Document
Descărcare
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 22,3 MB · modificat pe site: 02.10.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Descărcare”, Municipiul Dej, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariadej.ro/Portals/0/Fisiere/Informatii-publice/Strategia%20Integrata%20de%20Dezvoltare%20Urbana%20a%20Municipiului%20Dej.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dej/137231-descarcare, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
POCA
Programul Operațional Capacitate Administrativă
UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența!
"Strategia integrată de dezvoltare urbană a
Municipiului Dej”
2021-2027
Unitatea administrativ teritorială
MUNICIPIUL DEJ
Elaborat de SC Interhub Development SRL
INTERHUB +
« DEVELOPMENT «|
Strategia a fost elaborată in cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 2
1.Despre Municipiul Dej
1.1 Istoria Municipiului Dej
1.2 Obiective turistice
1.3 Resurse turistice naturale
1.4 Resurse turistice antropice
1.5 Caracteristicile semnificative ale teritoriului si localităților, repere in evoluția spațială
a localității.
1.6 Caracteristicile reliefului
1.7 Rețeaua hidrografica
1.8 Clima
1.9 Caracteristicile geotehnice
1.10 Riscuri naturale
1.11 Relații in teritoriu.
1.12 Optimizarea relațiilor in teritoriu
1.13 Potențial economic
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 3
Dej (în germană Desch, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în județul Cluj,
Transilvania, România, format din localitățile componente Dej (reședința), Ocna Dejului,
Peștera, Pintic și Șomcutu Mic. Se află la 57 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la
confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic.
Referitor la originea și semnificația numelui orașului există mai multe ipoteze. Prima
susține că numele orașului provine din slava veche, unde ,,desaˮ înseamnă loc băltos, apătos
sau bogat în apă. O ipoteză de dată mai recentă explică numele Dejului din toponimicul geto –
dac ,,dizos” care înseamnă zid, dig sau fortificație. Cea de-a treia teorie consideră că numele
orașului provine de la numele unei personalități locale, a unui conducător. Denumirea Dej ar fi
hipocoristicul lui Desimir (lb. sârbă=marea dorință), Desiaslav (în bulgara
veche desiati=descoperire și slava=glorie). Dovada s-ar găsi și în numele localității
Desmir/Dezmir (jud. Cluj) preluat de la numele slav Desimir.
Municipiul Dej este situat în partea de nord-est a județului Cluj, la 60 km de orașul
reședință de județ. Se situează pe locul al treilea ca număr de locuitori, între cele șase orașe,
cu același rang administrativ din județ. In componența municipiului intră și localitățile
Șomcutu Mic și Pintic.
Orașul se află la confluenta Someșului Mic cu Someșul Mare și la încrucișarea unor
importante căi de comunicație, atât feroviare cât și rutiere, prin care municipiul se leagă de
Cluj- Napoca, Satu Mare și Bistrița.
Teritoriul administrativ al municipiului este învecinat la nord cu teritoriul
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 4
administrativ al comunelor Cășeiu și Vad, la vest cu cel al comunelor Bobâlna și Jichișu de
Jos, la sud-vest cu cel al comunei Aluniș, la sud cu cel al comunei Iclod și al comunei Mintiu
Gherlei, iar la est cu cel al comunelor Mica și Cuzdrioara.
Municipiul Dej este puternic ancorat în istoria Transilvaniei și a României, prin
descoperirile arheologice efectuate în timp, din epoca pietrei până în antichitate, iar apoi
până în zilele noastre, traversând evul mediu marcat de numeroase evenimente istorice
importante și ilustrate prin monumente arhitecturale cu care orașul se mândrește.
Istoria Municipiului Dej
Prima mențiune documentară care atestă existența orașului datează din anul 1214, când
a apărut cu numele de Dees. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut
de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241.
Descoperirile arheologice permit validarea ipotezei continuității vieții în această arie cu
mult înaintea ocupației romane. Primele dovezi de locuire în aria actuală a municipiului Dej
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 5
datează din epoca paleoliticul târziu, mezolitic și neolitic (6000-3900 i.Ch.), epoca bronzului
(2500-1150 i.Ch.), epoca fierului (1150 i.Ch - 100 d.Ch). Viața diferitelor populații în aria
actuală a municipiului Dej a fost determinată de condițiile geografice ce au favorizat
dezvoltarea rutelor de transport și de resursele locale ce au putut fi exploatate și comercializate
în afara comunității. În perioada romană, comunitățile din această arie încep să se dezvolte.
Sunt construite cele două cetăți romane: una pe Dealul Florilor, iar cealaltă pe Dealul Huhui
din Ocna Dej, flancând așezarea descoperită în chiar centrul orașului. Cetățile, cu rol strategic
în apărarea căilor de comunicații (confluența Someșurilor) și respectiv resursele de sare, au fost
conectate prin rețeaua de drumuri romane la resursele municipiului Napoca, asigurând totodată
susținerea castrelor de la Cășeiu și Târlișua.
În zona orașului au fost descoperite fragmente ceramice neolitice în pădurea Bungăr,
pe dealul Sfântu Petru și pe dealul Cichegy din Viile Dejului.
Despre o așezare cu adevărat stabilă și bine organizată se poate vorbi la începutul epocii
fierului, când se cristalizează civilizația dacică.
În epoca metalelor au avut loc evoluții demografice complexe încheiate cu cristalizarea
civilizației dacice. Valea Someșurilor a fost parte integrantă în această evoluție istorică,
mărturie fiind descoperirile arheologice dacice. Din această perioadă datează mai multe zone
de locuire dacică și o cetate construită pe Dealul Florilor. Fortificația a funcționat din a doua
jumătate a secolului al IX-lea î. Hr. până în secolul al VII-lea î. Hr.. Așezările fortificate,
precum cea descoperită la Dej, funcționau pe lângă centrele unor șefi de uniuni de triburi
dacice. Centrul politico-militar existent aici organiza exploatarea sării și asigura protecția
comerțului cu sare pe Valea Someșului.
Descoperirile din epoca romană atestă existența unei așezări romane pe vatra actuală a
municipiului Dej, din păcate numele antic al așezării nu se cunoaște.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 6
Au fost descoperite resturile drumului roman și ale podului de peste Someș care făcea
legătura între castrele de pe graniță. Altă descoperire importantă din epoca romană o constituie
conducta de aducțiune a apei care se îndreaptă spre zona centrală a orașului; la Pintic a fost
descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) s-au găsit întâmplător un altar votiv
roman și o monedă romană de aramă. Tot aici se observă urme ale exploatării sării de către
romani. În satul Peștera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane. La Cetan a fost
identificat un drum roman și ceramică romană.
În urma războaielor daco-romane și a creării provinciei Dacia de către împăratul Traian
(97-117), teritoriul orașului s-a aflat în interiorul provinciei, dar și în imediata apropiere a
limesului roman construit pe râurile Someș. Având în vedere apropierea de cele două castre de
la Cășeiu (SAMVM) și Gherla (CONGRI) precum și zăcămintele de sare, la confluența
Someșurilor s-a format o comunitate în perioada Daciei romane, pusă în legătură cu exploatarea
și transportul sării.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 7
Din epoca romană datează mai multe descoperiri, printre care: drumul roman care venea
de la Napoca și se ramifica spre castrele de la Cășeiu și Ilișua; pilonii podului roman de peste
Someș; conducte romane de aducțiune a apei pe Dealul Sfântu Petru și în albia Văii Salcă;
turnuri de observare și apărare pe Dealul Viilor și Dealul Mulatău; brăzdare de plug datate în
secolele II-III d. Hr. din Ocna Dej și o villa rustica (fermă) descoperită la Pintic, localitate
aflată în componența municipiului Dej. În Muzeul Municipal Dej pot fi văzute numeroase
artefacte atât din preistorie, cât și din antichitatea daco-romană.
După retragerea armatei și administrației romane, din anii 271-275, în spațiul fostei
provincii Dacia a rămas o populație puternic romanizată. Din acea perioadă post-romană, la
Dej a fost descoperit un opaiț paleocreștin din bronz, o piesă unică în cadrul descoperirilor
paleocreștine din România și chiar din Europa. Opaițul se remarcă prin ornamentația cu
simboluri creștine, compusă dintr-o cruce înscrisă într-un chenar romboidal, cu doi butoni
laterali. În partea superioară a crucii se află un porumbel cu aripile întinse, simbol al Sfântului
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 8
Duh. Această descoperire arată existența unei populații romanizate și creștine pe teritoriul
orașului de azi.
Teritoriul actual al orașului și exploatările de
sare de aici au făcut parte din voievodatul lui
Menumorut. Granița dintre voievodatele lui Gelu și
Menumorut era Valea Fizeșului, care se varsă în
Someșul Mic. Apărarea drumului sării era asigurată de
câteva fortificații, precum: cetățile de la Ocna Dej și
Cuzdrioara și punctele întărite de la Uriu și Urișor,
localități din apropiere.
După anul 905 a început cucerirea maghiară a
acestor formațiuni politice româno-slave. Pentru
impulsionarea vieții economice, regalitatea maghiară a
încurajat colonizarea sașilor în Transilvania. În drumul
lor spre Sibiu, o parte dintre acești hospites-oaspeți s-au
oprit și aici și au întemeiat orașul Dej. Aceștia s-au
așezat aici în jurul anilor 1141-1143, iar în scurt timp așezarea a căpătat un caracter urban.
Primii hospites au ajuns în zona Dejului în anii 1141-1143, fiind locuitori ai Olandei și Flandrei
care au pătruns dinspre Satu-Mare. Acești coloniști plecați din cauza inundațiilor mării s-au
așezat și aici, întemeind orașul Dej, ca de altfel toate orașele Transilvaniei. Noii veniți au
practicat diferite meșteșuguri, exploatarea și comercializarea sării și totodată au adus și
implementat relații de producție și tehnici de lucru noi. În scurt timp localitatea a căpătat un
aspect urban.
Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării,
dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someș. Numele
așezării a fost menționat pentru prima dată într-un document în limba latină, datat în anul 1214,
cu toponimicul Dees, ca loc de extragere și îmbarcare a sării. Dejul a existat și s-a dezvoltat cu
mult înainte de prima sa atestare documentară. Anul 1214 nu este decât momentul în care se
consemnează în scris ceea ce exista de mult timp în realitate.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 9
La 3 km de Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic, se află Salina Ocna
Dej. Sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. Numeroase mărturii scrise
prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informații despre modul de organizare a
exploatării sării.
De-a lungul evului mediu orașul a primit mai multe privilegii din partea voievozilor
Transilvaniei și a regilor Ungariei. Acestea constau în scutirea de taxe și impozite a locuitorilor
din Dej și Ocna Dej, iar scopul era acela de a crește populația în zonă pentru a exploata cât mai
multă sare. Unul dintre acestea este actul privilegial, din anul 1475, care poartă semnătura
regelui Matia Corvin, prin care scutește locuitorii lui credincioși din Dej și Ocna Dej de la plata
tuturor taxelor și impozitelor.
În secolele XVI-XVII, orașul Dej a fost prins în conflictele politico-militare dintre
marile familii nobiliare pentru tronul Principatului Transilvaniei, dar și între conflictul dintre
Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman pentru stăpânirea Transilvaniei. Cel mai dramatic
eveniment s-a produs după asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, între anii 1601-1603, când
orașul a fost trecut prin foc și sabie de generalul Basta.
Importanța politică a orașului Dej a crescut la mijlocul sec. XVII, când principii din
familia Rákóczi și-au amenajat la Dej curtea princiară (Casa Rakocziană), demolată în anul
1938.
În secolul al XVIII-lea în orașul Dej se formează o puternică comunitate românească,
care, cu ajutorul Guberniului Transilvaniei a primit dreptul să-și construiască cimitir, biserică
și școală. Ponderea românilor în cadrul comitatului Solnoc Dăbâca a fost de peste 75%.
În secolul al XIX-lea în Dej și în împrejurimi se formează un puternic centru cultural
românesc, animat și unit în jurul Asociațiunii ASTRA și a Băncii Someșana, ambele conduse
de dr. Theodor Mihali.
În acest context se formează o elită politică și culturală românească, care prin activitățile
culturale desfășurate în satele din județ, au angrenat marea masă a românilor în mișcarea
politică națională și de afirmare a conștiinței naționale.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 10
În timpul revoluției de la 1848-1849, orașul Dej a fost teatrul confruntărilor militare
dintre armata maghiară și armatele imperiale conduse de colonelul austriac Karl Urban, din
care au făcut parte Regimentele de graniță românești și cetele țăranilor români. Odată
declanșate ostilitățile dintre austrieci și maghiari, orașul Dej s-a aflat sub ocupația alternativă
a celor două tabere. Cea mai mare bătălie pentru controlul Dejului a avut loc în 24 noiembrie
1848, în pădurea Bungăr și a continuat pe teritoriul orașului. În această bătălie au căzut peste
150 de oameni. În memoria lor a fost ridicat monumentul ,,Leul adormit”, dezvelit în 2 iulie
1889.
Pe lângă frământările social-politice și militare care au culminat cu Revoluția de la
1848-1849, secolul al XIX-lea a fost pentru orașul Dej o perioadă de profunde transformări
edilitare (sunt construite majoritatea clădirilor din centrul istoric) și lucrări de modernizare
pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale locuitorilor. Dintre aceste realizări amintim:
edificarea Prefecturii comitatului (cu un singur etaj în 1830, iar în forma actuală între anii 18961897); inaugurarea clădirii Primăriei orașului (azi Cercul Militar, în decembrie 1861); Spitalul
,,Rudolf” (19 mai 1862); Teatrul (1886); Palatul de Justiție (1894); Biserica Greco-Catolică
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 11
(de pe strada Regina Maria, 1896); Cazarma (azi clădirea Bazei 4 Logistică); inaugurarea
Liceului ,,Andrei Mureșanu” (20 decembrie 1900) etc.
În contextul Primului Război Mondial, orașul Dej a devenit un puternic centru unionist
prin personalitățile sale: dr. Teodor Mihali (vicepreședinte al Partidului Național Român), dr.
Alexandru Vaida Voevod (a citit, în 18 oct. 1918, în Parlament Declarația de independență a
națiunii române din Transilvaniei), dr. Ștefan Ciceo Pop (originar din Șigău, dar stabilit la
Arad) dar și alți fruntași ai românilor precum frații Boca, Micșa, Mezei și alții.
La Marea Adunarea de la Alba Iulia din partea comitatului Solnoc-Dăbâca au participat
68 de delegați aleși, iar din partea orașului Dej un număr de 11 delegați, care au votat unirea
Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Perioada interbelică a însemnat dezvoltarea orașului pe toate planurile: edilitar,
administrativ-politic, economic și cultural. Personalitatea care s-a remarcat a fost primarul dr.
Pop Cornel. Din mai 1920, orașul a fost condus de primarul dr. Pop Cornel, care a dat dovadă
de bun gospodar, atrăgându-și simpatia tuturor dejenilor. Munca sa cinstită și dezinteresată
pentru binele și dezvoltarea orașului a captat încrederea cetățenilor fără deosebire de etnie sau
religie. În anul 1925 a înființat muzeul orașului și a donat o serie de obiecte arheologice adunate
în timp; a finanțat săpăturile arheologice de la castrul roman de la Cășeiu pentru a îmbogăți
colecțiile muzeului. A construit și înființat școala din satul românesc Valea Codorului; a
amenajat un nou ștrand de agrement în parcul mare; a modernizat arena sportivă și a construit
un pavilion de patinaj, în care funcționa la etaj o școala de pictură. A sprijinit moral și financiar
apariția, în anul 1926, a singurei monografii a orașului Dej, în limba română; a înființat ziarul
„Someșul” (1923); a construit și modernizat uzina de apă și sistemul de alimentare al orașului.
Această dezvoltare și evoluție a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După
Dictatul de la Viena, Dejul și județul Someș au făcut parte din teritoriile cedate Ungariei.
În 8 septembrie 1940 autoritățile ungare horthiste au instaurat în Dej un regim dur de
dictatură militară. Mulți români au avut de suferit, alții au fost expulzați în România sau nevoiți
să se refugieze.
Spre sfârșitul războiului, în primăvara anului 1944, autoritățile ungare au declanșat
Holocaustul evreilor din Dej și din județul Someș, fiind închiși 7.800 de evrei, în ghetoul din
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 12
Pădurea Bungăr și apoi trimiși la Auschwitz-Birkenau. Au reușit să supraviețuiască lagărelor
morții puțin peste 800 de suflete.
Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a adus instaurarea regimului comunist.
Imediat după falsificarea alegerilor, de către comuniști, din 19 noiembrie 1946, locuitorii din
împrejurimile Dejului au declanșat una din primele revolte anticomuniste (Revolta de la Podul
Someșului).
Un fost lucrător la Căile Ferate în Dej, Gheorghe Gheorghiu, și-a adăugat numelui
propriu numele orașului. Acesta a propus și inițiat, în anii 50, în calitate de lider național al
P.M.R., o politică națională de industrializare ce nu a ocolit Dejul. Industrializarea era atunci
percepută în principal ca factor al progresului național și de asigurare a independenței țării.
Creșterea calității vieții locuitorilor era privit ca un obiectiv subsidiar industrializării, acesta
fiind realizat prin construcția de locuințe, unități de învățământ și sanitare, în strânsă corelare
cu obiectivele industriale dezvoltate în zonă. Planificarea centralizată a industrializării, a
relațiilor comerciale între diferitele întreprinderi și ramuri ale economiei a exclus competiția
între întreprinderile aflate în totalitate în proprietatea statului, cu efect asupra calității bunurilor
și serviciilor, a calității muncii prestate. În fond, unul din obiectivele industrializării a fost acela
al ocupării depline, șomajul fiind mascat, prin lipsa de competitivitate, în locuri de muncă
multe, uneori nenecesare și prost plătite.
În acest context, la finele anilor 50, a fost demarată industrializarea orașului Dej, prin
înființarea platformei industriale Nord, în care au fost localizate întreprinderile emblematice
ale Dejului, Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA),
Fabrica de Mobilă, ș.a. constituind nu doar mândria ci și sursa de venit a locuitorilor. Odată cu
edificarea noilor întreprinderi socialiste au fost create locuri de muncă, statul preocupându-se
de construcția de locuințe pentru noii lucrători, provenind în mare parte din localitățile rurale
vecine. Populația orașului a crescut între anii 1956 și 1992 de la 19,281 la 41.216 locuitori
stabili.
Industrializarea din perioada comunistă și-a atins limitele în anul 1981 ca urmare a
încetării finanțării externe și a deciziei coordonatorului economic și social (liderul suprem) de
a forța plata integrală a datoriei externe, indiferent de costurile sociale induse. Piețele externe
au fost parțial pierdute, iar calitatea produselor autohtone nu a putut face față forțelor
concurenței pe piață. În acest context s-a demonstrat că creșterea economică nu a fost una
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 13
sustenabilă, iar începând din 1990, odată cu trecerea de la economia centralizată, planificată,
la economia de piață, în condițiile influențelor externe și interne generate de interesele de
eliminare de pe piață și în paralel de preluare, unitățile industriale socialiste și-au contractat
brusc activitatea în anii 90, generând șomaj și reducere a salariilor în termeni reali.
Factorii catalizatori ai dezindustrializării unităților de producție socialiste au acționat și
la Dej, după anul 1990. Populația stabilă s-a redus cu peste 25% în doar 20 de ani, rata ocupării
scăzând până la 40% în anul 2012. Ca o consecință, putem observa că cca. 60% din populația
activă, având vârste cuprinse între 15 și 64 de ani nu este angajată. În fapt, peste 11.000 de
persoane din Dej sunt inactive.
Descurajarea agriculturii de subzistență prin politicile active ale UE, suprapus
dezindustrializării provoacă o presiune socială importantă în Dej, cu impact imediat asupra
calității vieții locuitorilor, cu efecte defavorabile pe termen lung, ce se vor manifesta odată cu
creșterea vârstei medii a populației, inclusiv a celei active. Nevoia de servicii sociale și
medicale va crește, iar capacitatea comunității, în ansamblul său de a le susține va fi limitată.
Reducerea populației a determinat un excedent imobiliar rezidențial substanțial, element
blocant în dezvoltarea pieței construcțiilor pe sectorul rezidențial.
În perioada comunistă, în orașul Dej au avut loc însemnate transformări economice,
sociale și politice: în plan economic a fost construită platforma industrială Nord: Combinatul
de celuloză și Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR;
Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ș.a.
În anul 2014 orașul Dej a împlinit 800 de ani de la atestarea documentară. Cu ocazia
acestei sărbători au fost organizate mai multe manifestări culturale și a fost lansată monografia
orașului Dej intitulată: ,,DEJ. Istorie și legendă”, Ed. Risoprint, 2014 (1050 pag.), autori
profesorii Cristina și Constantin Albinetz. tătare din 1241.
Resursele naturale si potențialul economic se reflecta in următoarele domenii:
exploatarea de sare gema, tufuri dacitice si de balast, mobila, celuloza si hârtie, producție
materiale de construcții (polistiren, fier beton, plase sudate, etc.), produse de panificație; ferme
de bovine si ovine, stațiune balneoclimaterica sezoniera de interes județean (Ocna Dejului).
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 14
Obiective turistice
Conform Listei monumentelor istorice 2015, elaborat de INSTITUTUL NAȚIONAL
AL PATRIMONIULUI, aferent Județului Cluj, pe raza Municipiului Dej sunt identificate o
serie de monumente istorice clasificate. Lista a fost publicată în MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016
Nr crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare
Conf
LMI
259 CJ-I-s-A- Tumuli municipiul "Dealul Bela” Preistorie
07028 DEJ
260 CJ-I-s-A- Așezare fortificată municipiul "Cziczhegy” Preistorie
07029 cu val de pământ și DEJ
șanț
261 CJ-I-s-A- Vestigii ale căilor municipiul La V de oraș, în Epoca
07030 de comunicație DEJ direcția Jibou romană
din epoca romană
262 CJ-I-m-A- Ruine pod roman municipiul La V de oraș, în Epoca
07030.01 DEJ direcția Jibou romană
263 CJ-I-m-A- Drum roman municipiul La V de oraș, în Epoca
07030.02 DEJ direcția Jibou romană
264 CJ-I-s-A- Situl arheologic de municipiul "Dealul Rozelor” Epoca
07031 la Dej, punct DEJ medievală
"Dealul Rozelor”
265 CJ-I-m-A- Cetate municipiul "Dealul Rozelor” Epoca
07031.01 DEJ medievală
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 15
266 CJ-I-m-A- Așezare fortificată municipiul "Dealul Rozelor” Hallstatt
07031.02 DEJ
454 CJ-I-s-A- Așezare fortificată municipiul "Huhui” Preistorie
07126 localitatea OCNA DEJ
DEJULUI
488 CJ-I-s-A- Villa rustica municipiul La V de sat sec. II - III
07143 localitatea PINTIC; DEJ p. Chr.
1101 CJ-II-a-A- Ansamblul urban municipiul Zona delimitată de
07597 "Centrul istoric DEJ str.
Dej" Titulescu, de la
nr.16 la nr. 4, pe
fundul de parcelă,
str. Parcului,
frontul vestic către
Someș,
Casina militara,
limita parcelei
nordice și estice,
aleea pietonală
de la nord de
Tribunalul Dej,
până la pârâul
Salca, malul drept
al pârâului Salca
până la str.
Mărășești , str.
Mărășești frontul
vestic , de la pod
până la
str. 1 Mai, limita
estică și sudică
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 16
a parcelei, str.
Regina Maria
nr.12, pârâul Salca,
malul drept
între str. 1 Mai și
Crișan, str.
Crișan frontul
vestic, între
pârâul Salca și str.
Gutinului,
limita sudică a
parcelei din str.
Gutinului nr.11,
limita dintre
parcelele din str.
Gutinului nr.12
și 10, limita dintre
parcelele din
str. Mioriței nr.10 și
12 , str.
Mioriței frontul
sudic, limita
dintre parcelele din
str. Mioriței
nr.2 si Piața Stefan
cel Mare
nr.1, fundul de
parcelă din Piața
Stefan cel mare nr.1
și 2A, limita
sudică și vestică a
parcelei din
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 17
str. Înfrățirii nr.1
(sinagoga),
Piața Stefan cel
Mare frontul
vestic , str. Aurel
Vlaicu frontul
vestic, Piața Lupeni
frontul de
parcelă de la nr.21
A până la
nr.3, limita sudică și
vestică a
parcelei din Piața
Lupeni nr.4,
limita sudică a
parcelei din str.
Traian nr.1, limita
dintre
parcelele din str.
Traian nr. 3 și
5, limita dintre
parcelele din str.
Traian nr.4 și 6,
limita nordică a
parcelei din str.
Traian nr.4,
limita dintre
parcelele din str.
Iorga nr.4 si 6,
frontul sud-estic
al Pieței agro-
alimentare, limita
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 18
dintre parcelele din
str.
Titulescu nr. 7 și 9,
str. Titulescu
frontul sudic, limita
estică,
sudică și vestică a
parcelei din
str. Titulescu nr.17,
până la
limita vestică a
parcelei din str.
Titulescu nr.16.
1102 CJ-II-m-B- Biserica de lemn municipiul Str. 1 Mai 12-16, în 1829
07596 "Sf. Arhangheli DEJ curtea
Mihail și Gavriil” Spitalului
municipal Dej
1103 CJ-II-m-A- Biserica reformată municipiul Piața Bobâlna 6 sec. XV -
07598 DEJ XVIII
1104 CJ-II-m-B- Casă municipiul Piața Bobâlna 7 sec.
07599 DEJ XVIII
1105 CJ-II-m-B- Casa Ioan Vaida- municipiul Piața Bobâlna 11 1907
20244 Voievod DEJ
1106 CJ-II-a-A- Mănăstirea municipiul Piața Bobâlna 16 sec.
07600 franciscană DEJ XVIII
1107 CJ-II-m-A- Biserica romano - municipiul Piața Bobâlna 16 sec.
07600.01 catolică "Sf. DEJ XVIII
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 19
Anton din Padova"
1108 CJ-II-m-A- Claustrul municipiul Piața Bobâlna 16 sec.
07600.02 mănăstirii DEJ XVIII
1109 CJ-II-m-B- Casă municipiul Str. Mircea cel 1931
07602 DEJ Bătrân 7
1110 CJ-II-m-B- Sinagogă municipiul Piața Stefan cel sec. XX
07603 DEJ Mare 1
1111 CJ-II-m-B- Tribunalul Dej municipiul Str. Titulescu sec. XIX-
07604 DEJ Nicolae 2 XX
1245 CJ-II-m-B Biserica romano localitatea municipiul sec.
-07726 - catolică OCNA DEJ XVIII
DEJULUI
1246 Biserica "Sf. localitatea Str. Salbelor 1776
CJ-II-m-B- Gheorghe” OCNA
07727 DEJULUI
municipiul
DEJ
1258 CJ-II-m-B- Biserica de lemn localitatea municipiul DEJ 1822
07735 "Sf. Arhangheli PINTIC; 123 - 1825
Mihail și Gavriil”
1785 CJ-IV-m-B- Casa în care s-a municipiul Str. Iancu Avram 13
07860 întâlnit Avram DEJ
Iancu cu Gavril
Manu
1786 CJ-IV-m-B- Casa în care a trăit municipiul Str. Mircea cel sec. XIX
07862 Mihali Teodor DEJ Bătrân 2
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 20
Biserici
Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m.
Biserica Reformată-Calvină din Dej este un monument de arhitectură gotică, situat în piața
centrală a municipiului Dej. Edificiul a fost construit în stil gotic târziu între anii 1456-1526.
În anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, înalt de 71 m. Lăcașul a servit drept model pentru
bisericile românești maramureșene din lemn. Codul LMI al monumentului este CJ-II-m-A07598.
Biserica și mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită
în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
După întemeierea statului maghiar, cu încetul au fost cucerite și orașele din Ardeal
pentru religia romano-catolică, deși la început o parte din unguri au primit religia răsăriteană.
Orașul Dej, întemeiat de sași, de la început a profesat aceasta religie și prin preoții misionari
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 21
devotați chemării lor, s-a edificat primul claustru și biserica călugărilor augustinieni. Timpul
stabilirii călugărilor augustinieni în acest oraș nu se știe precis, se amintește însă claustrul și
biserica lor în anul 1310.
In anul 1758 se hotărăște dărâmarea acestei biserici, iar în anul 1761 se vede că biserica
părăsită amenința cu surpare, căci magistratul în 6 Iulie 1761 aduce hotărârea, ca biserica
augustinienilor “după ce e aproape să se surpe și prin urmare e foarte periculoasă, să se
încredințeze un zidar care să o demoleze. Demolarea completă a urmat numai în anul 1812,
când armeanul Donovâk și-a edificat o prăvălie în locul bisericii amintite. Pietrele însă au rămas
împrăștiate pană la mijlocul veacului trecut. Călugării augustinieni pe timpul reformației au
trecut multi la religia luterană (Luther încă a fost călugăr augustinian), trecând și biserica și
claustrul în posesia luteranilor între anii 1540-1554, primind aceasta religie întreg orașul. Puțin
după aceea orașul împreună cu preoții au primit religia unitară, apoi reformată. In anul 1553,
nu mai existau călugări din ordinul augustinienilor, iar regele Ferdinand dăruiește casa
călugărilor unui particular, cu condiția că dacă s-ar reîntoarce călugării, atunci să o cedeze.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 22
In timpul cât a stat acest
ordin călugăresc în oraș, s-a
bucurat de favoruri și privilegii
însemnate din partea regilor
Ungariei. Au primit pentru ordin
o moară pe Valea Salca, un
anumit cvartal de sare, bani,
pănură etc. Pe lângă ordinul
călugăresc al augustinienilor în
oraș se mai aflau și preoții
seculari romano-catolici din cele
mai vechi timpuri, afirmative de
pe timpul primului rege maghiar
Stefan cel Sfânt. Aceștia serveau
într-o capelă în cetatea veche sau
Ovar, din a cărei rămășițe a fost
construit prin evul mediu
turnulețul de azi din parcul de
sus. Afară de aceasta capelă mai erau și altele pe teritoriul orașului: Capela Spiritului Sfânt,
Capela Sf. Ioan Botezătorul și Capela Sf. Cătălina. Preoții seculari romano-catolici pe la
mijlocul veacului al XlV-lea, au pus baza bisericii gotice de azi, situată pe ridicătura dinspre
apus a pieței (azi în posesia reformaților), care în decursul veacurilor a trecut prin (atâtea
restaurări și transformări, încât azi abia peretele de către miază noapte a rămas în starea
originală. După anul 1602, când Basta a devastat orașul, toate capelele s-au nimicit, iar biserica
augustinienilor ruinată a ajuns în posesia reformaților, care sub George Rákóczy l-ul au început
a câștiga teren tot mai mult până când la sfârșitul veacului al XVII-ea au câștigat întreg orașul
pentru biserica reformată.
Între astfel de împrejurări “custodia ardeleană catolică” s-a năzuit din toate puterile ca
să refacă stările de mai înainte. În această năzuință se vede că era sprijinită și de unii fruntași
catolici ai orașului. În anul 1703 a fost trimis în Dej pentru propagandă călugărul Lamprich, s-
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 23
a reîntors însă fără rezultat din cauza tulburărilor ivite cu războiul racoțian. După potolirea
războiului a fost trimis la Dej pentru același scop călugărul Conrad Werner, care a reușit să
câștige pe mai mulți religiei catolice, printre care pe perceptorul depozitului de sare, Hansch și
cămărașul Hann, care-i făcu călugărului o leafa anuală de 200 fl, 12 cubi de grâu, 12 cubi de
ovăz și 12 care de fân, din venitul camerei de sare.
Serviciul divin îl ținea într-o chilie a casei rakocziene. In anul 1712 o familie catolică
cu numele Racz, dăruiește pentru ordinul (franciscan) o grădină pe care călugărul Werner
edifică în anul 1713 o casă cu 4 chilii pentru călugării din ord. După Werner a urmat un călugăr
cu numele Balaș, un orator vestit, care a câștigat mai multe familii pentru religia catolică prin
elocința sa. In anii 1715- 17 se edifică și o capelă, care a servit ca loc de închinare pentru
romano-catolicii până la edificarea bisericii noi între anii 1726 – 1777.
Romano-catolicii din Dej neavând nici paroh nici biserică parohială se folosesc de
biserica ordinului San Franciscan în baza unei învoieli cu ordinul.
Claustrul de azi a fost ridicat pe teritoriul donat de familia Râcz, în anul 1720. Fiindcă
reformații puneau toate piedicile posibile ca să zădărnicească edificarea, claustrul numai în
anul 1780 a putut fi terminat complet. Călugării au fost ajutați mult de guvernatorul Corniș,
căruia singur îi poate mulțumi biserica romano-catolica existenta în orașul nostru. Instalarea
ordinului în posesia bisericii și a claustrului s-a făcut în anul 1742, luând parte la aceasta
instalare dintre locuitorii români de religie greco-catolica: Petru lacociu, Toader Câmpean,
George Sălîșcan și Ioan Mureșan.
In anul 1766-1777 biserica romano-catolica din Localitate e declarată ca azil unde s-a putut
refugia orice făcător de rele.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 24
Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe", ridicată în 1776.
Biserica cu hramul "Adormirea Preacuratei"
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din Dej, edificiu situat pe actuala stradă
Regina Maria, nr. 4, este un lăcaș de cult în stil baroc, consacrat în anul 1895.
Prima biserică a parohiei “Adormirea Maicii
Domnului “ – Dej II a fost construită în anul 1799 din lemn și
acoperită cu șindrilă. Pe locul fostei bisericuțe s-a zidit
actuala biserică între anii 1893 -1895. În anul 1948, după
interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost
trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe
Române .
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 25
Între anii 1989- 1995 biserica a fost extinsă, restaurată capital, consolidată, re-tencuită
și pictată. S-au adăugat balcoane sprijinite pe coloane pentru a i se mări capacitatea de
utilizare. Are forma de navă-patrulater este construită din zid și contraforți de beton pe care
se sprijină bolta semicirculară și are un singur turn – clopotniță, de altfel ca majoritatea
bisericilor din Transilvania. Are două clopote de 500 kg și 280 kg, acționate electric.
Fresca bisericii în stil
neobizantin, a fost pictată intre
anii 1995-1996 de către pictorii
Toader Stefan din Șomcuta –
Maramureș și Tistul Victor din
Bacău, ajutați de Cristian Dosa
din Dej. Biserica a fost re-
sfințită la data de 27 octombrie
1996 de către IPS Arhiepiscop
Bartolomeu V. Anania înconjurat de un sobor de 35 preoți și diaconi din municipiul Dej și
împrejurimi și în prezența a câtorva mii de credincioși.
Câteva elemente legate de profilul actual al parohiei: Parohia are în prezent aprox.
3.000 de credincioși. La biserică activează încă din perioada interbelică un cor mixt pe
patru voci. Din 1987 corul este condus de către profesorul și compozitorul Teodor Sechei. Se
organizează în biserică concerte de colinzi si concerte pascale, lansări de carte cu tematică
religioasă, seri duhovnicești organizate cu sprijinul Ligii Tinerilor Ortodocși Dej, cu invitați de
seamă dintre profesorii de teologie de la Facultatea din Cluj- Napoca, părinți duhovnici de la
mănăstirile Nicula, Sâmbăta, Lupșa, Cășiel, proiecții de filme religioase, expoziție de pictură
religioasă pe sticlă etc.
Biserica ”Sfinții Mihail și Gavril„ din Dej
În anul 1873 s-a înființat o parohie ortodoxă, prin trecerea a 60-70 de familii grecocatolice la religia Ortodoxă. Inițial, acești enoriași și-au ținut slujbele religioase într-o casă
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 26
particulară , urmând ca în anul 1880 să se zidească o casă de piatră, iar în anul 1888, o mică
școală ortodoxă confesională.
Între anii 1900-1902 s-a construit biserica actuală din piatră și cărămidă, pe o grădină
situată în Strada Gutinului. Protopopul Teodor Hermann a fost cel care a colectat banii de la
enoriași și a încredințat lucrările întreprinzătorilor Feicher Albert și Istvan Wasz. În anul 1902
au fost cumpărate din Budapesta, trei clopote, urmând ca în anul 1917 acestea să fie
rechiziționate de armată pentru confecționarea muniției.
În anul 1904, biserica a fost înzestrată cu un iconostas confecționat de Ioan Mășcășan
din Nima și Ioan Roth, în colaborare cu o firmă din Budapesta, care a făcut sculptura. Icoanele
de pe iconostas au fost pictate în anul 1905 de Szatmary Janos, iar ușile diaconești și
împărățești, de către Francisc Stuhelo din Cluj, în anul 1926.
Noul lăcaș de cult ortodox a fost binecuvântat pe 29 octombrie 1905, de către
protopopul Teodor Hermann, iar sfințirea bisericii cu hramul Sfinții arhangheli Mihail și Gavril
s-a săvârșit la 25 septembrie 1927, de către episcopul Nicolae Ivan.
De-a lungul timpului, biserica a fost de mai multe ori restaurată, iar extinderea ei s-a
realizat între anii 1990 - 1993. În toamna anului 1994 au început lucrările de înfrumusețare
interioară de către pictorii Victor Tistu, Nicolae Andonaș din Bacău și Stefan Teodor din
Șomcuța Mare, ajutați de Cristian Doșa din Dej. Sfințirea bisericii extinse și restaurate a avut
loc la 24 septembrie 1995.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 27
Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, „Sfinții doctori fără de arginți
Cosma și Damian
Adusă în anul 1996 în curtea spitalului municipal Dej, biserica a primit un nou hram:
„Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian". De fapt era biserica de lemn cu hramul
„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Bonț, construită în anii 1829-1831 și scoasă din
folosirea cultică după ridicarea bisericii de zid in 1984. A fost re-pictata în perioada 2000-2001
de pictorul Vasile Nițescu din București. Biserica este monument istoric: CJ-II-m-B-07596, de
dimensiuni medii, ce și-a păstrat în mare măsură forma constructivă în urma mutării de la Bonț
la Dej. Sub aspectul planimetriei, biserica este împărțită în pronaos, naos și absida altarului.
Absida are forma poligonala cu opt laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de vest printrun pridvor ce acoperă tot peretele vestic. Deasupra pronaosului este un turn scund, cu fereastră,
acoperit cilindric. La interior, pronaosul este separat de naos prin intermediul unui perete ce
are deschizături. Partea superioară a acestui perete se sprijină pe baluștri. Naosul are o boltă
semicilindrică. Biserica a fost salvată prin mutarea ei în curtea spitalului din Dej.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 28
Sinagoga Evreiască
Despre primul evreu locuitor în Dej se amintește pe la sfârșitului veacului al XVIII-lea
sub numele “Sido-Lazar” (Lazar Evreul), care ținea în arendă prăvălia de sub primăria veche.
În prima jumătate a veacului trecut cei mai multi evrei s-au stabilit în Urișor, de unde peste zi
veneau în oraș sa facă comerț, iar peste noapte, fiindcă în oraș nu li se permitea stabilirea, se
întorceau acasă.
Din Urișor și din părțile limitrofe ale orașului, au început să se mute în oraș pe la
mijlocul secolului trecut (sec. al XVIII-lea). In anul 1860 își edifica biserica pe strada Codrului
și își cuprind un cimitir pe Dealul Cocoșului. In anul 1853, rabinul din Urișor, Mendel Paneth,
se mută în Dej unde servește până în anul 1885. A scris în 10 volume explicări din Talmud sub
titlul Mayle Zedek (Cărarea Dreptății) și Sare Zedek (Poarta Dreptății).
Construirea Sinagogii a început în anul 1907 sub conducerea meșterului Ioan Sziki și a
fost inaugurată în anul 1909 de sărbătoarea Pesach. Sinagoga a fost construită din fondurile
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 29
personale ale enoriașilor, 18 la număr. Este una din cele mai frumoase sinagogi din
Transilvania. Biserica poate găzdui un număr de 900 de enoriași.
Un rol mai însemnat in viața evreilor din acest oraș l-au avut: Samoilă Weinberger, ales
de repetate ori ca președinte al Comunității Israelite; d-na Weinberger Samoilă, care ca
președintă a Societății Femeilor Israelite sta in fruntea tuturor acțiunilor culturale si de caritate
publica a evreilor dejeni; Iacob Rosen Zweig, fost președinte a Comunității Israelite; dr. Andrei
Agai, avocat cu deosebita autoritate intre evrei. Comunitatea evreiasca dejeana însumează 31
de persoane.
Monumentul Eroilor Deportați
Amplasat în Piața Ștefan cel Mare, în apropierea Sinagogii, Monumentul Eroilor
Deportați a fost dezvelit în 1947 în memoria celor peste 7.000 de evrei deportați din zona
Dejului spre lagărele naziste ale morții. Grupul statuar din bronz reprezintă: un bărbat, două
femei, din care una poartă în brațe un copil, iar în spatele adulților se află încă un copil. Pe
placa comemorativă scrie, în limbile română și ebraică: "În memoria populației evreiești
deportată de fasciști și exterminată în cuptoarele de la Auschwitz, în anul 1944".Monumentul
a fost realizat de sculptorul Yzsak Márton, din Tg. Mureș.
Palatul justiției, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
Alte zone
Clădirea fostei Primării
La sfârșitul secolului al XVII-lea, primăria orașului era situată în mijlocul pieței centrale: o
căsuță acoperită cu paie și o grădină înconjurată de un gard viu de măceși. Așadar, un edificiu
neînsemnat din punct de vedere arhitectural. În anul 1763 clădirea a fost demolată, în locul
acesteia fiind ridicată una nouă, dar, după evenimentele din 1848–1849, nici această clădire nu
a mai corespuns necesităților curente și a fost demolată, conform datelor furnizate de directorul
Muzeului Municipal Dej, Constantin Albinetz. Piatra de fundație a noii primării a fost așezată
în 9 iunie 1860, iar la sfârșitul anului 1861, noul edificiu a fost finalizat.
La vremea respectivă, clădirea primăriei era una dintre cele mai frumoase din oraș. Pe
frontispiciu se aflau un ceas și stema orașului, realizată de sculptorul Gradinick din Cluj, prusac
de origine. La parter, clădirea avea spații pentru prăvălii și birouri, iar la etaj se aflau birourile
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 30
primarului și ale personalului administrativ, precum și sala festivă, unde se aflau în perioada
interbelică tablourile în ulei ale Maiestăților Sale, Regele Ferdinand I al României și Regina
Maria, dar și al eroului Avram Iancu, al primarului T. Roth Pal (care a condus orașul între
1871-1893) și al preotului reformat Samuil Kovács, toți cu merite deosebite în istoria
comunității. Preotul a finanțat grădinița de copii și a donat orașului Casa Kovács, de pe Strada
Parcului. Din banii obținuți din închirierea casei se împărțeau ajutoare săracilor în perioada
interbelică sau erau ajutați tinerii pentru a învăța o meserie.
La parterul primăriei, într-o cameră spațioasă, se afla arhiva orașului, una dintre cele mai bine
amenajate din orașele Transilvaniei, cu documente vechi, începând din anul 1236, aranjate
științific de istoricul Carol Torma.
În alte camere, primarul Cornel Pop a înființat muzeul orășenesc, unde se păstrau obiecte
istorice deosebite, precum doba cea mare a orașului, folosită în timpurile vechi pentru diferite
semnale, arme vechi, monede, diferite inscripții, tablouri și fotografii, documente vechi, etc.
În birourile 19 și 20 își desfășurau activitatea medicii orașului, iar în biroul 21 și pe un hol se
afla la început Muzeul Orașului, care a fost printre primele 20 de muzee existente în
Transilvania în perioada 1919-1929. Biroul 22 era destinat pompierilor, care mai dețineau și o
magazie în curtea primăriei unde își aveau instrumentarul specific.
După reorganizarea administrativă din 1968, când s-a desființat Raionul Dej, cu sediul în
clădirea fostei Prefecturi aici au fost mutate birourile primăriei.
Între anii 1968-1974 în clădirea fostei prefecturi și-a desfășurat activitatea, la parter, și Muzeul
municipal Dej. În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ținut seama de
evoluția și necesitatea unei instituții muzeale moderne pentru viața cultural-științifică a
municipiului Dej, muzeul a fost mutat într-un alt spațiu, la parterul Mănăstirii franciscane.
Transferul activității muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice se pare că a fost o măsură
total neinspirată, într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România,
municipiul Dej fiind totalmente refractar la astfel de investiții.
Din anul 1974 și până în prezent în clădirea fostei primării își desfășoară activitatea Cercul
Militar, actuala primărie păstrând încă și astăzi ceva din fastul de altădată a Prefecturii Județului
Someș. (sursa: ww.dejulmeu.ro - autor Ioana Jeler).
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 31
Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinității poporului român.
Este o copie după celebra statuie din Capitoliul din Roma, simbol al capitalei Imperiului Roman
și al popoarelor de origine latină, implicit al originii latine a poporului român. A fost realizată
de sculptorul V. Prună și dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări
Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetățean de onoare al
municipiului Dej.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 32
Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
Monumentul Marii Uniri
Este un grup statuar realizat din bronz, fiind executat de sculptorul originar din Cluj,
Alexandru Lupu. Este situat în Piața Bobâlna, înfățișând trei dintre corifeii Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918: dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr. Stefan Cicio-Pop. A
devenit unul dintre simbolurile heraldice ale stemei actuale ale municipiului Dej, fiind
inaugurat la 30 noiembrie 1995.
Monumentul – Leu
Este situat pe strada Țibleșului de pe Dealul Cocoșului. Pe un soclu din piatră se află
un leu rănit sculptat în piatră, reprezentat cu capul culcat pe labele din față. A fost dezvelit la
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 33
2 iulie 1889 în memoria celor căzuți în timpul bătăliei din 24 noiembrie 1848, dusă pe teritoriul
orașului, în timpul revoluției pașoptiste.
Casa memorială Teodor Mihály.
Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
Personalități marcante
Ferenc Pápai Páriz (1649-1716), medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis
(Pacea Trupului) și al unui dicționar latino-maghiar.
Géza Teleki (1843-1913), politician, ministru de interne al Ungariei
Jószef Kádár (1851-1939) - profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului SolnocDăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905).
Theodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej.
Înființează Institutul de Credit și Economii "Someșana". Director al Despărțământului Astrei
și membru marcant al conducerii Partidului Național Român.
Ștefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) și avocat la Arad. Fruntaș al Partidului
Național Român. Apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la
pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Semnează Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România. Răspunde de Resortul Apărării în
Consiliul Dirigent. Senator și Președinte al Parlamentului, Copreședinte al Uniunii
Parlamentare de la Haga și al Uniunii Statelor Balcanice.
Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv
al Partidului Național Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiției și
pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Președinte al Camerei Deputaților (1918).
A participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
Guilelm Șorban (1872-1923) jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost
primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și apoi prefect. Autor a peste 100 de
lucrări corale și vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeți clasici români.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 34
Liviu Micșa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi președinte al P.N.R., din
comitatul Solnoc-Dăbâca. Participă ca delegat al orașului Dej, la Marea Adunare Națională de
la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României
întregite.
Victor Motogna (1885-1948), pedagog și om politic
Aurel Pavel Bănuț (1887-1970) - în 1902 a înființat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect
al județului Someș (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înființează la Dej o școală
țărănească (1931).
George Mânzat (1888-1958). Profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932). A
redactat ziarul "Someșul". Președinte al Departamentului Dej al ASTREI. A publicat
monografia orașului Dej.
Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar și apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca.
Secretar și viceprefect al județului Someș, apoi primar al orașului.
Victor Cheresteșiu (1895-1971), istoric, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din București,
director adjunct al Institutului de Istorie și Arheologie Cluj.
Alexandru Sencovici (1902-1995), om politic comunist, ministru
Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor
Raoul Șorban (1912-2006), critic de artă, pictor, scriitor, eseist și memorialist român.
Alexandru Nicula (1913-2015), preot greco-catolic, prelat papal, fost protopop unit al Clujului,
deținut politic, unul din liderii rezistenței greco-catolice din România.
Randolph Lewis Braham (1922-2018), istoric, supraviețuitor al Holocaustului
Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supraviețuitoare a Lagărului de la Auschwitz
Din satele componente
Băile Ocna Dejului din apropiere.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 35
Biserica Romano-Catolică din secolul al XVIII-lea din satul Ocna Dejului
Biserica "Sfântul Gheorghe" (1776), de pe strada Salbelor din satul Ocna Dejului
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1822-1825), cu picturi
interioare din 1827, din satul Pintic
Muzee.
Muzeul Municipal
Deoarece în municipiul Dej nu a existat o dezvoltare organică și continuă a
patrimoniului muzeistic nu s-a pus problema desprinderii unor secții ale muzeului care să
devină la rândul lor muzee de sine stătătoare. Din această cauză Muzeul Municipal Dej este un
muzeu mixt care are în patrimoniu obiecte care aparțin mai multor domenii de cercetare.
COLECȚIA DE ARTĂ PLASTICĂ ȘI DECORATIVĂ
Colecția cuprinde picturi și sculpturi realizate de studenții Institutului de Arte Plastice
,,Nicolae Grigorescu” din București, ele fiind donate muzeului în anul 1971, prin grija prof.
univ. dr. Raoul Șorban.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 36
COLECȚIA DE ARHEOLOGIE
Aceasta cuprinde descoperiri arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar și
în împrejurimile orașului. Piesele descoperite pot fi clasificate în funcție de epoca cărora
aparțin după cum urmează:
Preistorie. Din această perioadă au fost descoperite și se află în muzeu mai multe piese
litice (lame din silex, topoare din piatră cioplită sau șlefuită, dălți și răzuitoare din piatră,
brăzdare de plug, greutăți din piatră, mojar și piuliță din piatră), fragmente de vase ceramice,
greutăți din ceramică și alte ustensile din os sau corn. O categorie aparte o constituie resturile
fosile ale unor mamuți : defense, molari și oase.
Epoca bronzului este bine reprezentată în colecția muzeului și are în inventar diferite
piese de bronz: topoare de diferite tipuri și mărimi, seceri, lame de cuțit, brățări simple sau
spiralate, inele, verigi, vârfuri de lance, piese de harnașament și chiar material brut neprelucrat
(cocă de bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din
ceramică și greutăți din ceramică pentru războiul de țesut.
Perioada clasică (daco-romană) – din această perioadă se păstrează în muzeu vase
ceramice, urne funerare, obiecte și unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezintă inscripțiile
romane (altare votive sau funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducțiunea
apei, fragmente ceramice, opaițe, arme, monezi și alte obiecte. Toate aceste piese au fost
descoperite în castrul roman de Cășeiu – SAMUM, aflat la 6 Km de Dej.
COLECȚIA NUMISMATICĂ.
O secțiune bine reprezentată în cadrul muzeului o reprezintă colecția numismatică care
numără peste 2.000 de monezi, din perioade diferite (secolele XIV- XX). O descoperire aparte,
aflată in muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireș (în apropierea
Dejului), format din 30 de monezi de argint.
COLECȚIA DE ARTĂ POPULARĂ ȘI ETNOGRAFIE.
Este compusă din costume populare vechi autentice de pe Valea Someșurilor, obiecte
casnice, unelte și alte ustensile folosite în gospodăria țărănească la preparatul hranei, la țesut,
tors cânepă, in și lână. O categorie impresionantă o reprezintă vasele vechi din ceramică lucrate
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 37
la roată și pictate. Acestea au forme și decor variat în funcție de utilitatea lor în casele țăranilor
de pe Valea Someșului.
Muzeul Militar
Muzeul Militar este o instituție de cult a garnizoanei Dej înființat în anul 1919 în
clădirea din parcul central al orașului, iar în locația actuală funcționează din anul 1972.
Este destinat desfășurării activităților cultural-educative, de protocol, științifice,
sportive, de turism și agrement pentru personalul din unitatea garnizoanei și membrilor
familiilor acestuia. Participă activ la toate manifestările de profil din municipiul împreună cu
celelalte instituții de cultura aparținând societății civile.
Dispune de o bază materială adecvată, incluzând, pe lângă dotările necesare și un muzeu
militar înființat în 1996 ca filială a Muzeului Militar Național. Muzeul dispune de o expoziție
permanentă incluzând obiecte specifice militare din patrimoniu național în proporție de 90%
originale: armament, drapele de luptă, medalii, ordine, elemente de luptă, foto-exponate,
brevete, obiecte aparținând unor personalități militare.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 38
Muzeul este vizitat anual de sute de persoane, grupări organizate din țară și străinătate,
delegații oficiale. Momentan Muzeul este închis.
Cercul Militar Dej a participat cu rezultate notabile la manifestările organizate la nivel
național, festival de teatru, muzica ușoară, umor cazon.
Muzeul locomotivelor Dej-Triaj
Înființat în anul 1992, muzeul situat pe strada Triajului deține 25 exponate - locomotive
cu abur, electrice și vagoane. Statutul de Centru Muzeal al Locomotivelor din Dej la dobândit
în data de 29 octombrie 2018. Toate exponatele se află în Depoul Dej, la 60 de km de Cluj. Cel
mai vechi exponat este locomotiva cu abur cu cremalieră, fabricată în Austria în anul 1908. Tot
aici se află expusă și cea mai puternică locomotivă cu abur construită în România, 151002,
exemplar unicat în țară. Mare parte a exponatelor au fost recondiționate și revopsite în culorile
lor inițiale . Muzeul este organizat în aer liber, iar intrarea este gratuită.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 39
Prima piesă, adusă în 1992 și recondiționată, este locomotiva 150.105, construită în
1955, care face parte dintr-un lot de 282 de locomotive fabricate integral în România de către
Uzinele Reșița și Uzinele Malaxa (devenite ulterior Uzinele 23 August) între anii 1946 și 1960.
Cântărind 170 de tone și cu o viteză de 80 km/h, a fost folosită pentru remorcarea trenurilor de
marfă. La vremea ei era foarte puternică, având în vedere că locomotivele de marfă nu circulau
cu mai mult de 50 de km/h. Locomotivele din acest tip au fost ultimele cu abur fabricate în tara
noastră. Producția lor a fost sistată în anii 1959 – 1960 ca urmare a venirii locomotivelor Diesel
și electrice.
Printre locomotivele și vagoanele a căror valoare se ridică la câteva sute de mii de euro
fiecare, se numără locomotiva din seria DR-52 fabricată în 1945 la Uzinele Skoda, din ordinul
lui Hitler, și folosită și de armata germană în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul celui
de-al doilea război mondial, România a achiziționat din Germania 100 de locomotive din seria
germană 52 care au primit numerele de circulație 150.1001 - 150.1100. În plus față de aceste
locomotive, la retragerea trupelor germane în 1944 au rămas în țară 23 locomotive DR 52, două
locomotive DR 42, precum și 4 locomotive DR 44. O parte din aceste locomotive au circulat
până în 1980, fiind utilizate la remorcarea trenurilor de marfă.
O altă piesă de rezistență a muzeului este o locomotivă Diesel unicat de 4.400 de cai
putere, fabricată în Elveția, care în anul 1938 era cea mai puternică din Europa.
Cele mai “bătrâne” exponate datează din anul 1908: o locomotivă electrică cu
acumulatori fabricată la Berlin și o alta cu aburi, creată la Viena.
Locomotiva cu abur 40.007D, construită de către Wiener Lokomotivfabriks AG,
Floridsdorf (Viena), a circulat în perioada 1908 - 1978 pe un tronson cu cremalieră (șină
dințată) în secția Sub cetate - Hațeg - Bouțari – Caransebeș. Locomotiva este prevăzută cu două
mecanisme motoare independente, unul pentru roțile motoare și celălalt pentru roata dințată
care intră în angrenare cu cremaliera, necesară pe tronsonul cu cremalieră. Locomotiva avea o
viteză maximă de 40 km pe oră.
Un alt exponat care datează din anul 1908 este un vagon de 120 CP, construit în
Germania și destinat transportului de zgură.
La Dej se află și locomotiva 230299 care a apărut în bine-cunoscută peliculă a
regizorului Radu Mihăileanu, “Trenul Vieții”. Locomotiva a fost construită în 1937 la celebrele
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 40
Uzine Malaxa și scoate un sunet special, deoarece are un fluier făcut dintr-un proiectil de tun.
În anii 1990 a fost folosită deseori la remorcarea unor trenuri de agrement.
În 1994, în același muzeu a fost adusă și restaurată locomotiva cu abur 151.002, care
face parte dintr-o serie de doar două unități, prototipuri, construite de Uzinele Malaxa în anii
1939 și 1941. Aceste locomotive erau cele mai puternice locomotive cu abur construite în
România, având o putere de 2600 CP, putând remorca peste 3000 de tone. Locomotiva 151.001
a fost expusă și la expoziția de la Milano din anul 1940, unde a fost apreciată de specialiști. În
anul 1945, URSS a capturat-o în contul datoriilor de război, explodând câțiva ani mai târziu în
Harkov. Locomotiva 150.002 a fost în circulație până în anul 1971, fiind apoi conservată în
Remiza Războieni înainte să fie adusă la Dej. Angajații de la Dej au denumit-o Mariana.
Cele mai rapide locomotive cu abur din dotarea CFR au fost cele Pacific achiziționate
începând cu anul 1913 de la J.A. Maffei Munchen. La Dej se află din 1998 locomotiva 231.050.
Locomotivele Pacific au fost utilizate în remorcarea trenurilor rapide și exprese până în 1974.
La Muzeul de Locomotive de la Dej a garat, în 2013, și prima locomotivă electrică
fabricată pentru Căile Ferate Române, în 1973, într-o uzină din fosta Iugoslavie. Mașinăria are
o putere de 3400 kW, poate să ajungă la 120 km/h și este perfect funcțională. Acest tip de
locomotivă a fost utilizată la tractarea trenurilor de marfă și călători de dimensiuni mai reduse.
Toate locomotivele și vagoanele din muzeu sunt în stare bună de funcționare, recondiționarea
lor a durat chiar și un an de zile. Majoritatea exponatelor pot fi văzute de sus, de pe o pasarelă
ce traversează depoul Dej-Triaj.
Resurse turistice naturale în Dej și împrejurimi
Parcul Național Cheile Turzii
Cheile Turzii reprezintă o rezervație naturală protejată, de-a lungul Văii Hășdate. Se
află la 90 de km de Dej și 6 km de Turda și se întinde pe o lungime de 3.5 km, ocupând o
suprafață de 324 de hectare. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie, cu stânci
înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc.
Conține peste 1.000 de specii de plante și animale protejate - unele reprezentând elemente rare,
ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul
de stâncă.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 41
Datorită importantei științifice și a frumuseților sălbatice, Cheile Turzii au dobândit, la
nivel național, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, mai apoi fiind inclusă în listele
U.N.E.S.C.O. printre cele mai de seamă monumente ale naturii.
Someșul
Valea Someșului reprezintă limita dintre Câmpia deluroasă a Transilvaniei (bogată
regiune agricolă) și Podișul Someșan care reprezintă partea de Nord a Depresiunii
Transilvaniei, fiind delimitat spre exterior de un șir de măguri cristaline, dar și cu zone joase
precum Țara Lăpușului.
Denumirea râului Someș vine din cuvântul dac Samus, printre semnificațiile găsite de
istorici se numără adjectivele „agitat“, „învolburat“, „amestecat“. Râul a stat la baza dezvoltării
a numeroase așezări din Ardeal, mai ales că până la începutul secolului trecut din apele
Someșului Mare se scotea aur prin spălarea nisipului. Potrivit istoricilor, multe zone din
Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoșilor noștri.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 42
În Evul Mediu, Someșul a cunoscut, alături de alte râuri din Transilvania, un trafic
destul de aglomerat, când pe râu în jos pluteau diferite ambarcațiuni, încărcate cu tot felul de
mărfuri, în special sare, transportul pe apă fiind unul extrem de ieftin și relativ mai sigur decât
cel pe uscat.
În perioada interbelică, numele Someș l-a purtat un județ aflat în Transilvaniei, care se
întindea pe o suprafață de 3.965 km². Județul avea 2 orașe – Dej (care era și capitala) și Gherla,
plus 261 de sate. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Someș a fost de
236.393 locuitori. Acesta avea un pronunțat caracter agricol. O industrie cu caracter mai ales
alimentar a înflorit în jurul Dejului și Becleanului. Au existat intense exploatări de sare și de
aur, proprietăți ale Statului. Centrele comerciale erau la Dej, Gherla și Beclean. În prezent
Someșul este al cincilea râu ca mărime și debit din România . Are o lungime de peste 465 km,
dintre care 376 km sunt pe teritoriul României.
Bazinul hidrografic al Someșului se formează prin unirea Someșului Mare, care
izvorăște din Munții Rodnei, curge spre sud-vest si se varsă în Tisa , pe teritoriul Ungariei și
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 43
Someșul Mic (format prin confluența Someșului Rece cu Someșul Cald ) având izvorul în
Munții Apuseni. Cele două Someșuri se unesc pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în
amonte de Municipiul Dej. La aproximativ 1,2 km de confluența celor două râuri, a fost ridicat
un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ 3 km. Râul
Someș drenează un bazin hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o
lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic
semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul
Someș este îndiguit în cursul inferior.
În perioada 12-19 mai 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someș la Dej a înregistrat
un debit de 2300 m³/s, în comparație cu debitul mediu multianual de 75,2 m³/s, iar creșterea
nivelului apei a ajuns la 4,80 m față de normal acestea ducând la inundații catastrofale. După
acest eveniment au fost efectuate o serie de lucrări de protecție împotriva inundațiilor în lungul
Someșului. Pe raza municipiului Dej au fost ridicate diguri corespunzătoare ,iar partea de
vărsare a Văii Salcă, care străbătea partea centrală a orașului, ia fost modificat cursul și s-au
realizat lucrări de îndiguire a văii cu zid înalt din beton pentru a se evita inundarea orașului
prin refularea apei din Someș, în momentul când nivelul râului crește.
Resurse turistice antropice în Dej și împrejurimi
Parcul balnear Toroc
Parcul balnear Toroc are o suprafață totală de 40.000 de metri pătrați și a fost inaugurat
oficial în data de 15 mai 2010, fiind de atunci principala atracție a orașului pe timp de vară și
nu numai. Cuprinde terenuri sportive (tenis, fotbal), bazine pentru copii, bazin acoperit și
bazine cu apă sărată.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 44
Parcul balnear Toroc vă oferă o alternativă avantajoasă din punct de vedere economic
la petrecerea unui concediu sau a unui week-end în condiții optime. Situat în municipiul Dej
într-o zonă cu un peisaj deosebit de atrăgător, parcul dispune de:
- lac cu apă sărată în suprafață de 1600 mp;
- bazin cu apă sărată în suprafață de 113 mp;
- bazin pentru adulți, cu o suprafață de 700 mp;
- bazin pentru copii cu o suprafață de 96 mp;
- un bazin de descărcare tobogane cu suprafața de 165 mp;
- tobogane și o plajă substanțial extinsă, dotată cu umbreluțe și șezlonguri;
- plajă de iarbă;
- locuri de joacă pentru copii;
- piscine interioare pentru adulți și copii funcționale tot timpul anului;
- căzi de hidromasaj cu apă sărată încălzită;
- saună umedă cu cromoterapie;
- parcare auto;
- teren de tenis;
- teren acoperit de fotbal cu gazon artificial;
- terasă - restaurant cu bar și diferite sortimente de mâncăruri și băuturi;
- garderobă, vestiare și dulap de valori.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 45
Adresa: Dej, strada Albăstrelelor, nr. 3
E-mail: [email protected]
Website: http://www.primariadej.ro/ParcBalnearToroc/tabid/179/Default.aspx
Telefon: 0264/ 206.352, 0731.497.833
Salina Ocna Dej
Salina Ocna Dej este situată în nord-vestul Câmpiei Transilvaniei, în județul Cluj, la
aproximativ 3 km de orașul Dej, într-o regiune colinară aflată chiar la confluența Someșului
Mare cu Someșul Mic. Salina face parte din Societatea Națională a Sării (SALROM București),
comercializând sare gemă industrială și alimentară.
În această regiune a Transilvaniei există mari resurse de sare, ce zac în adâncime, având
grosimi de sute de metri. Obiectivele principale de activitate desfășurate la Salina Ocna Dej
sunt extragerea, prepararea și apoi comercializarea sării geme atât pe piața internă, cât și pentru
exportul în țările vecine României. În prezent, extragerea resurselor interne ale salinei se face
din Mina Transilvania, care funcționează din anul 1979. În urma descoperirilor arheologice s-
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 46
a ajuns la concluzia că încă de pe vremea romanilor se practica exploatarea sării în Ocna Dej,
aceasta devenind de-a lungul timpului o tradiție. În anul 1882 s-a realizat prima amenajare
modernă a locației, iar în anul 1903, după construirea căii ferate Cluj – Dej s-a realizat și primul
export de sare. Întrucât funcționa ca și spațiu de extragere a sării încă din perioada stăpânirii
romane pe teritoriul românesc, conform izvoarelor și monografiilor istorice, aici a fost
construită în trecut o fortificație cu rol de apărare: Castrul Roman de la Gherla.
Salina Ocna Dej este și în prezent exploatată, însă o parte din ea a fost amenajată în
scopuri turistice și medicale. Accesul în mină se realizează prin intermediul unor microbuze,
special puse la dispoziție pentru turiștii care vor să viziteze mina sau să urmeze un anumit
tratament în interiorul ei. Intrarea în salină se face printr-un sistem special amenajat pentru ca
aerul cald să nu pătrundă în interior.
Aflată la o adâncime de aproximativ 80 de metri, salina cuprinde o bază de agrement
unde au fost amenajate diverse facilități pentru turiștii care vor să își petreacă timpul aici întrun mod plăcut. Există în interiorul salinei spații speciale pentru servirea mesei, leagăne,
balansoare, tobogane și chiar un teren de fotbal. O atracție turistică importantă din Salina Ocna
Dej este și biserica ridicată aici în anul 2000, după o arhitectură bizantină, cu detalii și
ornamente sculptate în sare. Detaliile arhitecturale sunt influențate în cea mai mare măsură de
opera lui Brâncuși, iar catapeteasma bisericii urmează modelul tradițional fiind sculptată în
lemn de tei.
Băile Sărate - Turda
Începuturile tratamentului balnear la Turda sunt situate în anul 1840, când doctorul Iosif
Hanko pune bazele stațiunii Băile Sărate Turda, prin amenajarea lacului Roman. Lacurile de la
Durgău au fost utilizate pentru balneație și terapie în mod empiric și cu amenajări minime încă
din secolul al XIX-lea. Apele mineralizate clorosodice au fost utilizate pentru tratarea
afecțiunilor reumatismale, de circulație periferică și a afecțiunilor ginecologice.
Conținutul ridicat de clorură de sodiu (sare gemă) din apa lacurilor (10% la suprafață;
28% la 30 m adâncime) face ca fenomenul de heliotermie să fie foarte intens. Amenajarea
lacurilor Ocnei și Rotund de la Durgău este un prim pas spre valorificarea complexă a
potențialului terapeutic al zonei.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 47
Caracteristicile semnificative ale teritoriului si localităților, repere in evoluția spațială a
localității.
Aflat la confluența celor doua râuri: Someșul Mic și Someșul Mare, orașul se situează
pe un relief variat, cu înălțimi cuprinse între 220 și 360 m. Această zonă de confluență
reprezentată de un bazin depresionar este încadrată de dealuri terasate, formându-se ca un
amfiteatru în jurul orașului.
Aspectul general al municipiului Dej este cel al orașelor de cetate transilvănene. În
centrul orașului, într-o piață aproape dreptunghiulară, se află biserica în stil gotic, cu un turn
înalt și patru turnulețe. Spre acest centru converg principalele accese în oraș.
Orașul propriu-zis s-a organizat pe platforma deschisă între cele trei dealuri: Mulatău,
Cocosului și Florilor, urcând pe versanții lor până la cota de 310 m. Cartierul Ocna Dej,
construit pe versanții abrupți ce străjuiesc pârâul Sărat, este legat de Dej prin str. Mihai
Viteazul, care delimitează Dealul Mulatău de Dealul Cocoșului.
Suprafața intravilan 1990 Suprafața intravilan 1999 Suprafața intravilan PUG
O.C.A.O.T.A. H.C.L. 2009
Dej 1397 1505 2445.41
Pintic 141,51 151,30 151.47
Șomcutu Mic 85,08 93,70 inclus in Dej
Total 1623,59 1750,00 2596.88
Datorită configurației terenului, din centrul orașului s-au întins străzi lungi (3 - 5 km),
formând tentacule mai mult sau mai puțin construite.
Caracteristicile reliefului
Municipiul Dej este situat la confluența celor două râuri: Someșul Mare și Someșul Mic
unde s-a format un bazin depresionar aluvionar, care este încadrat de dealuri terasate. Astfel
zona se dispune ca un amfiteatru în jurul municipiului, ocupând aproximativ 45-50% din
suprafața acestuia.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 48
Altitudinea minimă este de 220 m în lunca Someșului. Cea maximă este de 420 m pe
dealul Rompaș, respectiv o diferență de 200 m între înălțimile formelor de relief în interiorul
intravilanului.
Această dinamică a obligat orașul să se așeze între patru dealuri: Dealul Florilor,
Mulatău, Rompaș și Dl. Sf. Petru. Restul reliefului este structurat în terase.
Culoarul depresionar reprezintă arii de convergență nu numai ale căilor de comunicație rutieră,
feroviară, ale curenților de aer, cursurilor de apă dar și ale activităților umane.
Orașul este încadrat de Dealul Igisului la sud-est, la est Dealul Pinticului, Rompasului,
Cabdicului, Dileului, Mulatău și Bacău, spre nord Dealul Șomcutului, Cetanului și Vadului, iar
spre nord-est Dealul Tirului.
Localitățile componente ale municipiului Dej, Ocna Dej, Pintic și Șomcutu Mic sunt
situate între dealurile Clujului și Dejului: Ocna Dej pe Valea Ocna, Pintic pe un platou al văilor
Ocna și Orman și Șomcutu Mic pe Valea Olpretului sau Bobâlnei.
Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică este formată din râurile Someșul Mare și Someșul Mic, cu
afluenții lor: Valea Olpretului și Salcă, Ocna, Chiejd, precum și lacurile de la Ocna Dej și Mica.
La o distanță de aproximativ 1,2 km de la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic,
există un baraj de tip deversor, formând-se astfel lacul Mica, în lungime de aprox. 3 km.
Pe versantul nordic al Dealului Cabdic se face prezenta câtorva ochiuri de apă cu nămol
curativ și un izvor cu apă minerală.
Apa subterană își face apariția în Ocna Dej, pe versanți sub formă de infiltrații și
izvoare, care din punct de vedere chimic nu are nici un fel de agresivitate și în zona centrală,
sub formă de pânză, alimentată de apele de pe versanți și de apele pârâului Sărat.
De asemenea în Ocna Dej există o acumulare de apă sărată sub forma lacului Toroc ce
are proprietăți balneare și curative.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 49
Clima
Municipiul Dej are o climă temperat continentală moderată, determinată de circulația
maselor de aer din vest și puțin influențată de masele de aer din partea de sud-vest, fără oscilații
mari de temperaturi. Temperatura medie anuală este de 8,5°C, atingând temperatura maximă
în luna iulie (media 18,7°C) și minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 °C).
Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, verile sunt plăcute, fără temperaturi
caniculare, toamna se caracterizează prin precipitații moderate, ploi calde. Datorită așezării pe
culoarul Someșului, iarna apar inversiuni de temperatură, dar este lipsită de viscole și zăpezi
peste limitele normale.
In ce privește precipitațiile, cantitatea medie anuală este de 632 mm, cea mai mare
cantitate cade în intervalul cald al anului (luna iulie cu 80-100 mm).
Cele mai mici cantități cad în sezonul toamnă-primăvară ( Dej - 42%). Ploile din
sezonul cald sunt bogate cantitativ și au un caracter torențial evident.
Analiza de frecvență a cantităților medii de precipitații pe zi raportate la numărul de
zile consecutive cu ploi la stația Dej prezintă o tendință relativ constantă (între 4- 4.5 mm), cu
praguri ce marchează creșteri și descreșteri ale cantităților de precipitații între limitele
menționate anterior.
Caracteristicile geotehnice
Municipiul se caracterizează prin prezenta zăcământului de sare de la Ocna Dej, de
prezenta tufului de Dej și de existența unor mari varietăți de formațiuni geologice: terase larg
desfășurate, dealuri masive cu foarte multe fenomene de instabilitate a terenului, cu extinderi
reduse a vegetației arborescente, cu predominarea zonelor de fânețe și de prelungiri agricole,
cu o rețea hidrografică foarte dezvoltată și activă din punct de vedere al eroziunii (văi, pâraie,
torenți).
Din punct de vedere structural, terenul face parte din zona depresionară a Dejului,
această depresiune fiind locul de adunare a apelor unde confluează Someșul Mic cu Someșul
Mare, Valea Codorului, Valea Olpretului, Valea Ungurașului, Valea Ocnei, Valea Chiejdului,
etc. Rezultă astfel o luncă foarte întinsă, supusă parțial inundațiilor și înmlăștinirilor. Terasele
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 50
mărginesc regiunea depresionară, încadrându-se sub forma unor trepte cu etajare clasică.
Pantele Dealurilor Florilor, Sf. Petru, Ocnei, Mulatău, Pinticului, etc. întregesc cadrul structural
din partea de sud și vest a municipiului.
Din punct de vedere geologic, stratele din zona sunt argile, argile nisipoase, marne,
tufuri, sare, pietrișuri, nisipuri, prafuri, argile, maluri.
Din punct de vedere tectonic, în ansamblul municipiului Dej, se disting două aspecte.
Unul se manifestă în depozitele paleogen-miocen, inclusiv tuful de Dej, prezentându-se ca o
mare structură monoclinală complicată în zona de margine de o serie de falii. Al doilea aspect
tectonic, se întâlnește în depozitele din acoperișul tufului de Dej și cuprinde zona zăcământului
de sare.
Din punct de vedere seismic, terenul face parte din zona de gradul 6 de intensitate macro
seismică, conform STAS 11.100/1-77 și zona F conform Normativului P100/92. Coeficientul
Ks = 0,08 iar perioada de colt Tc(sec) = 0,7.
Adâncimea maximă de îngheț în zona municipiului Dej în conformitate cu STAS 605487 și I22-99 este cuprinsă între 0,80 - 0,90 m de la nivelul terenului.
In zona Ocna Dej apare complexul tufului de Dej cu grosime variabilă începând cu
câțiva centimetri și până la 60 m. Este reprezentat în general prin depozite piroclastice, albe,
gălbui-verzui, cu intercalații de marno-calcare și gresii argiloase.
Orizontul de sare se dezvoltă peste complexul tufului de Dej, cu o grosime variabilă
între 12 și 156 m. Prezența sării este marcată de izvoarele sărate de la suprafață, fântâni cu apă
sărată și zone de aflorare a sării. Sarea se dezvoltă sub formă de lentilă, cu intercalații
centimetrice de magne, argile sau tufuri.
Tufurile vulcanice asociate cu marne și gresii dau o frecvență mare alunecărilor de tip
pseudo terase, urmate apoi de cele de tip valuri și brazde. Raportat la aceste tipuri de alunecări,
argilele nu sunt foarte vulnerabile, frecvența acestor lor fiind foarte redusă (valuri - 6%, pseudo
terase - 8%).
Tot în această zonă apar roci sedimentare cum sunt: gresiile, marnele, nisipurile,
conglomeratele și tufurile vulcanice. Acestea din urmă au o importanță și din punct de vedere
economic.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 51
Din punct de vedere tectonic, se disting două aspecte tectonice. Primul se manifestă în
depozitele paleogen- miocene inferioare și miocene medii, inclusiv tuful de Dej și se prezintă
ca o structură monoclinală, situată la nord și vest, iar al doilea aspect tectonic se întâlnește în
depozitele acoperișului tufului de Dej și cuprinde dornurile diapire de sare.
Riscuri naturale
Categoriile de riscuri naturale prezente la nivelul localității sunt:
-alunecări de teren,
-inundații,
-riscuri generate de prezenta exploatării de sare.
In ceea ce privește implicarea factorului geologic în declanșarea unor procese și
fenomene de risc natural semnalăm:
-prezența rocilor sedimentare tinere (neozoice);
-prezența sării și a ghipsurilor, în bazine de sedimentare;
-în ceea ce privește amplasarea rocilor tinere (cuaternare) se semnalează prezența lor în lungul
văilor. Aceste roci sunt alcătuite din nisipuri, mâluri, pietrișuri slab consolidate și cu o mare
mobilitate în timp și spațiu. Tot aici se încadrează și depozitele de versant (deluvii, coluvii,
proluvii și iluvii), care au grosimi variabile.
Din punct de vedere structural municipiul Dej și localitățile aparținătoare, fac parte din
zona depresionară a Dejului, această depresiune fiind locul unde are loc confluența Someșului
Mare cu Someșul mic și unde se adună apele văilor Codorului, Olpretului, Ungurașului, Ocnei,
Chiejdului, etc. Rezultă astfel o luncă întinsă, supusă parțial inundațiilor și înmlăștinirilor.
Afluenții Someșului au caracter torențial și contribuie la riscul de inundabilitate pentru
care așezarea este bine cunoscută la nivel național, în ultimele decenii municipiul fiind inundat
în anii: 1970; 1974; 1975; 1978; 1980; 1981. Acestea au culminat în 1970, în luna mai, când
zona a fost acoperită de apele revărsate ale Someșurilor și văilor adiacente, pe suprafețe foarte
mari și cu adâncime pe unele locuri între 2,0 - 4,0 m, peste nivelul terenului. Multe construcții
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 52
din oraș au fost afectate și degradate, în zona centrală a orașului nivelul maxim al apei a atins
cota de 236,38 m (la Judecătoria Dej).
Inundațiile reprezintă fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri.
Apele mari au o frecvență ridicată primăvara, când condițiile climatice de formare a lor sunt
cele mai favorabile, imprimând o regularitate în apariția lor. Durata medie a apelor mari de
primăvară se menține între 15 - 20 zile. Frecvența maximă de producere a viiturilor se
înregistrează în martie pe pârâurile și dealurile din zona Dejului.
Relații in teritoriu
Conform PATJ, în afara zonei delimitate pentru dezvoltarea Munților Apuseni, structura rețelei
de localități cuprinde șase zone:
-zona I - a culoarului râului Someș;
-zona II - a culoarului râului Arieș;
-zona III - a culoarului râului Criș;
-aria inițială - zona IV - inclusă în zona Munților Apuseni -zona V - a Câmpiei Transilvaniei;
-zona VI - a Podișului Someșan.
In acest cadru, municipiul Dej este localizat în Zona I a culoarului Someșului Mic, zonă
apreciată ca având cea mai puternică dezvoltare economică și cea mai mare concentrare de
populație la nivel de județ.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 53
Prin mărime, poziție și funcțiile pe care le exercită în teritoriu, municipiul Dej se
constituie în centru de coordonare a sistemului urban Dej -Gherla, compus din:
-un municipiu -un oraș (Gherla);
-trei comune suburbane Cuzdrioara, Jichișu de Jos și Mica -19 comune.
Teritoriul administrativ al municipiului Dej este străbătut de următoarele artere de
circulație majoră:
-Drumul național DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare, care asigură legătura pe direcția sudnord cu teritoriul înconjurător. Drum modernizat, având pe tronsonul gară - centrul civic
(cartierul 1 Mai) 4 benzi de circulație;
-Drumul național DN 17 (E 576) Dej - Bistrița, care asigură legătura cu județul Bistrița-Năsăud
și spre nordul Moldovei, prin Vatra Dornei. Drumul este modernizat.;
-Drumul județean DJ 108 B, Dej- Jibou, care asigura legătura in direcția județului Sălaj. Este
modernizat, dar pe porțiuni întinse într-o stare necorespunzătoare;
-Drumul comunal DC 167 Dej - Ocna Dej - Pintic, cu legătură la drumurile comunale DC 168
și DC 174, tronsonul Ocna Dej - Pintic se prezintă într-o stare complet necorespunzătoare și
necesită reparații urgente,
-Drumul județean DJ 172 F Dej - Mânăstirea - Mica – Sânmărghita, se ramifică din DC 1C în
apropierea gării CF;
-Drumul comunal DC 175 Dej – Tărpiu;
-Drumul comunal DC 17 Dej - Jichișu de Jos;
-Drumul comunal DC 176 Dej – Codor;
-Drumul județean DJ 109 Dej – Vad.
Străzile orașului, pe care în prezent se desfășoară circulația majoră, sunt în general
înguste, cu curbe strânse având vizibilitate redusă și trotuare cu lățimi variabile.
Străzile aparținând rețelei principale au partea carosabilă de lățime 7,00 - 8,00 m iar
cele cu trafic local și de tranzit chiar 10,00 - 14,00 m. Restul străzilor au lățimi de 4,00 - 7,00
m. Acestea afectează fluența traficului, în continuă creștere, producând congestii în unele zone.
Traficul pe teritoriul municipiului este variat, alcătuit dintr-o gamă largă de vehicule,
numărul acestora ajungând la 22.796.
Transportul local: rețeaua liniilor pentru transportul local, inclusiv drumurile de
legătură cu comunele învecinate (Cășei, Cuzdrioara, Jichiș, Mica) are 83,2 km lungime din
care 63,3 km este modernizată.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 54
Optimizarea relațiilor în teritoriu
In vederea realizării unei mai bune relații în teritoriu este necesară modernizarea întregii
infrastructuri pe traseele principale, este necesară lărgirea cailor de acces, de asemenea
rezervarea terenurilor adiacente pe lățimile de protecție prevăzute, pentru plantații de protecție
sau pentru dezvoltări ulterioare.
Pe toată lungimea de traversare a municipiului Dej, circulația in tranzit de suprapune
cu circulația urbana, cu blocaje periodice localizate in zonele dificile si in special la intrarea pe
podul peste Someș.
Potențial economic
Potențialul economic al municipiului Dej rezidă din:
-poziția strategică, la intersecția între Cluj - Bistrița - Baia Mare și Zalău;
-nod feroviar, nod rutier;
-dezvoltarea parcului industrial sud (industrie nepoluantă) și a zonei comerciale;
-reconversia zonei industriale nord cu valorificarea bazei materiale existente;
-fondul uman valoros (număr ridicat de absolvenți de liceu);
-potențial turistic -balnear demonstrat (Salina Ocna Dej);
-centru istoric de valoare incontestabilă;
-centrul de agrement lacul Toroc.
Un turism multifuncțional, cu o rețea de unități de cazare și obiective bine puse în
valoare de o activitate publicitară corespunzătoare, poate constitui o sursă de venituri
importantă, el potențând la rândul său și alte activități economice.
In redactarea acestui capitol au fost utilizate materiale publice aflate pe site-urile de
specialitate sau turistice ( ex.: www.dejulmeu.ro ) si din lucrari de specialitate, in special din
excelenta monografie „Dej: istorie si legenda” (Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, Dej:
istorie și legendă , Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2014). Copyright-ul tutror materialelor
apartin autorilor.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA
774/MySMIS2014 135879
Pagina 55
2. Municipiul Dej în cifre
2.1 Realități statistice
2.2 România- date generale
2.3 Județul Cluj
2.4 Municipiul Dej in realități statistice
2.5 Evoluție trafic mediu zilnic anual - transport
2.6 Situație agenți economici – 2020
2.7. Alte date despre municipiul Dej
2.8 Disfuncționalități identificate si corectate prin proiectele propuse
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 56
2.1.Realități statistice
Statistica este știința care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele din
punct de vedere cantitativ. Statistica este un domeniu științific prin intermediul căruia se
studiază fenomene folosind un set de caracteristici a căror trăsătură principală este
variabilitatea. Prin studiu se înțelege culegerea, gruparea, analiza și interpretarea datelor
precum și stabilirea unor predicții privind evoluția viitoare a acestora.
Studiul se realizează asupra unor colecții de observații efectuate asupra unor entități de
aceeași natură denumite unități statistice. Observațiile asupra entităților se pot realiza după una
sau mai multe caracteristici variabile.
Statistica este folosită în diferite domenii cum ar fi: economic, industrial, învățământ,
administrarea unităților administrative teritoriale, medical, farmaceutic etc. Plecându-se de la
certitudinea că nu există două ființe umane riguros identice și ținându-se cont de această
variabilitate, un parametru biologic pentru a fi cunoscut cu o anumită precizie trebuie evaluat
pe baza unei mulțimi de măsurători și observații.
Ramura statisticii care se ocupă cu studiul detaliat și sintetic al mulțimilor de observații
referitoare la entități umane se numește biostatistică.
Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă cu culegerea, înregistrarea și
analiza datelor în vederea determinării unor caracteristici numerice sintetice ale acestora.
Statistica descriptivă se ocupă doar cu analiza unei mulțimi date de entități fără a trage concluzii
asupra unei mulțimi mai mari ce include mulțimea dată.
În practică, în general, studiile se realizează pe un număr restrâns de entități dar
concluziile se doresc a fi aplicate pentru întreaga populație de entități. Exemplu studiu: -
testarea unui medicament se face pe un număr redus de voluntari, rezultatele trebuie aplicate
pentru o populație întreagă.
Statistica inductivă este ramura statisticii ce stabilește concluzii despre o populație
plecând de la un studiu efectuat asupra unei pârți a populației. Odată cu dezvoltarea
calculatoarelor și aplicațiilor în domeniul statisticii, cercetătorul din domeniul consultantei
predictive este absolvit de efectuarea calculelor laborioase, dar trebuie să cunoască și să
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 57
înțeleagă setul de principii de bază ale dezvoltării teritoriale și să fie capabil să interpreteze
rezultatele obținute.
Am spus mai devreme că statistica este o metodă științifică, un instrument de fapt al
metodei științifice. Derularea unei cercetări presupune mai multe etape. Le vom enumera în
continuare, pentru a putea evidenția unde și cum intervine statistica în acest demers:
1) specificarea temei cercetării și formularea obiectivelor;
2) prezentarea fundamentării teoretice a cercetării;
3) operaționalizarea conceptelor, definirea variabilelor;
4) (dacă este cazul) formularea ipotezelor;
5) elaborarea planului (design-ului, modelului) de cercetare;
6) definirea populației cercetării și constituirea eșantionului, folosind tehnici specifice de
eșantionare. Metodele de tip statistic intervin în acest punct ajutând la alcătuirea de eșantioane
reprezentative;
7) construirea / selectarea instrumentului de culegere a datelor. Există mai multe metode de
culegere a datelor – metoda observației, metoda experimentului, studiul documentelor, metoda
anchetei sociologice etc. Pe lângă metoda propriu-zisă, mai contează și tehnica de culegere a
datelor: ancheta, de exemplu, se poate aplica folosind tehnica interviului sau tehnica
chestionarului. Dacă folosim tehnica chestionarului, mai ne rămâne să alegem modalitatea sau
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 58
procedeul de aplicare (hetero-administrare sau autoadministrare) și, desigur, instrumentul de
investigare (lista propriu-zisă de întrebări sau itemi ai chestionarului – iar dacă foloseam alte
metode sau tehnici, grila de interviu, grila de observație etc.). În această etapă statistica
intervine în mai multe feluri. În primul rând, dacă este vorba despre un chestionar sociologic,
acesta se pretestează – adică, preliminar folosirii sale în cercetarea propriu-zisă, se aplică pe un
număr mic de persoane pentru a i se evalua calitatea. Analiza statistică ne ajută să identificăm
întrebările greșit formulate și să facem modificările de rigoare. Calitatea chestionarelor
psihologice se „testează” și ea, prin metode precum analiza de frecvențe sau analiza de itemi.
8) culegerea datelor empirice (măsurarea). Rezultatul acestei etape îl reprezintă datele brute –
neorganizate, nesistematizate;
9) prelucrarea datelor brute cu metode statistice, folosind procedee descriptive și, ulterior,
realizând inferențe asupra acestora; se obține astfel informație statistică relevantă. Procedeele
de analiză a datelor se diferențiază în funcție de modelul cercetării; de exemplu, anumite
proceduri sunt adecvate studiilor experimentale, dar nu și celor observaționale, după cum
anumite proceduri presupun un design transversal sau cros-secțional (care implică măsurători
realizate „aici și acum”), pe când altele presupun un design longitudinal (care implică urmărirea
în timp a desfășurării unor evenimente) – acesta din urmă putând fi de tip retrospectiv sau de
tip prospectiv;
10) analiza rezultatelor obținute și formularea de concluzii, cu adoptarea ulterioară de decizii
asupra fenomenelor reale. Deși datele sunt de multe ori cantitative (de exemplu, rata
infracționalității), concluziile (și implicit deciziile) sunt întotdeauna calitative (de exemplu,
dacă se concluzionează că rata infracționalității a crescut, decizia va fi că trebuie intervenit
pentru reducerea criminalității, prin implementarea de politici sociale și penale).
După cum se poate observa, statistica se află în foarte strânsă legătură cu metodologia
cercetării. Oricât de sofisticate ar fi procedeele statistice pe care noi le folosim, ele nu înseamnă
nimic dacă nu sunt adecvate datelor, sau dacă datele sunt de proastă calitate (în sensul că nu
sunt concordante cu realitatea), sau dacă design-ul cercetării nu este potrivit pentru atingerea
obiectivelor studiului.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 59
2.2 România- date generale
România este situată în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la
nord de Peninsula Balcanică, la jumătatea distanței dintre Coasta Atlanticului și Munții Ural,
în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării (1075 km) și
cu ieșire la Marea Neagră.
Ieșirea la mare înlesnește legăturile cu țările din bazinul Mării Negre, bazinul Mării
Mediterane și, prin intermediul acesteia, cu restul lumii.
Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe 245 km, între gârla Musura (granița
cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granița cu Bulgaria). De altfel, paralela 45°N cu
meridianul 25°E se intersectează în apropiere de centrul geometric al țării, la 100 km N-V de
capital țării, București.
Începând cu ediția 2017, suprafața României (238397 km2), a județelor și unităților
administrativ-teritoriale este actualizată de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară, pe baza Planului Topografic de Referință al României în format digital (TopRo5),
corespunzător scării 1:5.000, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității
imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate, comune,
orașe, municipii și județe.
Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip rural.
Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate (din care unul este
reședință de comună).
Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de viață specific
ariilor urbane și o structură profesională a populației în care predomină cea ocupată în ramurile
neagricole.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 60
Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat având, de
regulă, funcție administrativă.
Județul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradițională în România, alcătuită din orașe
și comune, în funcție de condițiile geografice, economice, social-politice și de legăturile
culturale și tradiționale ale populației.
Teritoriul României este organizat în 42 de județe (inclusiv municipiul București).
Ca unități teritoriale (non-administrative) au fost create opt regiuni de dezvoltare,
constituite prin reuniunea mai multor județe. Au fost create patru macroregiuni, care nu sunt
unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică; sunt constituite pentru a asigura
colectarea, elaborarea și difuzarea statisticilor regionale armonizate la nivelul Uniunii
Europene.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 61
2.3 Județul Cluj
Județul Cluj este situat în partea de nord-vest a României, fiind capitala regiunii de
dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) și aflându-se la granița cu regiunea de dezvoltare
Centru. Vecinii săi sunt:
- la nord-est - județele Maramureș și Bistrița-Năsăud,
- la est - județul Mureș,
- la sud - județul Alba,
- la vest - județul Bihor,
- la nord - județul Sălaj.
Poziția geografică oferă județului un avantaj competitiv deosebit, având în vedere faptul
că județul Cluj se află relativ în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum și într-o
zonă de convergență a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-BrașovBucurești, care va lega coridoarele paneuropene 5 și 9, permițând conectarea României cu axele
de comunicații din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, principală axă de comunicație
est-vest din țară, precum și mai multe axe tradiționale de comunicație către centrul țării.
Cu o populație de 694.136 de locuitori, județul Cluj ocupă locul 8 în ierarhia județelor
la nivel național cu o pondere de 3,2% din populația țării.
Județul Cluj are o suprafață de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafața României) situânduse pe locul 12 între județe ca și mărime. Din această suprafață, 63,8% este acoperită de terenuri
agricole, 25,1% de păduri și alte vegetații forestiere, 2,9% este ocupată cu construcții, 1,8% căi
de comunicații și căi ferate, iar 5% îl reprezintă terenurile degradate și neproductive.
Județul Cluj are o rețea de localități formată din:
- un municipiu de rang 1: Cluj-Napoca – care, cu o populație de 307.136 locuitori (2011) este
cel de al doilea centru urban din România. Municipiul Cluj are cel mai puternic efect de
polarizare, concentrând 66,8% din populația județului, exercitând efecte negative asupra
dezvoltării celorlalte centre urbane din județ.
- 4 municipii de rang 2: Turda – 56.775 locuitori, Dej – 37.628 locuitori, Câmpia Turzii –
26.209 locuitori și Gherla – 22.012 locuitori,
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 62
- un oraș de rang 3: Huedin – 9.673 locuitori,
- 75 comune, având 420 de sate în care locuiesc 234.256 de persoane.
Conform ultimelor date statistice puse la dispoziție, în anul 2008, Județul Cluj a
înregistrat un PIB de 19.984,7 lei, ceea ce reprezintă 3,9% din PIB-ul național și 34,5% din cel
al Regiunii Nord-Vest.
Din punct de vedere al performanțelor economice, județul Cluj se află detașat pe primul
loc în Regiunea Nord-Vest și Macroregiunea I, ocupând locul IV la nivel național, după
Municipiul București, Ilfov și Timiș, la egalitate cu Județul Constanța. La nivelul anului 2008,
PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) la nivelul Județului Cluj era de
14.100 Euro, cu 20,5% peste media națională și cu 35,6% mai mult decât media Regiunii NordVest. Cu toate acestea, PIB/locuitor de la nivelul județului se afla, în 2008, la 56% din media
UE-27.
Populatie rezidenta Judet CLUJ
710000
708000
706000
704000
702000
700000
698000
696000
694000
692000
690000
688000
Anul 2012 Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Populatie rezidenta
(sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro)
Față de anul 2000, indicatorii macroeconomici ai Județului Cluj au cunoscut
îmbunătățiri semnificative, în linie cu tendința regională și națională. Astfel, în anul 2000,
PIB/locuitor (PPS) la nivelul județului Cluj era de doar 6.100 Euro, ceea ce reprezenta 32% din
media UE-27. Cu această valoare, Județul Cluj se afla tot pe locul IV la nivel național, depășind
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 63
cu 22% media națională, respectiv cu 32,6% media regională. În pofida acestor performante
ale economiei județe, dinamica PIB/locuitor în intervalul 2000-2008 în Județul Cluj a fost mai
redusă decât cea din județe cu o dezvoltare similară (Ilfov, Timiș, Sibiu, Argeș, Prahova).
Prin urmare, avem de a face cu o creștere a disparităților economice dintre Municipiul
București și Județul Ilfov, care au crescut într-un ritm alert și au ajuns în jurul mediei UE-27,
și celelalte județe ale țării. De asemenea, se remarcă o creștere a disparităților intra-regionale,
diferențele dintre performanțele economice ale Județului Cluj și cele ale Regiunii Nord-Vest
fiind tot mai pronunțate.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 64
2.4 Municipiul Dej în realități statistice
Municipiul DEJ este încadrat la secțiunea localităților urbane de rang II conform PATN
secțiunea IV (legea 351/2001) și cuprindea 37.628 locuitori în 2021. Numărul populației
rezidente a scăzut cu aproape 13% în intervalul 1992-2021. Această tendință este vizibilă și în
cazul celorlalte municipii din județ cum ar fi Gherla (-12,9%), Turda (- 14,6%), Câmpia Turzii
(-17,15%).
( sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro)
La nivelul județului, se remarcă o tendință demografică de polarizare în jurul
Municipiului Cluj Napoca și a zonei sale metropolitane. Cluj-Napoca (împreună cu zona sa
metropolitană) este al doilea oraș ca importanță din România, după capitală, având cea mai
accelerată creștere (populația a crescut cu 8,37% între 2005 și 2015 la nivelul zonei
metropolitane) și fiind capitala informală de necontestat a Transilvaniei. Cluj-Napoca este
singurul oraș mare din România care a avut o creștere demografică semnificativă în perioada
2005-2021 (+8,204 locuitori, conform cifrelor oficiale – dar numărul persoanelor care locuiesc
propriu-zis în oraș – inclusiv studenții – se estimează a fi semnificativ mai mare: 407.215 în
2013, conform unui raport al Direcției Județene de Evidență a Persoanelor). El este și unul
dintre puținele orașe în care s-a înregistrat o creștere continuă a ocupării forței de muncă, chiar
și după criza economică. Unele dintre comunele învecinate au înregistrat o rată de creștere
remarcabilă. De exemplu, populația din Florești a crescut cu +258,9 %, cea din Apahida a
crescut cu +34,8 %, iar cea din Baciu, cu 32,2 %.
Declinul activităților industriale după perioada comunistă a fost unul din principalele
motive pentru care orașe cu un puternic trecut industrial din județ au înregistrat scăderi
semnificative la nivelul populației.
Polarizarea manifestată de Zona Metropolitană Cluj se manifestă atât la nivelul
Municipiului Dej cât și a zonei de influență a municipiului Dej, în comunele limitrofe. Dacă în
cazul comunelor limitrofe municipiului Cluj-Napoca se înregistrează o creștere semnificativă
(Baciu, Florești, Apahida), ca formă de migrație a populației urbane către zonelor rurale, în
cazul zonei Dej, această tendință nu există.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 65
Populația municipiului Dej este într-o scădere ușoară, scădere înregistrată la ultimele
recensăminte astfel:
Populatie Municipiul Dej
50000
40000
30000
20000
10000
0
Feminin
1992 2015 Masculin
2016
2017 Populatie
2018
2019
2020
2021
Populatie Masculin Feminin
(sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro)
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1992 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
UM: Număr persoane
Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Populație 43213 39321 38990 38741 38472 38280 38081 37628
Masculin 21206 19006 18806 18630 18476 18367 18285 18050
Feminin 22007 20315 20184 20111 19996 19913 19796 19578
( sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro)
Majoritatea locuitorilor sunt români (81,8%). Principalele minorități sunt cele de
maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație nu este cunoscută apartenența
etnică.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 66
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar
există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romanocatolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație nu este cunoscută apartenența
confesională.
Conform piramidei vârstelor, populația municipiului este sensibil echilibrată pe sexe,
diferențe făcând grupele de vârstă peste 65 de ani, unde populația feminină este mai mare decât
cea masculină (posibila cauză fiind ocuparea populației masculine în industrii grele și
extractivă, ocupații care scurtează durata de viață). O altă concluzie care se poate trage este
tendința de îmbătrânire a populației, deși în momentul de față segmentul de populație cel mai
reprezentativ este cel format din grupele active 40-44 ani și 35-39 ani. De remarcat faptul că
segmentele de vârstă pentru populația pensionară sunt mai scăzute față de segmentele
populației active.
Repartiția populației pe categorii de vârstă evidențiază un număr ridicat de persoane
care dețin vârsta legală pentru a conduce un autovehicul (peste 58%). Totuși 25% din populație,
este reprezentată de copii care au nevoie de rute sigure de deplasare între locuință și școală /
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 67
grădiniță. Într-o situație dificilă se află și persoanele de peste 65 de ani (15.5% din total) care
se deplasează greu și sunt dependente de transportul în comun.
Din punctul de vedere al proporției populației active/populației totale, situația în
municipiu este bună, întrucât aproape 32% dintre locuitori reprezintă populație activă direct
productivă (procent care trebuie ajustat în plus dacă se au în vedere și cei peste 6500 elevi pe
diferite trepte de învățământ). Din punctul de vedere al ocupării populației, în municipiul Dej
sunt înregistrați 12.000 salariați.
(sursa : PMUD – municipiul Dej)
Statistica dovedește că rata șomajului, de aproximativ 2% din populație, este una dintre
cele mai mici pentru entitățile administrative ale județului (cu excepția municipiului Cluj).
Deoarece populația activă și locurile de muncă reprezintă principala sursă de generare
a deplasărilor, respectiv călătoriilor, este necesară o analiză a repartizării spațiale a populației
pe cartiere și zone de studiu în vederea identificării fluxurilor semnificative de persoane și a
limitărilor și aspectelor asupra cărora ar trebui acționate în vederea asigurării unei mobilități
durabile (tramei stradale necorespunzătoare, restricții necorespunzătoare pentru reglementarea
circulației vehiculelor în funcție de capacitate/sarcini pe axe, lipsa liniilor de transport în
comun, precaritatea parcului de vehicule de transport în comun, solicitări mari cauzate de
fluxuri de autoturisme, caracteristici tehnice necorespunzătoare ale infrastructurii rutiere etc.).
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 68
Din punct de vedere al populației școlare, din 17 unități de învățământ din municipiul
Dej, 6 sunt grădinițe, având înscriși aproximativ 1552 de preșcolari, 6 scoli din învățământul
primar și gimnazial cu 3220 elevi, o școală postliceală cu 210 elevi și 4 licee cu aproximativ
2200 elevi.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 69
2.5 Evoluție trafic mediu zilnic anual 2020
Conform PATJ, în afara zonei delimitate pentru dezvoltarea Munților Apuseni,
structura rețelei de localități cuprinde șase zone:
-zona I - a culoarului râului Someș,
-zona II - a culoarului râului Arieș,
-zona III - a culoarului râului Criș,
- zona IV - inclusă în zona Munților Apuseni,
-zona V - a Câmpiei Transilvaniei,
-zona VI - a Podișului Someșan.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 70
In acest cadru, municipiul Dej este localizat în Zona I a culoarului Someșului Mic, zonă
apreciată ca având cea mai puternică dezvoltare economică și cea mai mare concentrare de
populație la nivel de județ.
Teritoriul administrativ al municipiului Dej este străbătut de următoarele artere de
circulație majoră:
- Drumul național DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare, care asigură legătura pe direcția
sud- nord cu teritoriul înconjurător. Drum modernizat, având pe tronsonul gară - centrul civic
(cartierul 1 Mai) 4 benzi de circulație;
- Drumul național DN 17 (E 576) Dej - Bistrița, care asigură legătura cu județul BistrițaNăsăud și spre nordul Moldovei, prin Vatra Dornei. Drumul este modernizat.;
- Drumul județean DJ 108 B, Dej- Jibou, care asigură legătura în direcția județului Sălaj.
Este modernizat, dar pe porțiuni întinse într-o stare necorespunzătoare.;
- Drumul comunal DC 167 Dej - Ocna Dej - Pintic, cu legătura la drumurile comunale
DC 168 și DC 174, tronsonul Ocna Dej - Pintic se prezintă într-o stare complet
necorespunzătoare și necesită reparații urgente;
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 71
- Drumul județean DJ 172 F Dej - Mânăstirea - Mica - Sânmărghita. Se ramifică din DC
1C în apropierea gării CF;
- Drumul comunal DC 175 Dej – Tărpiu;
- Drumul comunal DC 17 Dej - Jichișu de Jos;
- Drumul comunal DC 176 Dej – Codor;
- Drumul județean DJ 109 Dej – Vad.
Străzile orașului, pe care în prezent se desfășoară circulația majoră, sunt în general
înguste, cu curbe strânse având vizibilitate redusa, și trotuare cu lățimi variabile.
Străzile aparținând rețelei principale au partea carosabilă de lățime 7,00 - 8,00 m iar
cele cu trafic local și de tranzit chiar 10,00 - 14,00 m. Restul străzilor au lățimi de 4,00 - 7,00
m. Acestea afectează fluența traficului, în continuă creștere, producând congestii în unele zone.
Traficul pe teritoriul municipiului este variat, alcătuit dintr-o gamă largă de vehicule,
numărul acestora ajungând la 22.796.
Transportul local: rețeaua liniilor pentru transportul local, inclusiv drumurile de
legătură cu comunele învecinate (Cășei, Cuzdrioara, Jichiș, Mica) are 83,2 km lungime din
care 63,3 km este modernizată.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 72
Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore
Biciclete, motociclete
Denumire drum Lungime recenzată Biciclete, motociclete Biciclete,
2010 motociclete 2015
DN 1C (E 576) 190,817 km 109 75
Cluj-Dej-Baia
Mare
DN 17 (E 576) 229,902 km 93 83
Dej - Bistrița
Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore
Biciclete, motociclete
DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare
120
100
80
60
40
20
0
2010 2015
Biciclete, motociclete 2010
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 73
Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore
Biciclete, motociclete
DN 17 (E 576) Dej - Bistrita
94
92
90
88
86
84
82
80
78
2010 2015
Biciclete, motociclete 2010
Concluzii analiză multianuală:
Se remarcă o scădere a traficului de motociclete și biciclete pe segmentele DN 1C (E 576)
Cluj-Dej-Baia Mare dar si DN 17 (E 576) Dej – Bistrița.
Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore
Autoturisme
Denumire drum Lungime recenzată Autoturisme 2010 Autoturisme 2015
DN 1C (E 576) 190,817 km 4876 5938
Cluj-Dej-Baia
Mare
DN 17 (E 576) 229,902 km 4537 4311
Dej - Bistrița
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 74
Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore
Autoturisme
DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2010 2015
Autoturisme
Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore
Autoturisme
DN 17 (E 576) Dej - Bistrita
4600
4550
4500
4450
4400
4350
4300
4250
4200
4150
2010 2015
Autoturisme
Concluzii analiză multianuală:
Se remarcă o creștere a traficului pe segmentul DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare și o
scădere a traficului DN 17 (E 576) Dej – Bistrița.
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej”
Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879
Pagina 75
Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore
Microbuze cu max 8+1 locuri
Denumire drum Lungime recenzată Microbuze cu max 8+1 Microbuze cu max
locuri 2010 8+1 locuri 2015
DN 1C (E 576) 190,817 km 379 231
Cluj-Dej-Baia
Mare
DN 17 (E 576) 229,902 km 339 309
Dej - Bistrița
Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore
Microbuze cu max 8+1 locuri
DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2010 2015
Microbuze cu max 8+1 locuri
Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale
planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul De
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.