Buget

Buget

Tip
Buget
Pe site-ul primăriei
Descărcare
Emitent
Municipiul Dej, jud. Cluj
Pagini
301 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Buget, Municipiul Dej, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariadej.ro/Portals/0/Fisiere/Informatii-publice/Plan%20de%20Mobilitate%20Urbana%20Durabila%20al%20Municipiului%20Dej.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dej/137226-buget, 18.11.2026)

Fișier creat
02.03.2023
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Pagina 2

Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului DEJ pentru perioada 2021 - 2027 SC FIP Consulting SRL Informații despre livrabil Revizie Livrabil Data 1 Versiune finală 04/08/2022 Disclaimer Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat de către Client, conform principiilor de consultanta general acceptate, a bugetului și a termenilor contractului incheiat între FIP CONSULTING și Client. Nicio terță parte nu poate utiliza în scop comercial informații, date și analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client și de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru informatiile și datele cu caracter conceptual, strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum și conceptele de inovare în mobilitate urbană. Preluarea acestora de către terte parti poate constitui concurenta neloaiala, astfel cum a fost prevazuta de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul ca poate produce pagube constand în restrangerea elementelor de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaționale în vigoare. Sursa analizelor (figuri, planșe, tabele, diagrame etc.) este reprezentată de analiza Consultantului, dacă nu se specifică altceva. 1

Pagina 3

PMUD Municipiul DEJ – Versiune finală Prezentul plan de mobilitate urbană durabilă acoperă aria administrativ-teritorială a municipiului Dej și se referă la perioada 2021-2027. PMUD Dej este contractat de municipiul Dej și a fost aprobat de Consiliul Local Dej. Analizele socio-economice, de infrastructură și de mobilitate acoperă aria municipiului și a Zonei Urbane Funcționale. Pachetul de măsuri și proiecte investiționale propuse în Plan vor viza și localitățile din ZUF. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a propunerilor (măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de fezabilitate și proiecte tehnice privind investițiile propuse, conform legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectele relevante. Menționam că acest document reprezintă varianta finală a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Dej, fiind deja supusă etapei de obținere a avizului de mediu din partea APM Cluj și etapei de consultare publică. De asemenea, se recomandă actualizarea periodică a PMUD și a modelului de transport aferent, cel puțin o dată la 5 ani sau mai des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona urbană funcțională a municipiului Dej. Documentul a fost elaborat de FIP Consulting SRL – www.fipconsulting.ro 2

Pagina 4

Cuprins 1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................................. 14 1.1 Scopul și rolul documentației ........................................................................................................................................ 14 1.2 Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială.................................................................................... 24 1.3 Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale ...................................................................................... 34 1.4 Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor ............................................................................................................................................................................ 56 2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ................................................................................................................................ 58 2.2 Rețeaua stradală ........................................................................................................................................................... 76 2.3 Transport public .......................................................................................................................................................... 103 2.4 Transport de marfă...................................................................................................................................................... 113 2.5 Mijloace alternative de mobilitate ................................................................................................................................ 115 2.6 Managementul traficului .............................................................................................................................................. 122 2.7 Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate .................................................................................................. 123 3. MODELUL DE TRANSPORT ...................................................................................................................................... 126 3.1 Prezentare generală și definirea domeniului ............................................................................................................... 126 3.2 Colectarea de date ...................................................................................................................................................... 130 3.3 Dezvoltarea rețelei de transport .................................................................................................................................. 137 3.4 Cererea de transport ................................................................................................................................................... 147 3.5 Calibrarea și validarea datelor .................................................................................................................................... 158 3.6 Prognoze ..................................................................................................................................................................... 162 3.7 Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz..................................................................................... 176 4. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL MOBILITĂȚII ............................................................................................ 179 4.1 Eficiența economică .................................................................................................................................................... 179 4.2 Impactul asupra mediului ............................................................................................................................................ 183 4.3 Accesibilitate ............................................................................................................................................................... 186 4.4 Siguranță ..................................................................................................................................................................... 192 4.5 Calitatea vieții .............................................................................................................................................................. 197 5. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE ........................................................................................... 201 5.1 Viziunea prezentată pe cele trei niveluri teritoriale...................................................................................................... 201 5.2 Cadrul/metodologia de selecție a proiectelor .............................................................................................................. 203 6. DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE ............................................. 213 6.1 Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport ................................................................................. 213 6.2 Direcții de acțiune și proiecte operaționale ................................................................................................................. 244 6.3 Direcții de acțiune și proiecte organizaționale ............................................................................................................. 246 6.4 Direcții de acțiune și proiecte partajate pe niveluri teritoriale ...................................................................................... 246 7. EVALUAREA IMPACTULUI MOBILITĂȚII PENTRU CELE TREI NIVELURI TERITORIALE ................................... 251 3

Pagina 5

7.1 Eficiența economică .................................................................................................................................................... 251 7.2 Impactul asupra mediului ............................................................................................................................................ 251 7.3 Accesibilitate ............................................................................................................................................................... 252 7.4 Siguranță ..................................................................................................................................................................... 252 7.5 Calitatea vieții .............................................................................................................................................................. 253 8. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ............................................................... 256 8.1 Cadrul de prioritizare ................................................................................................................................................... 256 8.2 Prioritățile stabilite ....................................................................................................................................................... 259 9. PLANUL DE ACȚIUNE ................................................................................................................................................ 262 9.1 Intervenții majore asupra rețelei stradale .................................................................................................................... 264 9.2 Transport public .......................................................................................................................................................... 267 9.3 Transport de marfă...................................................................................................................................................... 268 9.4 Mijloace alternative de mobilitate ................................................................................................................................ 269 9.5 Managementul traficului .............................................................................................................................................. 277 9.6 Zonele cu nivel ridicat de complexitate ((zone centrale protejate, zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări) ...................................................................................................................... 279 9.7 Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ........................................................................................... 281 9.8 Aspecte instituționale .................................................................................................................................................. 286 10. Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană .................................................................................. 288 10.2 Stabilire actori responsabili cu monitorizarea............................................................................................................ 289 4

Pagina 6

Listă tabele Tabel 1-1 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică .................................................................................. 35 Tabel 1-2 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea PMUD Dej ............................... 47 Tabel 1-3 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Dej ............................................................................................................... 50 Tabel 2-1 Indicatori demografici în UAT Dej, zona urbană funcțională și teritoriul national – 1 ..................................................................... 64 Tabel 2-2 Comparație indicatori demografici în UAT Dej, zona urbană funcționlă și teritoriul national – 2................................................... 64 Tabel 2-3 Statistica accidentelor rutiere la nivel național................................................................................................................................ 85 Tabel 2-4 Date anchete OD .......................................................................................................................................................................... 98 Tabel 5 - Gradul de ocupare al mijloacelor de transport public .................................................................................................................... 108 Tabel 3-1 Clasificarea datelor socio-economice de intrare în Modelul de Transport ................................................................................... 130 Tabel 3-2 Activități întreprinse în cadrul etapei de culegere de date ............................................................................................................ 131 Tabel 3-3 Total vehicule anchetate cu ocazia desfășurării interviurilor OD.................................................................................................. 135 Tabel 3-4 Categorii de segmente folosite în cadrul modelului de trafic ........................................................................................................ 141 Tabel 3-5 Lista zonelor de atracție-generare a călătoriilor ........................................................................................................................... 147 Tabel 3-6 Locuitorii municipiului Dej, la nivelul anului de bază - 2021 ......................................................................................................... 148 Tabel 3-7 Grupuri de utilizatori modelati la nivelul anului de bază - 2021 .................................................................................................... 153 Tabel 3-8 Perechi de activități....................................................................................................................................................................... 154 Tabel 3-9 Perechi de activități, rata de generare / atracție ........................................................................................................................... 155 Tabel 3-10 Rezultatele procesului de calibrare a modelului de trafic ........................................................................................................... 159 Tabel 3-11 Prognoza evoluției PIB real – rate anuale ................................................................................................................................. 163 Tabel 3-12 Evoluția Produsului Intern Brut (creștere reala).......................................................................................................................... 165 Tabel 3-13 Date statistice privind evoluția transporturilor ............................................................................................................................ 167 Tabel 3-14 Evoluția parcului național de vehicule în perioada 2007-2020 .................................................................................................. 167 Tabel 3-15 Parcul județean de vehicule înregistrat în perioada 2007-2020 ................................................................................................. 170 Tabel 3-16 Evoluția gradului de motorizare perioada 2016-2020 ................................................................................................................ 171 Tabel 3-17 Modelul de Transport: Studiu de caz .......................................................................................................................................... 176 Tabel 4-1 Indicatorii de performanta a rețelei de transport – anul de bază 2021 ......................................................................................... 180 Tabel 4-2 Evaluarea fluenței circulației – anul de bază 2021 – rețeaua modelată ....................................................................................... 181 Tabel 4-3 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare ............................................................................................................................. 182 Tabel 4-4 Efectele asupra mediului – gaze cu efect de seră - anul de bază 2021 ....................................................................................... 184 Tabel 4-5 Rezumatul problemelor de mediu și măsuri de atenuare propuse ............................................................................................... 185 Tabel 4-6 Evaluarea fluenței circulației și a nivelului de serviciu – anul de baza 2021 ................................................................................ 186 Tabel 4-7 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva accesibilității – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse ............ 190 Tabel 4-8 Statistica accidentelor rutiere la nivel național ............................................................................................................................. 192 Tabel 4-9 Dinamica numărului de victime din accidente rutiere în perioada 2016-2020* ............................................................................ 193 Tabel 4-10 Modurile de producere a accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Dej în intervalul 2016-2020 ......................... 194 Tabel 4-11 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva siguranței – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse .............. 196 Tabel 4-12 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva calității vieții – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse ........... 198 5

Pagina 7

Tabel 5-1 Clasificarea aglomerărilor urbane pe baza populației și a configurației transportului public și a rețelei stradale ........................ 204 Tabel 5-2 Criterii și punctaje definite în cadrul Analizei Multicriteriale .......................................................................................................... 209 Tabel 5-3 Criterii și punctaje definite în cadrul Analizei Multicriteriale .......................................................................................................... 210 6

Pagina 8

Listă figuri Figură 1-1 Rolul PMUD ................................................................................................................................................................................... 17 Figură 1-2 Obiectivele strategice ale PMUD ................................................................................................................................................... 18 Figură 1-3 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, ed.a II-a ..................................................................................... 22 Figură 1-4 Mun. Dej și Zona Urbană Funcțională, ......................................................................................................................................... 26 Figură 1-5 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare ....................................................................................... 29 Figură 1-6 Conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung (2007-2030) INCD URBANPROIECT ...................... 30 Figură 1-7 PATN Secțiunea căi de comunicații ............................................................................................................................................. 32 Figură 1-8 PUG Dej ........................................................................................................................................................................................ 34 Figură 1-9 Proiecte de infrastructură incluse în Master Plan. ......................................................................................................................... 52 Figură 1-10 – Localizare Drum Expres Turda – Halmeu, extras din Master Plan General deTransport al României .................................... 53 Figură 1-11 Localizare trasee coridoare de transport, extras din MPGT ........................................................................................................ 54 Figură 1-12 Modelul gravitațional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru Regiunea Nord-Vest.................................................. 55 Figură 2-1 - Localizare ZUF Dej...................................................................................................................................................................... 58 Figură 2-2 Populația declarată în Zona urbană Funcțională și în municipiului Dej anul 2021 ;..................................................................... 59 Figură 2-3 Variația populației după domiciliu din Municipiul Dej, Sursa INSSE Tempo Online ..................................................................... 60 Figură 2-4 Zona de influență a municipiului Dej ............................................................................................................................................. 61 Figură 2-5 Variația populației după domiciliu din Zona Urbană Funcțională Dej. ........................................................................................... 62 Figură 2-6 Variația populației după domiciliu din Zona Urbană Funcțională Dej. ........................................................................................... 62 Figură 2-7 Piramida vârstelor, pe sexe, pentru populația Municipiului Dej ..................................................................................................... 63 Figură 2-8 Ponderea funcțiunilor conform PUG Dej 2009 .............................................................................................................................. 66 Figură 2-9 Densitatea populației pe km2 ......................................................................................................................................................... 67 Figură 2-10 Distribuția populației urbane pe zone dezavantajate și marginalizate ........................................................................................ 68 Figură 2-11 - Locurile de muncă de la nivelul Mun. Dej ................................................................................................................................. 69 Figură 2-12 - Figură 2 11 - Locurile de muncă de la nivelul ZUF Dej ............................................................................................................. 70 Figură 2-13 Structura pe domenii de activitate a salariaților din top 60 firme din municipiul Dej ................................................................... 71 Figură 2-14 - Numărul de elevi navetiști din Zona Urbană Funcțională, Sursă: ISJ CJ ................................................................................. 72 Figură 2-15 Numărul de navetiști din Zona Urbană Funcțională ................................................................................................................... 73 Figură 2-16 - Numărul șomerilor la nivelul Municipiului Dej............................................................................................................................ 74 Figură 2-17 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Mica ..................................................................................................................................... 74 Figură 2-18 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Vad ...................................................................................................................................... 74 Figură 2-19 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Câțcau ................................................................................................................................. 75 Figură 2-20 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Jichișu de Jos ...................................................................................................................... 75 Figură 2-21 Rețea TEN-T Core și Comprehensive ........................................................................................................................................ 76 Figură 2-22 - Coridoare principale TEN-T....................................................................................................................................................... 77 Figură 2-23 Reteaua rutiera la nivelul Județului Cluj ...................................................................................................................................... 79 Figură 2-24 - Rețeaua rutieră de la nivelul municipiului Dej ........................................................................................................................... 82 Figură 2-25 - Sistemul de sensuri unice la nivelul municipiului ...................................................................................................................... 83 7

Pagina 9

Figură 2-26 - Concentrarea accidentelor în municipiul Dej............................................................................................................................. 87 Figură 2-27 - Cauza producerii accidentelor la nivelul municipiului ................................................................................................................ 88 Figură 2-28 - Modul de producere al accidentelor la nivelul municipiului ....................................................................................................... 88 Figură 2-29 - Venituri din parcarea pe bază de contract ................................................................................................................................ 90 Figură 2-30 - Localizarea locurilor de parcare amenajate și a garajelor ........................................................................................................ 90 Figură 2-31 - Suprafața ocupată de parcări și de garaje, la nivelul municipiului ............................................................................................ 91 Figură 2-32 Diagrama problemelor de transport la nivelul municipiului Dej în opinia locuitorilor .................................................................. 93 Figură 2-33 Evoluția gradului de motorizare în Mun. Dej ............................................................................................................................... 93 Figură 2-34 Cote modale PMUD 2021 conform chestionarelor ...................................................................................................................... 94 Figură 2-35 Cote modale Mun. Dej ................................................................................................................................................................. 94 Figură 2-36 - Timpii medii de traversare ai rețelei stradale, în UAT Dej, în orele de vârf ............................................................................. 95 Figură 2-37 - Timpii medii de traversare ai rețelei stradale, în ZUF Dej, în orele de vârf ............................................................................. 96 Figură 2-38 - Localizare puncte OD la nivelul Mun. Dej ................................................................................................................................. 97 Figură 2-39 Punct de anchetă pe DN7 (Strada Bistritei) ............................................................................................................................. 98 Figură 2-40 - Localizarea stațiilor de taximetrie .............................................................................................................................................. 99 Figură 2-41 - Evoluția numărului de automobile electrice și hibrid de la nivelul mun. Dej ........................................................................... 101 Figură 2-42 - Localizarea stațiilor încărcare vehicule electrice, la nivelul Municipiului Dej .......................................................................... 102 Figură 2-43 - Capacitatea de transport ......................................................................................................................................................... 104 Figură 2-44 - Combustibil flotă autovehicule ................................................................................................................................................ 104 Figură 2-45 - Numărul de călători transportați anual .................................................................................................................................... 105 Figură 2-46 - Rețeaua de transport de la nivelul UAT Dej ............................................................................................................................ 106 Figură 2-47 - Rețeaua de transport de la nivelul intravilanului Dej ............................................................................................................... 106 Figură 2-48 - Izocronele de accesibilitate pietonală pentru stațiile de transport public ................................................................................ 107 Figură 2-49 - Motivul pentru care alegeți modul de deplasare cel mai des folosit........................................................................................ 109 Figură 2-50 Infrastructura feroviară la nivel național .................................................................................................................................... 110 Figură 2-51 Rețeaua de căi ferate din România ........................................................................................................................................... 111 Figură 2-52 - Marii generatori de trafic de tranzit și traseele predilecte ....................................................................................................... 113 Figură 2-53 Problemele semnalate privind deplasările pietonale, în municipiul Dej ................................................................................... 116 Figură 2-54 - Analiza pietonalului existent din punct de vedere al expunerii................................................................................................ 117 Figură 3-1 Categorii de obiecte utilizate în modelul de transport ................................................................................................................. 127 Figură 3-2 Etapele modelului de transport.................................................................................................................................................... 128 Figură 3-3 Aria de cuprindere a modelului.................................................................................................................................................... 129 Figură 3-4 Amplasarea punctului de anchetă nr. 2 – Strada Bistriței nr. 69 ................................................................................................. 134 Figură 3-5 Localizarea anchetelor origine-destinație ................................................................................................................................... 135 Figură 3-6 Amplasarea numărătorilor clasificate de vehicule ....................................................................................................................... 136 Figură 3-7 Statistici ale modelului anului de bază 2021 ; ............................................................................................................................. 138 Figură 3-8 Formalizarea rețelei prin arce, noduri și zone PMUD – Dej ....................................................................................................... 139 Figură 3-9 Structura rețelei rutiere în cadrul modelului de trafic pentru zona urbană – Dej ......................................................................... 139 Figură 3-10 Structura rețelei de transport public modelate pentru zona urbană – Dej ................................................................................ 140 8

Pagina 10

Figură 3-11 Rețeaua extinsă, utilizată în cadrul modelului de trafic pentru zona urbană – Dej .................................................................. 143 Figură 3-12 Extras din matricea anului de baza 2017 – Modelul național de trafic ...................................................................................... 144 Figură 3-13 Rețeaua de drumuri modelata în anul de baza 2017 ............................................................................................................... 145 Figură 3-14 Afectarea traficului calibrat – anul de baza 2017 (total vehicule fizice – MZA)......................................................................... 146 Figură 3-15 Etapele modelului de tip 4-pași ; ............................................................................................................................................... 148 Figură 3-16 Sistemul de zonificare folosit în cadrul modelului de trafic elaborat pentru municipiul Dej ....................................................... 149 Figură 3-17 Afectarea cererii pe rețeaua de transport, anul 2021 (fluxuri transport privat – transport public) ............................................. 150 Figură 3-18 Ilustrare date de intrare în modelul de generare al cererii ........................................................................................................ 151 Figură 3-19 Clasificarea relațiilor de trafic care utilizează rețeaua stradală a Municipiului Dej .................................................................... 153 Figură 3-20 Lista deplasărilor produse / atrase de fiecare zonă din modelul de transport ........................................................................... 155 Figură 3-21 Procedura de afectare pe itinerarii a cererii de transport : a) Afectare transport privat ; b) Afectare transport public .............. 157 Figură 3-22 Schemă a logică a procesului de calibrare utilizat .................................................................................................................... 158 Figură 3-23 Prognoza evoluției PIB real pȃnă ȋn 2045 ................................................................................................................................ 164 Figură 3-24 Prognoza populației pȃnă ȋn 2030 ............................................................................................................................................ 164 Figură 3-25 Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/1000 locuitori) ................................................................................................. 164 Figură 3-26 Cote modale la nivel național (2019) ........................................................................................................................................ 166 Figură 3-27 Evoluția gradului de motorizare în România fata de media europeană (EU27) - turisme / 1.000 locuitori............................... 168 Figură 3-28 Evoluția structurii parcului auto ................................................................................................................................................. 170 Figură 3-29 Evoluția gradului de motorizare la nivelul județului Cluj ........................................................................................................... 171 Figură 3-30 Rețeaua de transport corespunzătoare scenariului “ a face minimum”, anul 2021 ................................................................... 172 Figură 3-31 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2021 ............................................................................................. 173 Figură 3-32 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2025 ............................................................................................. 173 Figură 3-33 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2030 ............................................................................................. 174 Figură 3-34 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2021 .................................................................................................. 174 Figură 3-35 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2025 .................................................................................................. 175 Figură 3-36 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2030 .................................................................................................. 175 Figură 3-37 Redistribuirea traficului .............................................................................................................................................................. 177 Figură 4-1 Zone de concentrare a accidentelor rutiere (intervalul 2016-2020) ............................................................................................ 194 Figură 4-2 Intervalul accidentelor ................................................................................................................................................................. 194 Figură 4-3 Gravitatea accidentelor (intervalul 2016-2020) ........................................................................................................................... 195 Figură 5-1 Procesul general de elaborare a Strategiei PMUD Dej ............................................................................................................... 203 Figură 5-2 Direcțiile strategice ale PMUD Dej .............................................................................................................................................. 206 Figură 6-1 Redefinirea strazilor ca infrastructuri multimodale ...................................................................................................................... 215 Figură 6-2 - Capacitatea de transport pentru diferite moduri de deplasare .................................................................................................. 216 Figură 6-3 Stradă care încurajează traficul auto versus străzi multimodale, Sursă: Global Street Design Guide ....................................... 217 Figură 6-4 Utilizarea autoturismelor in fuctie de etapele de dezvoltare ale orasului ; .................................................................................. 218 Figură 6-5 Spirala investitionala in infrastructura – teoria Gaurii Negre (D.A. Plane, 1995) ........................................................................ 219 Figură 6-6 Tipuri de orase;............................................................................................................................................................................ 220 Figură 6-7 Exemplu de marcaje pentru traversarea pistelor și benzilor pentru biciclete .............................................................................. 222 9

Pagina 11

Figură 6-8 Schemă pentru dimensionarea infrastructurii pentru biciclete; ................................................................................................... 224 Figură 6-9 Ilustrare mod amenajare strada tip „home-zone”; Sursa: GDSG) ............................................................................................... 225 Figură 6-10 Platforma operationala GIS pentru informatizarea transportului ............................................................................................... 231 Figură 6-11 Exemplu functiuni smart-mobility ale unui coridor multimodal .................................................................................................. 235 Figură 6-12 Ilustratie parcare publică automatizata de biciclete .................................................................................................................. 239 Figură 6-13 Axonometrie – varianta orientata catre amenajare spatiu verde si locuri de petrecere timp liber ............................................ 241 Figură 6-14 Mod de amenajare parcare 2 nivele cu nivelul superior axat pe spatiu verde si locuri de parcare vizitatori ............................ 242 Figură 6-15 - Axonometrii – varianta orientata catre parcare; varianta orientate catre amenajare loc de joaca (teren de sport) ................ 242 Figură 6-16 Mod de amenajare parcare 2 nivele cu nivelul superior axat pe locuri de parcare; .................................................................. 243 Figură 6-17 - Ilustrarea regimului de înălțime a tipului de parcare de resedinta propus; ............................................................................. 243 10

Pagina 12

Glosar tehnic PIB: Produsul Intern Brut MZA: Media Zilnică Anuală a Traficului VET: Vehicule etalon turisme NdS: Nivel de Serviciu PMUD: Plan de Mobilitate Urbană Durabilă CESTRIN: Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CJ: Consiliul Județean ZUF: Zona Urbană Funcțională MT: Ministerul Transporturilor MDRAP: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MFE: Ministerul Fondurilor Europene MPGT: Master Plan General de Transport POIM: Programul Operațional Infrastructură Mare POT: Programului Operațional Transport POR: Programul Operațional Regional PNRR: Planul Național de Redresare și Reziliență UAT: Unitate Administrativ Teritorială INS: Institutul Național de Statistică ITS: Information Transport System Prețuri contabile: costuri de oportunitate sociale, uneori diferite de prețurile de pe piață și tarifele regularizate. Acestea sunt folosite în cadrul analizei economice pentru o mai bună reflectare a costurilor reale ale efectelor pentru societate și a beneficiilor reale ale rezultatelor. Sunt adesea folosite ca sinonim pentru preturi umbră An de referință: Condițiile reale sau o reprezentare a condițiilor reale pentru un an predefinit. Scenariul de Referință: asimilat scenariului Do-Minimum, reprezentat de situația existentă la care se adaugă doar efectele aduse de proiectele aflate în derulare sau cele care au finanțarea asigurată RBC: Raportul Beneficiu Cost ACB: Analiză Cost Beneficiu CNAIR: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, administratorul național al infrastructurii reprezentate de autostrăzi și drumuri naționale. EC: Comisia Europeană RIRE/ EIRR: Rata Internă de Rentabilitate Economică VANE/ ENPV: Valoarea Actualizată Netă Economică UE: Uniunea Europeană RIRF/ FIRR: Rata Internă de Rentabilitate Financiară VANF/ FNPV: Valoarea Actualizată Netă Financiară Prețuri de piață: Prețul real la care un bun sau un serviciu este comercializat în schimbul altui bun /serviciu sau pentru o sumă de bani, caz în care reprezintă prețul relevant pentru analiza financiară. 11

Pagina 13

AMC: Analiza multi-criterială Simularea Monte Carlo: O tehnică matematică computerizată care identifică riscurile în cadrul analizelor cantitative și în procesul de luare a deciziilor. Drum național: Un drum în proprietatea statului, de importanță națională, care leagă orașul capitală națională de capitalele de județ, de zone de dezvoltare strategică la nivel național sau de țările vecine. Drumurile naționale pot fi: • autostrăzi; • drumuri expres; • drumuri național europene; • drumuri naționale principale; și • drumuri naționale secundare. Valoarea Netă Actualizată: Suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a costurilor estimate ale unei investiții se deduc din valoarea actualizată a veniturilor așteptate. Prețuri curente (prețuri nominale): O valoare economică exprimată în termeni de sumă nominală fixă (unități monetare) într-un anumit an sau de-a lungul mai multor ani. Spre deosebire de prețurile reale, efectele modificărilor generale ale nivelului de preț de-a lungul timpului nu pot fi eliminate din prețurile curente. NOx: Oxid de azot PM2.5 / PM10: Pulberi sedimentabile fine PPP: Parteneriat Public Privat VAB / PVB: Valoarea Actualizată a Beneficiilor VAC / PVC: Valoarea Actualizată a Costurilor Costurile de “oportunitate”: Valoarea unei resurse în alternativa celei mai bune utilizări. Pentru analiza financiară, costul de oportunitate al unui articol achiziționat este întotdeauna prețul său de piață. În analiza economică, acest cost de oportunitate al unui articol cumpărat este valoarea sa socială marginală în alternativa celei mai bune utilizări fără proiect a bunurilor și serviciilor intermediare, sau valoarea sa de utilizare (măsurată prin disponibilitatea de a plăti) în cazul în care acesta este un bun sau serviciu final. Costuri de oportunitate sociale: Costuri de oportunitate sau beneficii pentru economie ca întreg TVA: Taxa pe Valoare Adăugată VOC: Costuri de Operare ale Autovehiculelor VOT: Valoarea Timpului LGV: Light Goods Vehicles HGV: Heavy Goods Vehicles PUG: Plan Urbanistic General PED: Plan de Electromobilitate Durabilă TC: Transport în comun TP: Transport public 12

Pagina 14

13

Pagina 15

1. INTRODUCERE 1.1 Scopul și rolul documentației Deși mobilitatea indivizilor adresează nevoi primare, modul în care realizăm zilnic aceste activități a evoluat continuu odată cu evoluția societății. Prima ediție a PMUD a evaluat nevoile și oportunitățile de mobilitate din comunitatea urbană sibiană în corelare cu așteptările și obișnuințele specifice anilor 2014 – 2019. Într-o societate în continuă modernizare, în care digitalizarea ocupă din ce in ce mai mult spațiu în activitățile cotidiene, este natural ca mobilitatea individului să se desfășoare într-un mod diferit, nou, utilizând eficient uneltele puse la dispoziție de noua revoluție socială. Prima versiune a PMUD analiza oportunitatea dezvoltării sistemului de transport public în comun bazată pe mijloace de transport ecologice. Astăzi flota de mijloace de transport a operatorului municipal este formată în mare parte din autobuze electrice, în prezent fiind necesară completarea flotei cu autobuze electrice și integrarea serviciilor de transport în comun la nivelul localităților din zona urbană funcțională, ducând astfel tehnologia mijloacelor de transport nepoluante dincolo de granițele așezării urbane sau despre oportunitatea implementării unor noi tehnologii de alimentare – autobuze cu hidrogen. Serviciile de transport în comun erau dificil de accesat, in primul rand datorita lipsei de informatii a calatorilor privind timpii de asteptare, timpii de calatorie, corelat cu lipsa de informatie privind locul de unde se poate procura un bilet de călătorie. Astăzi, prin implementarea sistemelor de e-ticketing, plata unui tichet de călătorie se poate realiza cu cardul bancar, direct in mijlocul de transport. Toate aceste modificari aparent minore, dar care în realitate au o mare importanta in dezvoltarea serviciilor de transport public ca alternativa a deplasarilor cu autoturismul sunt rezultatul firesc al modernizarii societatii in general, o societate conectata digital, o societate moderna, o societate exigenta in ceea ce priveste asteptarile privind functiunile unui sistem public urban. Micromobilitatea în PMUD inițial propunea dezvoltarea unui sistem automatizat de tip “bikesharing”; în prezent acest proiect este in implementare, cu termen de finalizare în decembrie 2023. În urma finalizării proiectelor în curs de implementare, orașul intră într-o nouă era a mobilității, o era a mobilității bazate pe aplicații de mobilitate, de mobilitate inteligentă, partajată, astfel încât noua versiune a PMUD trebuie sa analizeze și să se adreseze tendințelor de mobilitate urbană și să propună soluții în corelare cu așteptările și comportamentele din ce in ce mai sofisticate ale locuitorilor urbani. Expansiunea urbană este un fenomen natural pentru orașele românești. În cazul Dejului dezvoltarea zonelor rezidentiale în zonele periferice ale orașului s-a realizat fara o planificare riguroasa sau cu norme urbanistice coerente, ceea ce a condus la aparitia principalelor fenomene negative care afecteaza calitatea vietii atat in zona urbana, cat si in cartierele nou construite, precum congestie in trafic, poluare atmosferica, poluare vizuala, poluare fonica. Soluțiile de mobilitate cuprinse în noul Plan de Mobilitate urmăresc sa rezolve într-o manieră inovatoare îi alternativă aceste probleme de mobilitate. În acelasi timp, spațiul public este într-o continuă agresiune generată de ocuparea acestuia de către autoturisme: cea mai mare parte din ampriza unei străzi, a oricărei străzi cu excepția zonei pietonale 14

Pagina 16

din centrul istoric, este ocupată de spatiul destinat utilizării autoturismelor, fie în deplasare, fie pentru parcarea acestora, proiectele anterioare de modernizare a infrastructurii vizând strict măsuri de refacere a spațiilor carosabile și prea puțin orientate către amenajarea peisagistic-arhitecturală sau de regenerare integrată a spațiului public, cu accent pe infrastructurile atat de necesare desfasurarii de activitati sociale. Este necesar astfel ca PMUD ediția a II-a să propună măsuri de restructurare a spatiului destinat mașinilor și organizarea acestuia pentru oameni. Schimbarea spatiului public intrun mod echitabil pentru majoritatea locuitorilor este o necesitate și un deziderat pentru asigurarea unei dezvoltari armonioase și durabile. Iar aceasta schimbare trebuie să vizeze inclusiv spațiile urbane din afara străzilor, acele spații interioare zonelor de locuire colectivă care decenii la rand au fost neglijate de administratiile locale si care au avut rolul de a adaposti, gara si/sau ingramadi un numar in continua crestere de autoturisme, deteriorâd spațiul comun în care comunitățile puteau petrece timpul sau putea interactiona. In continuare, acest fenomen conduce la efecte climatice nadorite: temperaturi extreme in timpul verilor, precipitatii cu volume mari de apa, care provoaca inundatii in zona urbana, fenomene meteo extreme din ce in ce mai dese. Este necesara o reintoarcere catre natura, introducerea zonelor verzi intre blocuri, inverzirea principalelor artere si amenajarea spatiilor pietonale in asa fel incat sa fie optime și primitoare pentru deplasari cotidiene. Prima versiune PMUD propunea o serie de proiecte de infrastructură rutieră necesare în conformitate cu nivelul de dezvoltare al municipiului; un municipiu care necesită în continuare infrastructură, care are în continuare nevoie de capacități rezonabile pentru mobilitatea cu autoturismul. Este însă necesar a înțelege și a adapta măsuri și proiecte investiționale destinate mobilității alternative, mobilității active, ca soluție corectă pe termen lung pentru conectarea cartierelor, pentru asigurarea accesului către locurile de munca, locurile de educație sau cele de agrement și petrecere a timpului liber. Nu în ultimul rând, noul PMUD va propune masuri active pentru dezvoltarea orasului ca suma de destinatii. Dezvoltarea durabila a unui oras sau a unei zone metropolitane nu poate fi asigurata prin dezvoltarea unui centru urban individual; este necesara o dezvoltare echilibrata, policentrica, in care cartierul sa joace rolul principal in activitatile cotidiene ale locuitorilor sai. Acest lucru presupune o corelare la nivel de planificare strategica intre elementele investitionale in infrastructura si directiile de planificare strategica ale celorlalte domenii de interes pentru cresterea si indesirea functiunilor socio-urbane: zone de agrement, zone verzi, centre educationale, centre comerciale, centre de business. Din fericire, exista în Dej o serie de mari amplasamente care pot fi dezvoltate în cadrul conceptului urban de “oras la 15 minute”, zone care se pot dezvolta echilibrat, implementând politici “car-free” sau zone cu emisii zero, deservite tangential de marile artere ale municipiului și, implicit, de linii de transport în comun. Mobilitatea locuitorilor și a mărfurilor într-un mediu urban reprezintă condiția elementară și esențială pentru asigurarea unei comunități dinamice și a unei zone urbane funcționale. Există așadar o relație directă între mobilitatea urbană și calitatea vieții din zona urbană respectivă. Cu cât mobilitatea cetățenilor și a mărfurilor este mai ridicată, iar accesibilitatea către punctele de interes este facilă, cu atât calitatea vieții și calitatea mediului urban este mai ridicată, orașul devenind astfel un loc plăcut pentru locuire, prietenos cu mediul, atractiv și eficient economic pentru dezvoltarea afacerilor și transporturilor de bunuri și mărfuri. 15

Pagina 17

Dezvoltarea mobilității oamenilor și mărfurilor și creșterea accesibilității între punctele de interes se realizează doar pe baza unui sistem de transport eficient, solid, complex și variat din punct de vedere al alternativelor propuse pentru mobilitate. Un sistem de transport durabil reprezintă coloana vertebrală pe care se susține dezvoltarea durabilă a orașului, dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a zonei urbane, contribuind astfel la creșterea calității vieții locuitorilor săi și integrarea eficientă a externalităților provenite din zona metropolitană. Actualul Plan de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) va propune strategii, inițiative de politici, proiecte cheie și priorități investitionale în vederea unui transport durabil, care să susțină dezvoltarea urbană durabilă. Viziunea mobilității este expresia mobilității continue a locuitorilor, navetiștilor, turiștilor, dar și a bunurilor și mărfurilor în municipiul Dej, expresia dinamismului, a unei zone urbane în expansiune, cu nevoi de mobilitate în creștere și diversificare. Aceasta reprezintă legătură intrinsecă între mobilitate și dezvoltarea durabilă a orașului, construirea unui oraș accesibil, sigur, echitabil, un oraș orientat către valorificarea responsabilă a resurselor naturale și antropice, un oraș orientat în primul rând catre oameni și calitatea vietii acestora. Modurile de transport durabile și prietenoase cu mediul vor deveni primele alternative de transport pentru locuitorii, turiștii și cei care lucrează în Dej. Transportul public, transportul pietonal și velo, împreună cu o infrastructură rutieră dezvoltată și un sistem de transport îmbunătățit pentru mărfuri și autovehicule, vor constitui componentele de bază ale sistemului de transport în Dej și la nivelul ZUF, un sistem care va răspunde nevoilor în continuă creștere privind mobilitatea și accesibilitatea oamenilor și a bunurilor. Dezvoltarea sistemului de transport se va realiza prin valorificarea potențialului natural și antropic al orașului, în limitele și constrângerile existente, atât de natură geografică sau tehnică, cât și de ordin financiar, astfel încât să poată fi îndeplinită viziunea de dezvoltare durabilă a orașului. Prin implementarea pachetului de investitii propuse in scenariile alternative se va contura un oras in care deplasarile cotidiene vor fi majoritar realizate prin moduri active de deplasare – mersul pe jos, utilizarea bicicletei sau a altor mijloace nemotorizate. 16

Pagina 18

Noul PMUD rămâne astfel un demers strategic, funcțional și operațional al comunității din municipiul Dej și al autorității publice locale, prin care se va atinge dezideratul stabilit prin viziunea de dezvoltare. Figură 1-1 Rolul PMUD Obiectivele Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Obiectivul general al PMUD este crearea și dezvoltarea unui sistem de transport durabil, care să corespundă așteptărilor și nevoilor de mobilitate și accesibilitate a cetățenilor și mărfurilor, în cadrul unui mediu urban atractiv, sănătos și prietenos cu mediul. 17

Pagina 19

La nivel strategic, PMUD urmărește îndeplinirea viziunii și obiectivului general prin convergenta a cinci obiective strategice: Figură 1-2 Obiectivele strategice ale PMUD Planul de mobilitate va avea ca fundament o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului și a mobilității în Municipiul Dej și va cuprinde toate tipurile și formele de transport: public și privat, pasageri și marfă, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau staționare. Planul va cuprinde, de asemenea, o evaluare a costurilor și a beneficiilor transportului, incluzându-le și pe cele ce nu pot fi cu ușurință măsurate sau evaluate− cum sunt cele referitoare la emisiile de noxe sau impactul asupra calității aerului, soluții propuse urmărind obținerea unui impact maxim al resurselor utilizate. Elaborarea și implementarea planului de mobilitate urbană trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitatea publică ale comunității locale în domeniul mobilității și transportului urban, deplasarea fără a fi expuși la riscuri personale majore, îmbunătățirea continuă a mobilității și calității vieții cetățenilor. Se va pune un accent sporit pe transportul durabil, abordând obiective sociale, de mediu și economice, precum și obiective în domeniul integrării și al siguranței. Necesitatea elaborării unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă Creșterea populației urbane din ultimele două secole, determinată de revoluția industrială și stimulată de dinamica accentuată a asimilării cuceririlor științifice în progrese tehnologice, a 18

Pagina 20

modificat deopotrivă nevoile de mobilitate pentru bunuri și persoane și soluțiile alternative de satisfacere a acestora. În prezent, sub aspectul mobilității, cvasitotalitatea aglomerațiilor urbane prezintă aceleași tendințe: • dilatarea orașelor, cu periferii cu densitate mică a populației și cu consecințe în consumuri mai mari de energie pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate; • creșterea indicelui de motorizare al familiilor (în special, în țările cu dinamică economică accentuată); • congestia traficului, ca o consecință directă a creșterii motorizării și a lungimii deplasărilor; • evoluția și diversificarea stilului de viață prin adăugarea la deplasările alternante zilnice (reședință - loc de interes), a deplasărilor de la sfârșitul săptămânii sau din timpul nopții care pot cauza congestii ale traficului și în afara orelor de vârf tradiționale. Ca răspuns la aceste tendințe, care prin resursele energetice consumate și efectele externe negative locale și globale contravin exigențelor actuale ale mobilității durabile, cercetările privind identificarea și punerea în aplicare a soluțiilor pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate în concordanță cu cerințele dezvoltării durabile au căpătat un interes tot mai accentuat. Două axe de cercetare, întrucâtva corelate, se desprind ca prioritare : • potențarea eficacității și atractivității sistemelor de transport public urban și periurban cu scopul de a le spori atractivitatea, • orientarea utilizatorilor către practici de mobilitate mai respectuoase pentru mediu. Prima axă de cercetare presupune investigații care să identifice variatele nevoi de mobilitate pe care viața orașului le relevă și să analizeze modurile în care acestea pot fi satisfăcute cu un consum redus de resurse și efecte externe negative minime. În acest demers se remarcă rolul esențial al interacțiunii dintre urbanism și mobilitate, atât sub aspectul nevoii de mobilitate, cât și sub cel al modului de satisfacere a nevoilor. Nevoia de mobilitate satisfăcută, „ex-post”, după confruntarea cu oferta, așa cum este oglindită de statistici (lungimea și frecvența deplasărilor/ călătoriilor totale și aferente unui mod de deplasare) este rezultatul conjugat al configurației rețelei de străzi, al serviciilor asigurate de acestea și al comportamentului populației. Mobilitatea socială satisfăcută de sistemul de transport poartă amprenta spațiului natural (al condițiilor geografice), a spațiului topologic și economic, a acțiunilor omului orientate către conservarea sau modificarea caracteristicilor – spațiul politic (antropic), dar și mai pregnant amprenta comportamentelor populației. Acestea din urmă, „rebele” la toate încercările de modelare sunt consecințe ale tradițiilor, ale educației, ale modului de viață, ale sistemului de activități, adică extrem de particulare. Acest comportament, „rebel” la orice încercare de modelare diferențiază repartiția modala a deplasărilor pentru restul condiționărilor similare. Cercetarea trebuie să identifice soluții pentru orientarea comportamentului locuitorilor spre acele alternative de satisfacere a nevoilor de mobilitate spațială, cotidiană cu precădere, care sunt menite să contribuie la calitatea vieții în orașe. Pentru segmentul deplasărilor motorizate, este esențial ca prin creșterea atractivității transportului public să se diminueze ponderea deplasărilor motorizate individuale, 19

Pagina 21

consumatoare de spațiu, resurse, generatoare de congestie și responsabile pentru degradarea calității vieții din orașe. A doua axă de cercetare presupune investigații care să pornească de la recunoscuta conexiune dintre nevoia și oferta de mobilitate pe care urbanismul își pune pregnant amprenta. În acest sens, este unanim recunoscut că dacă până în anii 1960, preocuparea dominantă consta în adaptarea orașului la automobil, de atunci, treptat, a devenit tot mai clar că soluțiile pentru asigurarea calității vieții în orașe sunt mai complexe. Studiul interacțiunii dintre urbanism și mobilitate a devenit esențial. Este acum tot mai relevantă afirmația potrivit căreia promovarea deplasărilor nemotorizate este fundamental condiționată de dimensiunea, forma și structura urbană. Studiului acestora și al corelațiilor cu nevoile de mobilitate și cu ofertele de satisfacere a acestora, îndeosebi prin orientarea către deplasările nemotorizate (mers pe jos și cu bicicleta, în special) trebuie să îi fie dedicate preocupări conjugate ale urbaniștilor, sociologilor, economiștilor și inginerilor. Simplificând, a găsi soluții pe orizonturi de timp apropiate sau îndepărtate pentru satisfacerea nevoii de mobilitate a populației și de deplasare a mărfurilor în spațiile urbane echivalează cu racordarea la cerințele dezvoltării durabile, adică la interesele și responsabilităților contemporanilor și ale generațiilor viitoare. Un plan de mobilitate urbană durabilă are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității zonelor urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile către, prin și în zonele urbane respective. Un plan de mobilitate urbană durabilă ar trebui să faciliteze o dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport relevante, încurajând totodată trecerea către moduri mai durabile. Planul trebuie să includă un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politică și nelegislative menite a îmbunătăți performanța și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor în raport cu scopul și obiectivele specifice declarate. În vederea definirii măsurilor și proiectelor propuse în PMUD, s-a procedat la analiza anvelopei bugetare disponibile pentru perioada 2021 – 2027, pentru a analiza măsura în care investițiile propuse în plan sunt durabile și sustenabile. Metodologia, caracteristicile și componentele unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă Metodologia de realizarea a planurilor de mobilitate urbană sustenabilă a fost definită de către Comisia Europeană în documentul „Orientări – Dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă”. Conform acestui document un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor și companiilor în orașe și în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bună calitate a vieții. În martie 2011, Comisia Europeană a emis Cartea Albă a Transporturilor „Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011) 0144 final). Cartea Albă a Transporturilor propune spre examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare obligatoriu pentru orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate pe liniile directoare ale UE. De asemenea, sugerează explorarea unei legături între dezvoltarea 20

Pagina 22

regională, fondurile de coeziune și orașe și regiuni care au prezentat un certificat de Audit al Performanței și Durabilității Mobilității Urbane. Documentul prezintă o foaie de parcurs pentru 40 de inițiative concrete, implementate până în 2020, care vor contribui la creșterea mobilității, înlăturarea barierelor majore în domenii-cheie, reducerea consumului de combustibil și creșterea numărului de locuri de muncă. În același timp, propunerile sunt realizate pentru a reduce dependența Europei de importurile de petrol și pentru a reduce emisiile de carbon în transport cu 60% până în 2050. Astfel, țintele principale de atins până în 2050 includ, printre altele: • dispariția progresivă a utilizării autovehiculelor care folosesc combustibil convențional în orașe; • utilizarea în pondere de 40% a combustibililor de tip durabil, cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de carbon în transporturi; • transportul feroviar și naval să preia 50% din călătoriile de distanță medie realizate pe căi rutiere. Toate acestea vor trebui să contribuie la o reducere de 60% a emisiilor de carbon în transporturi. Pornind de la practicile și cadrele de reglementare existente, caracteristicile de bază ale unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă sunt: • viziune pe termen lung și un plan de implementare clar; • abordare participativă; • Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor modurilor de transport; • Integrarea pe orizontală și verticală; • Evaluarea performanțelor actuale și viitoare; • Monitorizare, revizuire și raportare periodică; și • Luarea în considerare a costurilor externe pentru toate modurile de transport. În anul 2020, Comisia Europeană (DG MOVE) a aprobat a doua versiunea privind metodologia de elaborare a PMUD, având următoarele etape de realizare a planurilor: 21

Pagina 23

Figură 1-3 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, ed.a II-a sursă: https://www.eltis.org/sites/default/files/sump_guidelines_2019_interactive_document_1.pdf Conform noii reglementari, PMUD se va baza pe următoarele principii: 1. Planificarea mobilității urbane durabile la nivelul zonelor urbane funcționale; 2. Cooperarea peste limitele instituționale; 3. Implicarea cetățenilor și a parților interesate; 4. Evaluarea performanțelor actuale și viitoare; 5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan de implementare clar; 6. Dezvoltarea într-o manieră integrată a tuturor modurilor de transport; 7. Asigurarea monitorizării și evaluării implementării planului; 8. Asigurarea calității planului. Planul de mobilitate urbană pentru Municipiul Dej va include următoarele componente: • Diagnosticarea sistemului existent de mobilitate și transport, al infrastructurilor, dotărilor și fluxurilor de trafic; • Evaluarea nivelului de disfuncționalitate a circulației urbane; • Dezvoltarea funcțională, socio-economică și urbanistică a zonelor urbane; 22

Pagina 24

• Infrastructuri, zonare urbană, rețele de transport, relații în teritoriu; • Mobilitatea, accesibilitatea și nevoile de conectivitate; • Modelarea prognozelor de mobilitate, transport și trafic; • Dezvoltarea rețelelor de transport urban și regional; • Planificarea și proiectarea infrastructurilor de transport; și • Terapia și managementul traficului și al mobilității. Politicile și măsurile definite în Planul de Mobilitate Urbană Durabila vor acoperi toate modurile și formele de transport în întreaga aglomerare urbana, atât în plan public cat si privat, atât privind transportul de pasageri, cat si cel de bunuri, transport motorizat si nemotorizat, deplasarea si parcarea. Planul de mobilitate urbană durabilă va trata următoarele subiecte: 1. Abordări integrate privind modurile de transport: dezvoltarea de coridoare integrate de mobilitate, cu accent pe adresabilitatea tuturor modurilor de transport în ceea ce privește infrastrucra modernizată, analiza și identificarea celor mai relevante coridoare de mobilitate la nivelul zonei urbane și a zonei funcționale urbane și transformarea acestora în corelare cu viziunea de dezvoltare, reconfigurare integrală și integrată a spațiilor urbane, regenerarea spațiilor urbane și (re)valorificarea spațiului urban construit. 2. Infrastructura și tehnologia inteligentă: integrarea tehnologiei și a facilităților de tip „smart-city” în cadrul intervențiilor privind modernizarea infrastructurii clasice de transport. Reconfigurarea căilor de comunicație și transport și includerea elementelor de senzoristică, tehnologie și transmisie de date. 3. Sisteme de transport inteligente: Deoarece STI sunt aplicabile tuturor modurilor de transport și serviciilor de mobilitate, atât pentru călători, cât și pentru marfă, ele pot sprijini formularea unei strategii, implementarea politicii și monitorizarea fiecărei măsuri concepute în cadrul planului de mobilitate urbană durabilă. 4. Transportul în comun: planul de mobilitate urbană durabilă va furniza o strategie de creștere a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport în comun, care să acopere infrastructura, materialul rulant și serviciile. O dimensiune aparte va viza dezvoltarea serviciilor si sistemului de transport public la nivelul zonei urbane funcționale. 5. MaaS, ride-sharing, X-sharing: Ținând cont de faptul că implementarea PMUD ver.2 Dej se va realiza în deceniile următoare, este necesar a trata în cadrul acestui plan și tematicile de viitor în mobilitatea urbană durabilă: mobilitatea ca serviciu, planificarea mobilității comune, implementarea sistemelor „sharing” pentru diferite moduri de transport: auto, bicicletă, micromobilitate, etc.. 6. Electromobilitate: abordarea mobilității urbană durabile va ține cont de dezvoltarea infrastructurii pentru autovehicule și vehiculele electrice, corelarea infrastructurii de mobilitate cu cea de alimentare cu energie electrică. 7. Transportul nemotorizat: planul de mobilitate urbană durabilă va încorpora un plan de creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta. Infrastructura existentă trebuie evaluată și, după caz, îmbunătățită. Dezvoltarea noii infrastructuri ar trebui 23

Pagina 25

gândită nu numai din perspectiva itinerariilor de transport motorizat. Ar trebui avută în vedere o infrastructură care să fie dedicată pietonilor și bicicliștilor, separată de traficul greu motorizat și menită a reduce distanțele de deplasare în măsura posibilului. Se va urmari transformarea spatiului public destinat astazi prioritar autoturismelor catre un spatiu public activ, destinat prioritar oamenilor si activitatilor sociale. Măsurile care vizează infrastructura ar trebui completate de alte măsuri de ordin tehnic, politic și nelegislativ. 8. Regenerarea urbană: desi interpretarea ad-literam ar viza reutilizarea spatiilor publice si transformarea lor in spatii verzi, consideram ca este rolul PMUD de a integra conceptele de „regenerare urbana” si cel de „mobilitate urbana” tinand cont de functiunile de mobiltate nemotorizata ce pot fi dezvoltate in acest tip de interventii. Prin proiectele de regenerare urbana se urmareste atat integrarea spatiilor publice degradate sau imbatranite moral si arhitectural in artere cu design modern, orientat catre oameni si mobilitate activa, cat si reorganizarea spatiilor aferente grupurilor de locuinte colective care, prin regenerare, pot furniza comunitatii functiuni mixte, de la realizarea spatiilor de parcare rezidentiala, la spatii verzi, alei pietonale, piste velo, spatii de petrecere a timpului liber, terenuri de agrement si de sport. 9. Intermodalitate: planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să contribuie la o mai bună integrare a diferitelor moduri și să identifice măsurile menite în mod special să faciliteze mobilitatea și transportul multimodal coerent. 10. Siguranța rutieră urbană: Plan de mobilitate urbană durabilă trebuie să prezinte acțiuni de îmbunătățire a siguranței rutiere bazate pe analiza problemelor din acest domeniu și pe factorii de risc din zona urbană respectivă. 11. Transportul rutier (în mișcare și staționar): În cazul rețelei rutiere și al transportului motorizat, planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să trateze subiectul traficului în mișcare și al celui staționar. Măsurile ar trebui să vizeze optimizarea infrastructurii rutiere existente și îmbunătățirea situației, atât în punctele sensibile, cât și la nivel general. Se va explora potențialul de realocare a spațiului rutier către alte moduri de transport sau funcții și utilizări publice care nu au legătură cu transportul. 12. Logistica urbană: planul de mobilitate urbană durabilă va prezenta măsuri de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane, inclusiv a serviciilor de livrare de marfă în orașe, vizând totodată reducerea externalităților conexe precum emisiile de GES, poluarea atmosferică și poluarea fonică. 13. Gestionarea mobilității: planul de mobilitate urbană durabilă va include măsuri de facilitare a unei tranziții către sisteme de mobilitate mai durabile. Prin activitatile de colectare a datelor si cele de consultare publică, vor fi implicați cetățenii, angajatorii, ONG-urile și alți actori relevanți ai comunitătii locale si regionale. 1.2 Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială Intervențiile și proiectele propuse prin PMUD vor viza limita administrativă a municipiului sau proiecte amplasate la nivelul Zonei Urbane Funcționale Dej. Acest fapt este legat de eligibilitatea municipiului Dej, individual sau în parteneriat (A.D.I.) în vederea atragerii de finanțări nerambursabile 24

Pagina 26

pentru proiectele propuse, precum și de alte considerente legale privind domeniul public, responsabilitățile și obligațiile administrației publice locale dar și de natura obligațiilor contractuale. În luna februarie 2021, UAT Municipiul Dej a contractat societatea FIP Consulting SRL pentru Servicii de actualizare/elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a Municipiului Dej, care să identifice măsuri de îmbunătățire a desfășurării circulației de vehicule și pietoni pe rețeaua stradală urbană, în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacității administrative prin adaptarea de instrumente ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale în municipiul Dej” . Aria de acoperire a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Aria de acoperire a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este Municipiul Dej și Zona Urbana Funcțională; astfel analizele și modelul de transport au fost realizate la nivelul zonei de influență a municipiului. Proiectele investiționale și masurile operationale și organizatorice sunt propuse atat la nivelul UAT Dej, cat și la nivelul Zonei Urbane Funcționale. Aprobarea PMUD Dej se va realiza astfel la nivelul Consiliului Local Dej, urmand ca pe viitor acest document strategic sa poata fi adoptat și aprobat la nivelul fiecarei UAT interesate. Dej în anul 2027 va fi un important nod la rețeaua națională și europeană prin traseul Drumului Expres – Someș Expres, care realizează legătura centru - nord-vest, între Autostrada Transilvania și Satu Mare/Halmeu. În același timp, la nivel regional va constitui un pol de conexiune între celelalte județe ale Regiunii Nord-Vestice, fiind un punct de intersecție pe axa est-vest și nord-sud. În același timp, la nivel național, Municipiul Dej și zona sa de influență va deveni un important centru de producție și logistică, fiind ușor accesibilă atât pentru forța de muncă cât și pentru investitori. Valorificarea acestei oportunități și a acestui avantaj competitiv teritorial se va putea realiza doar printr-o dezvoltare integrată a sistemului de transport la nivelul zonei funcționale urbane, care să asigure în mod eficient mobilitatea locuitorilor către și dinspre Dej și creșterea accesibilității la nivelul zonei urbane funcționale dar și în interiorul orașului. Ținând cont de aceste considerente, în elaborarea PMUD Dej s-au analizat datele relevante la nivelul Zonei de influență, care include pe lângă UAT Dej și unitățile administrative: Chiuiești, Cășeiu, Câțcău, Vad, Bobâlna, Jichișu de Jos, Mica, Cuzdrioara, conform raportului realizat de Banca Mondială „Metodologie privind dezvoltarea și gestionarea serviciilor la nivel metropolitan / zonă urbană funcțională”. 25

Pagina 27

Figură 1-4 Mun. Dej și Zona Urbană Funcțională, Sursă: Analiza Consultantului Se observă o tendință de concentrare a UAT-urilor polarizate de Municipiul Dej în extremitatea nordica, estică și vestică a municipiului, de-a lungul principalelor rețele de transport, zone ușor accesibile care atrag cele mai multe investiții. UAT-urile din zona sudică a municipiului sunt polarizate de Municipiul Cluj-Napoca care cuprinde în zona sa urbană funcțională localități aflate la 20km sud de municipiul Dej. Dej este al treilea cel mai important municipiu din județul Cluj, fiind o localitate de rang II, ierarhizare conform legii 351 din 06 iulie 2001. Aflat la o altitudine de 285m, în Regiunea Nord-Vest, care include județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Zalău. 26

Pagina 28

Astfel, în cadrul planificării strategice în domeniul mobilității urbane, trebuie ținut cont de impactul și repercusiunile generate de navetism și transporturi de marfa în cadrul municipiului. Suplimentar, prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Municipiul Dej are ca obiectiv strategic crearea unui spațiu prietenos, cu facilități urbane îmbunătățite, orientate spre creșterea calității vieții locuitorilor săi. Municipiul Dej, datorită potențialului său, este un centru polarizator pentru localitățile rurale și urbane mai mici, din vecinătate, exercitând o polarizare unidirecțională, fiind un spațiu urban cu servicii de interes general, cu funcții administrative, industriale și comerciale complexe, și locuri de muncă. Județul Cluj este un județ de dimensiuni mari, comparativ cu celelalte județe din țară, care dispune de un nivel ridicat de urbanizare, cuprinzând cinci municipii și un oraș, și anume: Cluj-Napoca (reședința de județ) Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Turda, și orașul Huedin. Organizarea administrativă este una dintre cele mai importante aspect ale amenajării teritoriului, deoarece aceasta determină în mod direct configurații spațiale, relații polarizatoare, concentrând instituțiile publice în localități a căror importanță crește ca urmare a desemnării lor ca centru administrativ. Municipiul Dej se află la 55km nord de municipiul reședință de județ, Cluj-Napoca, pol de creștere economică, cu importanță națională în rețeaua de localități. Cluj-Napoca este un municipiu care prezintă un puternic efect de polarizate uni-direcțional în cadrul județului, efect ce depășește limitele zonei sale metropolitane. În acest context, municipiul Dej generează un efect de polarizare la nivelul zonei, efect subjugat de prezența centrului polarizator Cluj-Napoca. Există o tendință de concentrare a populației în jurul marilor centre urbane, cu rol polarizator, respectiv de-a lungul principalelor coridoare de transport, care sunt ușor accesibile și atrag cele mai multe investiții, așa cum este și coridorul DN 1C respectiv Drumul Expres Someș Expres. Este necesară consolidarea legăturilor de transport dintre municipiul Dej și comunele din jurul acestuia. Ori plecând de la această realitate, nu poate fi neglijat în momentul analizei situației curente sau în momentul planificării demersurilor strategice și investiționale în domeniul mobilității urbane, impactul generat de mobilitatea mărfurilor sau de navetismul generat și atras de municipiul Dej la nivelul zonei sale urbane funcționale. Influențele majore ale municipiului Dej asupra localităților din proximitatea sa în ceea ce privește generarea de mobilitate, creează necesitatea și fundamentează decizia de stabilire a ariei selectate ca arie de studiu pentru PMUD, în ceea ce privește sistemul de transport. Din punct de vedere al sistemului de transport existent la nivelul zonei de analiza a PMUD, acesta este constituit din transport rutier, ce se desfășoară pe principalele drumuri naționale care traversează județul și drumuri județene, modurile de transport fiind transportul cu autovehicule sau transport în comun interurbane (județene și interjudețene), precum și de transportul feroviar. Detalierea modurilor existente de transport, precum și analiza infrastructurii existente la nivelul ariei de studiu, vor fi detaliate în Capitolul 2 al prezentului document. La elaborarea PMUD s-a avut în vedere corelarea cu prevederile documentelor de planificare spațiala la nivel național, județean si local. 27

Pagina 29

Planificare teritorială la nivel european Schema de dezvoltare a spațiului comunitar al Uniunii Europene (SDSC) 1 Este un document de politici publice care urmărește o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a teritoriului Uniunii Europene, prin consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. SDSC constituie un cadru orientativ care vizează o mai bună cooperare între politicile sectoriale cu impact major asupra dezvoltării teritoriului comunității, între statele membre, între regiunile și orașele din comunitatea europeană. SDSC propune urmărirea a trei obiective fundamentale de dezvoltare spațială, și anume: • coeziunea economică și socială, prin dezvoltarea unui sistem policentric echilibrat si întărirea relațiilor dintre arealele urbane și cele rurale, bazat pe un sistem integrat de transport și comunicații. • conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural. • creșterea competitivității teritoriului, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor între regiunile din spațiul comunitar. Propunerile din PMUD vor aduce o contribuție majoră la promovarea municipiului ca pol major în rețeaua de orașe a României, urmându-se astfel direcțiile de dezvoltare prevăzute în SDSC. Planificare teritorială la nivel național Strategia de dezvoltare teritorială a României ‐ SDTR2 Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu modificările și completările ulterioare în mai 2020, strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritorială a României. SDTR a fost adoptată de către Guvernul României în data de 5.10.2016 și cuprinde viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035. Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) este documentul programatic prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională și națională precum și direcțiile de implementare pentru o perioadă de 20 ani integrându‐se aici și aspectele relevante la nivel transfrontalier și transnațional. 1 https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf 2 https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf 28

Pagina 30

Figură 1-5 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare Sursa: SDTR În viziunea SDTR „România 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei." Scenariul României Policentrice urmărește dezvoltarea teritoriului național pe baza unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capital (orașe mari/ medii), în perspectiva anului 2035, și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene. Dezvoltarea policentrică a României se sprijină pe cei 7 poli de creștere desemnați la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, pe cei 13 poli de dezvoltare urbană și o serie de centre urbane (orașe și municipii cu peste 10.000 locuitori). Sistemul policentric contribuie la dezvoltarea teritorială a economiei și coeziunea economică și socială. SDTR propune: • Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național; • Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională; • Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici și mijlocii cu orașele mari; 29

Pagina 31

• Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general; • Întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative în scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național. Figură 1-6 Conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung (2007-2030) INCD URBANPROIECT Planului de amenajare a teritoriului național -PATN3 Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului ș urbanismul, republicată cu modificările și completările ulterioare în mai 2020, Planul de amenajare a teritoriului național – PATN, reprezintă documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung pentru întreg teritoriul țării. Secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național sunt: 3 http://mdrap.gov.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in-context-national/-4697 30

Pagina 32

o Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I ‐ Rețele de transport o Ape, aprobată prin Legea nr. 171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a II‐a ‐ Apă o Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III‐a ‐ Zone protejate o Rețeaua de localități aprobata prin Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV‐a ‐ Rețeaua de localități o Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a V‐a ‐ Zone de risc natural. o Zone turistice, aprobată prin Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VI‐a ‐ Zone cu resurse turistice o Infrastructura pentru educație ‐ Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VII-a ‐ Infrastructura pentru educație, neaprobată. o Dezvoltarea rurală ‐ Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a Zone rurale Conform PATN Secțiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Dej este o localitate de rang II, municipiu de importanță regională. Conform Planului de amenajare a teritoriului național, Municipiul Dej se află pe traseul rețelei naționale de transport rutier, axa Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Dej – Mireșu Mare – Baia Mare Satu – Mare. 31

Pagina 33

Figură 1-7 PATN Secțiunea căi de comunicații Sursa Legea 363/2006 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I, Rețele de transport Master Planul General de Transport al României4 Master Planul General de Transport al României reprezintă documentul strategic principal pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura de transport de interes național și European, având ca orizont de timp anul 2030. În cadrul MGT sunt stabilite cinci coridoare cheie la nivel național, care asigura conectarea regiunilor de dezvoltare, a polilor de creștere și a principalelor centre industriale. În ceea ce privește propunerile ce se regăsesc în Master Planul General de Transport al României, municipiul Dej este inclus în numeroase proiecte de interes la nivel național. Din punct de vedere al transportului rutier, cele mai importante proiecte amintite sunt Drumul Expres - Someș Expres Turda – Halmeu și Dej – Bistrița. 4http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_201 5_vol%20I.pdf 32

Pagina 34

Planificare teritorială la nivel județean Planului de Amenajare a Teritoriului (PATJ) Cluj pentru perioada 2020- 2030 are la bază o viziune de dezvoltare pe termen lung, respectiv 2050, axată pe un nivel ridicat al calității vieții, pe un județ atractiv pentru antreprenori și investitoride la nivel național și european. Cu o economie inteligentă, bazată pe un ecosistem care excelează prin învățare, colaborare și deschidere, spiritul său cosmopolit și grija pentru bunăstarea fiecărui clujean, județul va crește în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic. Viziunea de dezvoltare este susținută și de următorul obiectiv strategic PATJ pentru perioada 20202030: Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe talente, inovare, creativitate, antreprenoriat, cooperare și deschiderea către piețele globale, în vederea atingerii unui PIB/locuitor în termini comparabili ai puterii de cumpărare egal cu media U.E. –27 în anul 2030 PMUD Dej va ține cont de obiectivele PATJ Cluj, în conturarea unei viziuni durabile asupra mobilității la nivelul planificării teritoriale. Planificare teritorială la nivel local Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020 Viziunea de dezvoltare caracterizează Dejul ca fiind un centru economic care va oferi locuri de muncă, într-un spațiu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor inteligente, facilități urbane îmbunătățite și orientate către creșterea calității vieții. Cu toate acestea, Municipiul Dej încă prezintă probleme la nivelul infrastructurii de bază – mobilitate redusă în anumite zone, infrastructură și servicii publice depășite sau comunități defavorizate, afectând calitatea vieții și a spațiului urban. Planul Urbanistic General al Municipiului Dej aprobat în anul 2009 Conform Planului Urbanistic General aprobat în anul 2009, suprafața totală a UAT-ului este de 10.893,3ha din care 2596,88 ha suprafața din intravilan, la care se adaugă suprafețele care au făcut obiectul unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate după anul 2009. Documentul conține propuneri referitoare la infrastructura de transport. PMUD Dej va lua în calcul aceste propuneri în contextul mobilității actuale și tendințelor actuale de rezolvare a problemelor. 33

Pagina 35

Figură 1-8 PUG Dej Extras din Planșa Reglementări Urbanistice 1.3 Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale Secțiunea de față descrie modalitatea în care Planul de Mobilitate se corelează cu alte documente și politici de planificare spațială, sănătate, economie, condiții de locuire și mediu. Figura următoare prezintă modalitatea în care au fost luate în considerare alte documente strategice relevante pentru PMUD Dej. 34

Pagina 36

Tabel 1-1 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică Nivel sectorial/ Nivel european Nivel național Nivel Local Nivel teritorial Planificare Schema de Dezvoltare a Strategia de Dezvoltare PUG Dej spațială Spațiului Comunitar Teritorială a României PMUD Dej Ver I Planul de Amenajare a SIDU Dej 2014 - 2020 Teritoriului Național Sănătate Carta Albă a Inovației în Strategia Națională de Sănătate Sănătate 2021-2027 (se va corela) Economie Schema de Dezvoltare a Strategia Națională pentru SIDU Dej 2014 - 2020 Spațiului Comunitar Competitivitate Mediu Strategia de Dezvoltare Strategia Națională pentru PUG Dej Durabilă a U.E. Dezvoltarea durabilă 2013- PMUD Dej Ver I 2020-2030 SIDU Dej 2014 - 2020 Locuire/ Strategia Națională a locuirii Strategia Națională a PMUD Dej Ver I Protecție Locuirii SIDU Dej 2014 - 2020 socială Administrație Strategia Națională pentru SIDU Dej 2014 - 2020 Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 Societate Planul Strategic pentru Strategia națională privind PMUD Dej Ver I informațională Tehnologia Transportului Agenda Digitală pentru SIDU Dej 2014 - 2020 România 2020 Transport Schema de Dezvoltare a Master Planul General de PUG Dej Spațiului Comunitar Transport al României PMUD Dej Ver I Carta albă 2011 - Foaie de Strategia de dezvoltare parcurs pentru un spațiu teritorială a României european unic al transporturilor Înspre o nouă cultură privind mobilitatea urbană 35

Pagina 37

Strategii Sectoriale la Nivel European Schema de dezvoltare a spațiului comunitar (SDSC) - Acest document a fost detaliat în capitolul 1.2 Cartea Albă: Împreună pentru sănătate. O abordare strategică a Uniunii Europene (Comisia Europeană, 2007, SEC/2007/1374,1375,1376) Cartea albă pentru domeniul sănătății a fost adoptată în 2007 pentru perioada 2008-2013 de către Comisia Europeană. Documentul identifică principalele provocări în domeniul sănătății incluzând provocările demografice precum îmbătrânirea populației și reducerea problemelor persoanelor cu dizabilități, pandemiile, accidentele biologice și bioterorismul, influența schimbărilor climatice asupra sănătății populației și implementarea noilor tehnologii pentru prevenirea și tratarea bolilor. Relevanța pentru PMUD Dej a acestui document este legată de urmările benefice pe care implementarea PMUD le va avea pentru sănătatea populației din municipiul Dej, atât din punct de vedere al reducerii poluării cât și din punct de vedere al creșterii siguranței în trafic. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. Acest document a fost adoptat de către Consiliul Europei în 2006 iar scopul lui este de „a identifica și dezvolta acțiunile care permit UE să obțină o îmbunătățire continuă a calității vieții, atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare, prin crearea de comunități durabile capabile să-și administreze și să-și folosească eficient resursele, precum și să valorifice potențialul inovator social și ecologic al economiei, asigurarea prosperității, a protecției mediului și coeziunii sociale”. Obiectivele principale ale strategiei sunt: Principalele obiective SDDUE Modul în care se corelează cu PMUD Fiind o strategie de dezvoltare, modul concret de corelare intre SDDUE și PMUD Dej nu poate fi decât la nivelul obiectivelor operaționale stabilite. Astfel, în PMUD se regăsesc următoarele obiective operaționale, Protecția mediului aliniate cu obiectivul Strategiei Europene: o Reducerea emisiilor poluante; o Reducerea gazelor cu efect de seră; PMUD este aliniat cu prevederile documentului de planificare strategică la nivel european, prin propunerea următoarelor categorii de proiecte: o Proiecte de îmbunătățire a accesibilității către zonele Echitate și coeziune socială periferice, periurbane; o Proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rutiere, cu scopul creșterii integrării superioare în zona urbană a tuturor zonelor locuite, eliminarea segregării teritoriale și a excluziunii datorate unei accesibilități reduse, dezvoltarea de noi 36

Pagina 38

conexiuni între zonele municipiului și dezvoltarea infrastructurii în contextul expansiunii urbane; o Proiecte de dezvoltare a transportului public urban, care sa devina astfel accesibil atât din punct de vedere fizic, cat și economic, pentru toate categoriile sociale din Dej și din zona peri-urbană; PMUD prevede următoarele obiective operaționale, care contribuie la obținerea prosperității economice în municipiu: o Fluidizarea traficului și eliminarea blocajelor, cu scopul Prosperitate economică scăderii duratei medii de călătorie; o Integrarea sistemelor de transport și parcare în conceptul general Dej Smart City Relevante pentru PMUD Dej sunt cele trei obiective menționate anterior, planul de mobilitate având ținte și proiecte care vor duce la îndeplinire aceste obiective din Strategia de dezvoltare durabilă a UE. Cartea albă 2011 – Foaie de parcurs pentru o zonă unică a Transportului European Recunoaște că sistemul de transport este vital pentru integrarea regiunilor și orașelor europene în economia globală, comunitatea europeană fiind nevoită să identifice cele mai eficiente și inovatoare soluții pentru acest lucru. Acest document a fost realizat de către Comisia de Transport a Comisiei Europene. Prin adoptarea acestui document Comisia propune: • Reducerea cu 60% a emisiilor de GES dar și sprijinirea dezvoltării sectorului transportului și a mobilității persoanelor și mărfurilor. • Dezvoltarea unei rețele principale eficiente pentru transportul și călătoriile între orașe, pe baza dezvoltării de noduri intermodale. • Păstrarea poziției actuale în domeniul transportului pe distanțe lungi și a transportului internațional de mărfuri • Navetism și transport urban eficient și sustenabil De asemenea, documentul mai propune și o serie de direcții de acțiune în domeniul transportului și al mobilității, ținte concrete care trebuie atinse și o listă de inițiative concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor acestui document. PMUD Dej răspunde în mod direct acestor obiective prin lista de proiecte pe care le propune care vor duce la îmbunătățirea mobilității și la reducerea poluării. Planul Strategic pentru Tehnologia Transportului Este o componentă a Cartei Albe a Transportului – 2011, a căror ținte nu pot fi îndeplinite fără utilizarea tehnologiilor actuale. Planul își dorește să precizeze nevoile specifice pentru nevoile de cercetare și inovare în domeniul transportului și să concentreze aceste activități pentru identificarea soluțiilor cele mai bune pentru reducerea poluării și dezvoltarea economică. Se pune accentul pe colectarea de date și pe crearea de rețele de schimb de informații în domeniul cercetării sectorului de transporturi. 37

Pagina 39

PMUD Dej reprezintă o cercetare în domeniu transportului și mobilității focalizat pe municipiu, bazat pe date științifice prin care se identifică cele mai bune soluții pentru scăderea congestiei și îmbunătățirea mobilității. Înspre o nouă cultură privind mobilitatea urbană, (Comisia Europeană, 2007, COM/2007/ 0551)5 Aceasta este prima abordare sistematică a CE în privința problemelor legate de durabilitatea mobilității urbane. Scopul său a fost să stabilească o agendă la nivel european privind mobilitatea urbană, în același timp urmând a fi respectate responsabilitățile autorităților locale, regionale și naționale în domeniu. Cartea verde tratează principalele provocări legate de mobilitate urbană în următoarele cinci dimensiuni: • Orașe fără congestie legată de transporturi • Orașe mai verzi • Transport urban mai inteligent • Transport urban mai accesibil • Transport urban sigur Suplimentar, Cartea verde a privit asupra metodelor pentru a asista la crearea unei noi culturi privind mobilitatea urbană, inclusiv dezvoltarea bazei de cunoștințe și colectarea datelor, și a tratat problema finanțării dezvoltării și îmbunătățirii infrastructurii și serviciilor de transport urban. Planul de acțiune privind mobilitatea urbană (Comisia Europeană, 2009, COM/2009/0490)6 În baza consultărilor cu diverși actori în privința conținutului Cărții verzi, Comisia Europeană a adoptat acest plan de acțiune, care propune douăzeci de măsuri (centrate pe șase teme care răspundeau principalelor mesaje care au rezultat în urma consultărilor publice) pentru a încuraja și asista autoritățile locale, regionale și naționale în atingerea scopurilor privind mobilitatea urbană durabilă: Tema 1 – Promovarea unei politici integrate Planul de Mobilitate este aliniat cu prevederile Acțiunea 1 — Accelerarea implementării documentului de planificare a acțiunilor privind planurilor de mobilitate urbană sustenabilă mobilitatea urbană prin centralizarea măsurilor pe cele Acțiunea 2 – Mobilitatea urbană sustenabilă și 6 teme. politica regională Referitor la Tema 1 – PMUD prevede măsuri de Acțiunea 3 — Transporturi pentru un mediu urban accelerare a implementării mobilității urbane, măsuri de sănătos mobilitate sustenabilă și politică regională și măsuri de modernizare a transporturilor în vederea reducerii consumului de CO2. 5 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0551&from=EN 6 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52009DC0490&from=EN 38

Pagina 40

Tema 2 — Centrarea pe cetățeni Acest document prevede măsuri de îmbunătățire a Acțiunea 4 —O platformă privind drepturile accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă, călătorilor din rețeaua de transport public urban măsuri de dezvoltare a transportului public urban, care Acțiunea 5 — Îmbunătățirea accesibilității pentru să devină astfel accesibil atât din punct de vedere fizic, persoanele cu mobilitate redusă cât și economic, pentru toate categoriile sociale din Dej: Acțiunea 6 — Îmbunătățirea informațiilor privind Achiziție mijloace de transport ecologice, inclusiv stații călătoriile de încarcare auto, modernizarea stațiilor de TP, și Acțiunea 7 — Accesul în zonele verzi amplasarea de stații noi, modernizarea și extinderea Acțiunea 8 —O campanie pe tema zonei pietonale centrale. comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă Acțiunea 9 — Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării conducătorilor auto Tema 3 — Transporturi urbane mai În cadrul PMUD sunt prevăzute proiecte care să ecologice îmbunătățească sistemul de transport, acesta devenind Acțiunea 10 — Proiecte de cercetare și de unul ecologic și eficient, prietenos cu mediul, dar în demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse același timp statornic și tradițional, asigurând un sau cu emisii zero echilibru între valorificarea modurilor și infrastructurii Acțiunea 11 – Un ghid internet privind vehiculele de transport tradiționale cu necesitatea de modernizare nepoluante și eficiente din punct de vedere și asigurare a consumului eficient de resurse și energetic promovarea modurilor de transport nepoluante. În Acțiunea 12 — Un studiu pe tema aspectelor acest sens enumerăm următoarele proiecte privind urbane ale internalizării costurilor externe modernizarea transporturilor urbane: achiziția de Acțiunea 13 — Schimburi de informații privind mijloace de transport ecologic, inclusiv stații de schemele tarifare urbane încarcare auto, implementarea sistemului de e-ticketing și informatizare dinamică stații TP, modernizarea stațiilor de TP, și amplasarea de stații noi Tema 4 — Consolidarea finanțării Consolidarea Finanțării este tratată în cadrul Acțiunea 14 — Optimizarea surselor de finanțare prezentului document prin realizarea scenariilor de existente dezvoltare și prioritizarea intervențiilor având la bază Acțiunea 15 — Analiza nevoilor de finanțare rezultatele analizei multicriteriale precum și rezultatele viitoare analizei de admisibilitate al fiecărui proiect în parte. Tema 5 — Schimbul de experiență și de PMUD analizează situația actuală a cererii de transport cunoștințe de marfă și propune măsuri pentru reducerea traficului Acțiunea 16 — Punerea la zi a datelor și a rutier de mărfuri care să rezulte într-o scădere a emisiilor statisticilor poluante, a poluării sonore și a aglomerărilor din trafic. Acțiunea 17 — Crearea unui observator al mobilității urbane Acțiunea 18 — Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații Tema 6 — Optimizarea mobilității urbane Soluții informatice, bazate pe o platformă GIS, cu date Acțiunea 19 – Transportul urban de marfă de intrare din sisteme diferite (ex: intrări video din Acțiunea 20 — Sistemele inteligente de sistemul de management al traficului și intrări video din transport (SIT) pentru mobilitatea urbană sistemul de monitorizare a traficului ce pot fi implementate în perioada următoare, intrări din sistemele GPS montate pe mijloacele de transport în comun, etc.). Implementarea unui sistem de management inteligent al traficului, modernizare Centru Comanda și Control și supraveghere video 39

Pagina 41

Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor (Comisia Europeană, 2011, COM/2011/0144)7 Aceasta Carte alba propune 20 de inițiative concrete privind îmbunătățirea transporturilor spre a fi urmate în deceniul 2011 – 2030, astfel încât până în 2050 să fie atinse următoarele obiective principale: • Eliminarea autovehiculelor „alimentate în mod convențional” din transportul urban; • Atingerea unui nivel de 20 % în privința utilizării în aviație a combustibililor sustenabili cu conținut scăzut de carbon; de asemenea, reducerea cu 20 % a emisiilor de CO2 ale UE generate de combustibilii pentru transportul maritim; • Un procent de 50 % din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 200 km să fie transferat către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă eficiente și ecologice acestea contribuind la atingerea obiectivului de reducere cu 60% a emisiilor de GES până la mijlocul secolului. Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele (Comisia Europeană, 2013, COM/2013/0913)8 Această comunicare introduce conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și construiește baza pentru Platforma Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, urmărind să coordoneze cooperarea la nivelul UE privind dezvoltarea mai departe a conceptului PMUD și a instrumentelor aferente. Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/528)9 Evaluare detaliată a impactului aferentă comunicării. Un concept privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (Comisia Europeană, 2013, COM/2013/0913 - Anexa 1)10 7 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0144&from=EN 8 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528-ia.pdf 9 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528-ia.pdf 10 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)524-communication.pdf 40

Pagina 42

Această anexă la comunicare, prezintă structura preliminară, scopul și obiectivele Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. O chemare la acțiune privind transporturile de marfă în spațiul urban (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/524)11 Acest document de lucru este centrat în jurul obiectivului de a atinge până în 2030 un transport de mărfuri fără emisii de GES în zonele urbane majore. Subliniază faptul că o atenție deosebită trebuie acordată următoarelor patru dimensiuni: • Gestionarea cererii de transport de marfă în spațiul urban • Tranziția înspre alte moduri de transport • Îmbunătățirea eficienței • Îmbunătățirea vehiculelor și a carburanților PMUD Dej analizează situația actuală a cererii de transport de marfă și propune măsuri pentru reducerea traficului rutier de mărfuri care să rezulte într-o scădere a emisiilor poluante, a poluării sonore și a aglomerărilor din trafic. O chemare la acțiune privind o mai bună reglementare a accesului vehiculelor în spațiul urban (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/526)12 Acest document de lucru subliniază faptul că „deși deciziile privind reglementarea accesului trebuie luate la nivel local, există un potențial considerabil pentru o abordare mai integrată și mai coordonată la nivelul Uniunii, în particular în privința unor aspecte precum dimensiunile vehiculelor, metodologiile de control, informare și comunicare precum și evaluare” și de asemenea că „implementarea în mod corect a reglementărilor de acces, dezvoltate împreună cu și acceptate de către actori ca parte a planificării mobilității urbane durabile, poate fi un instrument eficace pentru optimizarea mobilității și accesibilității urbane”. PMUD Dej este un instrument de planificare a mobilității persoanelor și mărfurilor din municipiul, iar implementarea listei de proiecte depinde de colaborarea diverșilor actori locali, regionali și naționali, care pe baza prezentului document pot optimiza mobilitatea și accesibilitatea atât a orașului către localitățile exterioare cât și în interiorul orașului. Mobilizarea Sistemelor Inteligente de Transport pentru orașele UE (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/527)13 Acest document de lucru prezintă starea actuală și posibilele îmbunătățiri în viitor privind Sistemele Inteligente de Transport, care trebuie văzute ca factori cu o contribuție importantă pentru un sistem de transport urban mai propice mediului înconjurător, mai sigur și mai eficient. 11 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf 12 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf 13 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf 41

Pagina 43

Prezentul plan identifică ca fiind necesară realizarea unui sistem de management inteligent al traficului în municipiul Dej, documentul menționat fiind unul de bază în fundamentarea identificării acestei necesități de investiții. O acțiune concertată în privința siguranței rutiere urbane (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/525)14 Acest document de lucru prezintă obiectivele de politică CE privind siguranța transportului rutier, scoțând în evidență șapte dimensiuni de lucru aparte: • Educarea și instruirea utilizatorilor rețelei rutiere • Aplicarea regulilor de circulație • Infrastructură rutieră mai sigură • Vehicule mai sigure • Promovarea utilizării tehnologiei moderne pentru a crește siguranța rutieră • Îmbunătățirea serviciilor de urgență și post-accident • Protejarea utilizatorilor vulnerabili ai rețelei rutiere O atenție deosebită a fost acordată de PMUD siguranței rutiere fiind analizată din punct de vedere spațial și din punct de vedere al cauzelor producerii evenimentelor rutiere. Lista de proiecte din plan vor îmbunătăți major gradul de siguranță al participanților la trafic din punct de vedere al îmbunătățirii infrastructurii și din punct de vedere a utilizării tehnologiei. Ghid – Dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Ghid Comisia Europeană, 2014)15 Acesta este la ora actuală cel mai important document relevant pentru elaborarea PMUD-urilor și stă efectiv la baza actualului proiect. El este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității urbane și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea unui astfel de plan. „Ghidul pentru realizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate și între autoritățile învecinate.” Ghidul a fost tradus și în limba română. Strategii Sectoriale la Nivel național În plus față de cadrul legislativ pentru elaborarea PMUD-urilor (care practic reflectă Ghidul UE din 2014) trebuie luate în calcul alte documente la nivel național care prezintă relevanță și importanță pentru proiect. Acordul de parteneriat România – Uniunea Europeană 14 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)525-communication.pdf 15 http://mobilityplans.eu/docs/file/guidelines-developing-and-implementing-a-PMUD_final_web_jan2014b.pdf 42

Pagina 44

Acest document prevede condițiile generale și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și programele operaționale. Conform acordului de parteneriat 2021-2027 (varianta draft) România va beneficia de alocări financiare în valoare de 38,7 miliarde de euro. Acordul de parteneriat formulează programele operaționale ca răspunsuri la obiectivele tematice fixate în acest document. Provocare în materie de Obiectiv tematic Corelare cu PMUD Dej dezvoltare În ceea ce privește îmbunătățirea accesului Competitivitate și 2. Îmbunătățirea accesului la la tehnologia informației PMUD Dej dezvoltare locală tehnologia informației și propune utilizarea ultimelor tehnologii comunicațiilor, a utilizării și a calității pentru informatizarea sistemului de acesteia transport în comun și pentru sistemul de management inteligent al traficului. Populație și aspecte 8. Promovarea ocupării durabile și de Prevederile din PMUD contribuie masiv la sociale calitate a forței de muncă și sprijinirea înlesnirea mobilității forței de muncă din mobilității forței de muncă municipiul Dej și din zona funcțională. Infrastructură 4. Sprijinirea tranziției către o Proiectele din PMUD Dej contribuie la economie cu emisii reduse de carbon în reducerea emisiilor de carbon Resurse toate sectoarele Lista de proiecte din PMUD Dej contribuie Guvernare 7. Promovarea transportului durabil și în mod semnificativ la eliminarea eliminarea blocajelor din blocajelor prin realizarea de noi conexiuni infrastructurile rețelelor importante inelare în zonele de expansiune. Relația cu POR 2021-2027 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a definit în cadrul Programului Operațional Regional 2021-2027 oportunitatea realizării de Planuri de Mobilitate Urbană Sustenabile având în vedere necesitățile privind creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local precum și favorizarea unei creșteri economice sustenabile din punct de vedere social și al mediului înconjurător, prin asigurarea unui transport urban și periurban sustenabil. POR Nord-Vest este cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene de la nivel regional, menită să contribuie la îndeplinirea obiectivelor regionale de dezvoltare, fiind direct conectat cu strategia de dezvoltare regionala din cadrul PDR 2021-20271 Astfel, viziunea strategica a POR NordVest este de a contribui la dezvoltarea durabila, la valorificarea resurselor naturale, materiale si umane ale Regiunii Nord Vest, in scopul dezvoltării susținute, constante care face din Regiunea NordVest una din cele mai dinamice regiuni europene, ajungând sa includă o rețea de localități interconectate și inovatoare care folosesc tehnologia pentru facilitarea dezvoltării durabile. Obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung ale Regiunii Nord-Vest sunt: • Dezvoltarea de avantaje competitive prin investiții în domeniile de specializare inteligentă ale regiunii, inclusiv cercetare, dezvoltare si inovare, precum si digitalizare. 43

Pagina 45

• Dezvoltarea unei rețele digitale de localități formată din centre regionale, județene, microregionale și locale de inovare și orașe specializate în funcție de potențial: turism, energie - mediu, calitatea locuirii, educație etc. • Asigurarea unei dezvoltări durabile a regiunii prin promovarea eficienței energetice, regenerarea zonelor urbane și a terenurilor degradate și dezvoltarea mobilității urbane durabile • Creșterea conectivității regionale prin sprijinirea dezvoltării și modernizării drumurilor județene și locale • Îmbunătățirea accesului la educație, formare profesională și învățământ terțiar prin dezvoltarea infrastructurii educaționale de bază, a celei din învățământul profesional și tehnic si de la nivelul universităților • Susținerea turismului prin investiții in protejarea patrimoniului cultural, natural si investițiilor in infrastructurile de turism din zonele cu potențial turistic ridicat, inclusiv a turismului balnear. Pentru PMUD Dej, sunt relevante următoarele priorități: • Prioritatea 2 – O regiune cu localități SMART; • Prioritatea 3 – Oregiune cu localități prietenoase cu mediul; • Prioritatea 4 – O regiune cu mobilitate urbană multimodală sustenabilă; • Prioritatea 5 - O regiune accesibilă; Legea nr. 350 /2001 Necesitatea realizării planurilor de mobilitate urbană este stipulată în articolul 46 din Legea Nr. 350 din 6 iulie 2001 (cu modificările și completările ulterioare din mai 2020), privind amenajarea teritoriului și urbanismul, unde se precizează că un Plan Urbanistic General (PUG) trebuie să includă: o diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, spații și echipamente publice și servicii; o strategia de dezvoltare spațială a orașului; o regulamentul local de urbanism aferent acestuia; o planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice; o planul de mobilitate urbană Anexa 2 la Legea 350 definește un plan de mobilitate urbană ca un instrument de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Aceasta reflectă definiția prezentată în documentul de orientare a UE. Normele metodologice ale Legii 350, au fost aprobate prin Ordinul nr. 233/201616 definesc următoarele obiectivele ale PMUD (capitolul VI, art. 28, al. 5): 16 http://rur.ro/download/2156 44

Pagina 46

o îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport; o reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport; o asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul zonelor metropolitane/periurbane; o asigurarea unui mediu sigur pentru populație; o asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-202717 o Principalele probleme sunt legăturile deficitare (mai ales cele interjudețene), lipsite de inter- modalitate cu rețeaua rutieră și în special cu transportul public, și existența a numeroase zone cu restricții de viteză datorită stării precare a căilor de rulare. Regiunea de Nord-Vest este o regiune cu două orașe cu servicii mixte de importanță sub-regională – Baia Mare și Satu Mare. o Obiectivul general al strategiei vizează derularea în regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economic durabil, favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare intra și inter regionale. o Prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului transporturilor în România și clasele orientative de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri europene. Se va corela cu PDR Nord-Vest 2021-2027. Strategia Națională de Sănătate 2021-202718 Este un instrument de planificare realizat de către Guvernul României prin Ministerul Sănătății și reprezintă cadrul general de dezvoltare a politicilor de sănătate pentru perioada 2021-2027. PMUD Dej răspunde măsurilor propuse de strategie prin îmbunătățirea accesului la unitățile medicale din municipiu și prin reducerea traficului care vor îmbunătăți timpii de răspuns ai serviciilor medicale de urgență, scăzând foarte mult riscul pierderilor de vieți omenești. Strategia nu propune construirea de noi unități medicale în municipiul Dej ci va crește accesibilitatea persoanelor la servicii. Strategia Națională a Locuirii 2016- 203019 În prezent această strategie este la nivel de proiect de hotărâre de guvern, urmând să fie aprobată în perioada următoare. Strategia prevede ca terenurile și drumurile publice, sistemele de alimentare cu apă și canalizare și, dacă este necesar, rețelele termice ale locuințelor de stat trebuie să fie finanțate 17 https://www.nord-vest.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2021-2027/ 18 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/5e0bdcbddccca4d66d74ba8c1cee1a68.pdf 19 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-01-13_Strategia_Nationala_a_Locuirii_2016-2030.pdf 45

Pagina 47

de către autoritatea locală (articolele 11 și 12). De asemenea, aceasta precizează că fondurile pentru locuire vor fi transferate, prin intermediul Consiliilor Județene, către autoritățile locale (articolul 15). Problema identificată este reprezentată de extinderea urbană necontrolată caracterizează multe orașe din România, cu zonele rurale și agricole în jurul orașelor centrale care se transformă rapid în zone periurbane datorită noilor construcții rezidențiale. Aceasta a crescut costul transportului și al altor investiții în infrastructură publică. Unul dintre factorii care contribuie la extinderea necontrolată este dorința dezvoltatorilor de a construi pe terenuri ieftine la periferia urbană pentru a lua în considerare o gama mai largă de bugete de gospodării. Direcții de acțiune: o Îmbunătățirea mediului de locuire în privința planificării și proiectării urbane; o Planificarea infrastructurii de bază astfel încât să orienteze dezvoltarea urbană. Pentru furnizarea infrastructurii de bază în timp util este necesară îmbunătățirea planificării și a coordonării între autoritățile locale și furnizorii de utilități. Abordarea în legătură cu măsurile de urbanism ar trebui să fie mai proactivă, astfel încât livrarea planificată a infrastructurii de bază de către autoritățile locale să orienteze tiparul dezvoltării și nu invers. În același timp, legislația națională nu ar trebui să permită dezvoltatorilor imobiliari și speculatorilor să subdivizeze sau să dezvolte proprietăți în zone în care infrastructura nu a fost dezvoltată. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-203020 Document de planificare a acțiunilor pentru adaptarea la schimbările climatice, ce ține cont de politica uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu, abordează în 4 părți distincte (1) procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40%, (2) adaptarea la un consum de energie din surse regenerabile, (3) îmbunătățirea eficienței energetice și (4) interconectarea pieței de energie electrică. Strategia recunoaște sectorul transporturilor că având un rol important în sprijinirea dezvoltării economice a României cu o influență majoră și asupra consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. 20 http://economie.gov.ro/planul-national-integrat-energie-si-schimbari-climatice 46

Pagina 48

Tabel 1-2 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea PMUD Dej Obiective strategice în domeniul Corelare cu PMUD Dej transporturilor A. Dezvoltarea unei strategii PMUD Dej nu are o componentă separată de reducere a sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci întregul pachet de emisiilor de gaze cu efect de seră propuneri, odată implementat, va îndeplini acest obiectiv. B. Reducerea transportului Acest obiectiv este preluat în obiectivele PMUD și sprijinit de rutier lista de proiecte. C. Utilizarea autovehiculelor Se propune achiziționarea de troleibuze electrice și de prietenoase mediului autobuze cu consum redus de carburant și instalarea de stații de încărcare a vehiculelor electrice D. Sisteme de transport Se propune implementarea unui sistem de management inteligent (STI) inteligent al traficului și al transportului în comun. E. Eficientizarea Este încurajat transportul feroviar de călători prin crearea transportului feroviar premiselor pentru realizarea unui nod intermodal de călători în zona gării CF. G. Dezvoltarea Se vor realiza stații de bike-sharing în stațiile de transport în Transportului Intermodal comun pentru promovarea utilizării a mai multe moduri de transport. Introducerea unor zone de taxare diferențiată a accesului I. Taxe automobilelor în funcție de normele de poluare. Delimitarea zonelor centrale și majorarea tarifării în vederea descurajării folosirii automobilului personal. J. Încurajarea și promovarea PMUD propune construirea de piste pentru biciclete, transportului nemotorizat pietonalizarea unor artere și modernizarea și extinderea circulațiilor pietonale. L. Îmbunătățirea PMUD propune diversificare și îmbunătățirea modalităților performanțelor în domeniul de transport mai puțin poluante și aplicarea sistemelor de transportului urban management al traficului. PMUD propune implementarea unei Politici de parcare. 47

Pagina 49

Obiective strategice în domeniul Corelare cu PMUD Dej transporturilor M. Informare și În etapele de consultare publică aferente PMUD se vor realiza conștientizare materiale de promovare și de informare a cetățenilor cu privire la prevederile PMUD. Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-203021 Document strategic elaborat de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și cu sprijinul Programului Națiunilor unite pentru Dezvoltare – Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă în anul 2008 și neactualizat. Conține trei obiective având că orizont anii 2013, 2020 și 2030. În domeniul schimbărilor climatice și energie curată, pentru anul 2013, obiectivul se axează pe satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt și mediu și crearea premiselor pentru securitatea energetică a țării pe termen lung conform cerințelor unei economii moderne de piață, în condiții de siguranța și competitivitate; îndeplinirea obligațiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile. Pentru anul 2020 obiectivul se referă la asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranța a sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței energetice; îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile. Obiectivul stabilit de documentul strategic pentru anul 2030 propune alinierea la performanțele medii ale UE privind indicatorii energetici și de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanta cu acordurile internaționale și comunitare existente și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. În domeniul transporturilor obiectivele sunt următoarele: • Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea că sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societății și mediului. 21 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/ 48

Pagina 50

• Orizont 2013. Obiectiv național: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mișcarea în siguranța, rapidă și eficientă a persoanelor și mărfurilor la nivel național și internațional, în conformitate cu standardele europene. • Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport. • Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toți parametrii de bază ai sustenabilității în activitatea de transporturi. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 conține și alte provocări cruciale a căror obiective pot fi îndeplinite la nivelul municipiului Dej și prin implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea sunt axate pe următoarele domenii: • Producție și consum durabile; • Conservarea și gestionarea resurselor naturale; • Sănătatea publică; • Incluziunea socială, demografia și migrația; • Sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile. Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 205022 • Strategia energetică a României transpune principalele obiective ale politicii de mediu și de energie ale Uniunii Europene în cadrul strategic național. • Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. • Dintre măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, de interes pentru PMUD Dej este măsura 6.2.2. Îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie care la subcapitolul Eficiență energetică în domeniul transporturilor are următoarele prevederi: 22 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia_Energetica2019_2030.pdf 49

Pagina 51

Tabel 1-3 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Dej Măsuri – sub-domeniul Transporturi Corelare cu PMUD Dej Reducerea consumului de energie prin PMUD susține dezvoltarea transportului feroviar de călători prin proiecte de modernizare a crearea premiselor constituirii unui nod intermodal de pasageri în transportului feroviar de călători și zona gării CF, pentru îmbunătățirea conectivității și susținerea marfă; complementarității acestor două sisteme de transport; Creșterea calității transportului în Implementarea proiectelor din PMUD vor duce la îmbunătățire comun în vederea utilizării acestuia în majoră a calității și atractivității transportului public. detrimentul transportului cu mașini particulare; Extinderea transportului în comun prin Pentru municipiul Dej, PMUD propune creșterea frecvenței pe noi trasee; unele trasee existente. Eficientizarea traficului și parcărilor; PMUD conține în lista de proiecte, măsuri pentru eficientizarea traficului motorizat și pentru creșterea numărului de parcări în sisteme multietajate. O mai mare dezvoltare a mijloacelor de transport pe cale de rulare în cadrul transportului urban (tramvaie, troleibuze); Mărirea eficienței energetice a PMUD propune creșterea eficienței energetice a parcului de vehiculelor prin stabilirea de criterii vehicule, prin achiziționarea de mijloace de transport în comun minime de eficiență; noi și casarea celor care nu respectă indicatorii minimi de consum de combustibil și de poluare. Introducerea de normative care sa PMUD nu poate propune astfel de normative, ele putând fi susțină vehiculele cele mai eficiente și reglementate la nivelul administrației centrale a României, dar nepoluante; această prevedere din SER contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă din PMUD Dej. Cu toate acestea, măsurile de taxare și limitare a automobilelor în funcție de normele de poluare, sprijină această măsură. Utilizarea combustibililor gazoși și a Masura posibila prin implementarea tehnologiei autobuzelor biocarburanților în transporturi. alimentate cu hidrogen, in baza unei investitii finantate prin PNRR – este necesara realizarea unui studiu de oportunitate pentru stabilirea oportunitatii acestei investitii. 50

Pagina 52

Strategia privind Consolidarea Administrației Publice 2014-202023 Adoptată prin HG nr. 909/2014, propune pentru prima dată o viziune de dezvoltare a administrației publice din România și stabilește obiectivele și măsurile care vor susține îndeplinirea viziunii reprezintă un instrument de bază pentru administrația locală a municipiului în ceea ce privesc deciziile legate de dezvoltarea urbană și de infrastructura locală de transport prin problemele și nevoile pe care le identifică și prin detalierea operaționalizării listei de proiecte de investiții și de măsuri care să ducă la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor municipiului. Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei24 Strategie a Guvernului României prin care își propune reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. PMUD identifică zonele cu comunități marginalizate și răspunde acestui deziderat prin proiectele de îmbunătățire a accesului la transportul public și la infrastructură velo care vor îmbunătăți accesul acestor grupuri de persoane la educație și la locuri de muncă, precum și la alte servicii de interes general. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România25 Reprezintă adaptarea Agendei Digitale pentru Europa 2020 la contextul actual al României și vizează maximizarea impactului politicilor publice prin utilizarea TIC. Prin strategie se propune creșterea acoperirii rețelei internet pentru 100% din suprafața țării până în 2020 și atingerea cifrei de 35% din cetățeni care utilizează servicii de E-Guvernare. Obiectivele relevante pentru PMUD sunt: 1.3. Creșterea accesului la servicii publice digitalizate 1.4. Administrații publice eficiente și scăderea costurilor de administrare publică 1.6. Îmbunătățirea guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice informatizate 2.1. Suport pentru dezvoltarea competențelor TIC 3.1. Suport comerț electronic (e-Commerce) pentru realizarea creșterii și dezvoltării economice pe piața unică digitală europeană 4.2. Îmbunătățirea incluziunii sociale prin acces la infrastructura de comunicații în bandă largă 23http://www.dpfbl.mdrap.ro/documents/strategia_administratiei_publice/Strategia_pentru_consolidarea_administratiei_pub lice_2014-2020.pdf 24http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916 25https://www.ancom.ro/uploads/links_files/Strategia_nationala_privind_Agenda_Digitala_pentru_Romania_2020.pdf 51

Pagina 53

Aceste obiective vor fi îndeplinite de municipiul Dej prin implementarea proiectului de management inteligent al traficului și pe cel de gestiune informatizată a sistemului de transport public. Master Planul General de Transport al României (AECOM, 2015)26 MPG prezintă prioritățile de dezvoltare a sistemului de transport din România pentru toate modurile. Orizontul de timp al Master Planului este anul 2030. In perioada 2012-2015, Ministerul Transporturilor a coordonat elaborarea de către AECOM a unui Master Plan National de Transport pentru Romania, plan strategic în vigoare din octombrie 2016. Master Planul se concretizează într-o listă de proiecte prioritizate pe moduri de transport și orizonturi de timp. Prioritizarea proiectelor a avut în vedere următoarea suc

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.