................................ 83
4.5. Analiza SWOT pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală ........................... 85
4.6. Analiza SWOT integrată a comunei Feleacu ...................................................................... 87
CAPITOLUL 5 – VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI FELEACU ..................92
CAPITOLUL 6 – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI FELEACU
PENTRU PERIOADA 2014-2020 ............................................................................................93
6.1. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură .......................................... 94
6.1.1. Direcția de dezvoltare Infrastructura rutieră și de transport....................................... 94
6.1.2. Direcția de dezvoltare Infrastructura energetică ......................................................... 95
6.1.3. Direcția de dezvoltare Infrastructura de gaz ................................................................ 95
6.1.4. Direcția de dezvoltare urbană ...................................................................................... 95
6.2. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Mediu ..................................................... 96
6.2.1. Direcția de dezvoltare Infrastructura de apă și canalizare .......................................... 96
6.2.2. Direcția de dezvoltare Protecția mediului .................................................................... 97
6.2.3. Direcția de dezvoltare Managementul deșeurilor ........................................................ 97
6.3. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Economie ............................................... 98
6.3.1. Direcția de dezvoltare Turism ...................................................................................... 98
6.3.2. Direcția de dezvoltare Agricultură ............................................................................. 100
6.3.3. Direcția de dezvoltare Mediul de afaceri ................................................................... 101
6.3.4. Direcția de dezvoltare Forța de muncă ...................................................................... 102
6.4. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Social .................................................... 103
6.4.1. Direcția de dezvoltare Educație și formare ................................................................ 103
6.4.2. Direcția de dezvoltare Sănătate .................................................................................. 105
6.4.3. Direcția de dezvoltare Protecție socială..................................................................... 106
6.4.4. Direcția de dezvoltare Cultura și cultele .................................................................... 107
6.4.5. Direcția de dezvoltare Sport și agrement ................................................................... 108
6.5. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală ............... 109
6.5.1. Direcția de dezvoltare Administrația publică locală .................................................. 109
6.5.2. Direcția de dezvoltare Ordine publică și protecție civilă ........................................... 111
CAPITOLUL 7 – PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE...................................................................113
CAPITOLUL 8 – STRUCTURI INSTITUȚIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE
ȘI EVALUARE .......................................................................................................................141
CAPITOLUL 9 – PORTOFOLIUL DE PROIECTE ....................................................................150
Domeniu strategic – Infrastructura ........................................................................................... 153
Domeniul strategic – Mediu ..................................................................................................... 167
Domeniul strategic – Economie ............................................................................................... 177
Domeniul strategic – Social ...................................................................................................... 195
Domeniul strategic – Administrație Publică Locală ................................................................. 221
CAPITOLUL 10 – SURSE EUROPENE DE FINANȚARE PENTRU PERIOADA
2014-2020................................................................................................................................231
ANEXA 1 PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU - RAPORTUL
CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR COMUNEI......................267
ANEXA 2 PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI FELEACU - RAPORTUL
CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE MEMBRILOR REPREZENTATIVI AI
COMUNITĂȚII LOCALE- ....................................................................................................291
2
Pagina 3
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
CAPITOLUL 1 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
1.1. Istoric
Fondatorul Institutului Internațional pentru Mediu și Dezvoltare – IIED (International
Institute for Environment and Development – cu sediul la Londra - Marea Britanie) Barbara
Word a creat și introdus termenul de dezvoltare durabilă în 1971.
Prima întâlnire a comunității internaționale a fost în 1972 la Conferința de la Stockholm
privind mediul uman (Stockholm Conference on Human Environment), pentru a dezbate
problema mediului global și a necesităților de dezvoltare. În urma conferinței au rezultat:
“Declarația de la Stockholm”, ce conține 26 de principii și “Planul de Acțiune pentru Mediul
Uman”, cu cele trei componente: (i) programul pentru evaluarea mediului global
(Earthwatch), (ii) activitățile pentru managementul mediului și (iii) măsurile de sprijin.
La Stockholm s-a stabilit că pentru a realiza un management mai rațional al resurselor,
care să conducă astfel la îmbunătățirea mediului, statele trebuie să adopte o abordare
integrată și coordonată a planurilor lor de dezvoltare, pentru a se asigura cădezvoltarea lor
este compatibilă cu necesitatea de a proteja și îmbunătăți mediul în beneficiul propriei
populații.
Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a
concretizat dupa 11 ani de la Conferința de la Stockholm, respectiv în 1983, când Națiunile
Unite au înființat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, cunoscută sub denumirea
de Comisia Brundtland.
În anul 1987, Comisia Brundtland, abordând temele: interdependența omului cu mediul
înconjurător; nevoia pentru o viziune globală și pentru principii comune; legăturile dintre
dezvoltarea economică, socială și protecția mediului, a creat un document intitulat „Viitorul
nostru comun”, unde se precizează:
„Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele,
se alege direcția de investiție, se orientează tehnologiile de dezvoltare și în care instituțiile
au acțiuni convergente, sporind un viitor potențial pentru nevoile și dorințele umane”.
În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfășurat Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu
și Dezvoltare, la care au participat reprezentanți ai 170 de state (dintre care 115 șefi de stat)
printre care și România. Cu această ocazie, pe plan internațional, a fost recunoscută oficial
3
Pagina 4
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
necesitateade a integra dezvoltarea economică și protecția mediului în obiectivul de
dezvoltare durabilă și s-a afirmat importanța, în continuă creștere, a dreptului internațional
al mediului, ca mecanism de codificare și promovare a dezvoltării durabile.
În urma conferinței au rezultat Declarația de la Rio, care conține 27 de principii și
Agenda 21, care constituie un plan strategic acțiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere
din secolul al XXI-lea. Agenda 21 are 40 de capitole destinate unor domenii de programe
specifice, structurate în termenii: bazei de acțiune, obiectivelor de realizat, activităților care
trebuie efectuate și modalităților de implementare.
Cele 40 de capitole ale Agendei 21 și cele 27 de principii ale Declarației de la Rio au
definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplinește necesitățile generației
prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și îndeplini propriile
necesități”.
Prin Planul de implementare se urmărește aplicarea de măsuri concrete la toate
nivelurile și întărirea cooperării internaționale, în baza responsabilităților comune, dar
diferențiate, exprimate în Principiul 7 al Declarației de la Rio și integrarea celor trei piloni
ai dezvoltării durabile: dezvoltare economică, dezvoltare socială și protecția mediului la
nivel local. În acest sens, eforturile sunt cu precădere axate pe:
- eradicarea sărăciei;
- modificarea modelelor de producție și consum;
- protejarea sănătății;
- protejarea și managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică
și socială.
Capitolul 28 al Agendei 21 conține un apel către toate comunitățile locale ca acestea săși creeze propria lor Agenda 21 (Agenda Locală 21), care preia scopurile generale ale
Agendei 21 și le transpune în planuri și acțiuni concrete pentru propriile localități.
Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinței de la Rio, fiecare autoritate locală
are obligația de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.
1.2. Concept
Dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combină aspectele sociale,
economice și naturale, fiind implicată în două probleme mari ale omenirii: capacitatea de a
crea și cea de a distruge.
Domeniile principale ce caracterizează dezvoltarea durabilă sunt:
4
Pagina 5
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele:
veniturile familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate și eficiență
domeniul natural (menținerea unei baze naturale a vieții, prin reducerea
încărcărilor cu deșeuri a ecosistemului) care are reperele: sănătatea
ecosistemului, prevenirea poluării, biodiversitate și resursele naturale
domeniul social (nevoile societății) care are reperele: participare, consultare,
egalitate, mobilitate socială și dezvoltarea instituțiilor.
Conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare
economică în cadrul căreia se urmărește ca satisfacerea cerințelor prezente, de consum, să
nu compromită sau să prejudicieze pe cele ale generațiilor viitoare. Preocupările tot mai
accentuate privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă sunt legate de un complex
de probleme cu care se confruntă în prezent omenirea, și anume: sărăcia în mijlocul
belșugului; degradarea mediului înconjurător, extinderea necontrolată a urbanizării;
nesiguranța ocupării unui loc de muncă; înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor
tradiționale; inflația, șomajul, crize monetare, economice și geografice etc.
Conceptul de dezvoltare durabilă exprimă procesul de lărgire a posibilităților prin care
generațiile prezente și viitoare își pot manifesta pe deplin opțiunile în orice domeniu –
economic, social, cultural sau politic, omul fiind așezat în centrul acțiunii destinate
dezvoltării. Dezvoltarea economică durabilă presupune existența unor condiții economice,
culturale și de mediu favorabile. Dacă din perspectiva istorică condițiile economice au avut
un rol covârșitor în evoluția speciei umane, celelalte condiții nu mai pot fi astăzi ignorate,
componenta economică reprezentând însă factorul esențial al dezvoltării.
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabilă este prezentat de interacțiunea
dintre populație, progres economic și potențialul de resurse naturale, evidențiindu-se ca
probleme esențiale: optimizarea raportului nevoi – resurse, obiective de atins, mijloace
necesare, pe bazacompatibilității lor reciproce în timp și spațiu. Trebuie să fie conceput și
realizat un asemenea mediu economic care, prin intrările și ieșirile sale, se află în
compatibilitate dinamică cu mediul natural, dar și cu nevoile prezente și viitoare ale
generațiilor care coexistă și se succed.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspirații
umane: necesitatea continuării dezvoltării economice și sociale, dar și protecția și
îmbunătățirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generațiilor prezente,
cât și a celor viitoare.
5
Pagina 6
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
1.3. Agenda Locală 21
“O lume mai bună”. Agenda 21 reprezintă un document programatic care trasează liniile
de dezvoltare, astfel ca fiecare generație să beneficieze de o lume, dacă nu mai bună, cel
puțin la fel de bună ca a noastră.
Procesul aplicării Agendei Locale 21 încurajează participarea întregii comunități
(mediul de afaceri, organizații guvernamentale și neguvernamentale și participarea
individuală a cetățenilor), întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen
lung, ce recunoaște interdependența dintre factorii sociali, economici și de mediu, care
afectează sănătatea și calitatea vieții.
Principiile care stau la baza întocmirii strategiei de dezvoltare durabilă sunt:
progresul social, condiționat de recunoașterea și admiterea nevoilor fiecărui individ
protejarea eficientă a mediului
utilizarea rațională a rezervelor naturale
păstrarea unui nivel ridicat de creștere economică și ocupare a forței de muncă.
Avantajele Agendei Locale 21 sunt:
dezvoltare descentralizată
promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locală
asigurarea cadrului pentru finanțarea proiectelor locale de infrastructură
promovarea parteneriatului public-privat
implicarea tuturor actorilor locali
Instrumentele programului Agenda Locală 21 sunt:
- Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă
- Planul Local de Acțiune
- Portofoliul de Proiecte Prioritare
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin
efortul participativ al administrației publice, instituțiilor și societății civile, mediului de
afaceri, într-un cuvânt comunitatea locală.
Planul Local de Acțiune reprezintă planificarea reală pe termen mediu și lung în vederea
îndeplinirii obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se concretizează
6
Pagina 7
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
prin acțiuni, programe și proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor și planificarea în
timp.
Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe și proiecte care răspund la
problemele comunității locale și care pot conține indicatorii de implementare ce urmează a
fi realizați în viitorul apropiat.
1.4. Documente cu caracter strategic realizate la niveluri ierarhice
superioare
1.4.1. Contextul național
Planul național de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune
economică și socială (Cohesion Policy).
Acesta urmărește dezvoltarea echilibrată a membrilor Uniunii Europene, prin
diminuarea disparităților de dezvoltare între statele membre/regiunile comunitare și este
susținută în acest scop de instrumentul financiar numit Fonduri Structurale.
Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în
perioada de programare 2014-2020 reflectă o reorientare sporită în sensul susținerii
eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona și Göteborg, respectiv
creșterea competitivității, ocuparea deplină și durabilă și protecția mediului. Pe aceleași
obiective se axează și Strategia dedezvoltare a Planului Național de Dezvoltare (PND)
2014-2020.
Planul Național de Dezvoltare a fost structurat pe următoarele priorități naționale de
dezvoltare socio-economică:
- Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere;
- Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
- Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
- Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea
excluziunii sociale;
- Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
- Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul
de dezvoltare socio-economică.
7
Pagina 8
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest
În ultima perioadă, în cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea în Parteneriat a
Planului de Dezvoltare Regională (CRP) 2014-2020, au avut loc grupuri de lucru tematice
în vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT,
revizuirea priorităților regionale pentru programarea și formularea strategiei regionale
dedezvoltare pentru perioada 2014-2020.
Prioritățile regionale au fost stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii
naționale de dezvoltare, orientată spre atingerea obiectivului de coeziune economică și
socială de către România în calitate de stat membru al UE.
România va beneficia de acces la fondurile care finanțează Politica de Coeziune, Politica
Agricolă și Politica Europeană de Pescuit.
Prin elaborarea PDR și a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 s-a creat
cadrul de planificare care stă la baza stabilirii eligibilității proiectelor ce vor fi finanțate în
regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum și alte instituții, manifestă
interes față de conținutul PDR, acesta constituind punctul de plecare în elaborarea altor
documente deprogramare sectoriale și subsectoriale regionale:
- Planul Regional de Acțiune pentru Mediu,
- Planul Regional pentru Gestionarea Deșeurilor,
- Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic,
- Planul Regional pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Strategia de dezvoltare regională este corelată cu politicile și reglementările comunitare,
precum și cu strategiile de dezvoltare la nivel național, obiectivele sale prioritare fiind
orientate în principal spre domeniile de intervenție ale Instrumentelor Structurale și ale
fondurilor europene care finanțează dezvoltarea rurală și pescuitul.
În anul 2020 se vor reduce disparitățile de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest și
celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor.
1.4.3. Contextul județului Cluj
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Cluj reprezintă un document de politici
publice care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a județului. Strategia va fi un
instrument pentru autoritățile locale și pentru comunitatea din județ care, acționând în
8
Pagina 9
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
parteneriat, vor stabili direcțiile prioritare și planurile de acțiune pentru concretizarea
investițiilor în infrastructură,servicii sociale, educație, dezvoltare economică și mediu.
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2014-2020 este
reducerea disparităților de dezvoltare în cadrul județului, a regiunii Nord-Vest și a regiunii
de Nord-Vest cu celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trăi al cetățenilor.
Obiectivele specifice sunt următoarele:
- Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători
din agricultură și alte câteva sectoare industriale;
- Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin
îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului
turistic;
- Creșterea competitivității regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii și calificarea resurselor umane.
1.4.4. Programe 2014-2020
Programul Operațional Regional 2014-2020
Programul Operațional Regional (POR) este documentul strategic care implementează
elemente ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Național de
Dezvoltare (PND) și contribuie, alături de celelalte programe operaționale, la realizarea
obiectivului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și al Cadrului Național Strategic
de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre
România și media dezvoltării statelor membre ale UE.
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale,
durabile și echilibrate teritorial a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor
specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere,
îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile
României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții.
Programul Operațional Regional va fi finanțat în perioada 2014 - 2020 din bugetul de
stat și bugetele locale, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
În cadrul POR Axa prioritară 1 are ca scop creșterea calității vieții și crearea de noi
locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor urbane,
9
Pagina 10
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
și a antreprenoriatului.
Avantajul unei abordări integrate a problemelor economice, sociale și de mediu din
zonele urbane degradate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între
care există relații de interdependență și care afectează atât zona urbană cât și arealele
adiacente. Din acest motiv, prin Programul Operațional Regional s-a prevăzut că, în cadrul
acestei axe prioritare, vor fi finanțate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen
mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de acțiune urbană”), clar
delimitate spațial în cadrul orașelor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact
atât asupra dezvoltării de ansamblu a orașului, cât și a zonei înconjurătoare.
POR 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și
îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a
regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își
valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au
în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă
sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5
miliarde de euro - contribuția națională:
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate
din mediul urban
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
10
Pagina 11
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăților în cadastru și cartea funciară
Axa prioritară 12: Asistență tehnică
Programul Național Dezvoltare Rurală 2014 - 2020
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se
acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru
dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
Investitorii au noi oportunități financiare pentru proiecte de investiții în dezvoltarea
agriculturii și a zonei rurale.
Fermierii, societățile private și autoritățile publice locale au la dispoziție aproximativ 8
miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru investiții la standarde europene,
eficiente și rentabile.
PRINCIPALELE PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ PENTRU PERIOADA
DE PROGRAMARE 2014‐2020
Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piață și procesare a produselor agricole;
Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor
fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în
zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural.
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-
urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicat;
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul
abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea,
calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii
sociale.
Măsurile din cadrul Programului Național Dezvoltare Rurală 2014 – 2020
Măsura 4 - Investiții în active fizice
SubMăsura 4.1 – Investiții in exploatații agricole
SubMăsura 4.1a – Investiții în exploatațiile pomicole
11
Pagina 12
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
SubMăsura 4.2 – Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole
SubMăsura 4.2a - Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol
SubMăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii
agricole și silvice
Măsura 6 - Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor
SubMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
SubMăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale
SubMăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici
SubMăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole
Măsura 7- Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale
SubMăsura 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica
SubMăsura 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural
Măsura 8 - Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor
SubMăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite
Măsura 9 - Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol
SubMăsura 9a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol
Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020
Dispune de o alocare totală de aproximativ 5 miliarde de euro, din care 4,326 miliarde
de euro contribuție UE (FSE: 4,220 miliarde euro + YEI/ILMT: 105,9 milioane euro) ;
stabilește prioritățile de intervenție ale României în domeniul ocupării forței de muncă, al
incluziunii sociale și al educației. Obiectivul major urmărit îl reprezintă dezvoltarea
resurselor umane prin creșterea accesului la un sistem de educație și formare profesională
de calitate, stimularea ocupării, cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei și a excluziunii
sociale prin facilitarea accesului la servicii sociale și de sănătate; sprijină operațiuni înscrise
în: - 3 obiective tematice (OT 8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă
și sprijinirea mobilității forței de muncă, OT 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare și OT 10. Investițiile în educație, formare și
formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții) - 7 axe prioritare,
- 13 priorități de investiții (PI: 8i, 8ii, 8iii, 8v, 8vii, 9ii, 9iv, 9v, 9vi, 10i, 10ii, 10iii, 10iv) și
- 55 obiective specifice.
12
Pagina 13
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Axa Prioritară 1. Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Prioritate de investiții 8.ii Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în
special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare,
inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din
comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri
Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs
Prioritate de investiții 8.ii Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în
special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare,
inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din
comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri
Axa Prioritară 3. Locuri de muncă pentru toți
Prioritate de investiții 8.i. Acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea
unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și
pentru persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și
sprijin pentru mobilitatea forței de muncă
Prioritate de investiții 8iii. Activități independente, antreprenoriat și înființare de
întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii
inovatoare
Prioritate de investiții 8v. Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a
antreprenorilor
Prioritate de investiții 8vii. Modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum
serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea
nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a
lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr‐o mai bună cooperare între instituții și
părțile interesate relevante
Axa Prioritară 4. Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Prioritate de investiții 9ii. Integrarea socio‐economică a comunităților marginalizate,
cum ar fi romii
Prioritate de investiții 9iv. Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă
calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general
13
Pagina 14
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Prioritate de investiții 9v. Promovarea antreprenoriatului social și a integrării
profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a
facilita accesul la locuri de muncă
Axa Prioritară 5. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Prioritate de investiții 9.vi. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Axa Prioritară 6. Educație și competențe
Prioritate de investiții 8.ii. Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în
special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare,
inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din
comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri
Prioritate de investiții 10.ii. Îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar
și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului
de educație, în special pentru grupurile defavorizate
Prioritate de investiții 10.iii. Creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea
cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor
parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea
competențelor dobândite
Prioritate de investiții 10.iv. Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației
și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și
consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor,
inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de
învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv
a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie
Axa Prioritară 7. Asistență tehnică
Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020
Programul Operațional Competitivitate se încadrează în prevederile Regulamentului
(CE) nr.1303/2013 privind dispozițiile comune și Regulamentele specifice ale Fondurilor
Europene Structurale și de Investiții (FESI) 2014‐2020, adoptate în decembrie 2013. Sunt
avute în vedere și Recomandările specifice de țară 2013 (CSR), adoptate de Consiliu și, de
asemenea, Documentul de poziție (CPP) pentru utilizarea FESI 2014‐2020 în România al
14
Pagina 15
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
serviciilor Comisiei Europene. Programul se bazează pe Acordul de parteneriat, în timp ce
analiza de nevoi și provocări, precum și abordarea strategică sunt corelate cu documentele
strategice relevante la nivel național.
Astfel, POC este elaborat pentru a răspunde recomandărilor în ceea ce privește aplicarea
măsurilor structurale pentru promovarea creșterii economice și a competitivității, având în
vedere că România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește competitivitatea
economică, având o productivitate scăzută în industrie și servicii. Provocări majore includ
infrastructura subdezvoltată de transport și TIC, un mediu de afaceri fragil și sprijin redus
pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI).
2.A.1 Axa Prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor
Priorități de investiții
Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi,
centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea
investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea
socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea
activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor‐ pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special
în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
Imbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a
dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a
celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de
clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care
răspunde nevoilor de dezvoltare în care sunt interesate comunitățile în care acestea se
dezvoltă.
Acțiunea 1.1.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate
de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul
inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere
Acțiunea 1.1.2. Măsuri de capital de risc în favoarea IMM‐urilor innovative
Acțiunea 1.1.3. Credite și garanții în favoarea IMM‐urilor inovative și a organizațiilor de
cercetare care răspund cererilor de piață
15
Pagina 16
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Acțiunea 1.1.4 Sprijinirea spin –off‐urilor și start –up‐urilor innovative
Acțiunea 1.1.5. Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (Knowledge Transfer Partnerships)
Acțiunea 1.2.1. Mari infrastructuri de CD
Acțiunea 1.2.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate
la rețele europene și internaționale de profil
Acțiunea 1.2.3. Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului‐cadru ORIZONT 2020
al Uniunii Europene și alte programe CDI internaționale
Acțiunea 1.2.4 Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru
consolidarea capacității CD
2.A.2 AXA PRIORITARĂ 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o
economie digitală competitivă
Priorități de investiții
Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning, incluziune
digitală, cultură online și e‐sănătate;
Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;
Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și
sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală;
Acțiunea 2.1.1 Creșterea eficienței, interoperabilității și securității serviciilor administrației
publice, prin dezvoltarea aplicațiilor TIC
Acțiunea 2.1.2 Îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea conținutului digital și a
infrastructurii TIC sistemice în domeniul e‐learning, e‐incluziune, e‐sănătate și e‐cultura
Acțiunea 2.2.1 Facilitarea e‐comerț și utilizarea în afaceri a TIC
Acțiunea 2.2.2 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă
1.5. Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare
Legislația europeană și documentele strategice care au guvernat procesul de realizare a
Strategiei locale de dezvoltare a comunei Feleacu au fost:
- Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită
- Agenda Locală 21, 1992;
- Politica de coeziune în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă –
Orientări
- Strategia Europeană de Ocupare
16
Pagina 17
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene
- Programul de Acțiuni al Comunității Europene în domeniul sănătății și
protecției
- Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană
- Declarația Universală a Drepturilor Copilului
- Directiva pentru Tratament Egal
- Directiva pentru Securitate Socială
- Directiva Ocupațională pentru Securitate Socială
- Strategia Europeană de Ocupare
- European Charter of Local Self-Government
- Condiționalități ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014 – 2020 în
România
- Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene 2014
– 2020 în România
- Diagrama cadrului partenerial în România
- Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020
- EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică
și favorabilă incluziunii
- Strategia EUROPA 2020
- Programul Național de Reformă al României 2011 – 2013
- Programul de Convergență al României 2011 – 2014
- Recomandarea privind Programul național de reformă din 2011 al României și
de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de Convergență
actualizat al României pentru perioada 2011-2014
Alte reglementări și documente comunitare relevante avute în vedere la elaborarea
strategiei sunt:
- REGULAMENTUL (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și
al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile
bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, EURATOM) nr.
1605/2002 al Consiliului
17
Pagina 18
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- REGULAMENTUL delegat (UE) al Comisiei din 29.10.2012 privind normele de
aplicare a Regulamentului (UE) Parlamentului European și al Consiliului privind
normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
- Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr.
1083/2006
- Propunere de REGULAMENT de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
- Rezumat propunere de regulament pentru modificarea Regulament (CE) nr.
1080/2006
- Propunere de REGULAMENT privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului
european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru
creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1080/2006
- Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr.
1081/2006
- Propunere de REGULAMENT privind Fondul Social European și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006
- Rezumat propunere de regulament pentru modificarea Regulament(CE) nr.
1084/2006
- Propunere de REGULAMENT privind Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1084/2006
- Rezumat propunere de Regulament - Cooperare teritorială europeană 2014-2020
- Propunere REGULAMENT privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană
- Rezumat propunere Regulament - Grupările europene de cooperare teritorială
(GECT)
18
Pagina 19
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- Propunere REGULAMENT de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare
europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea,
simplificarea și îmbunătățirea constituirii și punerii în aplicare a unor astfel de
grupări
- Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004
- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
- Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de
Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans
and Programming Documents)
- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1685/2000 privind reguli
detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește
eligibilitatea cheltuielilor aferente operațiunilor co-finanțate de către Fondurile
Structurale
- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul
European de Dezvoltare Regională
- Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul
Social European
- Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor
Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013
- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul
Social European
- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională
- Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul
Social European
1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală
Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Feleacu reprezintă un document
complex care oferă viziunea și drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crește
calitatea vieții locuitorilor comunei. Este un document de lucru flexibil și dinamic, elaborat
19
Pagina 20
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
printr-un proces participativ al comunității locale în concordanță cu prioritățile naționale de
dezvoltare cuprinse în PND.
Strategia a fost elaborată pe experiența acumulată în cadrul proiectului Agenda Locală
21, aplicând o metodologie proprie administrației publice locale a comunei Feleacu și
reprezintă un document programatic care răspunde nevoilor cetățenilor și îi
responsabilizează atât în faza de concepție cât și în cea de implementare a lui.
În acțiunile noastre privind transformarea comunei Feleacu vom folosi strategia pentru
a demonstra finanțatorilor locali, naționali, europeni sau internaționali, coerența
acțiunilor noastre și convergența proiectelor pentru care vom primi co-finanțare.
Strategia este documentul care ne arată calea spre o dezvoltare durabilă. De abilitatea în
a folosi capacitatea comunității noastre, perseverența, profesionalismul, reconcilierea
indiferent de convingerile politice sau confesionale și indiferent de vârstă, educație sau
poziție socială, va depinde succesul punerii în practică a strategiei.
1.7. Metodologia de elaborare a strategiei
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a comunei Feleacu pentru perioada 2016 – 2020 a
fost elaborată pornind de la principiul de bază conform căruia acest document trebuie să
răspundă aspirațiilor comunității locale. Astfel, procesul de elaborare a strategiei a fost bazat pe
participarea comunității încă din prima fază de elaborare, printr-o largă implicare și dezbateri
publice.
Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza și
analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare.
Realizarea strategiei de dezvoltare locală are la bază identificarea răspunsurilor la 4 întrebări
fundamentale:
1. Unde ne situăm în acest moment?
2. Unde ne-ar plăcea să ajungem?
3. Ce probleme trebuie să ridicăm și cum ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie să acționăm pentru a atinge acel nivel?
Obținerea răspunsurilor necesare a necesitat parcurgerea etapelor prezentate mai jos.
Etapa I. Colectarea și analiza datelor
Colectarea datelor trebuie să vizeze informații privind:
20
Pagina 21
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
1. scurtă prezentare a zonei;
2. datele fizico-geografice;
3. caracteristicile generale ale economiei;
4. domeniul social;
5. domeniul starea mediului.
Începerea demersului de planificare presupune studierea materialelor existente despre
comunitate. În acest sens demersul de planificare strategică este facilitat de existența unor
documente de tip monografie la nivelul comunitații. De asemenea, planul urbanistic general
sauplanurile urbanistice zonale pot oferi informații prețioase legate de comunitate și
intențiile de dezvoltare.
Așadar, în această fază au fost studiate documentele realizate la nivelul comunei
Feleacu: monografie, strategie elaborată în trecut (strategia privind dezvoltarea economică,
socială și de mediu a comunei Feleacu pentru perioada 2008-2013), alte planuri și proiecte.
Având în vedere coordonatele spațiale și teritoriale ale oricărei comunitați, în demersul
de planificare se ține cont de o serie de documente cu caracter strategic.
Pentru orice comunitate dintr-o regiune, documentele de referință în elaborarea unei
strategii de dezvoltare locală sunt: Planul de Dezvoltare Regională, Strategia de Dezvoltare
Județeană, Planul de Amenajare a Teritoriului Național, strategia GAL-ului din care comuna
face parte.
Prin urmare, pentru colectarea de informații cu privire la prezentarea comunei, s-au
studiat Programul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014 – 2020, în faza de draft,
Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014 – 2020, Programul de
Convergență România 2011 – 2014, Strategia Europa 2020, precum și date statistice.
Analiza datelor vizează următoarele:
1. evaluarea nevoilor;
2. examinarea oportunităților și a constrângerilor;
3. examinarea/evaluarea capacității administrației publice locale.
Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării
strategiei de dezvoltare locală. În această etapă s-au derulat două cercetări cantitative, după
cum urmează:
21
Pagina 22
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- O cercetare cantitativă care a vizat investigarea telefonică a locuitorilor comunei
Feleacu, pe baza unei grile de sondaj. Cercetarea a fost finalizată prin realizarea unui
raport care conține principalele probleme și lipsuri care se manifestă la nivelul comunei,
precum și starea actuală de dezvoltare a comunei privind diferite aspecte legate de
infrastructură, mediul natural, economie, mediul social și administrația publică locală,
conform opiniilor exprimate de 387 de locuitori ai comunei.
- O cercetare cantitativă care a vizat unii membri reprezentativi ai comunității locale –
angajați ai primăriei, consilieri locali, reprezentanți ai organizațiilor non-
guvernamentale, ai mediului de afaceri, dar și reprezentanți ai sistemului educațional,
bisericesc din comună. În cadrul acestei cercetări, un chestionar a fost aplicat unui
număr de 21 persoane dintre cele menționate anterior. Rezultatele acestei cercetări sunt
prezentate sub forma unui raport de cercetare, care cuprinde o secțiune de probleme și
efecte identificate ale acestora, precum și ilustrare grafică sau tabelară a rezultatelor
obținute.
- În plus, în luna august 2016 au avut loc o întâlniri cu locuitorii satelor Feleacu,
Gheorghieni și Vîlcele, din necesitatea unei formulări mai exacte a problemelor
investigate, prin obținerea de informații de la persoane care dețin experiența și
cunoștințele necesare.
Plecând de la aceste informații, următorul pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a
constat în realizarea analizei SWOT. Specificul analizei SWOT este că aceasta studiază
concomitent caracteristicile interne și influențele mediului extern, ținând cont atât de factorii
pozitivi cât și de cei negativi.
Etapa II. Stabilirea strategiei de dezvoltare locală
1. stabilirea obiectivelor și a criteriilor de dezvoltare;
2. identificarea posibilităților de acțiune;
3. dezvoltarea unei strategii pe obiectivele strategice de dezvoltare.
Etapa III. Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
În această etapă, pe baza rezultatelor obținute în urma cercetărilor derulate, se vor grupa
proiectele în funcție de necesitatea lor, de prioritizare și de perioada de implementare.
Etapa IV. Pregătirea planului de dezvoltare și implementare
22
Pagina 23
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Această etapă presupune :
1. stabilirea calendarului pentru implementarea programului de dezvoltare;
2. precizarea nevoilor de natură financiară;
3. derularea programului de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Feleacu va fi instrumentul de lucru al administrației
publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia și acțiunea
către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri
datorate urgențelor sau avantajelor și dezavantajelor ce pot interveniîn anumite momente.
De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei Feleacu se dorește a fi, în aceeași
măsură, un instrument de lucru pus la dispoziția tuturor factorilor interesați în progresul
economico-social al comunei, iar pe de altă parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de
timp propus până în 2020.
Nu în ultimul rând, această strategie va fi și un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de
dezvoltare, indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice, și în final detaliate în acțiuni
punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor
propunerilor de acțiuni, într-un final strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspirațiile
locuitorilor comunei Feleacu. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării
viitoare a comunității locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de
posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia.
23
Pagina 24
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
24
Pagina 25
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI
FELEACU
2.1. Istoric și așezare geografică
2.1.1. Istoric
Începuturile localității Feleacu își au originile în hotărârea luată de Ludovic I în anul 1367
de a coloniza locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar și românesc al
satului) cu 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului. Astfel, acestora le-a fost
încredințată paza și întreținerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre
Turda.
Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligația de a apăra
vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoți și tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare
a unei donații făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicția
voievodului și a comitelui, fiind supus autorității judelui clujean. În schimbul serviciului
practicat, felecanii au fost scutiți de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare
al 50-lea cârlan 1 și o oaie cu miel), obligație feudală exclusivă a comunităților românești
din Transilvania.2
2.1.2. Așezarea geografică
Pe culmile versantului nordic al dealului Feleacului, la doar 7 km de reședința județului
Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, se află localitatea cu același nume – Feleacu. Aceasta este
poziționată la o altitudine medie de 711 m și se regăsește în masivul Feleacului, situat la
întâlnirea Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe direcția est-vest,
pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălțimi: Vârful Peana (832 m),
Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m).3
Situat în colțul nord-vestic al bazinului transilvănean, Masivul deluros al Feleacului, cu o
suprafață de cca. 320 km2, se impune prin prezența sa la zona de interferență a trei mari unități
fizico-geografice: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, fiind puntea de
1
Cârlan = miel sau ied până la vârsta de circa un an
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj#Geografie
25
Pagina 26
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
legătură cea mai scurtă, dar și cumpăna de ape, dintre Valea Someșului și culoarul Mureșului.
La nord, unitatea geografică a Dealurilor Feleacului se învecinează cu valea largă și terasată a
Someșului Mic, pe o distanță de aproximativ 40 km, pornind din dreptul localității Luna de Sus
și până în apropierea localității Dezmir, la confluența acestuia cu afluentul său de dreapta Pârâul
Zăpodie4. Limita estică separă Masivul Deluros al Feleacului de Câmpia Transilvaniei de-a
lungul Pârâului Zăpodie, cu orientare nord-vest - sud-est, până în apropierea satului Boju,
schimbându-și apoi direcția spre sud-vest pe aliniamentul satelor Aiton, Ceanu Mic, Tureni,
până în bariera de calcare jurasice ale Culmii Sănduleștilor. Dealurile Feleacului se opresc, spre
sud, în bariera de calcare dintre Surducul Ierii și Tureni, străbătută de Văile Hășdate și Racilor
(Morii) prin chei. Valea Hășdate și Valea Racilor au favorizat sculptarea unor spații
depresionare largi, suspendate, caracterizate de o maturitate accentuată a reliefului. Limita
vestică a Dealurilor Feleacului se continuă cu Valea Racoșului, ce se varsă în Valea Feneșului,
în dreptul localității Vlaha5. Dealurile Feleacului prezintă o accentuată diversificare proprie de
peisaj, conturându-se, în linii mari, două subdiviziuni: sectorul nordic al dealurilor propriu-zise,
iar în sud, un complex depresionar care separă, dar și mijlocește, legătura cu Munții Apuseni,
prin intermediul apofizelor cu care aceștia pătrund în arealul masivului. Astfel, se pot identifica
două trepte morfogenetice, reprezentate de zona deluroasă și treapta culoarelor depresionare și
a luncilor.6
4 Pop, Gr., 2007, Județul Cluj, Editura Academiei Romane, București.
5Reteșan Floca, D.L. (2008), Studiul impactelor environmentale din unitatea geografică "Dealurile Feleacului"- Rezumat.
Teză de doctorat. Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
6Sorocovski, V., Tritean,M., 2013, Comuna Feleac evaluarea și valorificarea potențialului turistic,
http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s3/S3A1.pdf
26
Pagina 27
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig.1. Poziționarea comunei Feleacu în cadrul județului Cluj
Sursa: Wikipedia
În componența comunei Feleacu sunt incluse cinci localități: satul Feleacu - reședința
de comună, Gheorghieni, Vîlcele, Casele Micești și Sărădiș.
Fig.2. Harta comunei Feleacu
Sursa: http://www.ecoduri.com/coduri-siruta/3/comuna/feleacu/cluj.php
27
Pagina 28
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Primele documente ce atestă existența satului Vîlcele datează din anul 1297 sub
accepțiunea de Possesia Banabyk, după numele unui posibil proprietar de moșie - Banyai.
Numele românesc de Vîlcele este primit abia în anul 1926 în timpul noii administrații a
României Mari, un nume deosebit de sugestiv, evidențiindu-se astfel poziția geografică a
satului, o “vale între două dealuri”, la o altitudine medie de 606 m.
Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei, la o distanță de 13 km față de
Cluj-Napoca și 4 km de Feleacu. Vatra satului este amplasată de o parte și de alta a axei
principale de comunicare a drumului principal, modernizat fiind în anul 1936 de către
suedezi și denumit de localnici “drumul țării”.
Clima este temperat continentală, relieful dându-i un climat de deal cu veri călduroase,
ierni reci, vânturi puternice și precipitații neregulate.
Terenurile satului sunt brăzdate de o rețea bogată de păraie. De-a lungul timpului în
zona de raturi s-au dezvoltat diferite tipuri de sol cu fertilitate mijlocie determinate de
sistemul de drenaj și poziția versanților, iar în rest sunt terenuri caracterizate printr-o slabă
productivitate.
O particularitate aparte a acestei așezări o constituie stoicismul locuitorilor din Vîlcele,
care au rămas credincioși ortodoxismului, înfruntând vitregiile unor perioade grele din
istoria țării.
Prima atestare documentară a satului Gheorghieni datează din 1333 cu numele Villa
Georgi. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub
numele de „Györfalva”. Gheorghieni, colocvial Ghiurfalău, în maghiară Györgyfalva, se
traduce "Satul lui György", "Satul lui Gheorghe". Satul este locuit în mare parte de maghiari
și se află în partea estică a comunei, la o altitudine medie de 583 m. Legenda satului spune
că, inițial, satul se afla mai spre est, dar la prima invazie a tătarilor au fost nevoiți să caute
un refugiu. Un păstor cu numele György (Gheorghe) i-a călăuzit spre un adăpost, unde să
fie în siguranță, și anume în jurul fântânii actuale a satului, denumită Falukútja (Fântâna
Satului), zisă și Fântâna lui Gheorghe. Stema acestei localități schițează sugestiv acesată
legendă.
28
Pagina 29
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
În această zona se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri
de către localnici.7
2.2 Clima
Comuna Feleacu beneficiază de un climat continental moderat cu predominanța
influențelor oceanice. Teritoriul Dealurilor Feleacului, unde această localitate este atașată
din punct de vedere geografic, se caracterizează printr-o mare varietate a trăsăturilor
suprafeței active, fapt ce se va reflecta și în diversitatea topoclimatelor și a microclimatelor
care se pot identifica:
- topoclimat de deal, cu temperaturi mai moderate, umezeală relativă ridicată și
precipitații mai mari, în comparație cu aria depresionară;
- topoclimatul de platou piemontan, în cadrul căruia se identifică microclimatul de
pădure și microclimatul de platou deschis, caracterizat de frecvența ridicată a vânturilor, a
evapotranspirației și cu precipitații abundente;
- topoclimatul de versant în cadrul căruia se identifică microclimatele de adăpost al
bazinetelor depresionare suspendate la obârșia pâraielor; un topoclimat de depresiune și
vale, cu contraste termice mai evidente, uscăciune mai mare a aerului, precipitații mai
scăzute cantitativ 8.
Se apreciază că temperatura acestei zone este mai scazută cu 1-2 grade față de orașul
Cluj-Napoca, așezat la poalele comunei, cauza fiind altitudinea medie mai ridicată
7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghieni,_Cluj
8
Sorocovski, V., Tritean, M., 2013, Comuna Feleac evaluarea și valorificarea potențialului turistic,
http://academica.udcantemir.ro/wp-content/uploads/article/studia/s3/S3A1.pdf
29
Pagina 30
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
(localitatea Feleacu este situată la o altitudine medie de 711 m față de zona centrală a
municipiului Cluj-Napoca, situat la 350 m). Temperatura medie anuală înregistrată este de
7 grade Celsius.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 800 mm, iar stratul de zapadă, în zona
înaltă a comunei, se menține până la sfârșitul lunii martie, începutul lui aprilie. Vânturile
dominante sunt din direcția V, N-V. De un climat mai blând ferit de vânturi dispune satul
Vîlcele.
2.3. Resurse primare și secundare
2.3.1. Resurse hidrografice
Resursele de apă dulce ale României sunt reduse față de media europeană și nu au o
repartiție spațială și temporală uniformă. Calitatea acestora este mai puțin afectată în prezent
de consumul de îngrășăminte din agricultură și mai mult de infrastructura precară a
sistemelor de canalizare și epurare a apei din spațiul rural.
La nivelul județului Cluj, rețeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someșul Mic
inclus aproape integral în cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri
naturale și iazuri (Cătina Popii I și Popii II, Geaca, Țaga etc.) și de lacurile de interes
hidroenergetic: Beliș-Fîntînele, Tarnița și Gilău.
Rețeaua hidrografică este dominată de râul Someș care colectează de aici apele Văii
Vadului (sau a Văii Bogății), a Văii Porcului și a câtorva pâraie, toate caracterizate prin
mari oscilații de nivel și de debit, ce variază de la limita secării la limita de inundații.
Sistemul hidrografic, ce se desfășoară în întinsul Dealurilor Feleacului, este relativ simetric
și uniform dezvoltat la nord și la sud de creasta principală, teritoriul fiind puternic
fragmentat de numeroase pâraie autohtone, orientate pe o direcție generală nord-sud, dictată
de cele două nivele de bază ale Someșului Mic și Mureșului. Dintre lacurile antropice
formate prin bararea cursurilor de apă în diferite scopuri, putem aminti: în scop piscicol, pe
pârâul Hașdate au fost construite trei iazuri - Filea, Șutu, Pădureni; pe pârâul Valea Racilor,
în localitatea Mărtinești, iazul Mărtinești; apărare împotriva inundațiilor, piscicultură, pe
pârâul Valea Racilor, localitatea Tureni - Acumularea Tureni; pe pârâul Mărtinești,
localitatea Mărtinești - Acumularea Rediu.9
Așadar, rețeaua hidrografică care stăbate teritoriul comunei nu prezintă o importanță
9
Idem 6
30
Pagina 31
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
mare și este tributară văilor Arieș și Racilor.
Teritoriul comunei este străbătut de valea Racilor, ce își are obârșia pe versantul sudic
al dealului Feleacu, prin văile Căprioarei, Grădina Negrii, Mănăstirii și Zîpodii. Principalii
afluenți sunt văile Micuțului și Mărtineștilor.
Valea Racilor are un caracter torențial, cu debite foarte crescute în timpul ploilor,
scăzute în perioadele secetoase, fără însă a seca complet. Alimentarea cu apă a văii este
predominant superficială, debitul mediu multianual fiind sub 1 mc/sec.10
10Plan strategic de dezvoltare socio-economic comuna Feleacu, județul Cluj
31
Pagina 32
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.3.2. Flora și fauna
Din punct de vedere al formațiunilor biotice teritoriul Dealurilor Feleacului se suprapune
structurilor zonale și altitudinale, reprezentate de etajul nemoral superior (al făgetelor), etajul
nemoral inferior (al gorunetelor) și zona silvostepei. În afara acestor structuri zonale, se pot
identifica și formațiuni intrazonale, reprezentate de biocenozele de sărătură, turbăriile și
formațiuni azonale, reprezentate de biocenozele de luncă, bălți, solonețuri și acvatice. Fauna
din teritoriul studiat înscrisă în provincia dacică, în cea mai mare parte de origine central-
europeană, fiind mai veche în comparație cu cea a provinciilor învecinate a ajuns la o anumită
condiție de stabilitate, atât în mediul terestru cât și în cel acvatic, prezența și repartiția acesteia
fiind condiționată de modalitatea de exprimare a factorilor de determinare specifici unității de
dealuri, în cadrul cărora se evidențiază etajarea corespunzătoare.
În Valea Morii se găsesc papucul doamnei (Cypripediumcalceolus), stânjenelul de stepă
(Iris ruthenica), sau o specie din genul Polygala, cunoscută sub denumirea populară
de șerpânță (Polygala vulgaris). Totodată, vegetația de stuf și papură, frecventă și cu vegetația
ierboasă pretabilă doar pentru pășuni și fânețe, au fost transformate în iazuri sau heleșteie (ex.
valea Morii, valea Căpriorii, valea Comorii). Prezența unor sărături primare, care au contribuit
la geneza solurilor din clasa salsodisoluri (halomorfe), dispusă în zona unui izvor de apă sărată
(ex. "La Mărătoare" de la Micești).11
În pădurile de pe teritoriul comunei se mai întâlnesc: lupul, fazanul, bursucul, dihorul,
nevăstuica, țapul, mistrețul, liliecii, cârtița, ariciul, veverița, șoarecii de câmp, popândăul și
hârciogul.
Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii,
peștii.
Teritoriul comunei adăpostește numeroase specii de păsări cum sunt: potârnichea,
prepelița, țarca, gaița, pițigoii, mierla, privighetoarea, vrabia, pupăza, ciocănitoarea. Dintre
răpitoarele de noapte fac parte cucuveaua, iar dintre răpitoarele de zi, uliul.
Dintre păsările migratoare pot fi întâlnite în zonă: rândunica de casă, cucul, barza și graurul.
11
Ibidem 7
pag. 32
Pagina 33
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Din păcate vegetația spontană a fost puternic limitată în dezvoltarea ei de către factorul
uman. Au fost create condiții favorabile declanșării proceselor erozionale și de alunecări,
deoarece fitogenezele naturale din trecut, lemnoase și ierboase, au fost defrișate, respectiv
desțelenite.
2.3.3. Solul
În unitatea de deal a zonei Feleacului există soluri din clasa hidrisolurilor (hidromorfe).
Solurile predominante pe teritoriul comunei Feleacu sunt un complex nisipos compus din
gresii nisipoase, conglomerate, nisipuri argiloase gălbui sau ruginii. Gresiile se dezagregează
ușor și dau naștere la pietrișuri și nisip. Grosimea stratelor de nisipuri este mare, pe alocuri
atingând 100 m.
Alături de acest complex nisipos mai întâlnim marne, argile, tufuri, ce apar intercalate în
straturi subțiri. În partea de NE a comunei apar și eflorescențe saline, în locul “sărat”, parte ce
se încadrează în zona cutelor diapire de la periferia Câmpiei Transilvaniei. Prezența sării se
materializează prin izvoare cu debit constant și salinitate ridicată .
Solul este predispus eroziunii datorită structurii reliefului și modului irațional de folosință.
O particularitate a solurilor comunei Feleacu constă în apariția trovanților sau
„ouăle de Feleac”, unice în Europa, formați din jocul pe care apele subterane îl realizează în
straturile de nisip. Prin încărcătura lor minerală și prin depunerea acestor minerale în jurul unor
nuclee de concreționare, se formează aceste concrețiuni.
2.4. Organizarea spațială
2.4.1. Încadrare în teritoriu și așezarea geografică
Comuna Feleacu se află la o distanță de 7 km față de municipiul Cluj-Napoca și are în
componență localitățile:
satul Feleacu – reședința de comună
în partea de nord-est, la o distanță de 5 km față de centru și 13 km față de municipiul
Cluj-Napoca se află satul Gheorghieni
Vîlcele se găsește în partea de sud, la o distanță de 4 km de Feleacu și 13 km de
pag. 33
Pagina 34
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Cluj-Napoca
Casele Micești, atribuit părții de vest, este la o distanță de 4 km de centru și 12 km
față de Cluj-Napoca
în partea de est la o distanță de 3 km de centru și 11 km față de municipiu se află
Sărădiș.
Această comună se întinde pe o suprafață de 6.196 ha, având o populație de aproximativ
3.923 de locuitori12.
2.4.2. Infrastructura de transport
În intravilan, drumurile comunale DC 71 și DC 77 sunt pietruite, iar starea lor nu este deloc
bună, fapt determinat de lucrările de întreținere deficitare,de absența șanțurilor de scurgere a
apelor. Starea drumurilor s-a agravat și prin efectuarea lucrărilor de introducere a gazului
metan.
În privința drumului județean DJ103G, se poate aprecia faptul că acesta este asfaltat, dar
din păcate la momentul acesta el este marcat de apariția gropilor. Relațiile în teritoriul
administrativ al comunei sunt determinate, în principal, de accesibilitatea și de existența
mijloacelor de comunicare între localități.
Locuitorii fiecărei localități din comună se bucură de transport în comun, aspect ce
facilitează accesul tuturor spre municipiul Cluj-Napoca. Mai precis, liniile autobuzelor care
fac legătura comunei cu orașul Cluj sunt: M11, M12, M13.
Pe raza comunei se remarcă inexistența infrastructurii de transport feroviar. Cea mai
apropiată stație CFR se află la Cluj-Napoca.
12 http://www.ecoduri.com/coduri-postale/Cluj/FELEACU/1.php
pag. 34
Pagina 35
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.4.3. Locuințe
Situația locuințelor în comuna Feleacu, la nivelul anului 2011, conform datelor furnizate
de Institutul Național de Statistică, este cea prezentată în tabelul următor.
Indicator Valoare
Număr gospodăriilor populației 1480
Număr clădiri 2023
Clădiri cu locuințe 1888
2.4.4. Serviciile comunitare de interes public
2.4.4.1. Serviciul de alimentare cu apă și canalizare
- Rețea de alimentare cu apă potabilă – Nu există un sistem centralizat de apă la
nivelul întregii comune
- Rețea de canalizare – inexistentă
- Stație epurare – inexistentă
2.4.4.2. Serviciul de alimentare cu gaze naturale și termoficare
- Rețea de alimentare cu gaze natuale – existentă doar în satele Feleacu și Gheorghieni
- Rețea de alimentare cu energie electrică – comuna este electrificată în proporție de
100%
2.4.4.3. Alte servicii comunitare
Comuna Feleacu dispune de:
- Rețea de telefonie fixă
- Rețea de telefonie mobilă: Orange, Vodafone, Telekom
- Acces la cablu TV și Internet
- Colectarea deșeurilor – serviciul de salubrizare este asigurat de firma Salprest. În
prezent, la nivel local deșeurile nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării
materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o
măsură foarte mică. Astfel, se pierd cantități mari de materii prime secundare și
resurse energetice.
pag. 35
Pagina 36
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.5. Analiza problemelor de mediu
Spațiul rural românesc se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de
conservare în general bună, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversități de
habitate și ecosisteme, de păduri și de peisaje agricole valoroase dar, în același timp, viitorul
apropiat poate aduce provocări serioase: menținerea acestor valori naturale și lupta împotriva
schimbărilor climatice.
O problemă majoră ce se remarcă din perspectiva protecției mediului la nivelul acestei
comune o constituie impactul activităților întreprinse de locuitori asupra aerului, solului, și
apei. Inexistența unei canalizări la nivelul comunei accentuează toate aceste aspecte negative:
- deversarea directă în apele de suprafață a deșeurilor de diverse proveniențe (menajere,
animale, industriale), ce produc poluare în special în zonele din aval;
- intensificarea activității de eroziune a solului, în timpul ploilor torențiale, cu precădere
în zona străzilor care funcționează ca și colectoare ale apelor meteorice și ale drenurilor
de exploatare, fapt ce duce la colmatarea albiilor minore și sporirea pericolului de
inundație;
- infiltrarea în pânza freatică a substanțelor provenite din apele uzate menajere și
dejecțiile animale.
Pe teritoriul comunei Feleacu au mai fost identificate o serie de probleme de mediu:
- poluarea aerului ce nu depășește în general limitele admisibile în localitățile comunei
Feleacu, excepție făcând zona adiacentă DN 1 din satele Feleacu și Vîlcele, cu trafic
intens și greu. Totuși, în aceste zone se instalează ceața în zilele în care nu sunt
resimțiți curenții de aer. Mai mult, particulele nocive, gazele de eșapament, purtate
de curenții de aer, se răspândesc și se depun pe sol, fiind apoi antrenate de ape,
poluându-le și pe acestea;
- fenomene de eroziune de suprafață, produse datorită neadecvării tehnologiilor de
exploatare agricolă la condițiile naturale - terenuri în pantă;
pag. 36
Pagina 37
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- fenomene de eroziune de adâncime, produse prin utilizarea frecventă a văilor
torenților și cursurilor de apă;
- fenomene de alunecări de teren, determinate de despăduriri, scurgeri naturale ale
apelor de pe pante.
Având în vedere situația existentă în ceea ce privește mediul înconjurător în comuna
Feleacu, administrația publică locală a înțeles importanța unei viziuni pe termen mediu și lung
și a decis conturarea unui set de obiective și acțiuni specifice care vizează refacerea și protecția
mediului înconjurător, în conformitate cu reglementările naționale și europene privind
dezvoltarea durabilă.
2.6. Economia locală
România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolosit.
Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital.
Conform definiției din legislația națională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din
teritoriul țării, cuprinzând 45,1% din populație (conform indicatorilor Institutului Național de
Statistică) și anume 9,7 milioane de locuitori.
În comuna Feleacu se practică intensiv creșterea animalelor și agricultura de subzistență,
lucru care afectează negativ randamentul și productivitatea suprafețelor agricole. Suprafețele
de teren arabil se pretează pomiculturii, culturilor de cereale, păioase, porumb, cartofi, plante
furajere, legume. Se cresc bovine, ovine (există 8 microferme), porcine, cabaline, păsări.
În această zonă sunt derulate activități apicole, activități turistice de tip artistic, religios și
sportive.
Activități economice principale:
Profilul economic dominant al comunei Feleacu este agricol. Agenții economici principali
din comună au următoarele domenii de activitate: panificație, turism, comerț, construcții,
servicii medicale. Pe raza comunei își desfășoară activitatea cu succes două fabrici: La Colline
și Univer.
pag. 37
Pagina 38
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.6.1. Forța de muncă și șomajul
Creșterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole
ale economiei, atrage populația activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a populației rurale
tinere, alături de îmbătrânirea populației rurale, conduce la un declin al forței de muncă
disponibile din spațiul rural.
Spre deosebire de situatia altor comune, în comuna Feleacu fenomenul de migrare nu este
pregnant, deoarece poziția geografică a acestei localități influențează mulți clujeni să își
dorească o locuință pe raza comunei. Acest fapt este susținut de peste 100 de autorizații de
construcție emise doar la nivelul anului 2015. În comuna Feleacu navetismul este ridicat,
deoarece apropierea de orașul Cluj-Napoca determină populația aptă de muncă să lucreze
pentru firmele clujene. Este interesant de punctat situația deosebită prin care populația stabilă
a acestei comune se evidențiază printr-un grad înalt de școlarizare, aspect ilustrat în tabelul de
mai jos. Astfel, conform datelor recensământului din 2011, se apreciază că la nivelul comunei
dintre persoanele stabile doar 114 persoane nu au urmat nicio școală, iar dintre aceștia
analfabeți sunt doar 36 persoane. Așa cum se poate vedea din tabelul de mai jos, Feleacu este
una dintre comunele cu cele mai multe persoane cu studii superioare raportat la populația totală
deținută.
Superior
Fără
Total Superior cu Postliceal Liceal Profesional Gimnazial Primar Analfabeți
scoală
licență
Barbati
1730 144 128 42 479 332 513 193 27 9
Femei
1807 203 175 38 429 146 602 338 51 27
2.6.2. Industrie
La nivelul comunei Feleacu acest sector al economiei este firav conturat, deoarece este
cunoscută doar activitatea unei fabrici de lactate, a unei firme de echipamente frigotehnice și
a unui atelier de prelucrarea lemnului. Totodată, există și un punct de lucru al Companiei
Univer Product.
pag. 38
Pagina 39
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fabrica de lactate amintită anterior este La Colline, prezentă pe piața noastră prin produsele
realizate în mod exclusiv din lapte de capră. Calitatea excepțională a acestor produse a atras
nu numai consumatori autohtoni, dar și consumatori străini, astfel realizându-se exporturi în
Ungaria, Cehia și Slovacia.
Pe teritoriul comunei Feleacu este amplasat un punct de lucru al companiei Univer Product.
Produsele realizate de către această companie cuprind specificul bucătăriei tradiționale
maghiare (pastă de ardei - piros arany, cremă gulaș), dar și specificul bucătăriilor altor popoare.
Dezvoltarea activităților industriale de orice profil va fi condiționată de echiparea edilitară
a localității, în special de alimentarea cu apă, de canalizare, gaz și de posibilitățile de excludere
a poluării mediului înconjurător. Toate aceste utilități sunt deficitare la nivelul întregii comune.
Posibilitățile de dezvoltare a activităților industriale și de construcții sunt foarte diverse prin
inițiativa micilor întreprinzători, care trebuie stimulați și sprijiniți în direcția înființării de
întreprinderi industriale.
2.6.3. Agricultura
La nivel județean, sectorul agricol este relativ slab dezvoltat, contribuind cu doar 5% la
Produsul Intern Brut al județului și cu 19% la producția agricolă regională, în condițiile în care
dispune de aproape 20% din terenurile agricole ale regiunii. Prin urmare, productivitatea medie
a agriculturii județene este similară cu cea de la nivel regional. Cea mai importantă contribuție
o are producția vegetală, cu 55%, urmată de sectorul zootehnic cu 44%, în timp ce serviciile
agricole dețin mai puțin de 1% din valoarea adăugată generată în agricultură.
Cu toate acestea, județul Cluj dispune de o serie de avantaje competitive în domeniul
agricol, care pot fi valorificate pe viitor:
- deține 154.059 de hectare de pășuni (locul II pe țară), respectiv 85.729 de hectare
de fânețe (locul III la nivel național), favorabile dezvoltării unui puternic sector
zootehnic
- condiții naturale prielnice și tradiție în cultivarea secarei, legumelor, sfeclei de
zahăr și cartofilor, Clujul plasându-se în topul primelor 10 județene din țară la
suprafața cultivată și/sau producția acestor culturi
pag. 39
Pagina 40
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
În ultimii ani s-a constatat o reducere a interesului populației pentru activitățile agricole,
principalele cauze care au determinat acest fenomen fiind limitarea piețelor de desfacere a
produselor, creșterea prețurilor combustibililor și implicit creșterea costurilor lucrărilor
mecanizate, respectiv profitul redus ce poate fi obținut în urma desfășurării acestor activități.
Comuna Feleacu se întinde pe o suprafață de 6079 ha , din care suprafața arabilă utilizată
este de 2292 ha.
Pășuni și fânețe 1746.12ha Păduri 82.98 ha
Grădini familiale 94.12 ha Heleștee, iazuri, bălți - ha
Teren arabil 463.47 ha Drumuri, Curți și construcții 49.31ha
Suprafața totală a comunei
6079 ha
Agricultura, creșterea animalelor, industria casnică și meseriile sunt cele mai semnificative
activități de bază desfășurate în cadrul comunei.
În prezent, agricultura se realizează în mare parte prin tehnologii învechite și necesită un
timp relativ lung pentru procesare, iar pentru sporirea economiei din cadrul comunei aceste
tehnologii trebuie să fie modernizate și să utilizeze forță de muncă adecvată. Terenurile
agricole au în cea mai mare parte un nivel relativ redus de poluare, deoarece lipsa posibilităților
financiare ale țăranilor nu a permis practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe folosirea
în exces a substanțelor chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice și de suprafață.
Această situație prezintă avantaje în contextul creșterii importanței produselor alimentare,
ecologice, precum și a mediului înconjurător sănătos.
În partea de nord-vest a țării, zona în care se află situată și comuna Feleacu, culturile
specifice sunt cele de cereale. Cu toate că zona se pretează pentru pomicultură, aceasta nu este
exploatată îndeajuns. În acest sens, se pot realiza parteneriate sau colaborări cu investitori
străini în privința realizării unor centre de colectare a produselor agricole tradiționale, care să
fie comercializate atât pe teritoriul României, cât și pentru export.
Pomicultura are o importanță aparte pentru specificul agricol al comunei. Conform datelor
obținute la Recensământul General Agricol 2010, suprafața cultivată (hectare) cu plantații
pag. 40
Pagina 41
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
pomicole în comuna Feleacu este următoarea: meri – 12.26 ha, peri – 1.27 ha pruni – 1.21 ha
și cireși și vișini 0.11 ha
Principalele culturi din zonă sunt cele de porumb, grâu și secară, cartofi, legume, orz,
orzoaică, sfeclă de zahăr și plante industriale - floarea soarelui, soia. Dintre acestea,
predominante sunt culturile de porumb, urmate de cele de orz și orzoaică și cartofi. Suprafața
cultivată (hectare) cu cereale pentru boabe a suprafeței agricole utilizate în comuna Feleacu,
prezentată mai jos, arată că principalele culturi de cereale pentru boabe sunt cele de porumb,
ovăz, orz și orzoaică, respectiv grâu comun și grâu spelt.
grâu comun și grâu spelt – 16.04 ha
secară – 6.46 ha
orz și orzoaică – 70.06 ha
ovăz – 19.22 ha
porumb – 162.23 ha
sorg – 0.10 ha
alte cereale pentru boabe – 3.97 ha
Suprafață totală cultivată cu cereale este de 278.08 ha.
Alte culturi semnificative la nivelul comunei sunt cele de cartofi (57.22 ha) și legume în
câmp (3.65 ha), respectiv legume în grădini pentru comercializare (5.57 ha).
Pe suprafața comunei nu există plantații viticole.
Efectivele de animale au cunoscut o reducere drastică pe parcursul perioadei de tranziție.
Au apărut unele modificări structurale semnificative ca urmare a desființării sau privatizării
cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat. Neavând posibilitatea de folosire a
spațiilor și dotărilor tehnice din fostele unități de producție intensivă, micii agricultori s-au axat
pe creșterea animalelor în principal pentru consum propriu.
Pe teritoriul comunei Feleacu, există mai multe persoane fizice autorizate care se ocupă cu
creșterea animalelor, dintre care enumerăm: bovine, porcine, păsări, ovine, dar și mici
întreprinzători care se ocupă cu creșterea albinelor. La nivelul comunei există două cabinete
veterinare, unul în Feleacu și unul în Gheorghieni, dar nu există farmacie veterinară.
Conform centralizatorului actual realizat la nivelul Primăriei Feleacu relativ la efectivul de
animale, se înregistrează următoarea situație redată în tabelul de mai jos:
pag. 41
Pagina 42
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Efective de animale (capete), pe specii /
Familii de albine (număr) –2016
Bovine 529
Ovine 9204
Caprine 230
Porcine 512
Păsări 3030
Cabaline 76
Bivoli 13
Iepuri de casă 105
Familii de albine 45
Sursa: Primăria Feleacu
În momentul de față, parcul actual de mașini agricole este în mare măsură depășit, iar acest
lucru duce la pierderi mari de recoltă și nu rezolvă problema campaniilor de recoltare lungi.
Comuna Feleacu dispune de următoarele mașini și echipamente agricole:
Mașini și echipamente agricole în proprietate Număr
Tractoare 72
Motocultoare 20
Pluguri pentru tractoare 49
Cultivatoare mecanice 3
Combinatoare 6
Grape mecanice 26
Semănători cu tracțiune mecanică 5
Mașini pentru împrăștiat îngrășăminte 2
Mașini pentru erbicidat și executat tratamente 3
Combine autopropulsate 6
Motocositoare 1
Alte mașini și echipamente agricole 21
Sursa: Recensământul General Agricol 2010
Locuitorii din satele comunei Feleacu au ca principală ocupație cultivarea terenului agricol
sau creșterea animalelor.
pag. 42
Pagina 43
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Pe raza comunei Feleacu nu funcționează niciun centru de colectare, prelucrare și
comercializare a produselor agricole și nu există nici hală agroalimentară.
2.6.4. Comerț și servicii
Profilul economic dominant al comunei Feleacu este agricol, fapt susținut de numărul
relativ mic al agenților economici de pe raza comunei ce realizează activități plasate în sfera
comerțului, turismului și a alimentației publice. La acestea se mai pot adauga depozitele de
construcții și de echipamente frigotehnice.
Cele mai importante societăți din domeniul comerț și servicii care își desfășoară activitatea
pe teritoriul comunei Feleacu sunt centrul logistic Tegola (în localitatea Vîlcele), firma
Dablerom, specializată în comerț cu ridicata de aparate electrocasnice Dablerom (în localitatea
Vîlcele), firmă de comercializare cauciucuri și firmă de dezmembrări auto.
Analiza activităților comerciale, de artizanat și servicii indică faptul că, în ciuda
aparențelor, numărul de locuitori din zona rurală ocupați în activitățile de acest tip este
nesemnificativ. Venitul care poate fi obținut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru
subzistență, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activități, care pot contribui la
dezvoltarea economiei rurale în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în
perioada comunistă sub forma cooperației, a înregistrat o scădere majoră după anul 1989.
În afară de activitățile de comerț, în comuna Feleacu sunt furnizate următoarele tipuri de
servicii, de către firme sau PFA-uri: servicii poștale, medicale, farmaceutice și veterinare.
În localitatea Feleacu funcționează unități turistice, magazine sătești, depozite de materiale
de construcții, laborator de tehnică dentară, pârtia de ski Arena și parcul de aventură Fun Park.
Principalele domenii de activitate ale firmelor existente în localitatea Gheorghieni sunt
comerțul alimentar, prelucrarea lemnului și construcții. Pentru impulsionarea investitorilor,
fostele grajduri CAP au fost destinate activităților industriale și de depozitare.
În zona Vîlcele se remarcă depozite de materiale de construcții, firme ce comercializează
și distribuie cauciucuri, firme de echipament frigotenic și dezmembrări auto, firme ce activează
în domeniul hotelier-restaurant. Tot aici se află fabrica de produse lactate La Colline cunoscută
nu numai în țară, dar și în străinătate pentru alimentele produse, respectiv un punct de lucru al
companiei Univer Product ce s-a impus pe piața noastră prin condimentele specifice bucătăriei
pag. 43
Pagina 44
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
maghiare și nu numai (pasta de ardei, muștar, ketchup, maioneză etc)..
Localitățile Sărădiș și Casele Micești sunt lipsite de activitate industrială sau comercială,
în fiecare dintre acestea găsindu-se doar câte un magazine satesc.
2.6.5. Turism
Comuna Feleacu prezintă un potențial turistic deosebit, dar insuficient pus în valoare.
Turismul rural și agro-turismul (specific legate de activitățile din fermă) sunt activități
generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a spațiului rural,
datorită peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalității înăscute a locuitorilor din
mediul rural.
Conservarea tradițiilor, a culturii, a specialităților culinare și a băuturilor, precum și
diversitatea resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector. Comuna
Feleacu deține în acest domeniu un bun potențial natural, însă insuficient valorificat. Astfel, se
pot admira:
Biserica ortodoxă din Feleacu, construcție din sec. al XV-lea
Biserica ortodoxă din satul Vîlcele, construcție din 1922
Biserica romano-catolică din satul Gheorghieni, construcție din sec. al XV-lea
Așezarea din epoca romană de la Vîlcele
Valea Morilor
Valea Căpriorii
Pârtia de schi Arena
Fun Park
În acestă zonă există spații de cazare și locuri de luat masa:
Pensiuni turistice – Pensiunea Teleschi;
Hoteluri – Hotelul Premier (Vîlcele), Wonderland (Feleacu), Gasthof Cluj Blick
(Gheorghieni)
Restaurante – Han Europa (Vîlcele)
pag. 44
Pagina 45
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Zona Feleacului nu își ascunde frumusețile. În Valea Căpriorilor, cu o suprafață de 33 ha,
peisajul se dezvăluie treptat, după ce rămân în urmă casele sătenilor. Acest punct situat la
vărsarea pârâului Valea Satului în Valea Racilor trebuie ocrotit, fiind situat într-o zonă
vulnerabilă. Valea este rezervație peisagistică și datorită zonei cu plantele străvechi și rare este
în același timp și rezervație botanică. Unicitatea acestei văi constă și în existența trovanților de
forma unor mingi uriașe din piatră, dovezi ale existenței unei mări de odinioară. Nisipul
cimentat de apele calcaroase în jurul unui miez, printr-o continuă rostogolire a ajuns la
dimensiunile de astăzi.
Desigur, ca în cazul oricarui lucru învaluit în mister, există o legendă și despre trovanți13.
Se spune că, demult, pe cand zona era populată de creaturi fantastice, aici traia, într-o peșteră,
un balaur pe nume Feleac. Iubit de oameni, care de multe ori îl vizitau pentru a-i asculta
poveștile, Feleac era, totuși, mâhnit deoarece nu avea urmași. Într-o zi, balaurul auzi un sunet
ciudat, iar când a ieșit să vadă ce este, a văzut o căprioară ce avea legați la gât niște clopoței
fermecați.
Vrăjit de cântecul acestora, Feleac a dus căprioara în peșteră, dar aceasta l-a rugat să-i dea
drumul, iar în schimb îi va îndeplini cea mai arzătoare dorință. Bineînțeles, balaurul își dorea
copii, așadar în fundul peșterii au apărut mai multe ouă strălucitoare. Totuși, înainte de a pleca,
căprioara l-a sfatuit pe Feleac să părăsească locul deoarece îl urmărea o mare primejdie.
Ignorând sfatul, acesta s-a lăudat oamenilor cu ce primise, fără să bănuiască faptul că de aici i
se va trage pieirea. Cu gândul la comoara din ascunzătoarea lui Feleac, oamenii au pornit să-i
fure ouăle balaurului.
Dându-și seama că nu le poate salva pe toate, Feleac le-a împraștiat în toată zona și apoi a
plecat spre valea unde căprioara i-a spus că se poate ascunde în caz de pericol. A fost prins,
însă, de oameni și la puțin timp dupa asta a murit, mistuit de supărare că nu și-a putut vedea
copiii născându-se. De aici, zona a primit numele de Feleac, ouăle au devenit trovanți sau "ouă
de Feleac", iar valea salvării se cheamă de atunci Valea Căprioarei.
13
http://citynews.ro/eveniment‐15/fascinantele‐oua‐de‐piatra‐din‐feleacu‐87653
pag. 45
Pagina 46
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig. 3. Trovanții din Valea Căprioarele, comuna Feleacu
Rezervația naturală „Valea Morilor” (înființată în anul 1974) a fost declarată arie
protejată. Ea reprezintă o zonă de pajiști xeromezofile și tufărișuri, cu o floră diversificată,
unde sunt întâlnite diferite specii vegetale rare, printre care papucul
doamnei (Cypripediumcalceolus), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), sau o specie din
genul Polygala, cunoscută sub denumirea populară de șerpânță (Polygala vulgaris).
Bisericile din comuna Feleacu
Începuturile istorice ale Feleacului se pierd în negura timpului. Anul 1367 avea să
demonstreze prin documente clare existența de sine stătătoare a acestei localități. Este știut că
de-a lungul veacurilor până în prezent, Biserica a avut un rol important în viața sătenilor.
Construită cu sprijinul material al lui Ștefan cel Mare, Biserica "Sfânta Parascheva" a fost
terminată la 25 octombrie 1488, iar localnicii sunt foarte mândri că sunt deținătorii unui astfel
de monument. Deși timpul și-a lăsat o amprentă vizibilă asupra clădirii, se poate observa că în
prezent aceasta se conservă în condiții excelente. Ca majoritatea bisericilor din Ardeal, lăcașul
de cult de la Feleacu are două intrări și compartimente separate pentru bărbați și femei.
Monumentul, apreciat ca fiind de arhitectură gotică târzie, este de fapt o biserică tip sală cu
două travee boltite și cu o absidă poligonală decroșată. La interior se pot admira picturi murale
pag. 46
Pagina 47
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
și icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga
datează construcția cea veche la mijlocul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ioan de
Hunedoara. Între secolele XV-XVI această biserica a constituit sediul Mitropoliei ortodoxe a
Transilvaniei și este apreciată ca fiind prima structură ecleziastică de rit grec creată pentru
Transilvania.
Fig. 4. InteriorBiserica ortodoxă “Sfânta Parascheva” - Feleacu
Cercetările arheologice efectuate în anul 2011, atât în interior cât și în exterior, au
furnizat primele argumente concrete pentru datarea bisericii în secolul al XV-lea. Câteva
morminte suprapuse de fundațiile actuale au arătat de asemenea faptul că încă din secolul al
XIII-lea comunitatea românească din Feleacu a avut o biserică situată în apropiere.
La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost instalat un bust al lui Ștefan cel Mare la vest de
biserică, pe cheltuiala lui Gheorghe Sion. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul
regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Karoly Kos, când a fost ridicat și
turnul.
pag. 47
Pagina 48
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig. 5. Biserica ortodoxă “Sfânta Parascheva” - Feleacu
Sursa: Wikipedia
Pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național din România, este înscrisă Biserica "Cuvioasa Parascheva"
a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului din anul 2010.
În 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul Sfânta Troiță, o biserică
monumentală realizată în stilul bizantin moldovenesc.
În curtea mănăstirii se află un muzeu care reprezintă o reconstituire de casă din zona
Feleacului din secolul al XIX-lea, refăcută între anii 2008-2010. În acest muzeu vizitatorii pot
găsi icoane pe sticlă, niculene, și un număr de tipărituri vechi printre care Evanghelia din 1682
a lui Ștefan Cantacuzino.
Fig. 6. Biserica Sf. Treime, sat Feleacu
pag. 48
Pagina 49
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
În localitatea Vîlcele se poate vizita o altă biserică ortodoxă cu care locuitorii acestui sat
se mândresc foarte tare. Ea a fost construită în 1922.
Fig. 7. Biserica ortodoxă din localitatea Vîlcele, comuna Feleacu
Tot pe pe lista monumentelor istorice din Cluj din 2010 se regăsește și biserica
romano-catolică din localitatea Gheorgheni. Este o construcție veche ce datează încă din
sec. al XV-lea, reclădită în 1570 și deține trei clopote. Pe turnul sudic deținut de această
biserică se poate admira o friză ce a fost atribuită anului 1570.
Fig. 8. Biserica romano-catolică, sat Gheorghieni
pag. 49
Pagina 50
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Satul Gheorghieni se mai poate lăuda cu alte două biserici: biserica reformată și cea
ortodoxă. Biserica reformată a fost înălțată în anul 1887, iar turnul acesteia ulterior, în 1912.
Pe locul unei biserici mai vechi de lemn ce datează din anul 1913 a fost înălțată din piatră
biserica ortodoxă, în anul 1950.
Fig. 9. Biserica reformată 14 Fig. 10. Biserica ortodoxă 15
sat Gheorghieni, comuna Feleacu
De asemenea, în localitatea Feleacu se află Mănăstirea Starvoanastatis. Comunitatea
monastică Stavroanastasis este o comunitate creștină, în Biserica lui Hristos, deschisă tuturor celor
care aderă la structura, funcționalitatea și spiritualitatea ei, indiferent de confesiune sau statut
social: celibi sau căsătoriți, bărbați sau femei, clerici sau laici, fără a fi determinată sau limitată
teritorial. Denumirea comunității și anume Stavronastasis, provine din reunirea a două cuvinte
grecești: Stavros = cruce și Anastasis = înviere.
Comunitatea monastică Stavroanastasis și biserica ei, având ca sărbătoare Misterul pascal, al
Patimilor, Morții și Învierii Domnului, considerate ca un întreg inseparabil, își sărbătorește
14Sursa http://gyorgyfalva.eu/wp/wp-content/uploads/2012/03/temkul-33a-1.jpg
15 http://gyorgyfalva.eu/wp/wp-content/uploads/2012/03/PICT0002a.jpg
pag. 50
Pagina 51
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
hramul, nu de două ori într-un an liturgic, ci o singură dată, dar timp de 16 zile, începând cu
Sâmbăta lui Lazăr și terminând cu Duminica Tomii16.
Fig. 11. Mănăstirea Stavroanastasis17
Un punct de atracție turistică îl reprezintă siturile arheologice din Vîlcele:
Tumulii18 preistorici din punctele “La Vâlcea” și “La Popas”
Așezarea romană (din secolele II-III) în zona “Săliște”
Însemnătatea acestor situri este demonstrată și prin înscrierea lor pe lista monumentelor
istorice din județul Cluj în anul 2010, de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din
România.
Un alt aspect interesant din perspectiva atracțiilor turistice îl constituie existența pe un teren
viran (numit “Pusta”) a ruinelor unei foste biserici maghiare.
În perioada sezonului de iarnă foarte mulți turiști sunt atrași de pârtia de schi Arena de pe
dealul Feleacu, ce a fost amenajat în ultimii ani, în special pentru a satisface nevoia de
practicare a sporturilor de iarnă a locuitorilor orașului Cluj, precum și a celor din zona
apropiată.
16
http://www.stavroanastasis.ro/
17
Ibidem 16
18Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o
înălțau deasupra mormintelor
pag. 51
Pagina 52
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig. 12. Pârtia de schi de pe dealul Feleacu
Pârtia are un traseu de 750 de metri, cu o diferență de nivel de 98 de metri. Pârtia Feleacu
este dotată cu un teleschi care poate transporta 412 persoane pe oră, precum și cu instalație
pentru zăpadă artificială. Sistemul de iluminare, format din 27 de stâlpi, permite utilizarea
pârtiei și noaptea. Accesul se face pe Drumul Județean, din Drumul Național DN 1 Cluj
Napoca – Turda.
Vecinătatea municipiului Cluj-Napoca a determinat apariția funcțiunilor turistice și de
agrement, astfel zona protejată Valea Morilor și localitatea Casele Micești au cel mai mare
potențial în aceast privință, dar nu trebuie omise nici celelalte localități ale comunei, devenite
localități de sejur la sfârșit de săptămână al multor orășeni.
Atfel, un proiect al SC Teleschi SRL Cluj-Napoca este Fun Park, situat la 12 km de ClujNapoca, pe dealul Feleacului, lângă Pârtia Feleacu. Acest parc de aventură promovează
mișcarea, oferind o serie de activități atât pe perioada verii, cât și pe cea a iernii. Activitățile
care pot fi desfășurate în acest parc sunt:
- bob de vară, zorbing (rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă cu
diametrul de 2.5m pe un teren în pantă), tubing (un traseu format din covoare artificiale pe care
clienții alunecă spre baza instalației, cu ajutorul unor colaci pneumatici special concepuți),
paintball, tir cu arcul.
pag. 52
Pagina 53
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- centru de închiriere biciclete, atelaje cu tracțiune animală - plimbări cu sania trasă de cai
pe timpul iernii și în restul perioadei, plimbări cu trăsura, vizitarea principalelor puncte de
atracție turistică din zonă precum Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din satul
Feleacu, Biserica ortodoxă din satul Vîlcele, Biserica romano-catolică din satul Gheorghieni,
sau așezarea din epoca romană de la Vîlcele.
- parc de joacă pentru copii - trei fortărețe: turn "Fort" 200cm x 430cm (modul de urcare,
tobogan 3m, groapă de nisip), modul "Step" (scară din frânghie care se atașează la turnul
"Fort"), modul "Balcony" (balcon din lemn atașabil la turnul "Fort"), modul "Climb" (perete
și plasă de cățărare pentru copii atașabil la turnul "Fort"), turn "Villa" 170cm x 410cm
(complex de joacă cu cupolă colorată, 3 drumuri de urcare, scară din frânghie, frânghie de
cățărare, tobogan 3m și groapă de nisip), modul "Rock" (perete de escaladă atașabil turnului
"Villa"), modul "Tic Tac Toe" (accesoriu cu joc X-0 atașabil turnului Villa), leagăn "Peak"
240cm x 370cm (leagăn cu loc de cățărare și tobogan).
- Perete de escaladă artificial - perete artificial de alpinism de 50 mp cu grad variabil de
dificultate, realizat în funcție de repartizarea diferită a prizelor. Parcul oferă echipament
complet pentru oricare dintre traseele de pe peretele de escaladă: coarda de alpinism, casca de
protecție, hamul de cățărare, carabiniere și bucle expres, dispozitiv de rapel și filare.
- Rotondo - un carusel circular pentru copii care poate fi folosit iarna cu ajutorul schiurilor
și vara folosind colaci pneumatici speciali. Caruselul este compus dintr-o bază centrală rotativă
pe care se montează suporții pentru schiori sau pentru colaci și are rolul de a ajuta copiii să
învețe să schieze mult mai ușor și în condiții de siguranță ridicată.
- Tiroliană - presupune montarea a doi stâlpi de susținere pe care se montează un cablu cu
ajutorul căruia clienții, ancorați în hamuri, coboară la vale. Lungimea traseului este de 100
metri.19
19
http://www.clujulcopiilor.ro/unde-mergem/Fun-Park-Cluj/2837
pag. 53
Pagina 54
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.6.6. Dezvoltarea edilitară
În comuna Feleacu s-au implementat până în prezent sau sunt în curs de realizare
următoarele proiecte:
Denumire proiect Stadiu
Asfaltare drum comunal Feleacu DC71, terminat 2010, buget local Realizat
Asfaltare drum comunal Feleacu DC75, terminat 2011, buget local
Asfaltare drum comunal din Gheorghieni, terminat in 2011, buget local
Asfaltare drum Gheorghieni, zona Bisericii romano-catolice 2011, buget
local
Asfaltare drum Feleacu zona Bisericii noi și vechi 2012, buget local
Asfaltare străzi în Gheorghieni 2013, buget local
Asfaltare străzi în Gheorghieni, lângă grajduri 2014, buget local
Asfaltare drum Vîlcele zona Părăuani, 2011, buget local
Asfaltare drum sat Vîlcele, lângă biserică, 2014, buget local
Alimentare cu apă în localitatea Feleacu, zona bisericii, 2011, buget local
Reparații capitale Căminul Cultural din Feleacu, 2009, buget local
Lucrări de reparații capitale Căminul Cultural din Gheorghieni 2010, buget
local
Lucrări de reparații capitale Sediul secundar al primăriei din Gheorghieni
2010, buget local
Reparații capitale școala generală Gheorghieni 2011, buget local
Reparații capitale Școala Feleacu – proiect al Băncii Mondiale prin
inspectoratul școlar Primăria, 2011
Construcție Dispensar Gheorghieni, finalizat 2012, buget local
Reparații capitale dispensar Feleacu 2009, buget local
Alimentare cu apă localitatea Feleacu – în curs de lucru, buget local și
buget de stat (Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL)
În curs de
Alimentare cu apă Feleacu, zona centru – în curs de lucru, buget local și
buget de stat (Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL) execuție
Baza sportivă Feleacu, buget local, în curs de execuție
pag. 54
Pagina 55
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2.7. Capitalul social
2.7.1 Populația
Conform datelor statistice aferente anului 2011, comuna Feleacu are o populație de 3923
locuitori. Populația comunei a înregistrat o tendință de creștere față de recensământul anterior
din anul 2007, când s-au înregistrat 3622 locuitori ai comunei.20 Trendul ascendent se poate
remarca până în prezent.
Distribuția populației comunei Feleacu pe grupe de vârstă și sexe este redată în tabelul
următor. Structura populației totale a comunei în funcție de sex indică faptul că 1920 de
locuitori, reprezentând 49.3% din totalul populației comunei, sunt de sex masculin, iar 2003
persoane, reprezentând 50.7% din total, sunt de sex feminin. Ponderile obținute ne permit să
apreciem faptul că în comună populația este echilibrată din punct de vedere al distribuției pe
categorii de gen.
Structura pe vârste și sexe a populației comunei Feleacu în anul 2011
Categorie de vârstă Masculin Feminin Total
0-4 ani 94 88 182
5-9 ani 96 108 204
10-14 ani 82 83 165
15-19 ani 90 80 170
20-24 ani 83 93 176
25-29 ani 90 98 188
30-34 ani 144 143 287
35-39 ani 160 136 296
40-44 ani 170 137 307
45-49 ani 100 91 191
50-54 ani 123 124 247
55-59 ani 168 129 297
20
„Populația la 1 iulie 2007, pe localități” INSSE.
pag. 55
Pagina 56
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
60-64 ani 134 145 279
65-69 ani 119 162 281
70-74 ani 101 137 238
75-79 ani 92 108 200
80-84 ani 60 86 146
85 ani și peste 14 55 69
Populație totală 1920 2003 3923
Sursa: Recensământul populației și al locuințelor 2011
Referitor la structura populației comunei Feleacu pe grupe de vârstă, se constată că cei mai
mulți dintre locuitorii comunei, în număr de 1510, reprezentând 38.49% din totalul populației,
au vârste de peste 55 ani. Aproape 34% din populația comunei constă în persoane cu vârste
cuprinse între 30-55 ani, alți 14% dintre locuitori au sub 14 ani, iar 13.61 % dintre locuitorii
comunei aparțin categoriei de vârstă 15-29 ani.
Repartiția populației comunei Feleacu în funcție de etnie, conform datelor statistice
aferente anului 2011, ilustrată în graficul următor, indică faptul că majoritatea locuitorilor
comunei, reprezentând 72.29% din numărul total de locuitori, sunt români. În comună mai
există două comunități, cea a persoanelor de etnie maghiară, care reprezintă 22.81% din
numărul total de locuitori ai comunei și populația de etnie romă care deține o pondere de 2.53%
din populația totală.
Populația de etnie romă, în număr de 99 de persoane, localizată de partea de N-V a
localității Vîlcele, locuiește în condiții improprii, motiv pentru care Primăria comunei Feleacu
a acordat acestora loturi de 350 mp pentru construirea de noi locuințe.
pag. 56
Pagina 57
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2,53% 2,37%
22,81%
72,29%
Români Maghiari Romi Indisponibil
Fig. 12. Distribuția populației din comuna Feleacu în funcție de etnie
Relativ la apartenența religioasă a locuitorilor comunei Feleacu, se poate afirma potrivit
datelor emise de recensământul din 2011 că majoritatea sunt ortodocși (aproape 67%). Mai
mult, așa cum este ilustrat și în următoarele două grafice, se remarcă existența unor minorități
semnificative de reformați (~19%), de penticostali (~7%) și de romano-catolici (~3%).
Distribuția locuitorilor comunei
Feleacu în funcție de apartenența
la religii
2%
Ortodocși
7%
3%
2% Reformați
Romano‐catolici
19%
67% Penticostali
Necunoscută
Altele
pag. 57
Pagina 58
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
2610
737
129 256 37 23 4 4 5 5 11 102
În pofida profilului multietnic și multiconfesional al comunei Feleacu, locuitorii acesteia
oferă un exemplu evident de toleranță, comuniune și conviețuire în bune relații. Prin îmbinarea
culturilor și tradițiilor specifice fiecărei etnii, multiculturalitatea reprezintă unul din punctele
tari ale comunei Feleacu.
O situație semnalată de reprezentanții Primăriei este aceea a fenomenului de navetism. Acesta
se manifestă datorită proximității orașului Cluj-Napoca și a faptului că în comună numărul
persoanelor cu studii superioare, liceale, postliceale și profesionale este ridicat.
2.7.2 Starea de sănătate
Poziționarea comunei Feleacu în apropierea municipiului Cluj-Napoca le oferă locuitorilor
comunei posibilitatea de a apela la serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Cluj și de
spitalele clinice și de specialitate de pe raza orașului.
Sistemul medical la nivelul comunei este format din:
pag. 58
Pagina 59
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
un cabinet individual de medicină de familie în localitatea Feleacu, în care își
desfășoară activitatea 2 medici
un cabinet individual de medicină de familie în localitatea Gheorghieni, în care
își desfășoară activitatea 1 medic (1 zi pe săptămână)
un cabinet stomatologic în localitatea Feleacu
un cabinet stomatologic în localitatea Vîlcele
există două puncte farmaceutice private ce se adresează populației din această
zonă, mai precis în localitățile Feleacu și Vîlcele.
În vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației din comună, se impun măsuri care
să vizeze desfășurarea unor analize periodice a stării de sănătate a populației, dezvoltarea unui
serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor bolnave care nu se pot deplasa, desfășurarea
unor acțiuni educaționale pentru sănătate în rândul locuitorilor comunei de către medicii din
cadrul cabinetelor individuale de medicină de familie, respectiv din cadrul cabinetelor
stomatologice existente pe raza comunei.
2.7.3 Educația formală și informală
Învățământ
Educația și formarea capitalului uman sunt esențiale pentru comunitățile rurale. La nivelul
comunei Feleacu infrastructura educațională acoperă necesitățile populației, calitatea educației
este bună, pe de o parte din cauza unei dotări corespunzătoare a infrastructurii educaționale,
iar pe de altă parte din cauza nivelului de pregătire/experiență al cadrelor didactice.
În anul 2016, în comuna Feleacu funcționează o școală primară cu clasele I-IV, 2 școli
gimnaziale și 3 grădinițe, conform tabelului de mai jos.
pag. 59
Pagina 60
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Nr. Crt. Categorie Denumire
1 Școală Școala Gimnazială Ștefan Micle, sat Feleacu
Școala Gimnazială Gheorghieni, sat Gheorghieni
Școala primară cu clasele I – IV, sat Vîlcele
2 Grădiniță Grădiniță sat Feleacu
Grădiniță sat Vîlcele
Grădiniță sat Gheorghieni
Viziunea școlii cu clasele I-VIII Ștefan Micle constă în “ridicarea standardelor de tip rural
la nivelul celui urban și chiar european”. Misiunea instituției se axează pe următoarele
direcții21:
îmbunătățirea performanței școlare (creșterea procentelor de promovabilitate) și
corecta orientare profesională a elevilor;
atragerea spre școală a comunității locale pentru creșterea efectivelor de elevi și
desființarea învățământului simultan;
crearea de personalități bine definite, cu deprinderi pragmatic și respect pentru valorile
tradiționale;
sprijinirea inițiativelor partenerilor educaționali (elevi, părinți, cadre didactice),
stimularea motivării profesorilor pentru formarea lor profesională continuă.
Conform datelor furnizate de reprezentanții Primăriei Feleacu, repartiția populației școlare,
respectiv a cadrelor didactice, în cele trei școli din comună este următoarea:
Școala Gimnazială “Ștefan Micle” Feleacu: 81 copii, 12 cadre didactice
Școala Gimnazială Gheorghieni: 79 copii, 10 cadre didactice, 2 îngrijitoare
Școala Primară Vîlcele – 35 copii, 3 cadre didactice.
21
Site-ul școlii Ștefan Micle din comuna Feleacu, http://scoalastefanmicle.ro/misiune-si-viziune/
pag. 60
Pagina 61
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Cultură
O componentă importantă a vieții satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod
specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Mijloacele prin care
se transmite cultura în mediul rural sunt: căminele și alte așezăminte culturale, bibliotecile,
cinematografele, radioul, televiziunea și internetul. În satul Gheorghieni, cultura este transmisă
inclusiv prin ziarul local denumit Györgyfali Lap / Gheorghieanul.
În domeniul cultural, comuna Feleacu nu are o situație prea bună, existând o singură
bibliotecă comunală și două cămine culturale – în localitățile Feleacu și Gheorghieni, care necesită
renovări ample și dotări adecvate. Biblioteca comunală are un număr de 8.200 volume de carte.
Căminele culturale menționate sunt vechi și nu au fost încă dotate corespunzător.
Pe raza comunei activează formații artistice sau rapsozi populari.
Printre evenimentele deosebite care au loc în comună se regăsesc următoarele:
Fiii satului, Zilele satului
Balul culesului viei, Bal de Paști
Serbarea de ziua mamei, Serbarea a cincizeci ani de căsătorie
Săptămâna Bibliei
Hramul bisericii
Comemorarea eroilor de Ispas
Moș Nicolae, Serbarea de Crăciun, Viflaim, Trei Crai, colindat
Tabăra de dans popular
Tabăra „Angyaltábor” (pentru copii orfani)
Festivalul Gem de Prune ce are loc în mijlocul lui Septembrie (au avut loc 3 ediții până
acum, organizat din doi în doi ani) – organizator Asociația Falu Kutja
Tabăra de Dansuri și Muzică Populară organizată în ultima săptămână din iulie (6 ediții
până acum) – organizator Asociația Falu Kutja. Aceasta are loc în satul Gheorghieni,
unde au participat persoane din Ungaria, Austria, Germania, Marea Britanie, SUA,
Australia, Japonia, Dubai, Egipt și Grecia.
Cursuri de dansuri populare pentru copii și tineri din Gheorghieni (săptămânal din 1
octombrie până în 30 iunie) – organizator Asociația Falu Kutja.
pag. 61
Pagina 62
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Tradiții și obiceiuri
Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, atât
la nivel regional cât și la nivel local, capitalul simbolic fiind esențial pentru identitatea culturală
reprezentată prin valori, obiceiuri și îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de către
comunitate.
Manifestarea identității culturale, a tradițiilor și a obiceiurilor este influențată de regiune,
care reprezintă mai mult decât o simplă localizare geografică. Date fiind acestea, menținerea
identității culturale trebuie să includă câțiva factori importanți, cum ar fi educația și
consumatorii de cultură.
Protejarea moștenirii culturale rurale este extrem de importantă și în ceea ce privește
dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor românești, cu un efect pozitiv
asupra atragerii turiștilor și cu beneficii economice pentru populația locală.
Conservarea tradițiilor, culturii și a obiceiurilor din mediul rural reprezintă mijloace de
creștere a potențialului turistic în multe alte țări. Având în vedere că majoritatea turiștilor străini
care vin în țara noastră caută să trăiască experiența “vieții la țară” cu tot ceea ce implică acest
lucru, păstrarea și conservarea culturii tradiționale în mediul rural reprezintă un element
obligatoriu care trebuie luat în calcul în procesul de dezvoltare rurală.
În satul Gheorghieni există un patrimoniu de vestimentație extrem de bogat și unic. Astfel,
Asociația Falu Kutja are o colecție destul de bogată de porturi populare și accesorii
reprezentând obiecte de mobilier și textile. În inventarul colecției există peste 300 de obiecte.
Expoziția este deschisă publicului pe bază de programare și se află într-o casă a Parohiei
Bisericii Reformate din Gheorghieni.
pag. 62
Pagina 63
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig. 12. Port popular, sat Gheorghieni, comuna Feleacu
Sport
La nivelul comunei Feleacu funcționează echipa de fotbal A.S Viitorul Feleacu care are
un număr de 48 de sportivi legitimați de pe întreaga rază a comunei.
2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă
Asigurarea ordinii și liniștii publice
Ordinea și liniștea publică pe raza comunei Feleacu sunt asigurate prin activitățile
desfășurate de Postul Comunal de Poliție Feleacu și de către Inspectoratul de Poliție al
Județului Cluj. Postul de Poliție Comunal Feleacu asigură serviciul polițienesc pe raza celor 5
localități componente ale comunei – Feleacu, Gheorghieni, Vîlcele, Sărădiș, Casele Micești,
având drept principale atribuții22:
22
https://cj.politiaromana.ro/ro/organizare-si-functionare/structuri-teritoriale-rurale/sectia-2-politie-rurala-
apahida/feleacu
pag. 63
Pagina 64
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
- Desfășurarea activității de menținere a ordinii publice, de prevenire și combatere a
infracționalității și a altor fapte care afectează climatul de ordine și siguranță
publică pe raza comunei;
- Cooperarea cu celelalte structuri abilitate din raza de competență pentru asigurarea
climatului de ordine și siguranță publică.
Cei patru lucrători ai postului de poliție au în vedere soluționarea petițiilor și a sesizărilor
depuse de cetățenii comunei și aplicarea contravențiilor acolo unde este cazul.
Dotările de care dispun lucrătorii Postului de Poliție Feleacu se încadrează în dotările
standard de echipament ale Poliției Române pentru intervenție și patrulare.
La nivelul comunei nu există poliție comunitară.
Protecția civilă
În comuna Feleacu, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) este inexistent.
2.7.5 Asistența socială
Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii
unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea autonomiei și
protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea
incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții.
Pe plan local, domeniul asistenței sociale este bine reprezentat, urmărindu-se cu prioritate
ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Feleacu, fără a se depăși termenele legale
de soluționare a petițiilor. Numai în situații deosebite, cazurile sunt preluate de către alte
instituții abilitate.
Pe teritoriul comunei Feleacu s-a semnalat la nivelul anului 2011 o comunitate de romi
mică, de 99 persoane, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, ceea
ce nu determină probleme de ordin social.
Număr asistenți sociali – 1
Număr dosare – 4
pag. 64
Pagina 65
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Număr persoane cu dizabilități – 140
Alocații mono-parentale – 15
2.7.6 Capacitatea administrativă
În ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile publice locale la nivelul județului Cluj,
există trei forme de colaborare existente, după cum se arată în Strategia de Dezvoltare a
Județului Cluj pentru perioada 2014-2020:
Colaborare de tip Zona Metropolitană
Colaborare de tip Asociații de Dezvoltare Intercomunitare
Colaborare de tip Asocieri Microregionale și Grupuri de Acțiune Locală
Comuna Feleacu este implicată în diferite structuri aferente a două dintre cele trei forme
de colaborare menționate, după cum urmează:
Colaborare de tip Zona Metropolitană
Zona Metropolitană Cluj a fost înființată prin actul de constituire din 7 ianuarie 2009, având
drept membri municipiul Cluj-Napoca și următoarele comune: Aiton, Apahida, Baciu,
Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu,
Petreștii de Jos, Tureni și Vultureni. Ulterior, la Zona Metropolitană Cluj au aderat și comunele
Săvădisla și Sânpaul. Suprafața totală a zonei metropolitane este de 1537,54 kmp, iar populația
este de 418.153 locuitori.
pag. 65
Pagina 66
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
Fig. 13. Zona Metropolitană Cluj
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020, p. 801
Apartenența la Asociații de Dezvoltare Intercomunitare
Asociațiile de dezvoltare intercomunitare sunt constituite în vederea realizării în comun a
unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional sau al furnizării în comun a unor
servicii publice. Comuna Feleacu face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
(ADI) Eco-Metropolitan Cluj. Aceasta cuprinde cele 81 de Unități Administrativ Teritoriale
din județul Cluj și Consiliul Județean Cluj. La baza constituirii acestei Asociații a stat interesul
comun al autorităților locale din județul Cluj de a îmbunătăți calitatea serviciului de
salubrizare, în condițiile unor tarife și/sau taxe care să respecte limitele de suportabilitate ale
populației și principiul “poluatorul plătește”, de a atinge și respecta standardele europene
privind protecția mediului înconjurător, respectiv de a crește capacitatea de atragere a
fondurilor pentru a finanța investițiile necesare în infrastructura tehnico-edilitară aferentă
serviciului de salubrizare23.
23
Site oficial al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan Cluj, http://www.ecometropolitancluj.ro/despre-noi
pag. 66
Pagina 67
Strategia de dezvoltare a comunei Feleacu
pentru perioada 2016 - 2020
CAPITOLUL 3 – PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL
COMUNEI FELEACU
O etapă esențială în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei Feleacu a
fost cea de identificare a problemelor cu care se confruntă comuna, respectiv a potențialului de
dezvoltare a acesteia. Pentru a realiza acest obiectiv, s-a făcut apel atât la mijloace de cercetare
de birou, cât și la mijloace de cercetare de teren. Cercetarea în teren a cuprins două componente:
discuții cu reprezentanți ai administrației publice locale din comuna Feleacu, respectiv
desfășurarea unei cercetări cantitative în rândul locuitorilor comunei.
Discuțiile purtate cu reprezentanții administrației publice locale din comuna Feleacu s-au
axat
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.