Document

Descărcare

Tip
Document
Emitent
Municipiul Dej, jud. Cluj
Pagini
252 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Descărcare”, Municipiul Dej, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariadej.ro/Portals/0/Fisiere/Informatii-publice/Strategia%20Integrata%20de%20Dezvoltare%20Urbana%20a%20Municipiului%20Dej.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dej/137231-descarcare, 18.11.2026)

Fișier creat
03.10.2023
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența! "Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Dej” 2021-2027 Unitatea administrativ teritorială MUNICIPIUL DEJ Elaborat de SC Interhub Development SRL INTERHUB + « DEVELOPMENT «| Strategia a fost elaborată in cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 2

1.Despre Municipiul Dej 1.1 Istoria Municipiului Dej 1.2 Obiective turistice 1.3 Resurse turistice naturale 1.4 Resurse turistice antropice 1.5 Caracteristicile semnificative ale teritoriului si localităților, repere in evoluția spațială a localității. 1.6 Caracteristicile reliefului 1.7 Rețeaua hidrografica 1.8 Clima 1.9 Caracteristicile geotehnice 1.10 Riscuri naturale 1.11 Relații in teritoriu. 1.12 Optimizarea relațiilor in teritoriu 1.13 Potențial economic Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 3

Dej (în germană Desch, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Dej (reședința), Ocna Dejului, Peștera, Pintic și Șomcutu Mic. Se află la 57 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic. Referitor la originea și semnificația numelui orașului există mai multe ipoteze. Prima susține că numele orașului provine din slava veche, unde ,,desaˮ înseamnă loc băltos, apătos sau bogat în apă. O ipoteză de dată mai recentă explică numele Dejului din toponimicul geto – dac ,,dizos” care înseamnă zid, dig sau fortificație. Cea de-a treia teorie consideră că numele orașului provine de la numele unei personalități locale, a unui conducător. Denumirea Dej ar fi hipocoristicul lui Desimir (lb. sârbă=marea dorință), Desiaslav (în bulgara veche desiati=descoperire și slava=glorie). Dovada s-ar găsi și în numele localității Desmir/Dezmir (jud. Cluj) preluat de la numele slav Desimir. Municipiul Dej este situat în partea de nord-est a județului Cluj, la 60 km de orașul reședință de județ. Se situează pe locul al treilea ca număr de locuitori, între cele șase orașe, cu același rang administrativ din județ. In componența municipiului intră și localitățile Șomcutu Mic și Pintic. Orașul se află la confluenta Someșului Mic cu Someșul Mare și la încrucișarea unor importante căi de comunicație, atât feroviare cât și rutiere, prin care municipiul se leagă de Cluj- Napoca, Satu Mare și Bistrița. Teritoriul administrativ al municipiului este învecinat la nord cu teritoriul Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 4

administrativ al comunelor Cășeiu și Vad, la vest cu cel al comunelor Bobâlna și Jichișu de Jos, la sud-vest cu cel al comunei Aluniș, la sud cu cel al comunei Iclod și al comunei Mintiu Gherlei, iar la est cu cel al comunelor Mica și Cuzdrioara. Municipiul Dej este puternic ancorat în istoria Transilvaniei și a României, prin descoperirile arheologice efectuate în timp, din epoca pietrei până în antichitate, iar apoi până în zilele noastre, traversând evul mediu marcat de numeroase evenimente istorice importante și ilustrate prin monumente arhitecturale cu care orașul se mândrește. Istoria Municipiului Dej Prima mențiune documentară care atestă existența orașului datează din anul 1214, când a apărut cu numele de Dees. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Descoperirile arheologice permit validarea ipotezei continuității vieții în această arie cu mult înaintea ocupației romane. Primele dovezi de locuire în aria actuală a municipiului Dej Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 5

datează din epoca paleoliticul târziu, mezolitic și neolitic (6000-3900 i.Ch.), epoca bronzului (2500-1150 i.Ch.), epoca fierului (1150 i.Ch - 100 d.Ch). Viața diferitelor populații în aria actuală a municipiului Dej a fost determinată de condițiile geografice ce au favorizat dezvoltarea rutelor de transport și de resursele locale ce au putut fi exploatate și comercializate în afara comunității. În perioada romană, comunitățile din această arie încep să se dezvolte. Sunt construite cele două cetăți romane: una pe Dealul Florilor, iar cealaltă pe Dealul Huhui din Ocna Dej, flancând așezarea descoperită în chiar centrul orașului. Cetățile, cu rol strategic în apărarea căilor de comunicații (confluența Someșurilor) și respectiv resursele de sare, au fost conectate prin rețeaua de drumuri romane la resursele municipiului Napoca, asigurând totodată susținerea castrelor de la Cășeiu și Târlișua. În zona orașului au fost descoperite fragmente ceramice neolitice în pădurea Bungăr, pe dealul Sfântu Petru și pe dealul Cichegy din Viile Dejului. Despre o așezare cu adevărat stabilă și bine organizată se poate vorbi la începutul epocii fierului, când se cristalizează civilizația dacică. În epoca metalelor au avut loc evoluții demografice complexe încheiate cu cristalizarea civilizației dacice. Valea Someșurilor a fost parte integrantă în această evoluție istorică, mărturie fiind descoperirile arheologice dacice. Din această perioadă datează mai multe zone de locuire dacică și o cetate construită pe Dealul Florilor. Fortificația a funcționat din a doua jumătate a secolului al IX-lea î. Hr. până în secolul al VII-lea î. Hr.. Așezările fortificate, precum cea descoperită la Dej, funcționau pe lângă centrele unor șefi de uniuni de triburi dacice. Centrul politico-militar existent aici organiza exploatarea sării și asigura protecția comerțului cu sare pe Valea Someșului. Descoperirile din epoca romană atestă existența unei așezări romane pe vatra actuală a municipiului Dej, din păcate numele antic al așezării nu se cunoaște. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 6

Au fost descoperite resturile drumului roman și ale podului de peste Someș care făcea legătura între castrele de pe graniță. Altă descoperire importantă din epoca romană o constituie conducta de aducțiune a apei care se îndreaptă spre zona centrală a orașului; la Pintic a fost descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) s-au găsit întâmplător un altar votiv roman și o monedă romană de aramă. Tot aici se observă urme ale exploatării sării de către romani. În satul Peștera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane. La Cetan a fost identificat un drum roman și ceramică romană. În urma războaielor daco-romane și a creării provinciei Dacia de către împăratul Traian (97-117), teritoriul orașului s-a aflat în interiorul provinciei, dar și în imediata apropiere a limesului roman construit pe râurile Someș. Având în vedere apropierea de cele două castre de la Cășeiu (SAMVM) și Gherla (CONGRI) precum și zăcămintele de sare, la confluența Someșurilor s-a format o comunitate în perioada Daciei romane, pusă în legătură cu exploatarea și transportul sării. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 7

Din epoca romană datează mai multe descoperiri, printre care: drumul roman care venea de la Napoca și se ramifica spre castrele de la Cășeiu și Ilișua; pilonii podului roman de peste Someș; conducte romane de aducțiune a apei pe Dealul Sfântu Petru și în albia Văii Salcă; turnuri de observare și apărare pe Dealul Viilor și Dealul Mulatău; brăzdare de plug datate în secolele II-III d. Hr. din Ocna Dej și o villa rustica (fermă) descoperită la Pintic, localitate aflată în componența municipiului Dej. În Muzeul Municipal Dej pot fi văzute numeroase artefacte atât din preistorie, cât și din antichitatea daco-romană. După retragerea armatei și administrației romane, din anii 271-275, în spațiul fostei provincii Dacia a rămas o populație puternic romanizată. Din acea perioadă post-romană, la Dej a fost descoperit un opaiț paleocreștin din bronz, o piesă unică în cadrul descoperirilor paleocreștine din România și chiar din Europa. Opaițul se remarcă prin ornamentația cu simboluri creștine, compusă dintr-o cruce înscrisă într-un chenar romboidal, cu doi butoni laterali. În partea superioară a crucii se află un porumbel cu aripile întinse, simbol al Sfântului Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 8

Duh. Această descoperire arată existența unei populații romanizate și creștine pe teritoriul orașului de azi. Teritoriul actual al orașului și exploatările de sare de aici au făcut parte din voievodatul lui Menumorut. Granița dintre voievodatele lui Gelu și Menumorut era Valea Fizeșului, care se varsă în Someșul Mic. Apărarea drumului sării era asigurată de câteva fortificații, precum: cetățile de la Ocna Dej și Cuzdrioara și punctele întărite de la Uriu și Urișor, localități din apropiere. După anul 905 a început cucerirea maghiară a acestor formațiuni politice româno-slave. Pentru impulsionarea vieții economice, regalitatea maghiară a încurajat colonizarea sașilor în Transilvania. În drumul lor spre Sibiu, o parte dintre acești hospites-oaspeți s-au oprit și aici și au întemeiat orașul Dej. Aceștia s-au așezat aici în jurul anilor 1141-1143, iar în scurt timp așezarea a căpătat un caracter urban. Primii hospites au ajuns în zona Dejului în anii 1141-1143, fiind locuitori ai Olandei și Flandrei care au pătruns dinspre Satu-Mare. Acești coloniști plecați din cauza inundațiilor mării s-au așezat și aici, întemeind orașul Dej, ca de altfel toate orașele Transilvaniei. Noii veniți au practicat diferite meșteșuguri, exploatarea și comercializarea sării și totodată au adus și implementat relații de producție și tehnici de lucru noi. În scurt timp localitatea a căpătat un aspect urban. Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării, dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someș. Numele așezării a fost menționat pentru prima dată într-un document în limba latină, datat în anul 1214, cu toponimicul Dees, ca loc de extragere și îmbarcare a sării. Dejul a existat și s-a dezvoltat cu mult înainte de prima sa atestare documentară. Anul 1214 nu este decât momentul în care se consemnează în scris ceea ce exista de mult timp în realitate. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 9

La 3 km de Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic, se află Salina Ocna Dej. Sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. Numeroase mărturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informații despre modul de organizare a exploatării sării. De-a lungul evului mediu orașul a primit mai multe privilegii din partea voievozilor Transilvaniei și a regilor Ungariei. Acestea constau în scutirea de taxe și impozite a locuitorilor din Dej și Ocna Dej, iar scopul era acela de a crește populația în zonă pentru a exploata cât mai multă sare. Unul dintre acestea este actul privilegial, din anul 1475, care poartă semnătura regelui Matia Corvin, prin care scutește locuitorii lui credincioși din Dej și Ocna Dej de la plata tuturor taxelor și impozitelor. În secolele XVI-XVII, orașul Dej a fost prins în conflictele politico-militare dintre marile familii nobiliare pentru tronul Principatului Transilvaniei, dar și între conflictul dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman pentru stăpânirea Transilvaniei. Cel mai dramatic eveniment s-a produs după asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, între anii 1601-1603, când orașul a fost trecut prin foc și sabie de generalul Basta. Importanța politică a orașului Dej a crescut la mijlocul sec. XVII, când principii din familia Rákóczi și-au amenajat la Dej curtea princiară (Casa Rakocziană), demolată în anul 1938. În secolul al XVIII-lea în orașul Dej se formează o puternică comunitate românească, care, cu ajutorul Guberniului Transilvaniei a primit dreptul să-și construiască cimitir, biserică și școală. Ponderea românilor în cadrul comitatului Solnoc Dăbâca a fost de peste 75%. În secolul al XIX-lea în Dej și în împrejurimi se formează un puternic centru cultural românesc, animat și unit în jurul Asociațiunii ASTRA și a Băncii Someșana, ambele conduse de dr. Theodor Mihali. În acest context se formează o elită politică și culturală românească, care prin activitățile culturale desfășurate în satele din județ, au angrenat marea masă a românilor în mișcarea politică națională și de afirmare a conștiinței naționale. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 10

În timpul revoluției de la 1848-1849, orașul Dej a fost teatrul confruntărilor militare dintre armata maghiară și armatele imperiale conduse de colonelul austriac Karl Urban, din care au făcut parte Regimentele de graniță românești și cetele țăranilor români. Odată declanșate ostilitățile dintre austrieci și maghiari, orașul Dej s-a aflat sub ocupația alternativă a celor două tabere. Cea mai mare bătălie pentru controlul Dejului a avut loc în 24 noiembrie 1848, în pădurea Bungăr și a continuat pe teritoriul orașului. În această bătălie au căzut peste 150 de oameni. În memoria lor a fost ridicat monumentul ,,Leul adormit”, dezvelit în 2 iulie 1889. Pe lângă frământările social-politice și militare care au culminat cu Revoluția de la 1848-1849, secolul al XIX-lea a fost pentru orașul Dej o perioadă de profunde transformări edilitare (sunt construite majoritatea clădirilor din centrul istoric) și lucrări de modernizare pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale locuitorilor. Dintre aceste realizări amintim: edificarea Prefecturii comitatului (cu un singur etaj în 1830, iar în forma actuală între anii 18961897); inaugurarea clădirii Primăriei orașului (azi Cercul Militar, în decembrie 1861); Spitalul ,,Rudolf” (19 mai 1862); Teatrul (1886); Palatul de Justiție (1894); Biserica Greco-Catolică Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 11

(de pe strada Regina Maria, 1896); Cazarma (azi clădirea Bazei 4 Logistică); inaugurarea Liceului ,,Andrei Mureșanu” (20 decembrie 1900) etc. În contextul Primului Război Mondial, orașul Dej a devenit un puternic centru unionist prin personalitățile sale: dr. Teodor Mihali (vicepreședinte al Partidului Național Român), dr. Alexandru Vaida Voevod (a citit, în 18 oct. 1918, în Parlament Declarația de independență a națiunii române din Transilvaniei), dr. Ștefan Ciceo Pop (originar din Șigău, dar stabilit la Arad) dar și alți fruntași ai românilor precum frații Boca, Micșa, Mezei și alții. La Marea Adunarea de la Alba Iulia din partea comitatului Solnoc-Dăbâca au participat 68 de delegați aleși, iar din partea orașului Dej un număr de 11 delegați, care au votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Perioada interbelică a însemnat dezvoltarea orașului pe toate planurile: edilitar, administrativ-politic, economic și cultural. Personalitatea care s-a remarcat a fost primarul dr. Pop Cornel. Din mai 1920, orașul a fost condus de primarul dr. Pop Cornel, care a dat dovadă de bun gospodar, atrăgându-și simpatia tuturor dejenilor. Munca sa cinstită și dezinteresată pentru binele și dezvoltarea orașului a captat încrederea cetățenilor fără deosebire de etnie sau religie. În anul 1925 a înființat muzeul orașului și a donat o serie de obiecte arheologice adunate în timp; a finanțat săpăturile arheologice de la castrul roman de la Cășeiu pentru a îmbogăți colecțiile muzeului. A construit și înființat școala din satul românesc Valea Codorului; a amenajat un nou ștrand de agrement în parcul mare; a modernizat arena sportivă și a construit un pavilion de patinaj, în care funcționa la etaj o școala de pictură. A sprijinit moral și financiar apariția, în anul 1926, a singurei monografii a orașului Dej, în limba română; a înființat ziarul „Someșul” (1923); a construit și modernizat uzina de apă și sistemul de alimentare al orașului. Această dezvoltare și evoluție a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După Dictatul de la Viena, Dejul și județul Someș au făcut parte din teritoriile cedate Ungariei. În 8 septembrie 1940 autoritățile ungare horthiste au instaurat în Dej un regim dur de dictatură militară. Mulți români au avut de suferit, alții au fost expulzați în România sau nevoiți să se refugieze. Spre sfârșitul războiului, în primăvara anului 1944, autoritățile ungare au declanșat Holocaustul evreilor din Dej și din județul Someș, fiind închiși 7.800 de evrei, în ghetoul din Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 12

Pădurea Bungăr și apoi trimiși la Auschwitz-Birkenau. Au reușit să supraviețuiască lagărelor morții puțin peste 800 de suflete. Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a adus instaurarea regimului comunist. Imediat după falsificarea alegerilor, de către comuniști, din 19 noiembrie 1946, locuitorii din împrejurimile Dejului au declanșat una din primele revolte anticomuniste (Revolta de la Podul Someșului). Un fost lucrător la Căile Ferate în Dej, Gheorghe Gheorghiu, și-a adăugat numelui propriu numele orașului. Acesta a propus și inițiat, în anii 50, în calitate de lider național al P.M.R., o politică națională de industrializare ce nu a ocolit Dejul. Industrializarea era atunci percepută în principal ca factor al progresului național și de asigurare a independenței țării. Creșterea calității vieții locuitorilor era privit ca un obiectiv subsidiar industrializării, acesta fiind realizat prin construcția de locuințe, unități de învățământ și sanitare, în strânsă corelare cu obiectivele industriale dezvoltate în zonă. Planificarea centralizată a industrializării, a relațiilor comerciale între diferitele întreprinderi și ramuri ale economiei a exclus competiția între întreprinderile aflate în totalitate în proprietatea statului, cu efect asupra calității bunurilor și serviciilor, a calității muncii prestate. În fond, unul din obiectivele industrializării a fost acela al ocupării depline, șomajul fiind mascat, prin lipsa de competitivitate, în locuri de muncă multe, uneori nenecesare și prost plătite. În acest context, la finele anilor 50, a fost demarată industrializarea orașului Dej, prin înființarea platformei industriale Nord, în care au fost localizate întreprinderile emblematice ale Dejului, Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), Fabrica de Mobilă, ș.a. constituind nu doar mândria ci și sursa de venit a locuitorilor. Odată cu edificarea noilor întreprinderi socialiste au fost create locuri de muncă, statul preocupându-se de construcția de locuințe pentru noii lucrători, provenind în mare parte din localitățile rurale vecine. Populația orașului a crescut între anii 1956 și 1992 de la 19,281 la 41.216 locuitori stabili. Industrializarea din perioada comunistă și-a atins limitele în anul 1981 ca urmare a încetării finanțării externe și a deciziei coordonatorului economic și social (liderul suprem) de a forța plata integrală a datoriei externe, indiferent de costurile sociale induse. Piețele externe au fost parțial pierdute, iar calitatea produselor autohtone nu a putut face față forțelor concurenței pe piață. În acest context s-a demonstrat că creșterea economică nu a fost una Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 13

sustenabilă, iar începând din 1990, odată cu trecerea de la economia centralizată, planificată, la economia de piață, în condițiile influențelor externe și interne generate de interesele de eliminare de pe piață și în paralel de preluare, unitățile industriale socialiste și-au contractat brusc activitatea în anii 90, generând șomaj și reducere a salariilor în termeni reali. Factorii catalizatori ai dezindustrializării unităților de producție socialiste au acționat și la Dej, după anul 1990. Populația stabilă s-a redus cu peste 25% în doar 20 de ani, rata ocupării scăzând până la 40% în anul 2012. Ca o consecință, putem observa că cca. 60% din populația activă, având vârste cuprinse între 15 și 64 de ani nu este angajată. În fapt, peste 11.000 de persoane din Dej sunt inactive. Descurajarea agriculturii de subzistență prin politicile active ale UE, suprapus dezindustrializării provoacă o presiune socială importantă în Dej, cu impact imediat asupra calității vieții locuitorilor, cu efecte defavorabile pe termen lung, ce se vor manifesta odată cu creșterea vârstei medii a populației, inclusiv a celei active. Nevoia de servicii sociale și medicale va crește, iar capacitatea comunității, în ansamblul său de a le susține va fi limitată. Reducerea populației a determinat un excedent imobiliar rezidențial substanțial, element blocant în dezvoltarea pieței construcțiilor pe sectorul rezidențial. În perioada comunistă, în orașul Dej au avut loc însemnate transformări economice, sociale și politice: în plan economic a fost construită platforma industrială Nord: Combinatul de celuloză și Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR; Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ș.a. În anul 2014 orașul Dej a împlinit 800 de ani de la atestarea documentară. Cu ocazia acestei sărbători au fost organizate mai multe manifestări culturale și a fost lansată monografia orașului Dej intitulată: ,,DEJ. Istorie și legendă”, Ed. Risoprint, 2014 (1050 pag.), autori profesorii Cristina și Constantin Albinetz. tătare din 1241. Resursele naturale si potențialul economic se reflecta in următoarele domenii: exploatarea de sare gema, tufuri dacitice si de balast, mobila, celuloza si hârtie, producție materiale de construcții (polistiren, fier beton, plase sudate, etc.), produse de panificație; ferme de bovine si ovine, stațiune balneoclimaterica sezoniera de interes județean (Ocna Dejului). Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 14

Obiective turistice Conform Listei monumentelor istorice 2015, elaborat de INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI, aferent Județului Cluj, pe raza Municipiului Dej sunt identificate o serie de monumente istorice clasificate. Lista a fost publicată în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016 Nr crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare Conf LMI 259 CJ-I-s-A- Tumuli municipiul "Dealul Bela” Preistorie 07028 DEJ 260 CJ-I-s-A- Așezare fortificată municipiul "Cziczhegy” Preistorie 07029 cu val de pământ și DEJ șanț 261 CJ-I-s-A- Vestigii ale căilor municipiul La V de oraș, în Epoca 07030 de comunicație DEJ direcția Jibou romană din epoca romană 262 CJ-I-m-A- Ruine pod roman municipiul La V de oraș, în Epoca 07030.01 DEJ direcția Jibou romană 263 CJ-I-m-A- Drum roman municipiul La V de oraș, în Epoca 07030.02 DEJ direcția Jibou romană 264 CJ-I-s-A- Situl arheologic de municipiul "Dealul Rozelor” Epoca 07031 la Dej, punct DEJ medievală "Dealul Rozelor” 265 CJ-I-m-A- Cetate municipiul "Dealul Rozelor” Epoca 07031.01 DEJ medievală Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 15

266 CJ-I-m-A- Așezare fortificată municipiul "Dealul Rozelor” Hallstatt 07031.02 DEJ 454 CJ-I-s-A- Așezare fortificată municipiul "Huhui” Preistorie 07126 localitatea OCNA DEJ DEJULUI 488 CJ-I-s-A- Villa rustica municipiul La V de sat sec. II - III 07143 localitatea PINTIC; DEJ p. Chr. 1101 CJ-II-a-A- Ansamblul urban municipiul Zona delimitată de 07597 "Centrul istoric DEJ str. Dej" Titulescu, de la nr.16 la nr. 4, pe fundul de parcelă, str. Parcului, frontul vestic către Someș, Casina militara, limita parcelei nordice și estice, aleea pietonală de la nord de Tribunalul Dej, până la pârâul Salca, malul drept al pârâului Salca până la str. Mărășești , str. Mărășești frontul vestic , de la pod până la str. 1 Mai, limita estică și sudică Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 16

a parcelei, str. Regina Maria nr.12, pârâul Salca, malul drept între str. 1 Mai și Crișan, str. Crișan frontul vestic, între pârâul Salca și str. Gutinului, limita sudică a parcelei din str. Gutinului nr.11, limita dintre parcelele din str. Gutinului nr.12 și 10, limita dintre parcelele din str. Mioriței nr.10 și 12 , str. Mioriței frontul sudic, limita dintre parcelele din str. Mioriței nr.2 si Piața Stefan cel Mare nr.1, fundul de parcelă din Piața Stefan cel mare nr.1 și 2A, limita sudică și vestică a parcelei din Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 17

str. Înfrățirii nr.1 (sinagoga), Piața Stefan cel Mare frontul vestic , str. Aurel Vlaicu frontul vestic, Piața Lupeni frontul de parcelă de la nr.21 A până la nr.3, limita sudică și vestică a parcelei din Piața Lupeni nr.4, limita sudică a parcelei din str. Traian nr.1, limita dintre parcelele din str. Traian nr. 3 și 5, limita dintre parcelele din str. Traian nr.4 și 6, limita nordică a parcelei din str. Traian nr.4, limita dintre parcelele din str. Iorga nr.4 si 6, frontul sud-estic al Pieței agro- alimentare, limita Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 18

dintre parcelele din str. Titulescu nr. 7 și 9, str. Titulescu frontul sudic, limita estică, sudică și vestică a parcelei din str. Titulescu nr.17, până la limita vestică a parcelei din str. Titulescu nr.16. 1102 CJ-II-m-B- Biserica de lemn municipiul Str. 1 Mai 12-16, în 1829 07596 "Sf. Arhangheli DEJ curtea Mihail și Gavriil” Spitalului municipal Dej 1103 CJ-II-m-A- Biserica reformată municipiul Piața Bobâlna 6 sec. XV - 07598 DEJ XVIII 1104 CJ-II-m-B- Casă municipiul Piața Bobâlna 7 sec. 07599 DEJ XVIII 1105 CJ-II-m-B- Casa Ioan Vaida- municipiul Piața Bobâlna 11 1907 20244 Voievod DEJ 1106 CJ-II-a-A- Mănăstirea municipiul Piața Bobâlna 16 sec. 07600 franciscană DEJ XVIII 1107 CJ-II-m-A- Biserica romano - municipiul Piața Bobâlna 16 sec. 07600.01 catolică "Sf. DEJ XVIII Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 19

Anton din Padova" 1108 CJ-II-m-A- Claustrul municipiul Piața Bobâlna 16 sec. 07600.02 mănăstirii DEJ XVIII 1109 CJ-II-m-B- Casă municipiul Str. Mircea cel 1931 07602 DEJ Bătrân 7 1110 CJ-II-m-B- Sinagogă municipiul Piața Stefan cel sec. XX 07603 DEJ Mare 1 1111 CJ-II-m-B- Tribunalul Dej municipiul Str. Titulescu sec. XIX- 07604 DEJ Nicolae 2 XX 1245 CJ-II-m-B Biserica romano localitatea municipiul sec. -07726 - catolică OCNA DEJ XVIII DEJULUI 1246 Biserica "Sf. localitatea Str. Salbelor 1776 CJ-II-m-B- Gheorghe” OCNA 07727 DEJULUI municipiul DEJ 1258 CJ-II-m-B- Biserica de lemn localitatea municipiul DEJ 1822 07735 "Sf. Arhangheli PINTIC; 123 - 1825 Mihail și Gavriil” 1785 CJ-IV-m-B- Casa în care s-a municipiul Str. Iancu Avram 13 07860 întâlnit Avram DEJ Iancu cu Gavril Manu 1786 CJ-IV-m-B- Casa în care a trăit municipiul Str. Mircea cel sec. XIX 07862 Mihali Teodor DEJ Bătrân 2 Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 20

Biserici Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Biserica Reformată-Calvină din Dej este un monument de arhitectură gotică, situat în piața centrală a municipiului Dej. Edificiul a fost construit în stil gotic târziu între anii 1456-1526. În anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, înalt de 71 m. Lăcașul a servit drept model pentru bisericile românești maramureșene din lemn. Codul LMI al monumentului este CJ-II-m-A07598. Biserica și mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716). După întemeierea statului maghiar, cu încetul au fost cucerite și orașele din Ardeal pentru religia romano-catolică, deși la început o parte din unguri au primit religia răsăriteană. Orașul Dej, întemeiat de sași, de la început a profesat aceasta religie și prin preoții misionari Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 21

devotați chemării lor, s-a edificat primul claustru și biserica călugărilor augustinieni. Timpul stabilirii călugărilor augustinieni în acest oraș nu se știe precis, se amintește însă claustrul și biserica lor în anul 1310. In anul 1758 se hotărăște dărâmarea acestei biserici, iar în anul 1761 se vede că biserica părăsită amenința cu surpare, căci magistratul în 6 Iulie 1761 aduce hotărârea, ca biserica augustinienilor “după ce e aproape să se surpe și prin urmare e foarte periculoasă, să se încredințeze un zidar care să o demoleze. Demolarea completă a urmat numai în anul 1812, când armeanul Donovâk și-a edificat o prăvălie în locul bisericii amintite. Pietrele însă au rămas împrăștiate pană la mijlocul veacului trecut. Călugării augustinieni pe timpul reformației au trecut multi la religia luterană (Luther încă a fost călugăr augustinian), trecând și biserica și claustrul în posesia luteranilor între anii 1540-1554, primind aceasta religie întreg orașul. Puțin după aceea orașul împreună cu preoții au primit religia unitară, apoi reformată. In anul 1553, nu mai existau călugări din ordinul augustinienilor, iar regele Ferdinand dăruiește casa călugărilor unui particular, cu condiția că dacă s-ar reîntoarce călugării, atunci să o cedeze. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 22

In timpul cât a stat acest ordin călugăresc în oraș, s-a bucurat de favoruri și privilegii însemnate din partea regilor Ungariei. Au primit pentru ordin o moară pe Valea Salca, un anumit cvartal de sare, bani, pănură etc. Pe lângă ordinul călugăresc al augustinienilor în oraș se mai aflau și preoții seculari romano-catolici din cele mai vechi timpuri, afirmative de pe timpul primului rege maghiar Stefan cel Sfânt. Aceștia serveau într-o capelă în cetatea veche sau Ovar, din a cărei rămășițe a fost construit prin evul mediu turnulețul de azi din parcul de sus. Afară de aceasta capelă mai erau și altele pe teritoriul orașului: Capela Spiritului Sfânt, Capela Sf. Ioan Botezătorul și Capela Sf. Cătălina. Preoții seculari romano-catolici pe la mijlocul veacului al XlV-lea, au pus baza bisericii gotice de azi, situată pe ridicătura dinspre apus a pieței (azi în posesia reformaților), care în decursul veacurilor a trecut prin (atâtea restaurări și transformări, încât azi abia peretele de către miază noapte a rămas în starea originală. După anul 1602, când Basta a devastat orașul, toate capelele s-au nimicit, iar biserica augustinienilor ruinată a ajuns în posesia reformaților, care sub George Rákóczy l-ul au început a câștiga teren tot mai mult până când la sfârșitul veacului al XVII-ea au câștigat întreg orașul pentru biserica reformată. Între astfel de împrejurări “custodia ardeleană catolică” s-a năzuit din toate puterile ca să refacă stările de mai înainte. În această năzuință se vede că era sprijinită și de unii fruntași catolici ai orașului. În anul 1703 a fost trimis în Dej pentru propagandă călugărul Lamprich, s- Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 23

a reîntors însă fără rezultat din cauza tulburărilor ivite cu războiul racoțian. După potolirea războiului a fost trimis la Dej pentru același scop călugărul Conrad Werner, care a reușit să câștige pe mai mulți religiei catolice, printre care pe perceptorul depozitului de sare, Hansch și cămărașul Hann, care-i făcu călugărului o leafa anuală de 200 fl, 12 cubi de grâu, 12 cubi de ovăz și 12 care de fân, din venitul camerei de sare. Serviciul divin îl ținea într-o chilie a casei rakocziene. In anul 1712 o familie catolică cu numele Racz, dăruiește pentru ordinul (franciscan) o grădină pe care călugărul Werner edifică în anul 1713 o casă cu 4 chilii pentru călugării din ord. După Werner a urmat un călugăr cu numele Balaș, un orator vestit, care a câștigat mai multe familii pentru religia catolică prin elocința sa. In anii 1715- 17 se edifică și o capelă, care a servit ca loc de închinare pentru romano-catolicii până la edificarea bisericii noi între anii 1726 – 1777. Romano-catolicii din Dej neavând nici paroh nici biserică parohială se folosesc de biserica ordinului San Franciscan în baza unei învoieli cu ordinul. Claustrul de azi a fost ridicat pe teritoriul donat de familia Râcz, în anul 1720. Fiindcă reformații puneau toate piedicile posibile ca să zădărnicească edificarea, claustrul numai în anul 1780 a putut fi terminat complet. Călugării au fost ajutați mult de guvernatorul Corniș, căruia singur îi poate mulțumi biserica romano-catolica existenta în orașul nostru. Instalarea ordinului în posesia bisericii și a claustrului s-a făcut în anul 1742, luând parte la aceasta instalare dintre locuitorii români de religie greco-catolica: Petru lacociu, Toader Câmpean, George Sălîșcan și Ioan Mureșan. In anul 1766-1777 biserica romano-catolica din Localitate e declarată ca azil unde s-a putut refugia orice făcător de rele. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 24

Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe", ridicată în 1776. Biserica cu hramul "Adormirea Preacuratei" Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din Dej, edificiu situat pe actuala stradă Regina Maria, nr. 4, este un lăcaș de cult în stil baroc, consacrat în anul 1895. Prima biserică a parohiei “Adormirea Maicii Domnului “ – Dej II a fost construită în anul 1799 din lemn și acoperită cu șindrilă. Pe locul fostei bisericuțe s-a zidit actuala biserică între anii 1893 -1895. În anul 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române . Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 25

Între anii 1989- 1995 biserica a fost extinsă, restaurată capital, consolidată, re-tencuită și pictată. S-au adăugat balcoane sprijinite pe coloane pentru a i se mări capacitatea de utilizare. Are forma de navă-patrulater este construită din zid și contraforți de beton pe care se sprijină bolta semicirculară și are un singur turn – clopotniță, de altfel ca majoritatea bisericilor din Transilvania. Are două clopote de 500 kg și 280 kg, acționate electric. Fresca bisericii în stil neobizantin, a fost pictată intre anii 1995-1996 de către pictorii Toader Stefan din Șomcuta – Maramureș și Tistul Victor din Bacău, ajutați de Cristian Dosa din Dej. Biserica a fost re- sfințită la data de 27 octombrie 1996 de către IPS Arhiepiscop Bartolomeu V. Anania înconjurat de un sobor de 35 preoți și diaconi din municipiul Dej și împrejurimi și în prezența a câtorva mii de credincioși. Câteva elemente legate de profilul actual al parohiei: Parohia are în prezent aprox. 3.000 de credincioși. La biserică activează încă din perioada interbelică un cor mixt pe patru voci. Din 1987 corul este condus de către profesorul și compozitorul Teodor Sechei. Se organizează în biserică concerte de colinzi si concerte pascale, lansări de carte cu tematică religioasă, seri duhovnicești organizate cu sprijinul Ligii Tinerilor Ortodocși Dej, cu invitați de seamă dintre profesorii de teologie de la Facultatea din Cluj- Napoca, părinți duhovnici de la mănăstirile Nicula, Sâmbăta, Lupșa, Cășiel, proiecții de filme religioase, expoziție de pictură religioasă pe sticlă etc. Biserica ”Sfinții Mihail și Gavril„ din Dej În anul 1873 s-a înființat o parohie ortodoxă, prin trecerea a 60-70 de familii grecocatolice la religia Ortodoxă. Inițial, acești enoriași și-au ținut slujbele religioase într-o casă Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 26

particulară , urmând ca în anul 1880 să se zidească o casă de piatră, iar în anul 1888, o mică școală ortodoxă confesională. Între anii 1900-1902 s-a construit biserica actuală din piatră și cărămidă, pe o grădină situată în Strada Gutinului. Protopopul Teodor Hermann a fost cel care a colectat banii de la enoriași și a încredințat lucrările întreprinzătorilor Feicher Albert și Istvan Wasz. În anul 1902 au fost cumpărate din Budapesta, trei clopote, urmând ca în anul 1917 acestea să fie rechiziționate de armată pentru confecționarea muniției. În anul 1904, biserica a fost înzestrată cu un iconostas confecționat de Ioan Mășcășan din Nima și Ioan Roth, în colaborare cu o firmă din Budapesta, care a făcut sculptura. Icoanele de pe iconostas au fost pictate în anul 1905 de Szatmary Janos, iar ușile diaconești și împărățești, de către Francisc Stuhelo din Cluj, în anul 1926. Noul lăcaș de cult ortodox a fost binecuvântat pe 29 octombrie 1905, de către protopopul Teodor Hermann, iar sfințirea bisericii cu hramul Sfinții arhangheli Mihail și Gavril s-a săvârșit la 25 septembrie 1927, de către episcopul Nicolae Ivan. De-a lungul timpului, biserica a fost de mai multe ori restaurată, iar extinderea ei s-a realizat între anii 1990 - 1993. În toamna anului 1994 au început lucrările de înfrumusețare interioară de către pictorii Victor Tistu, Nicolae Andonaș din Bacău și Stefan Teodor din Șomcuța Mare, ajutați de Cristian Doșa din Dej. Sfințirea bisericii extinse și restaurate a avut loc la 24 septembrie 1995. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 27

Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, „Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian Adusă în anul 1996 în curtea spitalului municipal Dej, biserica a primit un nou hram: „Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian". De fapt era biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Bonț, construită în anii 1829-1831 și scoasă din folosirea cultică după ridicarea bisericii de zid in 1984. A fost re-pictata în perioada 2000-2001 de pictorul Vasile Nițescu din București. Biserica este monument istoric: CJ-II-m-B-07596, de dimensiuni medii, ce și-a păstrat în mare măsură forma constructivă în urma mutării de la Bonț la Dej. Sub aspectul planimetriei, biserica este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Absida are forma poligonala cu opt laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de vest printrun pridvor ce acoperă tot peretele vestic. Deasupra pronaosului este un turn scund, cu fereastră, acoperit cilindric. La interior, pronaosul este separat de naos prin intermediul unui perete ce are deschizături. Partea superioară a acestui perete se sprijină pe baluștri. Naosul are o boltă semicilindrică. Biserica a fost salvată prin mutarea ei în curtea spitalului din Dej. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 28

Sinagoga Evreiască Despre primul evreu locuitor în Dej se amintește pe la sfârșitului veacului al XVIII-lea sub numele “Sido-Lazar” (Lazar Evreul), care ținea în arendă prăvălia de sub primăria veche. În prima jumătate a veacului trecut cei mai multi evrei s-au stabilit în Urișor, de unde peste zi veneau în oraș sa facă comerț, iar peste noapte, fiindcă în oraș nu li se permitea stabilirea, se întorceau acasă. Din Urișor și din părțile limitrofe ale orașului, au început să se mute în oraș pe la mijlocul secolului trecut (sec. al XVIII-lea). In anul 1860 își edifica biserica pe strada Codrului și își cuprind un cimitir pe Dealul Cocoșului. In anul 1853, rabinul din Urișor, Mendel Paneth, se mută în Dej unde servește până în anul 1885. A scris în 10 volume explicări din Talmud sub titlul Mayle Zedek (Cărarea Dreptății) și Sare Zedek (Poarta Dreptății). Construirea Sinagogii a început în anul 1907 sub conducerea meșterului Ioan Sziki și a fost inaugurată în anul 1909 de sărbătoarea Pesach. Sinagoga a fost construită din fondurile Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 29

personale ale enoriașilor, 18 la număr. Este una din cele mai frumoase sinagogi din Transilvania. Biserica poate găzdui un număr de 900 de enoriași. Un rol mai însemnat in viața evreilor din acest oraș l-au avut: Samoilă Weinberger, ales de repetate ori ca președinte al Comunității Israelite; d-na Weinberger Samoilă, care ca președintă a Societății Femeilor Israelite sta in fruntea tuturor acțiunilor culturale si de caritate publica a evreilor dejeni; Iacob Rosen Zweig, fost președinte a Comunității Israelite; dr. Andrei Agai, avocat cu deosebita autoritate intre evrei. Comunitatea evreiasca dejeana însumează 31 de persoane. Monumentul Eroilor Deportați Amplasat în Piața Ștefan cel Mare, în apropierea Sinagogii, Monumentul Eroilor Deportați a fost dezvelit în 1947 în memoria celor peste 7.000 de evrei deportați din zona Dejului spre lagărele naziste ale morții. Grupul statuar din bronz reprezintă: un bărbat, două femei, din care una poartă în brațe un copil, iar în spatele adulților se află încă un copil. Pe placa comemorativă scrie, în limbile română și ebraică: "În memoria populației evreiești deportată de fasciști și exterminată în cuptoarele de la Auschwitz, în anul 1944".Monumentul a fost realizat de sculptorul Yzsak Márton, din Tg. Mureș. Palatul justiției, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea Alte zone Clădirea fostei Primării La sfârșitul secolului al XVII-lea, primăria orașului era situată în mijlocul pieței centrale: o căsuță acoperită cu paie și o grădină înconjurată de un gard viu de măceși. Așadar, un edificiu neînsemnat din punct de vedere arhitectural. În anul 1763 clădirea a fost demolată, în locul acesteia fiind ridicată una nouă, dar, după evenimentele din 1848–1849, nici această clădire nu a mai corespuns necesităților curente și a fost demolată, conform datelor furnizate de directorul Muzeului Municipal Dej, Constantin Albinetz. Piatra de fundație a noii primării a fost așezată în 9 iunie 1860, iar la sfârșitul anului 1861, noul edificiu a fost finalizat. La vremea respectivă, clădirea primăriei era una dintre cele mai frumoase din oraș. Pe frontispiciu se aflau un ceas și stema orașului, realizată de sculptorul Gradinick din Cluj, prusac de origine. La parter, clădirea avea spații pentru prăvălii și birouri, iar la etaj se aflau birourile Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 30

primarului și ale personalului administrativ, precum și sala festivă, unde se aflau în perioada interbelică tablourile în ulei ale Maiestăților Sale, Regele Ferdinand I al României și Regina Maria, dar și al eroului Avram Iancu, al primarului T. Roth Pal (care a condus orașul între 1871-1893) și al preotului reformat Samuil Kovács, toți cu merite deosebite în istoria comunității. Preotul a finanțat grădinița de copii și a donat orașului Casa Kovács, de pe Strada Parcului. Din banii obținuți din închirierea casei se împărțeau ajutoare săracilor în perioada interbelică sau erau ajutați tinerii pentru a învăța o meserie. La parterul primăriei, într-o cameră spațioasă, se afla arhiva orașului, una dintre cele mai bine amenajate din orașele Transilvaniei, cu documente vechi, începând din anul 1236, aranjate științific de istoricul Carol Torma. În alte camere, primarul Cornel Pop a înființat muzeul orășenesc, unde se păstrau obiecte istorice deosebite, precum doba cea mare a orașului, folosită în timpurile vechi pentru diferite semnale, arme vechi, monede, diferite inscripții, tablouri și fotografii, documente vechi, etc. În birourile 19 și 20 își desfășurau activitatea medicii orașului, iar în biroul 21 și pe un hol se afla la început Muzeul Orașului, care a fost printre primele 20 de muzee existente în Transilvania în perioada 1919-1929. Biroul 22 era destinat pompierilor, care mai dețineau și o magazie în curtea primăriei unde își aveau instrumentarul specific. După reorganizarea administrativă din 1968, când s-a desființat Raionul Dej, cu sediul în clădirea fostei Prefecturi aici au fost mutate birourile primăriei. Între anii 1968-1974 în clădirea fostei prefecturi și-a desfășurat activitatea, la parter, și Muzeul municipal Dej. În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ținut seama de evoluția și necesitatea unei instituții muzeale moderne pentru viața cultural-științifică a municipiului Dej, muzeul a fost mutat într-un alt spațiu, la parterul Mănăstirii franciscane. Transferul activității muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice se pare că a fost o măsură total neinspirată, într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România, municipiul Dej fiind totalmente refractar la astfel de investiții. Din anul 1974 și până în prezent în clădirea fostei primării își desfășoară activitatea Cercul Militar, actuala primărie păstrând încă și astăzi ceva din fastul de altădată a Prefecturii Județului Someș. (sursa: ww.dejulmeu.ro - autor Ioana Jeler). Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 31

Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinității poporului român. Este o copie după celebra statuie din Capitoliul din Roma, simbol al capitalei Imperiului Roman și al popoarelor de origine latină, implicit al originii latine a poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Prună și dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetățean de onoare al municipiului Dej. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 32

Obeliscul (Monumentul) Eroilor. Monumentul Marii Uniri Este un grup statuar realizat din bronz, fiind executat de sculptorul originar din Cluj, Alexandru Lupu. Este situat în Piața Bobâlna, înfățișând trei dintre corifeii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918: dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr. Stefan Cicio-Pop. A devenit unul dintre simbolurile heraldice ale stemei actuale ale municipiului Dej, fiind inaugurat la 30 noiembrie 1995. Monumentul – Leu Este situat pe strada Țibleșului de pe Dealul Cocoșului. Pe un soclu din piatră se află un leu rănit sculptat în piatră, reprezentat cu capul culcat pe labele din față. A fost dezvelit la Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 33

2 iulie 1889 în memoria celor căzuți în timpul bătăliei din 24 noiembrie 1848, dusă pe teritoriul orașului, în timpul revoluției pașoptiste. Casa memorială Teodor Mihály. Casa memorială Alexandru Vaida Voievod. Personalități marcante Ferenc Pápai Páriz (1649-1716), medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) și al unui dicționar latino-maghiar. Géza Teleki (1843-1913), politician, ministru de interne al Ungariei Jószef Kádár (1851-1939) - profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului SolnocDăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905). Theodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înființează Institutul de Credit și Economii "Someșana". Director al Despărțământului Astrei și membru marcant al conducerii Partidului Național Român. Ștefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) și avocat la Arad. Fruntaș al Partidului Național Român. Apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România. Răspunde de Resortul Apărării în Consiliul Dirigent. Senator și Președinte al Parlamentului, Copreședinte al Uniunii Parlamentare de la Haga și al Uniunii Statelor Balcanice. Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiției și pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Președinte al Camerei Deputaților (1918). A participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933). Guilelm Șorban (1872-1923) jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale și vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeți clasici români. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 34

Liviu Micșa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi președinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Participă ca delegat al orașului Dej, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite. Victor Motogna (1885-1948), pedagog și om politic Aurel Pavel Bănuț (1887-1970) - în 1902 a înființat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al județului Someș (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înființează la Dej o școală țărănească (1931). George Mânzat (1888-1958). Profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someșul". Președinte al Departamentului Dej al ASTREI. A publicat monografia orașului Dej. Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar și apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar și viceprefect al județului Someș, apoi primar al orașului. Victor Cheresteșiu (1895-1971), istoric, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din București, director adjunct al Institutului de Istorie și Arheologie Cluj. Alexandru Sencovici (1902-1995), om politic comunist, ministru Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor Raoul Șorban (1912-2006), critic de artă, pictor, scriitor, eseist și memorialist român. Alexandru Nicula (1913-2015), preot greco-catolic, prelat papal, fost protopop unit al Clujului, deținut politic, unul din liderii rezistenței greco-catolice din România. Randolph Lewis Braham (1922-2018), istoric, supraviețuitor al Holocaustului Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supraviețuitoare a Lagărului de la Auschwitz Din satele componente Băile Ocna Dejului din apropiere. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 35

Biserica Romano-Catolică din secolul al XVIII-lea din satul Ocna Dejului Biserica "Sfântul Gheorghe" (1776), de pe strada Salbelor din satul Ocna Dejului Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1822-1825), cu picturi interioare din 1827, din satul Pintic Muzee. Muzeul Municipal Deoarece în municipiul Dej nu a existat o dezvoltare organică și continuă a patrimoniului muzeistic nu s-a pus problema desprinderii unor secții ale muzeului care să devină la rândul lor muzee de sine stătătoare. Din această cauză Muzeul Municipal Dej este un muzeu mixt care are în patrimoniu obiecte care aparțin mai multor domenii de cercetare. COLECȚIA DE ARTĂ PLASTICĂ ȘI DECORATIVĂ Colecția cuprinde picturi și sculpturi realizate de studenții Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu” din București, ele fiind donate muzeului în anul 1971, prin grija prof. univ. dr. Raoul Șorban. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 36

COLECȚIA DE ARHEOLOGIE Aceasta cuprinde descoperiri arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar și în împrejurimile orașului. Piesele descoperite pot fi clasificate în funcție de epoca cărora aparțin după cum urmează: Preistorie. Din această perioadă au fost descoperite și se află în muzeu mai multe piese litice (lame din silex, topoare din piatră cioplită sau șlefuită, dălți și răzuitoare din piatră, brăzdare de plug, greutăți din piatră, mojar și piuliță din piatră), fragmente de vase ceramice, greutăți din ceramică și alte ustensile din os sau corn. O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamuți : defense, molari și oase. Epoca bronzului este bine reprezentată în colecția muzeului și are în inventar diferite piese de bronz: topoare de diferite tipuri și mărimi, seceri, lame de cuțit, brățări simple sau spiralate, inele, verigi, vârfuri de lance, piese de harnașament și chiar material brut neprelucrat (cocă de bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din ceramică și greutăți din ceramică pentru războiul de țesut. Perioada clasică (daco-romană) – din această perioadă se păstrează în muzeu vase ceramice, urne funerare, obiecte și unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezintă inscripțiile romane (altare votive sau funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducțiunea apei, fragmente ceramice, opaițe, arme, monezi și alte obiecte. Toate aceste piese au fost descoperite în castrul roman de Cășeiu – SAMUM, aflat la 6 Km de Dej. COLECȚIA NUMISMATICĂ. O secțiune bine reprezentată în cadrul muzeului o reprezintă colecția numismatică care numără peste 2.000 de monezi, din perioade diferite (secolele XIV- XX). O descoperire aparte, aflată in muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireș (în apropierea Dejului), format din 30 de monezi de argint. COLECȚIA DE ARTĂ POPULARĂ ȘI ETNOGRAFIE. Este compusă din costume populare vechi autentice de pe Valea Someșurilor, obiecte casnice, unelte și alte ustensile folosite în gospodăria țărănească la preparatul hranei, la țesut, tors cânepă, in și lână. O categorie impresionantă o reprezintă vasele vechi din ceramică lucrate Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 37

la roată și pictate. Acestea au forme și decor variat în funcție de utilitatea lor în casele țăranilor de pe Valea Someșului. Muzeul Militar Muzeul Militar este o instituție de cult a garnizoanei Dej înființat în anul 1919 în clădirea din parcul central al orașului, iar în locația actuală funcționează din anul 1972. Este destinat desfășurării activităților cultural-educative, de protocol, științifice, sportive, de turism și agrement pentru personalul din unitatea garnizoanei și membrilor familiilor acestuia. Participă activ la toate manifestările de profil din municipiul împreună cu celelalte instituții de cultura aparținând societății civile. Dispune de o bază materială adecvată, incluzând, pe lângă dotările necesare și un muzeu militar înființat în 1996 ca filială a Muzeului Militar Național. Muzeul dispune de o expoziție permanentă incluzând obiecte specifice militare din patrimoniu național în proporție de 90% originale: armament, drapele de luptă, medalii, ordine, elemente de luptă, foto-exponate, brevete, obiecte aparținând unor personalități militare. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 38

Muzeul este vizitat anual de sute de persoane, grupări organizate din țară și străinătate, delegații oficiale. Momentan Muzeul este închis. Cercul Militar Dej a participat cu rezultate notabile la manifestările organizate la nivel național, festival de teatru, muzica ușoară, umor cazon. Muzeul locomotivelor Dej-Triaj Înființat în anul 1992, muzeul situat pe strada Triajului deține 25 exponate - locomotive cu abur, electrice și vagoane. Statutul de Centru Muzeal al Locomotivelor din Dej la dobândit în data de 29 octombrie 2018. Toate exponatele se află în Depoul Dej, la 60 de km de Cluj. Cel mai vechi exponat este locomotiva cu abur cu cremalieră, fabricată în Austria în anul 1908. Tot aici se află expusă și cea mai puternică locomotivă cu abur construită în România, 151002, exemplar unicat în țară. Mare parte a exponatelor au fost recondiționate și revopsite în culorile lor inițiale . Muzeul este organizat în aer liber, iar intrarea este gratuită. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 39

Prima piesă, adusă în 1992 și recondiționată, este locomotiva 150.105, construită în 1955, care face parte dintr-un lot de 282 de locomotive fabricate integral în România de către Uzinele Reșița și Uzinele Malaxa (devenite ulterior Uzinele 23 August) între anii 1946 și 1960. Cântărind 170 de tone și cu o viteză de 80 km/h, a fost folosită pentru remorcarea trenurilor de marfă. La vremea ei era foarte puternică, având în vedere că locomotivele de marfă nu circulau cu mai mult de 50 de km/h. Locomotivele din acest tip au fost ultimele cu abur fabricate în tara noastră. Producția lor a fost sistată în anii 1959 – 1960 ca urmare a venirii locomotivelor Diesel și electrice. Printre locomotivele și vagoanele a căror valoare se ridică la câteva sute de mii de euro fiecare, se numără locomotiva din seria DR-52 fabricată în 1945 la Uzinele Skoda, din ordinul lui Hitler, și folosită și de armata germană în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul celui de-al doilea război mondial, România a achiziționat din Germania 100 de locomotive din seria germană 52 care au primit numerele de circulație 150.1001 - 150.1100. În plus față de aceste locomotive, la retragerea trupelor germane în 1944 au rămas în țară 23 locomotive DR 52, două locomotive DR 42, precum și 4 locomotive DR 44. O parte din aceste locomotive au circulat până în 1980, fiind utilizate la remorcarea trenurilor de marfă. O altă piesă de rezistență a muzeului este o locomotivă Diesel unicat de 4.400 de cai putere, fabricată în Elveția, care în anul 1938 era cea mai puternică din Europa. Cele mai “bătrâne” exponate datează din anul 1908: o locomotivă electrică cu acumulatori fabricată la Berlin și o alta cu aburi, creată la Viena. Locomotiva cu abur 40.007D, construită de către Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf (Viena), a circulat în perioada 1908 - 1978 pe un tronson cu cremalieră (șină dințată) în secția Sub cetate - Hațeg - Bouțari – Caransebeș. Locomotiva este prevăzută cu două mecanisme motoare independente, unul pentru roțile motoare și celălalt pentru roata dințată care intră în angrenare cu cremaliera, necesară pe tronsonul cu cremalieră. Locomotiva avea o viteză maximă de 40 km pe oră. Un alt exponat care datează din anul 1908 este un vagon de 120 CP, construit în Germania și destinat transportului de zgură. La Dej se află și locomotiva 230299 care a apărut în bine-cunoscută peliculă a regizorului Radu Mihăileanu, “Trenul Vieții”. Locomotiva a fost construită în 1937 la celebrele Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 40

Uzine Malaxa și scoate un sunet special, deoarece are un fluier făcut dintr-un proiectil de tun. În anii 1990 a fost folosită deseori la remorcarea unor trenuri de agrement. În 1994, în același muzeu a fost adusă și restaurată locomotiva cu abur 151.002, care face parte dintr-o serie de doar două unități, prototipuri, construite de Uzinele Malaxa în anii 1939 și 1941. Aceste locomotive erau cele mai puternice locomotive cu abur construite în România, având o putere de 2600 CP, putând remorca peste 3000 de tone. Locomotiva 151.001 a fost expusă și la expoziția de la Milano din anul 1940, unde a fost apreciată de specialiști. În anul 1945, URSS a capturat-o în contul datoriilor de război, explodând câțiva ani mai târziu în Harkov. Locomotiva 150.002 a fost în circulație până în anul 1971, fiind apoi conservată în Remiza Războieni înainte să fie adusă la Dej. Angajații de la Dej au denumit-o Mariana. Cele mai rapide locomotive cu abur din dotarea CFR au fost cele Pacific achiziționate începând cu anul 1913 de la J.A. Maffei Munchen. La Dej se află din 1998 locomotiva 231.050. Locomotivele Pacific au fost utilizate în remorcarea trenurilor rapide și exprese până în 1974. La Muzeul de Locomotive de la Dej a garat, în 2013, și prima locomotivă electrică fabricată pentru Căile Ferate Române, în 1973, într-o uzină din fosta Iugoslavie. Mașinăria are o putere de 3400 kW, poate să ajungă la 120 km/h și este perfect funcțională. Acest tip de locomotivă a fost utilizată la tractarea trenurilor de marfă și călători de dimensiuni mai reduse. Toate locomotivele și vagoanele din muzeu sunt în stare bună de funcționare, recondiționarea lor a durat chiar și un an de zile. Majoritatea exponatelor pot fi văzute de sus, de pe o pasarelă ce traversează depoul Dej-Triaj. Resurse turistice naturale în Dej și împrejurimi Parcul Național Cheile Turzii Cheile Turzii reprezintă o rezervație naturală protejată, de-a lungul Văii Hășdate. Se află la 90 de km de Dej și 6 km de Turda și se întinde pe o lungime de 3.5 km, ocupând o suprafață de 324 de hectare. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie, cu stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante și animale protejate - unele reprezentând elemente rare, ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 41

Datorită importantei științifice și a frumuseților sălbatice, Cheile Turzii au dobândit, la nivel național, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, mai apoi fiind inclusă în listele U.N.E.S.C.O. printre cele mai de seamă monumente ale naturii. Someșul Valea Someșului reprezintă limita dintre Câmpia deluroasă a Transilvaniei (bogată regiune agricolă) și Podișul Someșan care reprezintă partea de Nord a Depresiunii Transilvaniei, fiind delimitat spre exterior de un șir de măguri cristaline, dar și cu zone joase precum Țara Lăpușului. Denumirea râului Someș vine din cuvântul dac Samus, printre semnificațiile găsite de istorici se numără adjectivele „agitat“, „învolburat“, „amestecat“. Râul a stat la baza dezvoltării a numeroase așezări din Ardeal, mai ales că până la începutul secolului trecut din apele Someșului Mare se scotea aur prin spălarea nisipului. Potrivit istoricilor, multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoșilor noștri. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 42

În Evul Mediu, Someșul a cunoscut, alături de alte râuri din Transilvania, un trafic destul de aglomerat, când pe râu în jos pluteau diferite ambarcațiuni, încărcate cu tot felul de mărfuri, în special sare, transportul pe apă fiind unul extrem de ieftin și relativ mai sigur decât cel pe uscat. În perioada interbelică, numele Someș l-a purtat un județ aflat în Transilvaniei, care se întindea pe o suprafață de 3.965 km². Județul avea 2 orașe – Dej (care era și capitala) și Gherla, plus 261 de sate. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Someș a fost de 236.393 locuitori. Acesta avea un pronunțat caracter agricol. O industrie cu caracter mai ales alimentar a înflorit în jurul Dejului și Becleanului. Au existat intense exploatări de sare și de aur, proprietăți ale Statului. Centrele comerciale erau la Dej, Gherla și Beclean. În prezent Someșul este al cincilea râu ca mărime și debit din România . Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic al Someșului se formează prin unirea Someșului Mare, care izvorăște din Munții Rodnei, curge spre sud-vest si se varsă în Tisa , pe teritoriul Ungariei și Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 43

Someșul Mic (format prin confluența Someșului Rece cu Someșul Cald ) având izvorul în Munții Apuseni. Cele două Someșuri se unesc pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în amonte de Municipiul Dej. La aproximativ 1,2 km de confluența celor două râuri, a fost ridicat un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ 3 km. Râul Someș drenează un bazin hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul Someș este îndiguit în cursul inferior. În perioada 12-19 mai 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someș la Dej a înregistrat un debit de 2300 m³/s, în comparație cu debitul mediu multianual de 75,2 m³/s, iar creșterea nivelului apei a ajuns la 4,80 m față de normal acestea ducând la inundații catastrofale. După acest eveniment au fost efectuate o serie de lucrări de protecție împotriva inundațiilor în lungul Someșului. Pe raza municipiului Dej au fost ridicate diguri corespunzătoare ,iar partea de vărsare a Văii Salcă, care străbătea partea centrală a orașului, ia fost modificat cursul și s-au realizat lucrări de îndiguire a văii cu zid înalt din beton pentru a se evita inundarea orașului prin refularea apei din Someș, în momentul când nivelul râului crește. Resurse turistice antropice în Dej și împrejurimi Parcul balnear Toroc Parcul balnear Toroc are o suprafață totală de 40.000 de metri pătrați și a fost inaugurat oficial în data de 15 mai 2010, fiind de atunci principala atracție a orașului pe timp de vară și nu numai. Cuprinde terenuri sportive (tenis, fotbal), bazine pentru copii, bazin acoperit și bazine cu apă sărată. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 44

Parcul balnear Toroc vă oferă o alternativă avantajoasă din punct de vedere economic la petrecerea unui concediu sau a unui week-end în condiții optime. Situat în municipiul Dej într-o zonă cu un peisaj deosebit de atrăgător, parcul dispune de: - lac cu apă sărată în suprafață de 1600 mp; - bazin cu apă sărată în suprafață de 113 mp; - bazin pentru adulți, cu o suprafață de 700 mp; - bazin pentru copii cu o suprafață de 96 mp; - un bazin de descărcare tobogane cu suprafața de 165 mp; - tobogane și o plajă substanțial extinsă, dotată cu umbreluțe și șezlonguri; - plajă de iarbă; - locuri de joacă pentru copii; - piscine interioare pentru adulți și copii funcționale tot timpul anului; - căzi de hidromasaj cu apă sărată încălzită; - saună umedă cu cromoterapie; - parcare auto; - teren de tenis; - teren acoperit de fotbal cu gazon artificial; - terasă - restaurant cu bar și diferite sortimente de mâncăruri și băuturi; - garderobă, vestiare și dulap de valori. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 45

Adresa: Dej, strada Albăstrelelor, nr. 3 E-mail: [email protected] Website: http://www.primariadej.ro/ParcBalnearToroc/tabid/179/Default.aspx Telefon: 0264/ 206.352, 0731.497.833 Salina Ocna Dej Salina Ocna Dej este situată în nord-vestul Câmpiei Transilvaniei, în județul Cluj, la aproximativ 3 km de orașul Dej, într-o regiune colinară aflată chiar la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Salina face parte din Societatea Națională a Sării (SALROM București), comercializând sare gemă industrială și alimentară. În această regiune a Transilvaniei există mari resurse de sare, ce zac în adâncime, având grosimi de sute de metri. Obiectivele principale de activitate desfășurate la Salina Ocna Dej sunt extragerea, prepararea și apoi comercializarea sării geme atât pe piața internă, cât și pentru exportul în țările vecine României. În prezent, extragerea resurselor interne ale salinei se face din Mina Transilvania, care funcționează din anul 1979. În urma descoperirilor arheologice s- Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 46

a ajuns la concluzia că încă de pe vremea romanilor se practica exploatarea sării în Ocna Dej, aceasta devenind de-a lungul timpului o tradiție. În anul 1882 s-a realizat prima amenajare modernă a locației, iar în anul 1903, după construirea căii ferate Cluj – Dej s-a realizat și primul export de sare. Întrucât funcționa ca și spațiu de extragere a sării încă din perioada stăpânirii romane pe teritoriul românesc, conform izvoarelor și monografiilor istorice, aici a fost construită în trecut o fortificație cu rol de apărare: Castrul Roman de la Gherla. Salina Ocna Dej este și în prezent exploatată, însă o parte din ea a fost amenajată în scopuri turistice și medicale. Accesul în mină se realizează prin intermediul unor microbuze, special puse la dispoziție pentru turiștii care vor să viziteze mina sau să urmeze un anumit tratament în interiorul ei. Intrarea în salină se face printr-un sistem special amenajat pentru ca aerul cald să nu pătrundă în interior. Aflată la o adâncime de aproximativ 80 de metri, salina cuprinde o bază de agrement unde au fost amenajate diverse facilități pentru turiștii care vor să își petreacă timpul aici întrun mod plăcut. Există în interiorul salinei spații speciale pentru servirea mesei, leagăne, balansoare, tobogane și chiar un teren de fotbal. O atracție turistică importantă din Salina Ocna Dej este și biserica ridicată aici în anul 2000, după o arhitectură bizantină, cu detalii și ornamente sculptate în sare. Detaliile arhitecturale sunt influențate în cea mai mare măsură de opera lui Brâncuși, iar catapeteasma bisericii urmează modelul tradițional fiind sculptată în lemn de tei. Băile Sărate - Turda Începuturile tratamentului balnear la Turda sunt situate în anul 1840, când doctorul Iosif Hanko pune bazele stațiunii Băile Sărate Turda, prin amenajarea lacului Roman. Lacurile de la Durgău au fost utilizate pentru balneație și terapie în mod empiric și cu amenajări minime încă din secolul al XIX-lea. Apele mineralizate clorosodice au fost utilizate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, de circulație periferică și a afecțiunilor ginecologice. Conținutul ridicat de clorură de sodiu (sare gemă) din apa lacurilor (10% la suprafață; 28% la 30 m adâncime) face ca fenomenul de heliotermie să fie foarte intens. Amenajarea lacurilor Ocnei și Rotund de la Durgău este un prim pas spre valorificarea complexă a potențialului terapeutic al zonei. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 47

Caracteristicile semnificative ale teritoriului si localităților, repere in evoluția spațială a localității. Aflat la confluența celor doua râuri: Someșul Mic și Someșul Mare, orașul se situează pe un relief variat, cu înălțimi cuprinse între 220 și 360 m. Această zonă de confluență reprezentată de un bazin depresionar este încadrată de dealuri terasate, formându-se ca un amfiteatru în jurul orașului. Aspectul general al municipiului Dej este cel al orașelor de cetate transilvănene. În centrul orașului, într-o piață aproape dreptunghiulară, se află biserica în stil gotic, cu un turn înalt și patru turnulețe. Spre acest centru converg principalele accese în oraș. Orașul propriu-zis s-a organizat pe platforma deschisă între cele trei dealuri: Mulatău, Cocosului și Florilor, urcând pe versanții lor până la cota de 310 m. Cartierul Ocna Dej, construit pe versanții abrupți ce străjuiesc pârâul Sărat, este legat de Dej prin str. Mihai Viteazul, care delimitează Dealul Mulatău de Dealul Cocoșului. Suprafața intravilan 1990 Suprafața intravilan 1999 Suprafața intravilan PUG O.C.A.O.T.A. H.C.L. 2009 Dej 1397 1505 2445.41 Pintic 141,51 151,30 151.47 Șomcutu Mic 85,08 93,70 inclus in Dej Total 1623,59 1750,00 2596.88 Datorită configurației terenului, din centrul orașului s-au întins străzi lungi (3 - 5 km), formând tentacule mai mult sau mai puțin construite. Caracteristicile reliefului Municipiul Dej este situat la confluența celor două râuri: Someșul Mare și Someșul Mic unde s-a format un bazin depresionar aluvionar, care este încadrat de dealuri terasate. Astfel zona se dispune ca un amfiteatru în jurul municipiului, ocupând aproximativ 45-50% din suprafața acestuia. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 48

Altitudinea minimă este de 220 m în lunca Someșului. Cea maximă este de 420 m pe dealul Rompaș, respectiv o diferență de 200 m între înălțimile formelor de relief în interiorul intravilanului. Această dinamică a obligat orașul să se așeze între patru dealuri: Dealul Florilor, Mulatău, Rompaș și Dl. Sf. Petru. Restul reliefului este structurat în terase. Culoarul depresionar reprezintă arii de convergență nu numai ale căilor de comunicație rutieră, feroviară, ale curenților de aer, cursurilor de apă dar și ale activităților umane. Orașul este încadrat de Dealul Igisului la sud-est, la est Dealul Pinticului, Rompasului, Cabdicului, Dileului, Mulatău și Bacău, spre nord Dealul Șomcutului, Cetanului și Vadului, iar spre nord-est Dealul Tirului. Localitățile componente ale municipiului Dej, Ocna Dej, Pintic și Șomcutu Mic sunt situate între dealurile Clujului și Dejului: Ocna Dej pe Valea Ocna, Pintic pe un platou al văilor Ocna și Orman și Șomcutu Mic pe Valea Olpretului sau Bobâlnei. Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică este formată din râurile Someșul Mare și Someșul Mic, cu afluenții lor: Valea Olpretului și Salcă, Ocna, Chiejd, precum și lacurile de la Ocna Dej și Mica. La o distanță de aproximativ 1,2 km de la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic, există un baraj de tip deversor, formând-se astfel lacul Mica, în lungime de aprox. 3 km. Pe versantul nordic al Dealului Cabdic se face prezenta câtorva ochiuri de apă cu nămol curativ și un izvor cu apă minerală. Apa subterană își face apariția în Ocna Dej, pe versanți sub formă de infiltrații și izvoare, care din punct de vedere chimic nu are nici un fel de agresivitate și în zona centrală, sub formă de pânză, alimentată de apele de pe versanți și de apele pârâului Sărat. De asemenea în Ocna Dej există o acumulare de apă sărată sub forma lacului Toroc ce are proprietăți balneare și curative. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 49

Clima Municipiul Dej are o climă temperat continentală moderată, determinată de circulația maselor de aer din vest și puțin influențată de masele de aer din partea de sud-vest, fără oscilații mari de temperaturi. Temperatura medie anuală este de 8,5°C, atingând temperatura maximă în luna iulie (media 18,7°C) și minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 °C). Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, verile sunt plăcute, fără temperaturi caniculare, toamna se caracterizează prin precipitații moderate, ploi calde. Datorită așezării pe culoarul Someșului, iarna apar inversiuni de temperatură, dar este lipsită de viscole și zăpezi peste limitele normale. In ce privește precipitațiile, cantitatea medie anuală este de 632 mm, cea mai mare cantitate cade în intervalul cald al anului (luna iulie cu 80-100 mm). Cele mai mici cantități cad în sezonul toamnă-primăvară ( Dej - 42%). Ploile din sezonul cald sunt bogate cantitativ și au un caracter torențial evident. Analiza de frecvență a cantităților medii de precipitații pe zi raportate la numărul de zile consecutive cu ploi la stația Dej prezintă o tendință relativ constantă (între 4- 4.5 mm), cu praguri ce marchează creșteri și descreșteri ale cantităților de precipitații între limitele menționate anterior. Caracteristicile geotehnice Municipiul se caracterizează prin prezenta zăcământului de sare de la Ocna Dej, de prezenta tufului de Dej și de existența unor mari varietăți de formațiuni geologice: terase larg desfășurate, dealuri masive cu foarte multe fenomene de instabilitate a terenului, cu extinderi reduse a vegetației arborescente, cu predominarea zonelor de fânețe și de prelungiri agricole, cu o rețea hidrografică foarte dezvoltată și activă din punct de vedere al eroziunii (văi, pâraie, torenți). Din punct de vedere structural, terenul face parte din zona depresionară a Dejului, această depresiune fiind locul de adunare a apelor unde confluează Someșul Mic cu Someșul Mare, Valea Codorului, Valea Olpretului, Valea Ungurașului, Valea Ocnei, Valea Chiejdului, etc. Rezultă astfel o luncă foarte întinsă, supusă parțial inundațiilor și înmlăștinirilor. Terasele Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 50

mărginesc regiunea depresionară, încadrându-se sub forma unor trepte cu etajare clasică. Pantele Dealurilor Florilor, Sf. Petru, Ocnei, Mulatău, Pinticului, etc. întregesc cadrul structural din partea de sud și vest a municipiului. Din punct de vedere geologic, stratele din zona sunt argile, argile nisipoase, marne, tufuri, sare, pietrișuri, nisipuri, prafuri, argile, maluri. Din punct de vedere tectonic, în ansamblul municipiului Dej, se disting două aspecte. Unul se manifestă în depozitele paleogen-miocen, inclusiv tuful de Dej, prezentându-se ca o mare structură monoclinală complicată în zona de margine de o serie de falii. Al doilea aspect tectonic, se întâlnește în depozitele din acoperișul tufului de Dej și cuprinde zona zăcământului de sare. Din punct de vedere seismic, terenul face parte din zona de gradul 6 de intensitate macro seismică, conform STAS 11.100/1-77 și zona F conform Normativului P100/92. Coeficientul Ks = 0,08 iar perioada de colt Tc(sec) = 0,7. Adâncimea maximă de îngheț în zona municipiului Dej în conformitate cu STAS 605487 și I22-99 este cuprinsă între 0,80 - 0,90 m de la nivelul terenului. In zona Ocna Dej apare complexul tufului de Dej cu grosime variabilă începând cu câțiva centimetri și până la 60 m. Este reprezentat în general prin depozite piroclastice, albe, gălbui-verzui, cu intercalații de marno-calcare și gresii argiloase. Orizontul de sare se dezvoltă peste complexul tufului de Dej, cu o grosime variabilă între 12 și 156 m. Prezența sării este marcată de izvoarele sărate de la suprafață, fântâni cu apă sărată și zone de aflorare a sării. Sarea se dezvoltă sub formă de lentilă, cu intercalații centimetrice de magne, argile sau tufuri. Tufurile vulcanice asociate cu marne și gresii dau o frecvență mare alunecărilor de tip pseudo terase, urmate apoi de cele de tip valuri și brazde. Raportat la aceste tipuri de alunecări, argilele nu sunt foarte vulnerabile, frecvența acestor lor fiind foarte redusă (valuri - 6%, pseudo terase - 8%). Tot în această zonă apar roci sedimentare cum sunt: gresiile, marnele, nisipurile, conglomeratele și tufurile vulcanice. Acestea din urmă au o importanță și din punct de vedere economic. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 51

Din punct de vedere tectonic, se disting două aspecte tectonice. Primul se manifestă în depozitele paleogen- miocene inferioare și miocene medii, inclusiv tuful de Dej și se prezintă ca o structură monoclinală, situată la nord și vest, iar al doilea aspect tectonic se întâlnește în depozitele acoperișului tufului de Dej și cuprinde dornurile diapire de sare. Riscuri naturale Categoriile de riscuri naturale prezente la nivelul localității sunt: -alunecări de teren, -inundații, -riscuri generate de prezenta exploatării de sare. In ceea ce privește implicarea factorului geologic în declanșarea unor procese și fenomene de risc natural semnalăm: -prezența rocilor sedimentare tinere (neozoice); -prezența sării și a ghipsurilor, în bazine de sedimentare; -în ceea ce privește amplasarea rocilor tinere (cuaternare) se semnalează prezența lor în lungul văilor. Aceste roci sunt alcătuite din nisipuri, mâluri, pietrișuri slab consolidate și cu o mare mobilitate în timp și spațiu. Tot aici se încadrează și depozitele de versant (deluvii, coluvii, proluvii și iluvii), care au grosimi variabile. Din punct de vedere structural municipiul Dej și localitățile aparținătoare, fac parte din zona depresionară a Dejului, această depresiune fiind locul unde are loc confluența Someșului Mare cu Someșul mic și unde se adună apele văilor Codorului, Olpretului, Ungurașului, Ocnei, Chiejdului, etc. Rezultă astfel o luncă întinsă, supusă parțial inundațiilor și înmlăștinirilor. Afluenții Someșului au caracter torențial și contribuie la riscul de inundabilitate pentru care așezarea este bine cunoscută la nivel național, în ultimele decenii municipiul fiind inundat în anii: 1970; 1974; 1975; 1978; 1980; 1981. Acestea au culminat în 1970, în luna mai, când zona a fost acoperită de apele revărsate ale Someșurilor și văilor adiacente, pe suprafețe foarte mari și cu adâncime pe unele locuri între 2,0 - 4,0 m, peste nivelul terenului. Multe construcții Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 52

din oraș au fost afectate și degradate, în zona centrală a orașului nivelul maxim al apei a atins cota de 236,38 m (la Judecătoria Dej). Inundațiile reprezintă fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri. Apele mari au o frecvență ridicată primăvara, când condițiile climatice de formare a lor sunt cele mai favorabile, imprimând o regularitate în apariția lor. Durata medie a apelor mari de primăvară se menține între 15 - 20 zile. Frecvența maximă de producere a viiturilor se înregistrează în martie pe pârâurile și dealurile din zona Dejului. Relații in teritoriu Conform PATJ, în afara zonei delimitate pentru dezvoltarea Munților Apuseni, structura rețelei de localități cuprinde șase zone: -zona I - a culoarului râului Someș; -zona II - a culoarului râului Arieș; -zona III - a culoarului râului Criș; -aria inițială - zona IV - inclusă în zona Munților Apuseni -zona V - a Câmpiei Transilvaniei; -zona VI - a Podișului Someșan. In acest cadru, municipiul Dej este localizat în Zona I a culoarului Someșului Mic, zonă apreciată ca având cea mai puternică dezvoltare economică și cea mai mare concentrare de populație la nivel de județ. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 53

Prin mărime, poziție și funcțiile pe care le exercită în teritoriu, municipiul Dej se constituie în centru de coordonare a sistemului urban Dej -Gherla, compus din: -un municipiu -un oraș (Gherla); -trei comune suburbane Cuzdrioara, Jichișu de Jos și Mica -19 comune. Teritoriul administrativ al municipiului Dej este străbătut de următoarele artere de circulație majoră: -Drumul național DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare, care asigură legătura pe direcția sudnord cu teritoriul înconjurător. Drum modernizat, având pe tronsonul gară - centrul civic (cartierul 1 Mai) 4 benzi de circulație; -Drumul național DN 17 (E 576) Dej - Bistrița, care asigură legătura cu județul Bistrița-Năsăud și spre nordul Moldovei, prin Vatra Dornei. Drumul este modernizat.; -Drumul județean DJ 108 B, Dej- Jibou, care asigura legătura in direcția județului Sălaj. Este modernizat, dar pe porțiuni întinse într-o stare necorespunzătoare; -Drumul comunal DC 167 Dej - Ocna Dej - Pintic, cu legătură la drumurile comunale DC 168 și DC 174, tronsonul Ocna Dej - Pintic se prezintă într-o stare complet necorespunzătoare și necesită reparații urgente, -Drumul județean DJ 172 F Dej - Mânăstirea - Mica – Sânmărghita, se ramifică din DC 1C în apropierea gării CF; -Drumul comunal DC 175 Dej – Tărpiu; -Drumul comunal DC 17 Dej - Jichișu de Jos; -Drumul comunal DC 176 Dej – Codor; -Drumul județean DJ 109 Dej – Vad. Străzile orașului, pe care în prezent se desfășoară circulația majoră, sunt în general înguste, cu curbe strânse având vizibilitate redusă și trotuare cu lățimi variabile. Străzile aparținând rețelei principale au partea carosabilă de lățime 7,00 - 8,00 m iar cele cu trafic local și de tranzit chiar 10,00 - 14,00 m. Restul străzilor au lățimi de 4,00 - 7,00 m. Acestea afectează fluența traficului, în continuă creștere, producând congestii în unele zone. Traficul pe teritoriul municipiului este variat, alcătuit dintr-o gamă largă de vehicule, numărul acestora ajungând la 22.796. Transportul local: rețeaua liniilor pentru transportul local, inclusiv drumurile de legătură cu comunele învecinate (Cășei, Cuzdrioara, Jichiș, Mica) are 83,2 km lungime din care 63,3 km este modernizată. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 54

Optimizarea relațiilor în teritoriu In vederea realizării unei mai bune relații în teritoriu este necesară modernizarea întregii infrastructuri pe traseele principale, este necesară lărgirea cailor de acces, de asemenea rezervarea terenurilor adiacente pe lățimile de protecție prevăzute, pentru plantații de protecție sau pentru dezvoltări ulterioare. Pe toată lungimea de traversare a municipiului Dej, circulația in tranzit de suprapune cu circulația urbana, cu blocaje periodice localizate in zonele dificile si in special la intrarea pe podul peste Someș. Potențial economic Potențialul economic al municipiului Dej rezidă din: -poziția strategică, la intersecția între Cluj - Bistrița - Baia Mare și Zalău; -nod feroviar, nod rutier; -dezvoltarea parcului industrial sud (industrie nepoluantă) și a zonei comerciale; -reconversia zonei industriale nord cu valorificarea bazei materiale existente; -fondul uman valoros (număr ridicat de absolvenți de liceu); -potențial turistic -balnear demonstrat (Salina Ocna Dej); -centru istoric de valoare incontestabilă; -centrul de agrement lacul Toroc. Un turism multifuncțional, cu o rețea de unități de cazare și obiective bine puse în valoare de o activitate publicitară corespunzătoare, poate constitui o sursă de venituri importantă, el potențând la rândul său și alte activități economice. In redactarea acestui capitol au fost utilizate materiale publice aflate pe site-urile de specialitate sau turistice ( ex.: www.dejulmeu.ro ) si din lucrari de specialitate, in special din excelenta monografie „Dej: istorie si legenda” (Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, Dej: istorie și legendă , Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2014). Copyright-ul tutror materialelor apartin autorilor. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” – Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 55

2. Municipiul Dej în cifre 2.1 Realități statistice 2.2 România- date generale 2.3 Județul Cluj 2.4 Municipiul Dej in realități statistice 2.5 Evoluție trafic mediu zilnic anual - transport 2.6 Situație agenți economici – 2020 2.7. Alte date despre municipiul Dej 2.8 Disfuncționalități identificate si corectate prin proiectele propuse Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 56

2.1.Realități statistice Statistica este știința care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele din punct de vedere cantitativ. Statistica este un domeniu științific prin intermediul căruia se studiază fenomene folosind un set de caracteristici a căror trăsătură principală este variabilitatea. Prin studiu se înțelege culegerea, gruparea, analiza și interpretarea datelor precum și stabilirea unor predicții privind evoluția viitoare a acestora. Studiul se realizează asupra unor colecții de observații efectuate asupra unor entități de aceeași natură denumite unități statistice. Observațiile asupra entităților se pot realiza după una sau mai multe caracteristici variabile. Statistica este folosită în diferite domenii cum ar fi: economic, industrial, învățământ, administrarea unităților administrative teritoriale, medical, farmaceutic etc. Plecându-se de la certitudinea că nu există două ființe umane riguros identice și ținându-se cont de această variabilitate, un parametru biologic pentru a fi cunoscut cu o anumită precizie trebuie evaluat pe baza unei mulțimi de măsurători și observații. Ramura statisticii care se ocupă cu studiul detaliat și sintetic al mulțimilor de observații referitoare la entități umane se numește biostatistică. Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă cu culegerea, înregistrarea și analiza datelor în vederea determinării unor caracteristici numerice sintetice ale acestora. Statistica descriptivă se ocupă doar cu analiza unei mulțimi date de entități fără a trage concluzii asupra unei mulțimi mai mari ce include mulțimea dată. În practică, în general, studiile se realizează pe un număr restrâns de entități dar concluziile se doresc a fi aplicate pentru întreaga populație de entități. Exemplu studiu: - testarea unui medicament se face pe un număr redus de voluntari, rezultatele trebuie aplicate pentru o populație întreagă. Statistica inductivă este ramura statisticii ce stabilește concluzii despre o populație plecând de la un studiu efectuat asupra unei pârți a populației. Odată cu dezvoltarea calculatoarelor și aplicațiilor în domeniul statisticii, cercetătorul din domeniul consultantei predictive este absolvit de efectuarea calculelor laborioase, dar trebuie să cunoască și să Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 57

înțeleagă setul de principii de bază ale dezvoltării teritoriale și să fie capabil să interpreteze rezultatele obținute. Am spus mai devreme că statistica este o metodă științifică, un instrument de fapt al metodei științifice. Derularea unei cercetări presupune mai multe etape. Le vom enumera în continuare, pentru a putea evidenția unde și cum intervine statistica în acest demers: 1) specificarea temei cercetării și formularea obiectivelor; 2) prezentarea fundamentării teoretice a cercetării; 3) operaționalizarea conceptelor, definirea variabilelor; 4) (dacă este cazul) formularea ipotezelor; 5) elaborarea planului (design-ului, modelului) de cercetare; 6) definirea populației cercetării și constituirea eșantionului, folosind tehnici specifice de eșantionare. Metodele de tip statistic intervin în acest punct ajutând la alcătuirea de eșantioane reprezentative; 7) construirea / selectarea instrumentului de culegere a datelor. Există mai multe metode de culegere a datelor – metoda observației, metoda experimentului, studiul documentelor, metoda anchetei sociologice etc. Pe lângă metoda propriu-zisă, mai contează și tehnica de culegere a datelor: ancheta, de exemplu, se poate aplica folosind tehnica interviului sau tehnica chestionarului. Dacă folosim tehnica chestionarului, mai ne rămâne să alegem modalitatea sau Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 58

procedeul de aplicare (hetero-administrare sau autoadministrare) și, desigur, instrumentul de investigare (lista propriu-zisă de întrebări sau itemi ai chestionarului – iar dacă foloseam alte metode sau tehnici, grila de interviu, grila de observație etc.). În această etapă statistica intervine în mai multe feluri. În primul rând, dacă este vorba despre un chestionar sociologic, acesta se pretestează – adică, preliminar folosirii sale în cercetarea propriu-zisă, se aplică pe un număr mic de persoane pentru a i se evalua calitatea. Analiza statistică ne ajută să identificăm întrebările greșit formulate și să facem modificările de rigoare. Calitatea chestionarelor psihologice se „testează” și ea, prin metode precum analiza de frecvențe sau analiza de itemi. 8) culegerea datelor empirice (măsurarea). Rezultatul acestei etape îl reprezintă datele brute – neorganizate, nesistematizate; 9) prelucrarea datelor brute cu metode statistice, folosind procedee descriptive și, ulterior, realizând inferențe asupra acestora; se obține astfel informație statistică relevantă. Procedeele de analiză a datelor se diferențiază în funcție de modelul cercetării; de exemplu, anumite proceduri sunt adecvate studiilor experimentale, dar nu și celor observaționale, după cum anumite proceduri presupun un design transversal sau cros-secțional (care implică măsurători realizate „aici și acum”), pe când altele presupun un design longitudinal (care implică urmărirea în timp a desfășurării unor evenimente) – acesta din urmă putând fi de tip retrospectiv sau de tip prospectiv; 10) analiza rezultatelor obținute și formularea de concluzii, cu adoptarea ulterioară de decizii asupra fenomenelor reale. Deși datele sunt de multe ori cantitative (de exemplu, rata infracționalității), concluziile (și implicit deciziile) sunt întotdeauna calitative (de exemplu, dacă se concluzionează că rata infracționalității a crescut, decizia va fi că trebuie intervenit pentru reducerea criminalității, prin implementarea de politici sociale și penale). După cum se poate observa, statistica se află în foarte strânsă legătură cu metodologia cercetării. Oricât de sofisticate ar fi procedeele statistice pe care noi le folosim, ele nu înseamnă nimic dacă nu sunt adecvate datelor, sau dacă datele sunt de proastă calitate (în sensul că nu sunt concordante cu realitatea), sau dacă design-ul cercetării nu este potrivit pentru atingerea obiectivelor studiului. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 59

2.2 România- date generale România este situată în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanică, la jumătatea distanței dintre Coasta Atlanticului și Munții Ural, în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării (1075 km) și cu ieșire la Marea Neagră. Ieșirea la mare înlesnește legăturile cu țările din bazinul Mării Negre, bazinul Mării Mediterane și, prin intermediul acesteia, cu restul lumii. Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe 245 km, între gârla Musura (granița cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granița cu Bulgaria). De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersectează în apropiere de centrul geometric al țării, la 100 km N-V de capital țării, București. Începând cu ediția 2017, suprafața României (238397 km2), a județelor și unităților administrativ-teritoriale este actualizată de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pe baza Planului Topografic de Referință al României în format digital (TopRo5), corespunzător scării 1:5.000, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare. Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate, comune, orașe, municipii și județe. Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip rural. Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate (din care unul este reședință de comună). Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de viață specific ariilor urbane și o structură profesională a populației în care predomină cea ocupată în ramurile neagricole. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 60

Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat având, de regulă, funcție administrativă. Județul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradițională în România, alcătuită din orașe și comune, în funcție de condițiile geografice, economice, social-politice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Teritoriul României este organizat în 42 de județe (inclusiv municipiul București). Ca unități teritoriale (non-administrative) au fost create opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor județe. Au fost create patru macroregiuni, care nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică; sunt constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea și difuzarea statisticilor regionale armonizate la nivelul Uniunii Europene. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 61

2.3 Județul Cluj Județul Cluj este situat în partea de nord-vest a României, fiind capitala regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) și aflându-se la granița cu regiunea de dezvoltare Centru. Vecinii săi sunt: - la nord-est - județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, - la est - județul Mureș, - la sud - județul Alba, - la vest - județul Bihor, - la nord - județul Sălaj. Poziția geografică oferă județului un avantaj competitiv deosebit, având în vedere faptul că județul Cluj se află relativ în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum și într-o zonă de convergență a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-BrașovBucurești, care va lega coridoarele paneuropene 5 și 9, permițând conectarea României cu axele de comunicații din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, principală axă de comunicație est-vest din țară, precum și mai multe axe tradiționale de comunicație către centrul țării. Cu o populație de 694.136 de locuitori, județul Cluj ocupă locul 8 în ierarhia județelor la nivel național cu o pondere de 3,2% din populația țării. Județul Cluj are o suprafață de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafața României) situânduse pe locul 12 între județe ca și mărime. Din această suprafață, 63,8% este acoperită de terenuri agricole, 25,1% de păduri și alte vegetații forestiere, 2,9% este ocupată cu construcții, 1,8% căi de comunicații și căi ferate, iar 5% îl reprezintă terenurile degradate și neproductive. Județul Cluj are o rețea de localități formată din: - un municipiu de rang 1: Cluj-Napoca – care, cu o populație de 307.136 locuitori (2011) este cel de al doilea centru urban din România. Municipiul Cluj are cel mai puternic efect de polarizare, concentrând 66,8% din populația județului, exercitând efecte negative asupra dezvoltării celorlalte centre urbane din județ. - 4 municipii de rang 2: Turda – 56.775 locuitori, Dej – 37.628 locuitori, Câmpia Turzii – 26.209 locuitori și Gherla – 22.012 locuitori, Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 62

- un oraș de rang 3: Huedin – 9.673 locuitori, - 75 comune, având 420 de sate în care locuiesc 234.256 de persoane. Conform ultimelor date statistice puse la dispoziție, în anul 2008, Județul Cluj a înregistrat un PIB de 19.984,7 lei, ceea ce reprezintă 3,9% din PIB-ul național și 34,5% din cel al Regiunii Nord-Vest. Din punct de vedere al performanțelor economice, județul Cluj se află detașat pe primul loc în Regiunea Nord-Vest și Macroregiunea I, ocupând locul IV la nivel național, după Municipiul București, Ilfov și Timiș, la egalitate cu Județul Constanța. La nivelul anului 2008, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) la nivelul Județului Cluj era de 14.100 Euro, cu 20,5% peste media națională și cu 35,6% mai mult decât media Regiunii NordVest. Cu toate acestea, PIB/locuitor de la nivelul județului se afla, în 2008, la 56% din media UE-27. Populatie rezidenta Judet CLUJ 710000 708000 706000 704000 702000 700000 698000 696000 694000 692000 690000 688000 Anul 2012 Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Populatie rezidenta (sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro) Față de anul 2000, indicatorii macroeconomici ai Județului Cluj au cunoscut îmbunătățiri semnificative, în linie cu tendința regională și națională. Astfel, în anul 2000, PIB/locuitor (PPS) la nivelul județului Cluj era de doar 6.100 Euro, ceea ce reprezenta 32% din media UE-27. Cu această valoare, Județul Cluj se afla tot pe locul IV la nivel național, depășind Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 63

cu 22% media națională, respectiv cu 32,6% media regională. În pofida acestor performante ale economiei județe, dinamica PIB/locuitor în intervalul 2000-2008 în Județul Cluj a fost mai redusă decât cea din județe cu o dezvoltare similară (Ilfov, Timiș, Sibiu, Argeș, Prahova). Prin urmare, avem de a face cu o creștere a disparităților economice dintre Municipiul București și Județul Ilfov, care au crescut într-un ritm alert și au ajuns în jurul mediei UE-27, și celelalte județe ale țării. De asemenea, se remarcă o creștere a disparităților intra-regionale, diferențele dintre performanțele economice ale Județului Cluj și cele ale Regiunii Nord-Vest fiind tot mai pronunțate. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 64

2.4 Municipiul Dej în realități statistice Municipiul DEJ este încadrat la secțiunea localităților urbane de rang II conform PATN secțiunea IV (legea 351/2001) și cuprindea 37.628 locuitori în 2021. Numărul populației rezidente a scăzut cu aproape 13% în intervalul 1992-2021. Această tendință este vizibilă și în cazul celorlalte municipii din județ cum ar fi Gherla (-12,9%), Turda (- 14,6%), Câmpia Turzii (-17,15%). ( sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro) La nivelul județului, se remarcă o tendință demografică de polarizare în jurul Municipiului Cluj Napoca și a zonei sale metropolitane. Cluj-Napoca (împreună cu zona sa metropolitană) este al doilea oraș ca importanță din România, după capitală, având cea mai accelerată creștere (populația a crescut cu 8,37% între 2005 și 2015 la nivelul zonei metropolitane) și fiind capitala informală de necontestat a Transilvaniei. Cluj-Napoca este singurul oraș mare din România care a avut o creștere demografică semnificativă în perioada 2005-2021 (+8,204 locuitori, conform cifrelor oficiale – dar numărul persoanelor care locuiesc propriu-zis în oraș – inclusiv studenții – se estimează a fi semnificativ mai mare: 407.215 în 2013, conform unui raport al Direcției Județene de Evidență a Persoanelor). El este și unul dintre puținele orașe în care s-a înregistrat o creștere continuă a ocupării forței de muncă, chiar și după criza economică. Unele dintre comunele învecinate au înregistrat o rată de creștere remarcabilă. De exemplu, populația din Florești a crescut cu +258,9 %, cea din Apahida a crescut cu +34,8 %, iar cea din Baciu, cu 32,2 %. Declinul activităților industriale după perioada comunistă a fost unul din principalele motive pentru care orașe cu un puternic trecut industrial din județ au înregistrat scăderi semnificative la nivelul populației. Polarizarea manifestată de Zona Metropolitană Cluj se manifestă atât la nivelul Municipiului Dej cât și a zonei de influență a municipiului Dej, în comunele limitrofe. Dacă în cazul comunelor limitrofe municipiului Cluj-Napoca se înregistrează o creștere semnificativă (Baciu, Florești, Apahida), ca formă de migrație a populației urbane către zonelor rurale, în cazul zonei Dej, această tendință nu există. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 65

Populația municipiului Dej este într-o scădere ușoară, scădere înregistrată la ultimele recensăminte astfel: Populatie Municipiul Dej 50000 40000 30000 20000 10000 0 Feminin 1992 2015 Masculin 2016 2017 Populatie 2018 2019 2020 2021 Populatie Masculin Feminin (sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro) Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 1992 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 UM: Număr persoane Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane Populație 43213 39321 38990 38741 38472 38280 38081 37628 Masculin 21206 19006 18806 18630 18476 18367 18285 18050 Feminin 22007 20315 20184 20111 19996 19913 19796 19578 ( sursa: Statistici Institutul National de Statistică – insse.ro) Majoritatea locuitorilor sunt români (81,8%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 66

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romanocatolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Conform piramidei vârstelor, populația municipiului este sensibil echilibrată pe sexe, diferențe făcând grupele de vârstă peste 65 de ani, unde populația feminină este mai mare decât cea masculină (posibila cauză fiind ocuparea populației masculine în industrii grele și extractivă, ocupații care scurtează durata de viață). O altă concluzie care se poate trage este tendința de îmbătrânire a populației, deși în momentul de față segmentul de populație cel mai reprezentativ este cel format din grupele active 40-44 ani și 35-39 ani. De remarcat faptul că segmentele de vârstă pentru populația pensionară sunt mai scăzute față de segmentele populației active. Repartiția populației pe categorii de vârstă evidențiază un număr ridicat de persoane care dețin vârsta legală pentru a conduce un autovehicul (peste 58%). Totuși 25% din populație, este reprezentată de copii care au nevoie de rute sigure de deplasare între locuință și școală / Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 67

grădiniță. Într-o situație dificilă se află și persoanele de peste 65 de ani (15.5% din total) care se deplasează greu și sunt dependente de transportul în comun. Din punctul de vedere al proporției populației active/populației totale, situația în municipiu este bună, întrucât aproape 32% dintre locuitori reprezintă populație activă direct productivă (procent care trebuie ajustat în plus dacă se au în vedere și cei peste 6500 elevi pe diferite trepte de învățământ). Din punctul de vedere al ocupării populației, în municipiul Dej sunt înregistrați 12.000 salariați. (sursa : PMUD – municipiul Dej) Statistica dovedește că rata șomajului, de aproximativ 2% din populație, este una dintre cele mai mici pentru entitățile administrative ale județului (cu excepția municipiului Cluj). Deoarece populația activă și locurile de muncă reprezintă principala sursă de generare a deplasărilor, respectiv călătoriilor, este necesară o analiză a repartizării spațiale a populației pe cartiere și zone de studiu în vederea identificării fluxurilor semnificative de persoane și a limitărilor și aspectelor asupra cărora ar trebui acționate în vederea asigurării unei mobilități durabile (tramei stradale necorespunzătoare, restricții necorespunzătoare pentru reglementarea circulației vehiculelor în funcție de capacitate/sarcini pe axe, lipsa liniilor de transport în comun, precaritatea parcului de vehicule de transport în comun, solicitări mari cauzate de fluxuri de autoturisme, caracteristici tehnice necorespunzătoare ale infrastructurii rutiere etc.). Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 68

Din punct de vedere al populației școlare, din 17 unități de învățământ din municipiul Dej, 6 sunt grădinițe, având înscriși aproximativ 1552 de preșcolari, 6 scoli din învățământul primar și gimnazial cu 3220 elevi, o școală postliceală cu 210 elevi și 4 licee cu aproximativ 2200 elevi. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 69

2.5 Evoluție trafic mediu zilnic anual 2020 Conform PATJ, în afara zonei delimitate pentru dezvoltarea Munților Apuseni, structura rețelei de localități cuprinde șase zone: -zona I - a culoarului râului Someș, -zona II - a culoarului râului Arieș, -zona III - a culoarului râului Criș, - zona IV - inclusă în zona Munților Apuseni, -zona V - a Câmpiei Transilvaniei, -zona VI - a Podișului Someșan. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 70

In acest cadru, municipiul Dej este localizat în Zona I a culoarului Someșului Mic, zonă apreciată ca având cea mai puternică dezvoltare economică și cea mai mare concentrare de populație la nivel de județ. Teritoriul administrativ al municipiului Dej este străbătut de următoarele artere de circulație majoră: - Drumul național DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare, care asigură legătura pe direcția sud- nord cu teritoriul înconjurător. Drum modernizat, având pe tronsonul gară - centrul civic (cartierul 1 Mai) 4 benzi de circulație; - Drumul național DN 17 (E 576) Dej - Bistrița, care asigură legătura cu județul BistrițaNăsăud și spre nordul Moldovei, prin Vatra Dornei. Drumul este modernizat.; - Drumul județean DJ 108 B, Dej- Jibou, care asigură legătura în direcția județului Sălaj. Este modernizat, dar pe porțiuni întinse într-o stare necorespunzătoare.; - Drumul comunal DC 167 Dej - Ocna Dej - Pintic, cu legătura la drumurile comunale DC 168 și DC 174, tronsonul Ocna Dej - Pintic se prezintă într-o stare complet necorespunzătoare și necesită reparații urgente; Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 71

- Drumul județean DJ 172 F Dej - Mânăstirea - Mica - Sânmărghita. Se ramifică din DC 1C în apropierea gării CF; - Drumul comunal DC 175 Dej – Tărpiu; - Drumul comunal DC 17 Dej - Jichișu de Jos; - Drumul comunal DC 176 Dej – Codor; - Drumul județean DJ 109 Dej – Vad. Străzile orașului, pe care în prezent se desfășoară circulația majoră, sunt în general înguste, cu curbe strânse având vizibilitate redusa, și trotuare cu lățimi variabile. Străzile aparținând rețelei principale au partea carosabilă de lățime 7,00 - 8,00 m iar cele cu trafic local și de tranzit chiar 10,00 - 14,00 m. Restul străzilor au lățimi de 4,00 - 7,00 m. Acestea afectează fluența traficului, în continuă creștere, producând congestii în unele zone. Traficul pe teritoriul municipiului este variat, alcătuit dintr-o gamă largă de vehicule, numărul acestora ajungând la 22.796. Transportul local: rețeaua liniilor pentru transportul local, inclusiv drumurile de legătură cu comunele învecinate (Cășei, Cuzdrioara, Jichiș, Mica) are 83,2 km lungime din care 63,3 km este modernizată. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 72

Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore Biciclete, motociclete Denumire drum Lungime recenzată Biciclete, motociclete Biciclete, 2010 motociclete 2015 DN 1C (E 576) 190,817 km 109 75 Cluj-Dej-Baia Mare DN 17 (E 576) 229,902 km 93 83 Dej - Bistrița Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore Biciclete, motociclete DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare 120 100 80 60 40 20 0 2010 2015 Biciclete, motociclete 2010 Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 73

Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore Biciclete, motociclete DN 17 (E 576) Dej - Bistrita 94 92 90 88 86 84 82 80 78 2010 2015 Biciclete, motociclete 2010 Concluzii analiză multianuală: Se remarcă o scădere a traficului de motociclete și biciclete pe segmentele DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare dar si DN 17 (E 576) Dej – Bistrița. Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore Autoturisme Denumire drum Lungime recenzată Autoturisme 2010 Autoturisme 2015 DN 1C (E 576) 190,817 km 4876 5938 Cluj-Dej-Baia Mare DN 17 (E 576) 229,902 km 4537 4311 Dej - Bistrița Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 74

Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore Autoturisme DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2015 Autoturisme Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore Autoturisme DN 17 (E 576) Dej - Bistrita 4600 4550 4500 4450 4400 4350 4300 4250 4200 4150 2010 2015 Autoturisme Concluzii analiză multianuală: Se remarcă o creștere a traficului pe segmentul DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare și o scădere a traficului DN 17 (E 576) Dej – Bistrița. Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul Dej” Cod SIPOCA 774/MySMIS2014 135879

Pagina 75

Media zilnică anuală (MZA) calculată la nivel de vehicule/ 24 ore Microbuze cu max 8+1 locuri Denumire drum Lungime recenzată Microbuze cu max 8+1 Microbuze cu max locuri 2010 8+1 locuri 2015 DN 1C (E 576) 190,817 km 379 231 Cluj-Dej-Baia Mare DN 17 (E 576) 229,902 km 339 309 Dej - Bistrița Media zilnica anuala (MZA) calculata la nivel de vehicule/ 24 ore Microbuze cu max 8+1 locuri DN 1C (E 576) Cluj-Dej-Baia Mare 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2010 2015 Microbuze cu max 8+1 locuri Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative prin adoptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale in Municipiul De

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.