Buget
Buget
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 19,5 MB · modificat pe site: 02.10.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Buget, Municipiul Dej, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariadej.ro/Portals/0/Fisiere/Informatii-publice/Plan%20de%20Mobilitate%20Urbana%20Durabila%20al%20Municipiului%20Dej.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dej/137226-buget, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Pagina 2
Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al
Municipiului DEJ
pentru perioada 2021 - 2027
SC FIP Consulting SRL
Informații despre livrabil
Revizie Livrabil Data
1 Versiune finală 04/08/2022
Disclaimer
Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat de către Client, conform principiilor de consultanta
general acceptate, a bugetului și a termenilor contractului incheiat între FIP CONSULTING și Client. Nicio terță parte nu poate
utiliza în scop comercial informații, date și analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client
și de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru informatiile și datele cu caracter conceptual,
strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum și conceptele de inovare în mobilitate urbană. Preluarea acestora
de către terte parti poate constitui concurenta neloaiala, astfel cum a fost prevazuta de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul ca
poate produce pagube constand în restrangerea elementelor de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea
informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor
internaționale în vigoare.
Sursa analizelor (figuri, planșe, tabele, diagrame etc.) este reprezentată de analiza Consultantului, dacă nu se specifică altceva.
1
Pagina 3
PMUD Municipiul DEJ – Versiune finală
Prezentul plan de mobilitate urbană durabilă acoperă aria administrativ-teritorială a municipiului Dej
și se referă la perioada 2021-2027. PMUD Dej este contractat de municipiul Dej și a fost aprobat de
Consiliul Local Dej.
Analizele socio-economice, de infrastructură și de mobilitate acoperă aria municipiului și a Zonei
Urbane Funcționale. Pachetul de măsuri și proiecte investiționale propuse în Plan vor viza și
localitățile din ZUF.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a propunerilor
(măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi
necesare studii de fezabilitate și proiecte tehnice privind investițiile propuse, conform legislației în
vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza
impactului asupra mediului pentru proiectele relevante.
Menționam că acest document reprezintă varianta finală a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Dej, fiind deja supusă etapei de obținere a avizului de mediu din partea APM Cluj și etapei de
consultare publică.
De asemenea, se recomandă actualizarea periodică a PMUD și a modelului de transport aferent, cel
puțin o dată la 5 ani sau mai des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona urbană funcțională a
municipiului Dej.
Documentul a fost elaborat de FIP Consulting SRL – www.fipconsulting.ro
2
Pagina 4
Cuprins
1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................................. 14
1.1 Scopul și rolul documentației ........................................................................................................................................ 14
1.2 Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială.................................................................................... 24
1.3 Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale ...................................................................................... 34
1.4 Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale
UAT-urilor ............................................................................................................................................................................ 56
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ................................................................................................................................ 58
2.2 Rețeaua stradală ........................................................................................................................................................... 76
2.3 Transport public .......................................................................................................................................................... 103
2.4 Transport de marfă...................................................................................................................................................... 113
2.5 Mijloace alternative de mobilitate ................................................................................................................................ 115
2.6 Managementul traficului .............................................................................................................................................. 122
2.7 Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate .................................................................................................. 123
3. MODELUL DE TRANSPORT ...................................................................................................................................... 126
3.1 Prezentare generală și definirea domeniului ............................................................................................................... 126
3.2 Colectarea de date ...................................................................................................................................................... 130
3.3 Dezvoltarea rețelei de transport .................................................................................................................................. 137
3.4 Cererea de transport ................................................................................................................................................... 147
3.5 Calibrarea și validarea datelor .................................................................................................................................... 158
3.6 Prognoze ..................................................................................................................................................................... 162
3.7 Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz..................................................................................... 176
4. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL MOBILITĂȚII ............................................................................................ 179
4.1 Eficiența economică .................................................................................................................................................... 179
4.2 Impactul asupra mediului ............................................................................................................................................ 183
4.3 Accesibilitate ............................................................................................................................................................... 186
4.4 Siguranță ..................................................................................................................................................................... 192
4.5 Calitatea vieții .............................................................................................................................................................. 197
5. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE ........................................................................................... 201
5.1 Viziunea prezentată pe cele trei niveluri teritoriale...................................................................................................... 201
5.2 Cadrul/metodologia de selecție a proiectelor .............................................................................................................. 203
6. DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE ............................................. 213
6.1 Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport ................................................................................. 213
6.2 Direcții de acțiune și proiecte operaționale ................................................................................................................. 244
6.3 Direcții de acțiune și proiecte organizaționale ............................................................................................................. 246
6.4 Direcții de acțiune și proiecte partajate pe niveluri teritoriale ...................................................................................... 246
7. EVALUAREA IMPACTULUI MOBILITĂȚII PENTRU CELE TREI NIVELURI TERITORIALE ................................... 251
3
Pagina 5
7.1 Eficiența economică .................................................................................................................................................... 251
7.2 Impactul asupra mediului ............................................................................................................................................ 251
7.3 Accesibilitate ............................................................................................................................................................... 252
7.4 Siguranță ..................................................................................................................................................................... 252
7.5 Calitatea vieții .............................................................................................................................................................. 253
8. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ............................................................... 256
8.1 Cadrul de prioritizare ................................................................................................................................................... 256
8.2 Prioritățile stabilite ....................................................................................................................................................... 259
9. PLANUL DE ACȚIUNE ................................................................................................................................................ 262
9.1 Intervenții majore asupra rețelei stradale .................................................................................................................... 264
9.2 Transport public .......................................................................................................................................................... 267
9.3 Transport de marfă...................................................................................................................................................... 268
9.4 Mijloace alternative de mobilitate ................................................................................................................................ 269
9.5 Managementul traficului .............................................................................................................................................. 277
9.6 Zonele cu nivel ridicat de complexitate ((zone centrale protejate, zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare
de trafic, zone intermodale - gări, aerogări) ...................................................................................................................... 279
9.7 Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ........................................................................................... 281
9.8 Aspecte instituționale .................................................................................................................................................. 286
10. Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană .................................................................................. 288
10.2 Stabilire actori responsabili cu monitorizarea............................................................................................................ 289
4
Pagina 6
Listă tabele
Tabel 1-1 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică .................................................................................. 35
Tabel 1-2 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea PMUD Dej ............................... 47
Tabel 1-3 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Dej ............................................................................................................... 50
Tabel 2-1 Indicatori demografici în UAT Dej, zona urbană funcțională și teritoriul national – 1 ..................................................................... 64
Tabel 2-2 Comparație indicatori demografici în UAT Dej, zona urbană funcționlă și teritoriul national – 2................................................... 64
Tabel 2-3 Statistica accidentelor rutiere la nivel național................................................................................................................................ 85
Tabel 2-4 Date anchete OD .......................................................................................................................................................................... 98
Tabel 5 - Gradul de ocupare al mijloacelor de transport public .................................................................................................................... 108
Tabel 3-1 Clasificarea datelor socio-economice de intrare în Modelul de Transport ................................................................................... 130
Tabel 3-2 Activități întreprinse în cadrul etapei de culegere de date ............................................................................................................ 131
Tabel 3-3 Total vehicule anchetate cu ocazia desfășurării interviurilor OD.................................................................................................. 135
Tabel 3-4 Categorii de segmente folosite în cadrul modelului de trafic ........................................................................................................ 141
Tabel 3-5 Lista zonelor de atracție-generare a călătoriilor ........................................................................................................................... 147
Tabel 3-6 Locuitorii municipiului Dej, la nivelul anului de bază - 2021 ......................................................................................................... 148
Tabel 3-7 Grupuri de utilizatori modelati la nivelul anului de bază - 2021 .................................................................................................... 153
Tabel 3-8 Perechi de activități....................................................................................................................................................................... 154
Tabel 3-9 Perechi de activități, rata de generare / atracție ........................................................................................................................... 155
Tabel 3-10 Rezultatele procesului de calibrare a modelului de trafic ........................................................................................................... 159
Tabel 3-11 Prognoza evoluției PIB real – rate anuale ................................................................................................................................. 163
Tabel 3-12 Evoluția Produsului Intern Brut (creștere reala).......................................................................................................................... 165
Tabel 3-13 Date statistice privind evoluția transporturilor ............................................................................................................................ 167
Tabel 3-14 Evoluția parcului național de vehicule în perioada 2007-2020 .................................................................................................. 167
Tabel 3-15 Parcul județean de vehicule înregistrat în perioada 2007-2020 ................................................................................................. 170
Tabel 3-16 Evoluția gradului de motorizare perioada 2016-2020 ................................................................................................................ 171
Tabel 3-17 Modelul de Transport: Studiu de caz .......................................................................................................................................... 176
Tabel 4-1 Indicatorii de performanta a rețelei de transport – anul de bază 2021 ......................................................................................... 180
Tabel 4-2 Evaluarea fluenței circulației – anul de bază 2021 – rețeaua modelată ....................................................................................... 181
Tabel 4-3 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare ............................................................................................................................. 182
Tabel 4-4 Efectele asupra mediului – gaze cu efect de seră - anul de bază 2021 ....................................................................................... 184
Tabel 4-5 Rezumatul problemelor de mediu și măsuri de atenuare propuse ............................................................................................... 185
Tabel 4-6 Evaluarea fluenței circulației și a nivelului de serviciu – anul de baza 2021 ................................................................................ 186
Tabel 4-7 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva accesibilității – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse ............ 190
Tabel 4-8 Statistica accidentelor rutiere la nivel național ............................................................................................................................. 192
Tabel 4-9 Dinamica numărului de victime din accidente rutiere în perioada 2016-2020* ............................................................................ 193
Tabel 4-10 Modurile de producere a accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Dej în intervalul 2016-2020 ......................... 194
Tabel 4-11 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva siguranței – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse .............. 196
Tabel 4-12 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva calității vieții – cauze, efecte și măsuri de atenuare propuse ........... 198
5
Pagina 7
Tabel 5-1 Clasificarea aglomerărilor urbane pe baza populației și a configurației transportului public și a rețelei stradale ........................ 204
Tabel 5-2 Criterii și punctaje definite în cadrul Analizei Multicriteriale .......................................................................................................... 209
Tabel 5-3 Criterii și punctaje definite în cadrul Analizei Multicriteriale .......................................................................................................... 210
6
Pagina 8
Listă figuri
Figură 1-1 Rolul PMUD ................................................................................................................................................................................... 17
Figură 1-2 Obiectivele strategice ale PMUD ................................................................................................................................................... 18
Figură 1-3 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, ed.a II-a ..................................................................................... 22
Figură 1-4 Mun. Dej și Zona Urbană Funcțională, ......................................................................................................................................... 26
Figură 1-5 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare ....................................................................................... 29
Figură 1-6 Conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung (2007-2030) INCD URBANPROIECT ...................... 30
Figură 1-7 PATN Secțiunea căi de comunicații ............................................................................................................................................. 32
Figură 1-8 PUG Dej ........................................................................................................................................................................................ 34
Figură 1-9 Proiecte de infrastructură incluse în Master Plan. ......................................................................................................................... 52
Figură 1-10 – Localizare Drum Expres Turda – Halmeu, extras din Master Plan General deTransport al României .................................... 53
Figură 1-11 Localizare trasee coridoare de transport, extras din MPGT ........................................................................................................ 54
Figură 1-12 Modelul gravitațional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru Regiunea Nord-Vest.................................................. 55
Figură 2-1 - Localizare ZUF Dej...................................................................................................................................................................... 58
Figură 2-2 Populația declarată în Zona urbană Funcțională și în municipiului Dej anul 2021 ;..................................................................... 59
Figură 2-3 Variația populației după domiciliu din Municipiul Dej, Sursa INSSE Tempo Online ..................................................................... 60
Figură 2-4 Zona de influență a municipiului Dej ............................................................................................................................................. 61
Figură 2-5 Variația populației după domiciliu din Zona Urbană Funcțională Dej. ........................................................................................... 62
Figură 2-6 Variația populației după domiciliu din Zona Urbană Funcțională Dej. ........................................................................................... 62
Figură 2-7 Piramida vârstelor, pe sexe, pentru populația Municipiului Dej ..................................................................................................... 63
Figură 2-8 Ponderea funcțiunilor conform PUG Dej 2009 .............................................................................................................................. 66
Figură 2-9 Densitatea populației pe km2 ......................................................................................................................................................... 67
Figură 2-10 Distribuția populației urbane pe zone dezavantajate și marginalizate ........................................................................................ 68
Figură 2-11 - Locurile de muncă de la nivelul Mun. Dej ................................................................................................................................. 69
Figură 2-12 - Figură 2 11 - Locurile de muncă de la nivelul ZUF Dej ............................................................................................................. 70
Figură 2-13 Structura pe domenii de activitate a salariaților din top 60 firme din municipiul Dej ................................................................... 71
Figură 2-14 - Numărul de elevi navetiști din Zona Urbană Funcțională, Sursă: ISJ CJ ................................................................................. 72
Figură 2-15 Numărul de navetiști din Zona Urbană Funcțională ................................................................................................................... 73
Figură 2-16 - Numărul șomerilor la nivelul Municipiului Dej............................................................................................................................ 74
Figură 2-17 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Mica ..................................................................................................................................... 74
Figură 2-18 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Vad ...................................................................................................................................... 74
Figură 2-19 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Câțcau ................................................................................................................................. 75
Figură 2-20 - Numărul șomerilor la nivelul UAT Jichișu de Jos ...................................................................................................................... 75
Figură 2-21 Rețea TEN-T Core și Comprehensive ........................................................................................................................................ 76
Figură 2-22 - Coridoare principale TEN-T....................................................................................................................................................... 77
Figură 2-23 Reteaua rutiera la nivelul Județului Cluj ...................................................................................................................................... 79
Figură 2-24 - Rețeaua rutieră de la nivelul municipiului Dej ........................................................................................................................... 82
Figură 2-25 - Sistemul de sensuri unice la nivelul municipiului ...................................................................................................................... 83
7
Pagina 9
Figură 2-26 - Concentrarea accidentelor în municipiul Dej............................................................................................................................. 87
Figură 2-27 - Cauza producerii accidentelor la nivelul municipiului ................................................................................................................ 88
Figură 2-28 - Modul de producere al accidentelor la nivelul municipiului ....................................................................................................... 88
Figură 2-29 - Venituri din parcarea pe bază de contract ................................................................................................................................ 90
Figură 2-30 - Localizarea locurilor de parcare amenajate și a garajelor ........................................................................................................ 90
Figură 2-31 - Suprafața ocupată de parcări și de garaje, la nivelul municipiului ............................................................................................ 91
Figură 2-32 Diagrama problemelor de transport la nivelul municipiului Dej în opinia locuitorilor .................................................................. 93
Figură 2-33 Evoluția gradului de motorizare în Mun. Dej ............................................................................................................................... 93
Figură 2-34 Cote modale PMUD 2021 conform chestionarelor ...................................................................................................................... 94
Figură 2-35 Cote modale Mun. Dej ................................................................................................................................................................. 94
Figură 2-36 - Timpii medii de traversare ai rețelei stradale, în UAT Dej, în orele de vârf ............................................................................. 95
Figură 2-37 - Timpii medii de traversare ai rețelei stradale, în ZUF Dej, în orele de vârf ............................................................................. 96
Figură 2-38 - Localizare puncte OD la nivelul Mun. Dej ................................................................................................................................. 97
Figură 2-39 Punct de anchetă pe DN7 (Strada Bistritei) ............................................................................................................................. 98
Figură 2-40 - Localizarea stațiilor de taximetrie .............................................................................................................................................. 99
Figură 2-41 - Evoluția numărului de automobile electrice și hibrid de la nivelul mun. Dej ........................................................................... 101
Figură 2-42 - Localizarea stațiilor încărcare vehicule electrice, la nivelul Municipiului Dej .......................................................................... 102
Figură 2-43 - Capacitatea de transport ......................................................................................................................................................... 104
Figură 2-44 - Combustibil flotă autovehicule ................................................................................................................................................ 104
Figură 2-45 - Numărul de călători transportați anual .................................................................................................................................... 105
Figură 2-46 - Rețeaua de transport de la nivelul UAT Dej ............................................................................................................................ 106
Figură 2-47 - Rețeaua de transport de la nivelul intravilanului Dej ............................................................................................................... 106
Figură 2-48 - Izocronele de accesibilitate pietonală pentru stațiile de transport public ................................................................................ 107
Figură 2-49 - Motivul pentru care alegeți modul de deplasare cel mai des folosit........................................................................................ 109
Figură 2-50 Infrastructura feroviară la nivel național .................................................................................................................................... 110
Figură 2-51 Rețeaua de căi ferate din România ........................................................................................................................................... 111
Figură 2-52 - Marii generatori de trafic de tranzit și traseele predilecte ....................................................................................................... 113
Figură 2-53 Problemele semnalate privind deplasările pietonale, în municipiul Dej ................................................................................... 116
Figură 2-54 - Analiza pietonalului existent din punct de vedere al expunerii................................................................................................ 117
Figură 3-1 Categorii de obiecte utilizate în modelul de transport ................................................................................................................. 127
Figură 3-2 Etapele modelului de transport.................................................................................................................................................... 128
Figură 3-3 Aria de cuprindere a modelului.................................................................................................................................................... 129
Figură 3-4 Amplasarea punctului de anchetă nr. 2 – Strada Bistriței nr. 69 ................................................................................................. 134
Figură 3-5 Localizarea anchetelor origine-destinație ................................................................................................................................... 135
Figură 3-6 Amplasarea numărătorilor clasificate de vehicule ....................................................................................................................... 136
Figură 3-7 Statistici ale modelului anului de bază 2021 ; ............................................................................................................................. 138
Figură 3-8 Formalizarea rețelei prin arce, noduri și zone PMUD – Dej ....................................................................................................... 139
Figură 3-9 Structura rețelei rutiere în cadrul modelului de trafic pentru zona urbană – Dej ......................................................................... 139
Figură 3-10 Structura rețelei de transport public modelate pentru zona urbană – Dej ................................................................................ 140
8
Pagina 10
Figură 3-11 Rețeaua extinsă, utilizată în cadrul modelului de trafic pentru zona urbană – Dej .................................................................. 143
Figură 3-12 Extras din matricea anului de baza 2017 – Modelul național de trafic ...................................................................................... 144
Figură 3-13 Rețeaua de drumuri modelata în anul de baza 2017 ............................................................................................................... 145
Figură 3-14 Afectarea traficului calibrat – anul de baza 2017 (total vehicule fizice – MZA)......................................................................... 146
Figură 3-15 Etapele modelului de tip 4-pași ; ............................................................................................................................................... 148
Figură 3-16 Sistemul de zonificare folosit în cadrul modelului de trafic elaborat pentru municipiul Dej ....................................................... 149
Figură 3-17 Afectarea cererii pe rețeaua de transport, anul 2021 (fluxuri transport privat – transport public) ............................................. 150
Figură 3-18 Ilustrare date de intrare în modelul de generare al cererii ........................................................................................................ 151
Figură 3-19 Clasificarea relațiilor de trafic care utilizează rețeaua stradală a Municipiului Dej .................................................................... 153
Figură 3-20 Lista deplasărilor produse / atrase de fiecare zonă din modelul de transport ........................................................................... 155
Figură 3-21 Procedura de afectare pe itinerarii a cererii de transport : a) Afectare transport privat ; b) Afectare transport public .............. 157
Figură 3-22 Schemă a logică a procesului de calibrare utilizat .................................................................................................................... 158
Figură 3-23 Prognoza evoluției PIB real pȃnă ȋn 2045 ................................................................................................................................ 164
Figură 3-24 Prognoza populației pȃnă ȋn 2030 ............................................................................................................................................ 164
Figură 3-25 Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/1000 locuitori) ................................................................................................. 164
Figură 3-26 Cote modale la nivel național (2019) ........................................................................................................................................ 166
Figură 3-27 Evoluția gradului de motorizare în România fata de media europeană (EU27) - turisme / 1.000 locuitori............................... 168
Figură 3-28 Evoluția structurii parcului auto ................................................................................................................................................. 170
Figură 3-29 Evoluția gradului de motorizare la nivelul județului Cluj ........................................................................................................... 171
Figură 3-30 Rețeaua de transport corespunzătoare scenariului “ a face minimum”, anul 2021 ................................................................... 172
Figură 3-31 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2021 ............................................................................................. 173
Figură 3-32 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2025 ............................................................................................. 173
Figură 3-33 Fluxuri autoturisme afectate pe rețeaua de referință, anul 2030 ............................................................................................. 174
Figură 3-34 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2021 .................................................................................................. 174
Figură 3-35 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2025 .................................................................................................. 175
Figură 3-36 Raportul debit/capacitate in scenariul de referinta, anul 2030 .................................................................................................. 175
Figură 3-37 Redistribuirea traficului .............................................................................................................................................................. 177
Figură 4-1 Zone de concentrare a accidentelor rutiere (intervalul 2016-2020) ............................................................................................ 194
Figură 4-2 Intervalul accidentelor ................................................................................................................................................................. 194
Figură 4-3 Gravitatea accidentelor (intervalul 2016-2020) ........................................................................................................................... 195
Figură 5-1 Procesul general de elaborare a Strategiei PMUD Dej ............................................................................................................... 203
Figură 5-2 Direcțiile strategice ale PMUD Dej .............................................................................................................................................. 206
Figură 6-1 Redefinirea strazilor ca infrastructuri multimodale ...................................................................................................................... 215
Figură 6-2 - Capacitatea de transport pentru diferite moduri de deplasare .................................................................................................. 216
Figură 6-3 Stradă care încurajează traficul auto versus străzi multimodale, Sursă: Global Street Design Guide ....................................... 217
Figură 6-4 Utilizarea autoturismelor in fuctie de etapele de dezvoltare ale orasului ; .................................................................................. 218
Figură 6-5 Spirala investitionala in infrastructura – teoria Gaurii Negre (D.A. Plane, 1995) ........................................................................ 219
Figură 6-6 Tipuri de orase;............................................................................................................................................................................ 220
Figură 6-7 Exemplu de marcaje pentru traversarea pistelor și benzilor pentru biciclete .............................................................................. 222
9
Pagina 11
Figură 6-8 Schemă pentru dimensionarea infrastructurii pentru biciclete; ................................................................................................... 224
Figură 6-9 Ilustrare mod amenajare strada tip „home-zone”; Sursa: GDSG) ............................................................................................... 225
Figură 6-10 Platforma operationala GIS pentru informatizarea transportului ............................................................................................... 231
Figură 6-11 Exemplu functiuni smart-mobility ale unui coridor multimodal .................................................................................................. 235
Figură 6-12 Ilustratie parcare publică automatizata de biciclete .................................................................................................................. 239
Figură 6-13 Axonometrie – varianta orientata catre amenajare spatiu verde si locuri de petrecere timp liber ............................................ 241
Figură 6-14 Mod de amenajare parcare 2 nivele cu nivelul superior axat pe spatiu verde si locuri de parcare vizitatori ............................ 242
Figură 6-15 - Axonometrii – varianta orientata catre parcare; varianta orientate catre amenajare loc de joaca (teren de sport) ................ 242
Figură 6-16 Mod de amenajare parcare 2 nivele cu nivelul superior axat pe locuri de parcare; .................................................................. 243
Figură 6-17 - Ilustrarea regimului de înălțime a tipului de parcare de resedinta propus; ............................................................................. 243
10
Pagina 12
Glosar tehnic
PIB: Produsul Intern Brut
MZA: Media Zilnică Anuală a Traficului
VET: Vehicule etalon turisme
NdS: Nivel de Serviciu
PMUD: Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
CESTRIN: Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
CJ: Consiliul Județean
ZUF: Zona Urbană Funcțională
MT: Ministerul Transporturilor
MDRAP: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MFE: Ministerul Fondurilor Europene
MPGT: Master Plan General de Transport
POIM: Programul Operațional Infrastructură Mare
POT: Programului Operațional Transport
POR: Programul Operațional Regional
PNRR: Planul Național de Redresare și Reziliență
UAT: Unitate Administrativ Teritorială
INS: Institutul Național de Statistică
ITS: Information Transport System
Prețuri contabile: costuri de oportunitate sociale, uneori diferite de prețurile de pe piață și tarifele
regularizate. Acestea sunt folosite în cadrul analizei economice pentru o mai bună reflectare a
costurilor reale ale efectelor pentru societate și a beneficiilor reale ale rezultatelor. Sunt adesea
folosite ca sinonim pentru preturi umbră
An de referință: Condițiile reale sau o reprezentare a condițiilor reale pentru un an predefinit.
Scenariul de Referință: asimilat scenariului Do-Minimum, reprezentat de situația existentă la care se
adaugă doar efectele aduse de proiectele aflate în derulare sau cele care au finanțarea asigurată
RBC: Raportul Beneficiu Cost
ACB: Analiză Cost Beneficiu
CNAIR: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, administratorul național al
infrastructurii reprezentate de autostrăzi și drumuri naționale.
EC: Comisia Europeană
RIRE/ EIRR: Rata Internă de Rentabilitate Economică
VANE/ ENPV: Valoarea Actualizată Netă Economică
UE: Uniunea Europeană
RIRF/ FIRR: Rata Internă de Rentabilitate Financiară
VANF/ FNPV: Valoarea Actualizată Netă Financiară
Prețuri de piață: Prețul real la care un bun sau un serviciu este comercializat în schimbul altui bun
/serviciu sau pentru o sumă de bani, caz în care reprezintă prețul relevant pentru analiza financiară.
11
Pagina 13
AMC: Analiza multi-criterială
Simularea Monte Carlo: O tehnică matematică computerizată care identifică riscurile în cadrul
analizelor cantitative și în procesul de luare a deciziilor.
Drum național: Un drum în proprietatea statului, de importanță națională, care leagă orașul capitală
națională de capitalele de județ, de zone de dezvoltare strategică la nivel național sau de țările vecine.
Drumurile naționale pot fi:
• autostrăzi;
• drumuri expres;
• drumuri național europene;
• drumuri naționale principale; și
• drumuri naționale secundare.
Valoarea Netă Actualizată: Suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a costurilor estimate
ale unei investiții se deduc din valoarea actualizată a veniturilor așteptate.
Prețuri curente (prețuri nominale): O valoare economică exprimată în termeni de sumă nominală fixă
(unități monetare) într-un anumit an sau de-a lungul mai multor ani. Spre deosebire de prețurile reale,
efectele modificărilor generale ale nivelului de preț de-a lungul timpului nu pot fi eliminate din
prețurile curente.
NOx: Oxid de azot
PM2.5 / PM10: Pulberi sedimentabile fine
PPP: Parteneriat Public Privat
VAB / PVB: Valoarea Actualizată a Beneficiilor
VAC / PVC: Valoarea Actualizată a Costurilor
Costurile de “oportunitate”: Valoarea unei resurse în alternativa celei mai bune utilizări. Pentru
analiza financiară, costul de oportunitate al unui articol achiziționat este întotdeauna prețul său de
piață. În analiza economică, acest cost de oportunitate al unui articol cumpărat este valoarea sa
socială marginală în alternativa celei mai bune utilizări fără proiect a bunurilor și serviciilor
intermediare, sau valoarea sa de utilizare (măsurată prin disponibilitatea de a plăti) în cazul în care
acesta este un bun sau serviciu final.
Costuri de oportunitate sociale: Costuri de oportunitate sau beneficii pentru economie ca întreg
TVA: Taxa pe Valoare Adăugată
VOC: Costuri de Operare ale Autovehiculelor
VOT: Valoarea Timpului
LGV: Light Goods Vehicles
HGV: Heavy Goods Vehicles
PUG: Plan Urbanistic General
PED: Plan de Electromobilitate Durabilă
TC: Transport în comun
TP: Transport public
12
Pagina 14
13
Pagina 15
1. INTRODUCERE
1.1 Scopul și rolul documentației
Deși mobilitatea indivizilor adresează nevoi primare, modul în care realizăm zilnic aceste activități a
evoluat continuu odată cu evoluția societății. Prima ediție a PMUD a evaluat nevoile și oportunitățile
de mobilitate din comunitatea urbană sibiană în corelare cu așteptările și obișnuințele specifice anilor
2014 – 2019. Într-o societate în continuă modernizare, în care digitalizarea ocupă din ce in ce mai mult
spațiu în activitățile cotidiene, este natural ca mobilitatea individului să se desfășoare într-un mod
diferit, nou, utilizând eficient uneltele puse la dispoziție de noua revoluție socială.
Prima versiune a PMUD analiza oportunitatea dezvoltării sistemului de transport public în comun
bazată pe mijloace de transport ecologice. Astăzi flota de mijloace de transport a operatorului
municipal este formată în mare parte din autobuze electrice, în prezent fiind necesară completarea
flotei cu autobuze electrice și integrarea serviciilor de transport în comun la nivelul localităților din
zona urbană funcțională, ducând astfel tehnologia mijloacelor de transport nepoluante dincolo de
granițele așezării urbane sau despre oportunitatea implementării unor noi tehnologii de alimentare –
autobuze cu hidrogen. Serviciile de transport în comun erau dificil de accesat, in primul rand datorita
lipsei de informatii a calatorilor privind timpii de asteptare, timpii de calatorie, corelat cu lipsa de
informatie privind locul de unde se poate procura un bilet de călătorie. Astăzi, prin implementarea
sistemelor de e-ticketing, plata unui tichet de călătorie se poate realiza cu cardul bancar, direct in
mijlocul de transport. Toate aceste modificari aparent minore, dar care în realitate au o mare
importanta in dezvoltarea serviciilor de transport public ca alternativa a deplasarilor cu autoturismul
sunt rezultatul firesc al modernizarii societatii in general, o societate conectata digital, o societate
moderna, o societate exigenta in ceea ce priveste asteptarile privind functiunile unui sistem public
urban.
Micromobilitatea în PMUD inițial propunea dezvoltarea unui sistem automatizat de tip “bikesharing”; în prezent acest proiect este in implementare, cu termen de finalizare în decembrie 2023.
În urma finalizării proiectelor în curs de implementare, orașul intră într-o nouă era a mobilității, o era
a mobilității bazate pe aplicații de mobilitate, de mobilitate inteligentă, partajată, astfel încât noua
versiune a PMUD trebuie sa analizeze și să se adreseze tendințelor de mobilitate urbană și să propună
soluții în corelare cu așteptările și comportamentele din ce in ce mai sofisticate ale locuitorilor urbani.
Expansiunea urbană este un fenomen natural pentru orașele românești. În cazul Dejului dezvoltarea
zonelor rezidentiale în zonele periferice ale orașului s-a realizat fara o planificare riguroasa sau cu
norme urbanistice coerente, ceea ce a condus la aparitia principalelor fenomene negative care
afecteaza calitatea vietii atat in zona urbana, cat si in cartierele nou construite, precum congestie in
trafic, poluare atmosferica, poluare vizuala, poluare fonica. Soluțiile de mobilitate cuprinse în noul
Plan de Mobilitate urmăresc sa rezolve într-o manieră inovatoare îi alternativă aceste probleme de
mobilitate.
În acelasi timp, spațiul public este într-o continuă agresiune generată de ocuparea acestuia de către
autoturisme: cea mai mare parte din ampriza unei străzi, a oricărei străzi cu excepția zonei pietonale
14
Pagina 16
din centrul istoric, este ocupată de spatiul destinat utilizării autoturismelor, fie în deplasare, fie pentru
parcarea acestora, proiectele anterioare de modernizare a infrastructurii vizând strict măsuri de
refacere a spațiilor carosabile și prea puțin orientate către amenajarea peisagistic-arhitecturală sau
de regenerare integrată a spațiului public, cu accent pe infrastructurile atat de necesare desfasurarii
de activitati sociale. Este necesar astfel ca PMUD ediția a II-a să propună măsuri de restructurare a
spatiului destinat mașinilor și organizarea acestuia pentru oameni. Schimbarea spatiului public intrun mod echitabil pentru majoritatea locuitorilor este o necesitate și un deziderat pentru asigurarea
unei dezvoltari armonioase și durabile. Iar aceasta schimbare trebuie să vizeze inclusiv spațiile urbane
din afara străzilor, acele spații interioare zonelor de locuire colectivă care decenii la rand au fost
neglijate de administratiile locale si care au avut rolul de a adaposti, gara si/sau ingramadi un numar
in continua crestere de autoturisme, deteriorâd spațiul comun în care comunitățile puteau petrece
timpul sau putea interactiona. In continuare, acest fenomen conduce la efecte climatice nadorite:
temperaturi extreme in timpul verilor, precipitatii cu volume mari de apa, care provoaca inundatii in
zona urbana, fenomene meteo extreme din ce in ce mai dese. Este necesara o reintoarcere catre
natura, introducerea zonelor verzi intre blocuri, inverzirea principalelor artere si amenajarea spatiilor
pietonale in asa fel incat sa fie optime și primitoare pentru deplasari cotidiene.
Prima versiune PMUD propunea o serie de proiecte de infrastructură rutieră necesare în conformitate
cu nivelul de dezvoltare al municipiului; un municipiu care necesită în continuare infrastructură, care
are în continuare nevoie de capacități rezonabile pentru mobilitatea cu autoturismul. Este însă
necesar a înțelege și a adapta măsuri și proiecte investiționale destinate mobilității alternative,
mobilității active, ca soluție corectă pe termen lung pentru conectarea cartierelor, pentru asigurarea
accesului către locurile de munca, locurile de educație sau cele de agrement și petrecere a timpului
liber.
Nu în ultimul rând, noul PMUD va propune masuri active pentru dezvoltarea orasului ca suma de
destinatii. Dezvoltarea durabila a unui oras sau a unei zone metropolitane nu poate fi asigurata prin
dezvoltarea unui centru urban individual; este necesara o dezvoltare echilibrata, policentrica, in care
cartierul sa joace rolul principal in activitatile cotidiene ale locuitorilor sai. Acest lucru presupune o
corelare la nivel de planificare strategica intre elementele investitionale in infrastructura si directiile
de planificare strategica ale celorlalte domenii de interes pentru cresterea si indesirea functiunilor
socio-urbane: zone de agrement, zone verzi, centre educationale, centre comerciale, centre de
business. Din fericire, exista în Dej o serie de mari amplasamente care pot fi dezvoltate în cadrul
conceptului urban de “oras la 15 minute”, zone care se pot dezvolta echilibrat, implementând politici
“car-free” sau zone cu emisii zero, deservite tangential de marile artere ale municipiului și, implicit,
de linii de transport în comun.
Mobilitatea locuitorilor și a mărfurilor într-un mediu urban reprezintă condiția elementară și esențială
pentru asigurarea unei comunități dinamice și a unei zone urbane funcționale. Există așadar o relație
directă între mobilitatea urbană și calitatea vieții din zona urbană respectivă. Cu cât mobilitatea
cetățenilor și a mărfurilor este mai ridicată, iar accesibilitatea către punctele de interes este facilă, cu
atât calitatea vieții și calitatea mediului urban este mai ridicată, orașul devenind astfel un loc plăcut
pentru locuire, prietenos cu mediul, atractiv și eficient economic pentru dezvoltarea afacerilor și
transporturilor de bunuri și mărfuri.
15
Pagina 17
Dezvoltarea mobilității oamenilor și mărfurilor și creșterea accesibilității între punctele de interes se
realizează doar pe baza unui sistem de transport eficient, solid, complex și variat din punct de vedere
al alternativelor propuse pentru mobilitate. Un sistem de transport durabil reprezintă coloana
vertebrală pe care se susține dezvoltarea durabilă a orașului, dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a
zonei urbane, contribuind astfel la creșterea calității vieții locuitorilor săi și integrarea eficientă a
externalităților provenite din zona metropolitană.
Actualul Plan de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) va propune strategii, inițiative de politici,
proiecte cheie și priorități investitionale în vederea unui transport durabil, care să susțină dezvoltarea
urbană durabilă.
Viziunea mobilității este expresia mobilității continue a locuitorilor, navetiștilor, turiștilor, dar și a
bunurilor și mărfurilor în municipiul Dej, expresia dinamismului, a unei zone urbane în expansiune, cu
nevoi de mobilitate în creștere și diversificare. Aceasta reprezintă legătură intrinsecă între mobilitate
și dezvoltarea durabilă a orașului, construirea unui oraș accesibil, sigur, echitabil, un oraș orientat
către valorificarea responsabilă a resurselor naturale și antropice, un oraș orientat în primul rând catre
oameni și calitatea vietii acestora.
Modurile de transport durabile și prietenoase cu mediul vor deveni primele alternative de transport
pentru locuitorii, turiștii și cei care lucrează în Dej. Transportul public, transportul pietonal și velo,
împreună cu o infrastructură rutieră dezvoltată și un sistem de transport îmbunătățit pentru mărfuri
și autovehicule, vor constitui componentele de bază ale sistemului de transport în Dej și la nivelul
ZUF, un sistem care va răspunde nevoilor în continuă creștere privind mobilitatea și accesibilitatea
oamenilor și a bunurilor.
Dezvoltarea sistemului de transport se va realiza prin valorificarea potențialului natural și antropic al
orașului, în limitele și constrângerile existente, atât de natură geografică sau tehnică, cât și de ordin
financiar, astfel încât să poată fi îndeplinită viziunea de dezvoltare durabilă a orașului. Prin
implementarea pachetului de investitii propuse in scenariile alternative se va contura un oras in care
deplasarile cotidiene vor fi majoritar realizate prin moduri active de deplasare – mersul pe jos,
utilizarea bicicletei sau a altor mijloace nemotorizate.
16
Pagina 18
Noul PMUD rămâne astfel un demers strategic, funcțional și operațional al comunității din municipiul
Dej și al autorității publice locale, prin care se va atinge dezideratul stabilit prin viziunea de dezvoltare.
Figură 1-1 Rolul PMUD
Obiectivele Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Obiectivul general al PMUD este crearea și dezvoltarea unui sistem de transport durabil, care să
corespundă așteptărilor și nevoilor de mobilitate și accesibilitate a cetățenilor și mărfurilor, în cadrul
unui mediu urban atractiv, sănătos și prietenos cu mediul.
17
Pagina 19
La nivel strategic, PMUD urmărește îndeplinirea viziunii și obiectivului general prin convergenta a
cinci obiective strategice:
Figură 1-2 Obiectivele strategice ale PMUD
Planul de mobilitate va avea ca fundament o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului
și a mobilității în Municipiul Dej și va cuprinde toate tipurile și formele de transport: public și privat,
pasageri și marfă, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau staționare.
Planul va cuprinde, de asemenea, o evaluare a costurilor și a beneficiilor transportului, incluzându-le
și pe cele ce nu pot fi cu ușurință măsurate sau evaluate− cum sunt cele referitoare la emisiile de noxe
sau impactul asupra calității aerului, soluții propuse urmărind obținerea unui impact maxim al
resurselor utilizate.
Elaborarea și implementarea planului de mobilitate urbană trebuie să asigure satisfacerea unor
cerințe și nevoi de utilitatea publică ale comunității locale în domeniul mobilității și transportului
urban, deplasarea fără a fi expuși la riscuri personale majore, îmbunătățirea continuă a mobilității și
calității vieții cetățenilor.
Se va pune un accent sporit pe transportul durabil, abordând obiective sociale, de mediu și
economice, precum și obiective în domeniul integrării și al siguranței.
Necesitatea elaborării unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
Creșterea populației urbane din ultimele două secole, determinată de revoluția industrială și
stimulată de dinamica accentuată a asimilării cuceririlor științifice în progrese tehnologice, a
18
Pagina 20
modificat deopotrivă nevoile de mobilitate pentru bunuri și persoane și soluțiile alternative de
satisfacere a acestora.
În prezent, sub aspectul mobilității, cvasitotalitatea aglomerațiilor urbane prezintă aceleași tendințe:
• dilatarea orașelor, cu periferii cu densitate mică a populației și cu consecințe în consumuri
mai mari de energie pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate;
• creșterea indicelui de motorizare al familiilor (în special, în țările cu dinamică economică
accentuată);
• congestia traficului, ca o consecință directă a creșterii motorizării și a lungimii deplasărilor;
• evoluția și diversificarea stilului de viață prin adăugarea la deplasările alternante zilnice
(reședință - loc de interes), a deplasărilor de la sfârșitul săptămânii sau din timpul nopții care
pot cauza congestii ale traficului și în afara orelor de vârf tradiționale.
Ca răspuns la aceste tendințe, care prin resursele energetice consumate și efectele externe negative
locale și globale contravin exigențelor actuale ale mobilității durabile, cercetările privind identificarea
și punerea în aplicare a soluțiilor pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate în concordanță cu
cerințele dezvoltării durabile au căpătat un interes tot mai accentuat.
Două axe de cercetare, întrucâtva corelate, se desprind ca prioritare :
• potențarea eficacității și atractivității sistemelor de transport public urban și periurban cu
scopul de a le spori atractivitatea,
• orientarea utilizatorilor către practici de mobilitate mai respectuoase pentru mediu.
Prima axă de cercetare presupune investigații care să identifice variatele nevoi de mobilitate pe care
viața orașului le relevă și să analizeze modurile în care acestea pot fi satisfăcute cu un consum redus
de resurse și efecte externe negative minime. În acest demers se remarcă rolul esențial al interacțiunii
dintre urbanism și mobilitate, atât sub aspectul nevoii de mobilitate, cât și sub cel al modului de
satisfacere a nevoilor.
Nevoia de mobilitate satisfăcută, „ex-post”, după confruntarea cu oferta, așa cum este oglindită de
statistici (lungimea și frecvența deplasărilor/ călătoriilor totale și aferente unui mod de deplasare)
este rezultatul conjugat al configurației rețelei de străzi, al serviciilor asigurate de acestea și al
comportamentului populației. Mobilitatea socială satisfăcută de sistemul de transport poartă
amprenta spațiului natural (al condițiilor geografice), a spațiului topologic și economic, a acțiunilor
omului orientate către conservarea sau modificarea caracteristicilor – spațiul politic (antropic), dar și
mai pregnant amprenta comportamentelor populației. Acestea din urmă, „rebele” la toate încercările
de modelare sunt consecințe ale tradițiilor, ale educației, ale modului de viață, ale sistemului de
activități, adică extrem de particulare. Acest comportament, „rebel” la orice încercare de modelare
diferențiază repartiția modala a deplasărilor pentru restul condiționărilor similare. Cercetarea trebuie
să identifice soluții pentru orientarea comportamentului locuitorilor spre acele alternative de
satisfacere a nevoilor de mobilitate spațială, cotidiană cu precădere, care sunt menite să contribuie
la calitatea vieții în orașe. Pentru segmentul deplasărilor motorizate, este esențial ca prin creșterea
atractivității transportului public să se diminueze ponderea deplasărilor motorizate individuale,
19
Pagina 21
consumatoare de spațiu, resurse, generatoare de congestie și responsabile pentru degradarea
calității vieții din orașe.
A doua axă de cercetare presupune investigații care să pornească de la recunoscuta conexiune dintre
nevoia și oferta de mobilitate pe care urbanismul își pune pregnant amprenta. În acest sens, este
unanim recunoscut că dacă până în anii 1960, preocuparea dominantă consta în adaptarea orașului la
automobil, de atunci, treptat, a devenit tot mai clar că soluțiile pentru asigurarea calității vieții în
orașe sunt mai complexe. Studiul interacțiunii dintre urbanism și mobilitate a devenit esențial.
Este acum tot mai relevantă afirmația potrivit căreia promovarea deplasărilor nemotorizate este
fundamental condiționată de dimensiunea, forma și structura urbană. Studiului acestora și al
corelațiilor cu nevoile de mobilitate și cu ofertele de satisfacere a acestora, îndeosebi prin orientarea
către deplasările nemotorizate (mers pe jos și cu bicicleta, în special) trebuie să îi fie dedicate
preocupări conjugate ale urbaniștilor, sociologilor, economiștilor și inginerilor.
Simplificând, a găsi soluții pe orizonturi de timp apropiate sau îndepărtate pentru satisfacerea nevoii
de mobilitate a populației și de deplasare a mărfurilor în spațiile urbane echivalează cu racordarea la
cerințele dezvoltării durabile, adică la interesele și responsabilităților contemporanilor și ale
generațiilor viitoare.
Un plan de mobilitate urbană durabilă are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității zonelor
urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile către, prin și în zonele urbane
respective.
Un plan de mobilitate urbană durabilă ar trebui să faciliteze o dezvoltare echilibrată a tuturor
modurilor de transport relevante, încurajând totodată trecerea către moduri mai durabile.
Planul trebuie să includă un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politică și
nelegislative menite a îmbunătăți performanța și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor în
raport cu scopul și obiectivele specifice declarate.
În vederea definirii măsurilor și proiectelor propuse în PMUD, s-a procedat la analiza anvelopei
bugetare disponibile pentru perioada 2021 – 2027, pentru a analiza măsura în care investițiile propuse
în plan sunt durabile și sustenabile.
Metodologia, caracteristicile și componentele unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
Metodologia de realizarea a planurilor de mobilitate urbană sustenabilă a fost definită de către
Comisia Europeană în documentul „Orientări – Dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate
urbană durabilă”. Conform acestui document un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan
strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor și companiilor în orașe și în
împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bună calitate a vieții.
În martie 2011, Comisia Europeană a emis Cartea Albă a Transporturilor „Foaie de Parcurs pentru un
Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct
de vedere al resurselor” (COM(2011) 0144 final). Cartea Albă a Transporturilor propune spre
examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare
obligatoriu pentru orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate
pe liniile directoare ale UE. De asemenea, sugerează explorarea unei legături între dezvoltarea
20
Pagina 22
regională, fondurile de coeziune și orașe și regiuni care au prezentat un certificat de Audit al
Performanței și Durabilității Mobilității Urbane.
Documentul prezintă o foaie de parcurs pentru 40 de inițiative concrete, implementate până în 2020,
care vor contribui la creșterea mobilității, înlăturarea barierelor majore în domenii-cheie, reducerea
consumului de combustibil și creșterea numărului de locuri de muncă. În același timp, propunerile
sunt realizate pentru a reduce dependența Europei de importurile de petrol și pentru a reduce emisiile
de carbon în transport cu 60% până în 2050. Astfel, țintele principale de atins până în 2050 includ,
printre altele:
• dispariția progresivă a utilizării autovehiculelor care folosesc combustibil convențional în
orașe;
• utilizarea în pondere de 40% a combustibililor de tip durabil, cu emisii reduse de carbon în
domeniul aviației; reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de carbon în transporturi;
• transportul feroviar și naval să preia 50% din călătoriile de distanță medie realizate pe căi
rutiere.
Toate acestea vor trebui să contribuie la o reducere de 60% a emisiilor de carbon în transporturi.
Pornind de la practicile și cadrele de reglementare existente, caracteristicile de bază ale unui Plan de
Mobilitate Urbană Durabilă sunt:
• viziune pe termen lung și un plan de implementare clar;
• abordare participativă;
• Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor modurilor de transport;
• Integrarea pe orizontală și verticală;
• Evaluarea performanțelor actuale și viitoare;
• Monitorizare, revizuire și raportare periodică; și
• Luarea în considerare a costurilor externe pentru toate modurile de transport.
În anul 2020, Comisia Europeană (DG MOVE) a aprobat a doua versiunea privind metodologia de
elaborare a PMUD, având următoarele etape de realizare a planurilor:
21
Pagina 23
Figură 1-3 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, ed.a II-a
sursă: https://www.eltis.org/sites/default/files/sump_guidelines_2019_interactive_document_1.pdf
Conform noii reglementari, PMUD se va baza pe următoarele principii:
1. Planificarea mobilității urbane durabile la nivelul zonelor urbane funcționale;
2. Cooperarea peste limitele instituționale;
3. Implicarea cetățenilor și a parților interesate;
4. Evaluarea performanțelor actuale și viitoare;
5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan de implementare clar;
6. Dezvoltarea într-o manieră integrată a tuturor modurilor de transport;
7. Asigurarea monitorizării și evaluării implementării planului;
8. Asigurarea calității planului.
Planul de mobilitate urbană pentru Municipiul Dej va include următoarele componente:
• Diagnosticarea sistemului existent de mobilitate și transport, al infrastructurilor, dotărilor și
fluxurilor de trafic;
• Evaluarea nivelului de disfuncționalitate a circulației urbane;
• Dezvoltarea funcțională, socio-economică și urbanistică a zonelor urbane;
22
Pagina 24
• Infrastructuri, zonare urbană, rețele de transport, relații în teritoriu;
• Mobilitatea, accesibilitatea și nevoile de conectivitate;
• Modelarea prognozelor de mobilitate, transport și trafic;
• Dezvoltarea rețelelor de transport urban și regional;
• Planificarea și proiectarea infrastructurilor de transport; și
• Terapia și managementul traficului și al mobilității.
Politicile și măsurile definite în Planul de Mobilitate Urbană Durabila vor acoperi toate modurile și
formele de transport în întreaga aglomerare urbana, atât în plan public cat si privat, atât privind
transportul de pasageri, cat si cel de bunuri, transport motorizat si nemotorizat, deplasarea si
parcarea.
Planul de mobilitate urbană durabilă va trata următoarele subiecte:
1. Abordări integrate privind modurile de transport: dezvoltarea de coridoare integrate de
mobilitate, cu accent pe adresabilitatea tuturor modurilor de transport în ceea ce privește
infrastrucra modernizată, analiza și identificarea celor mai relevante coridoare de mobilitate
la nivelul zonei urbane și a zonei funcționale urbane și transformarea acestora în corelare cu
viziunea de dezvoltare, reconfigurare integrală și integrată a spațiilor urbane, regenerarea
spațiilor urbane și (re)valorificarea spațiului urban construit.
2. Infrastructura și tehnologia inteligentă: integrarea tehnologiei și a facilităților de tip
„smart-city” în cadrul intervențiilor privind modernizarea infrastructurii clasice de transport.
Reconfigurarea căilor de comunicație și transport și includerea elementelor de senzoristică,
tehnologie și transmisie de date.
3. Sisteme de transport inteligente: Deoarece STI sunt aplicabile tuturor modurilor de
transport și serviciilor de mobilitate, atât pentru călători, cât și pentru marfă, ele pot sprijini
formularea unei strategii, implementarea politicii și monitorizarea fiecărei măsuri concepute
în cadrul planului de mobilitate urbană durabilă.
4. Transportul în comun: planul de mobilitate urbană durabilă va furniza o strategie de creștere
a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport în comun, care să
acopere infrastructura, materialul rulant și serviciile. O dimensiune aparte va viza dezvoltarea
serviciilor si sistemului de transport public la nivelul zonei urbane funcționale.
5. MaaS, ride-sharing, X-sharing: Ținând cont de faptul că implementarea PMUD ver.2 Dej se
va realiza în deceniile următoare, este necesar a trata în cadrul acestui plan și tematicile de
viitor în mobilitatea urbană durabilă: mobilitatea ca serviciu, planificarea mobilității comune,
implementarea sistemelor „sharing” pentru diferite moduri de transport: auto, bicicletă,
micromobilitate, etc..
6. Electromobilitate: abordarea mobilității urbană durabile va ține cont de dezvoltarea
infrastructurii pentru autovehicule și vehiculele electrice, corelarea infrastructurii de
mobilitate cu cea de alimentare cu energie electrică.
7. Transportul nemotorizat: planul de mobilitate urbană durabilă va încorpora un plan de
creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta. Infrastructura
existentă trebuie evaluată și, după caz, îmbunătățită. Dezvoltarea noii infrastructuri ar trebui
23
Pagina 25
gândită nu numai din perspectiva itinerariilor de transport motorizat. Ar trebui avută în
vedere o infrastructură care să fie dedicată pietonilor și bicicliștilor, separată de traficul greu
motorizat și menită a reduce distanțele de deplasare în măsura posibilului. Se va urmari
transformarea spatiului public destinat astazi prioritar autoturismelor catre un spatiu public
activ, destinat prioritar oamenilor si activitatilor sociale. Măsurile care vizează infrastructura
ar trebui completate de alte măsuri de ordin tehnic, politic și nelegislativ.
8. Regenerarea urbană: desi interpretarea ad-literam ar viza reutilizarea spatiilor publice si
transformarea lor in spatii verzi, consideram ca este rolul PMUD de a integra conceptele de
„regenerare urbana” si cel de „mobilitate urbana” tinand cont de functiunile de mobiltate
nemotorizata ce pot fi dezvoltate in acest tip de interventii. Prin proiectele de regenerare
urbana se urmareste atat integrarea spatiilor publice degradate sau imbatranite moral si
arhitectural in artere cu design modern, orientat catre oameni si mobilitate activa, cat si
reorganizarea spatiilor aferente grupurilor de locuinte colective care, prin regenerare, pot
furniza comunitatii functiuni mixte, de la realizarea spatiilor de parcare rezidentiala, la spatii
verzi, alei pietonale, piste velo, spatii de petrecere a timpului liber, terenuri de agrement si de
sport.
9. Intermodalitate: planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să contribuie la o mai bună
integrare a diferitelor moduri și să identifice măsurile menite în mod special să faciliteze
mobilitatea și transportul multimodal coerent.
10. Siguranța rutieră urbană: Plan de mobilitate urbană durabilă trebuie să prezinte acțiuni de
îmbunătățire a siguranței rutiere bazate pe analiza problemelor din acest domeniu și pe
factorii de risc din zona urbană respectivă.
11. Transportul rutier (în mișcare și staționar): În cazul rețelei rutiere și al transportului
motorizat, planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să trateze subiectul traficului în
mișcare și al celui staționar. Măsurile ar trebui să vizeze optimizarea infrastructurii rutiere
existente și îmbunătățirea situației, atât în punctele sensibile, cât și la nivel general. Se va
explora potențialul de realocare a spațiului rutier către alte moduri de transport sau funcții și
utilizări publice care nu au legătură cu transportul.
12. Logistica urbană: planul de mobilitate urbană durabilă va prezenta măsuri de îmbunătățire
a eficienței logisticii urbane, inclusiv a serviciilor de livrare de marfă în orașe, vizând totodată
reducerea externalităților conexe precum emisiile de GES, poluarea atmosferică și poluarea
fonică.
13. Gestionarea mobilității: planul de mobilitate urbană durabilă va include măsuri de facilitare
a unei tranziții către sisteme de mobilitate mai durabile. Prin activitatile de colectare a datelor
si cele de consultare publică, vor fi implicați cetățenii, angajatorii, ONG-urile și alți actori
relevanți ai comunitătii locale si regionale.
1.2 Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială
Intervențiile și proiectele propuse prin PMUD vor viza limita administrativă a municipiului sau
proiecte amplasate la nivelul Zonei Urbane Funcționale Dej. Acest fapt este legat de eligibilitatea
municipiului Dej, individual sau în parteneriat (A.D.I.) în vederea atragerii de finanțări nerambursabile
24
Pagina 26
pentru proiectele propuse, precum și de alte considerente legale privind domeniul public,
responsabilitățile și obligațiile administrației publice locale dar și de natura obligațiilor contractuale.
În luna februarie 2021, UAT Municipiul Dej a contractat societatea FIP Consulting SRL pentru Servicii
de actualizare/elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a Municipiului Dej, care să
identifice măsuri de îmbunătățire a desfășurării circulației de vehicule și pietoni pe rețeaua stradală
urbană, în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacității administrative prin adaptarea de instrumente
ale planificării strategice pentru buna gestiune financiară a proceselor dezvoltării locale în municipiul
Dej” .
Aria de acoperire a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Aria de acoperire a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este Municipiul Dej și Zona Urbana
Funcțională; astfel analizele și modelul de transport au fost realizate la nivelul zonei de influență a
municipiului.
Proiectele investiționale și masurile operationale și organizatorice sunt propuse atat la nivelul UAT
Dej, cat și la nivelul Zonei Urbane Funcționale.
Aprobarea PMUD Dej se va realiza astfel la nivelul Consiliului Local Dej, urmand ca pe viitor acest
document strategic sa poata fi adoptat și aprobat la nivelul fiecarei UAT interesate.
Dej în anul 2027 va fi un important nod la rețeaua națională și europeană prin traseul Drumului Expres
– Someș Expres, care realizează legătura centru - nord-vest, între Autostrada Transilvania și Satu
Mare/Halmeu. În același timp, la nivel regional va constitui un pol de conexiune între celelalte județe
ale Regiunii Nord-Vestice, fiind un punct de intersecție pe axa est-vest și nord-sud. În același timp, la
nivel național, Municipiul Dej și zona sa de influență va deveni un important centru de producție și
logistică, fiind ușor accesibilă atât pentru forța de muncă cât și pentru investitori.
Valorificarea acestei oportunități și a acestui avantaj competitiv teritorial se va putea realiza doar
printr-o dezvoltare integrată a sistemului de transport la nivelul zonei funcționale urbane, care să
asigure în mod eficient mobilitatea locuitorilor către și dinspre Dej și creșterea accesibilității la nivelul
zonei urbane funcționale dar și în interiorul orașului.
Ținând cont de aceste considerente, în elaborarea PMUD Dej s-au analizat datele relevante la nivelul
Zonei de influență, care include pe lângă UAT Dej și unitățile administrative: Chiuiești, Cășeiu,
Câțcău, Vad, Bobâlna, Jichișu de Jos, Mica, Cuzdrioara, conform raportului realizat de Banca
Mondială „Metodologie privind dezvoltarea și gestionarea serviciilor la nivel metropolitan / zonă
urbană funcțională”.
25
Pagina 27
Figură 1-4 Mun. Dej și Zona Urbană Funcțională,
Sursă: Analiza Consultantului
Se observă o tendință de concentrare a UAT-urilor polarizate de Municipiul Dej în extremitatea
nordica, estică și vestică a municipiului, de-a lungul principalelor rețele de transport, zone ușor
accesibile care atrag cele mai multe investiții. UAT-urile din zona sudică a municipiului sunt polarizate
de Municipiul Cluj-Napoca care cuprinde în zona sa urbană funcțională localități aflate la 20km sud
de municipiul Dej.
Dej este al treilea cel mai important municipiu din județul Cluj, fiind o localitate de rang II, ierarhizare
conform legii 351 din 06 iulie 2001. Aflat la o altitudine de 285m, în Regiunea Nord-Vest, care include
județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Zalău.
26
Pagina 28
Astfel, în cadrul planificării strategice în domeniul mobilității urbane, trebuie ținut cont de impactul
și repercusiunile generate de navetism și transporturi de marfa în cadrul municipiului.
Suplimentar, prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Municipiul Dej are ca obiectiv strategic
crearea unui spațiu prietenos, cu facilități urbane îmbunătățite, orientate spre creșterea calității vieții
locuitorilor săi.
Municipiul Dej, datorită potențialului său, este un centru polarizator pentru localitățile rurale și
urbane mai mici, din vecinătate, exercitând o polarizare unidirecțională, fiind un spațiu urban cu
servicii de interes general, cu funcții administrative, industriale și comerciale complexe, și locuri de
muncă.
Județul Cluj este un județ de dimensiuni mari, comparativ cu celelalte județe din țară, care dispune de
un nivel ridicat de urbanizare, cuprinzând cinci municipii și un oraș, și anume: Cluj-Napoca (reședința
de județ) Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Turda, și orașul Huedin.
Organizarea administrativă este una dintre cele mai importante aspect ale amenajării teritoriului,
deoarece aceasta determină în mod direct configurații spațiale, relații polarizatoare, concentrând
instituțiile publice în localități a căror importanță crește ca urmare a desemnării lor ca centru
administrativ. Municipiul Dej se află la 55km nord de municipiul reședință de județ, Cluj-Napoca, pol
de creștere economică, cu importanță națională în rețeaua de localități. Cluj-Napoca este un
municipiu care prezintă un puternic efect de polarizate uni-direcțional în cadrul județului, efect ce
depășește limitele zonei sale metropolitane. În acest context, municipiul Dej generează un efect de
polarizare la nivelul zonei, efect subjugat de prezența centrului polarizator Cluj-Napoca.
Există o tendință de concentrare a populației în jurul marilor centre urbane, cu rol polarizator,
respectiv de-a lungul principalelor coridoare de transport, care sunt ușor accesibile și atrag cele mai
multe investiții, așa cum este și coridorul DN 1C respectiv Drumul Expres Someș Expres. Este
necesară consolidarea legăturilor de transport dintre municipiul Dej și comunele din jurul acestuia.
Ori plecând de la această realitate, nu poate fi neglijat în momentul analizei situației curente sau în
momentul planificării demersurilor strategice și investiționale în domeniul mobilității urbane,
impactul generat de mobilitatea mărfurilor sau de navetismul generat și atras de municipiul Dej la
nivelul zonei sale urbane funcționale.
Influențele majore ale municipiului Dej asupra localităților din proximitatea sa în ceea ce privește
generarea de mobilitate, creează necesitatea și fundamentează decizia de stabilire a ariei selectate
ca arie de studiu pentru PMUD, în ceea ce privește sistemul de transport. Din punct de vedere al
sistemului de transport existent la nivelul zonei de analiza a PMUD, acesta este constituit din
transport rutier, ce se desfășoară pe principalele drumuri naționale care traversează județul și drumuri
județene, modurile de transport fiind transportul cu autovehicule sau transport în comun interurbane
(județene și interjudețene), precum și de transportul feroviar. Detalierea modurilor existente de
transport, precum și analiza infrastructurii existente la nivelul ariei de studiu, vor fi detaliate în
Capitolul 2 al prezentului document.
La elaborarea PMUD s-a avut în vedere corelarea cu prevederile documentelor de planificare spațiala
la nivel național, județean si local.
27
Pagina 29
Planificare teritorială la nivel european
Schema de dezvoltare a spațiului comunitar al Uniunii Europene (SDSC) 1
Este un document de politici publice care urmărește o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a
teritoriului Uniunii Europene, prin consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.
SDSC constituie un cadru orientativ care vizează o mai bună cooperare între politicile sectoriale cu
impact major asupra dezvoltării teritoriului comunității, între statele membre, între regiunile și
orașele din comunitatea europeană.
SDSC propune urmărirea a trei obiective fundamentale de dezvoltare spațială, și anume:
• coeziunea economică și socială, prin dezvoltarea unui sistem policentric echilibrat si
întărirea relațiilor dintre arealele urbane și cele rurale, bazat pe un sistem integrat de
transport și comunicații.
• conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural.
• creșterea competitivității teritoriului, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și
reducerea decalajelor între regiunile din spațiul comunitar.
Propunerile din PMUD vor aduce o contribuție majoră la promovarea municipiului ca pol major în
rețeaua de orașe a României, urmându-se astfel direcțiile de dezvoltare prevăzute în SDSC.
Planificare teritorială la nivel național
Strategia de dezvoltare teritorială a României ‐ SDTR2
Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu modificările și
completările ulterioare în mai 2020, strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă în profil
teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritorială a României. SDTR a fost
adoptată de către Guvernul României în data de 5.10.2016 și cuprinde viziunea de dezvoltare a
teritoriului național pentru orizontul de timp 2035.
Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) este documentul programatic prin care sunt
stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională și
națională precum și direcțiile de implementare pentru o perioadă de 20 ani integrându‐se aici și
aspectele relevante la nivel transfrontalier și transnațional.
1 https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf
2 https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf
28
Pagina 30
Figură 1-5 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare
Sursa: SDTR
În viziunea SDTR „România 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care
asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea
zonei de sud-est a Europei."
Scenariul României Policentrice urmărește dezvoltarea teritoriului național pe baza unor nuclee de
concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capital (orașe mari/ medii), în
perspectiva anului 2035, și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.
Dezvoltarea policentrică a României se sprijină pe cei 7 poli de creștere desemnați la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare, pe cei 13 poli de dezvoltare urbană și o serie de centre urbane (orașe și municipii
cu peste 10.000 locuitori).
Sistemul policentric contribuie la dezvoltarea teritorială a economiei și coeziunea economică și
socială.
SDTR propune:
• Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;
• Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;
• Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici și mijlocii cu orașele mari;
29
Pagina 31
• Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la
servicii de interes general;
• Întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative în scopul
asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național.
Figură 1-6 Conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung (2007-2030) INCD
URBANPROIECT
Planului de amenajare a teritoriului național -PATN3
Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului ș urbanismul, republicată cu modificările și
completările ulterioare în mai 2020, Planul de amenajare a teritoriului național – PATN, reprezintă
documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen
mediu și lung pentru întreg teritoriul țării.
Secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național sunt:
3 http://mdrap.gov.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in-context-national/-4697
30
Pagina 32
o Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea I ‐ Rețele de transport
o Ape, aprobată prin Legea nr. 171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național, Secțiunea a II‐a ‐ Apă
o Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III‐a ‐ Zone protejate
o Rețeaua de localități aprobata prin Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV‐a ‐ Rețeaua de localități
o Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea a V‐a ‐ Zone de risc natural.
o Zone turistice, aprobată prin Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VI‐a ‐ Zone cu resurse turistice
o Infrastructura pentru educație ‐ Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VII-a
‐ Infrastructura pentru educație, neaprobată.
o Dezvoltarea rurală ‐ Planul de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a Zone rurale
Conform PATN Secțiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Dej este o localitate de rang
II, municipiu de importanță regională.
Conform Planului de amenajare a teritoriului național, Municipiul Dej se află pe traseul rețelei
naționale de transport rutier, axa Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Dej – Mireșu Mare – Baia Mare
Satu – Mare.
31
Pagina 33
Figură 1-7 PATN Secțiunea căi de comunicații
Sursa Legea 363/2006 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea I, Rețele de transport
Master Planul General de Transport al României4
Master Planul General de Transport al României reprezintă documentul strategic principal pentru
prioritizarea investițiilor în infrastructura de transport de interes național și European, având ca
orizont de timp anul 2030.
În cadrul MGT sunt stabilite cinci coridoare cheie la nivel național, care asigura conectarea regiunilor
de dezvoltare, a polilor de creștere și a principalelor centre industriale.
În ceea ce privește propunerile ce se regăsesc în Master Planul General de Transport al României,
municipiul Dej este inclus în numeroase proiecte de interes la nivel național. Din punct de vedere al
transportului rutier, cele mai importante proiecte amintite sunt Drumul Expres - Someș Expres Turda
– Halmeu și Dej – Bistrița.
4http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_201
5_vol%20I.pdf
32
Pagina 34
Planificare teritorială la nivel județean
Planului de Amenajare a Teritoriului (PATJ) Cluj pentru perioada 2020- 2030 are la bază o viziune de
dezvoltare pe termen lung, respectiv 2050, axată pe un nivel ridicat al calității vieții, pe un județ
atractiv pentru antreprenori și investitoride la nivel național și european. Cu o economie inteligentă,
bazată pe un ecosistem care excelează prin învățare, colaborare și deschidere, spiritul său cosmopolit
și grija pentru bunăstarea fiecărui clujean, județul va crește în armonie cu mediul înconjurător și
încurajând spiritul civic.
Viziunea de dezvoltare este susținută și de următorul obiectiv strategic PATJ pentru perioada 20202030: Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe talente, inovare, creativitate,
antreprenoriat, cooperare și deschiderea către piețele globale, în vederea atingerii unui PIB/locuitor
în termini comparabili ai puterii de cumpărare egal cu media U.E. –27 în anul 2030
PMUD Dej va ține cont de obiectivele PATJ Cluj, în conturarea unei viziuni durabile asupra mobilității
la nivelul planificării teritoriale.
Planificare teritorială la nivel local
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014 - 2020
Viziunea de dezvoltare caracterizează Dejul ca fiind un centru economic care va oferi locuri de muncă,
într-un spațiu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor inteligente, facilități urbane îmbunătățite și
orientate către creșterea calității vieții.
Cu toate acestea, Municipiul Dej încă prezintă probleme la nivelul infrastructurii de bază – mobilitate
redusă în anumite zone, infrastructură și servicii publice depășite sau comunități defavorizate,
afectând calitatea vieții și a spațiului urban.
Planul Urbanistic General al Municipiului Dej aprobat în anul 2009
Conform Planului Urbanistic General aprobat în anul 2009, suprafața totală a UAT-ului este de
10.893,3ha din care 2596,88 ha suprafața din intravilan, la care se adaugă suprafețele care au făcut
obiectul unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate după anul 2009.
Documentul conține propuneri referitoare la infrastructura de transport. PMUD Dej va lua în calcul
aceste propuneri în contextul mobilității actuale și tendințelor actuale de rezolvare a problemelor.
33
Pagina 35
Figură 1-8 PUG Dej
Extras din Planșa Reglementări Urbanistice
1.3 Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale
Secțiunea de față descrie modalitatea în care Planul de Mobilitate se corelează cu alte documente și
politici de planificare spațială, sănătate, economie, condiții de locuire și mediu.
Figura următoare prezintă modalitatea în care au fost luate în considerare alte documente strategice
relevante pentru PMUD Dej.
34
Pagina 36
Tabel 1-1 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică
Nivel sectorial/
Nivel european Nivel național Nivel Local
Nivel teritorial
Planificare Schema de Dezvoltare a Strategia de Dezvoltare PUG Dej
spațială Spațiului Comunitar Teritorială a României
PMUD Dej Ver I
Planul de Amenajare a
SIDU Dej 2014 - 2020
Teritoriului Național
Sănătate Carta Albă a Inovației în Strategia Națională de
Sănătate Sănătate 2021-2027 (se va
corela)
Economie Schema de Dezvoltare a Strategia Națională pentru SIDU Dej 2014 - 2020
Spațiului Comunitar Competitivitate
Mediu Strategia de Dezvoltare Strategia Națională pentru PUG Dej
Durabilă a U.E. Dezvoltarea durabilă 2013-
PMUD Dej Ver I
2020-2030
SIDU Dej 2014 - 2020
Locuire/ Strategia Națională a locuirii Strategia Națională a PMUD Dej Ver I
Protecție Locuirii
SIDU Dej 2014 - 2020
socială
Administrație Strategia Națională pentru SIDU Dej 2014 - 2020
Consolidarea Administrației
Publice 2014-2020
Societate Planul Strategic pentru Strategia națională privind PMUD Dej Ver I
informațională Tehnologia Transportului Agenda Digitală pentru
SIDU Dej 2014 - 2020
România 2020
Transport Schema de Dezvoltare a Master Planul General de PUG Dej
Spațiului Comunitar Transport al României
PMUD Dej Ver I
Carta albă 2011 - Foaie de Strategia de dezvoltare
parcurs pentru un spațiu teritorială a României
european unic al transporturilor
Înspre o nouă cultură privind
mobilitatea urbană
35
Pagina 37
Strategii Sectoriale la Nivel European
Schema de dezvoltare a spațiului comunitar (SDSC) - Acest document a fost detaliat în capitolul 1.2
Cartea Albă: Împreună pentru sănătate. O abordare strategică a Uniunii Europene
(Comisia Europeană, 2007, SEC/2007/1374,1375,1376)
Cartea albă pentru domeniul sănătății a fost adoptată în 2007 pentru perioada 2008-2013 de către
Comisia Europeană. Documentul identifică principalele provocări în domeniul sănătății incluzând
provocările demografice precum îmbătrânirea populației și reducerea problemelor persoanelor cu
dizabilități, pandemiile, accidentele biologice și bioterorismul, influența schimbărilor climatice
asupra sănătății populației și implementarea noilor tehnologii pentru prevenirea și tratarea bolilor.
Relevanța pentru PMUD Dej a acestui document este legată de urmările benefice pe care
implementarea PMUD le va avea pentru sănătatea populației din municipiul Dej, atât din punct de
vedere al reducerii poluării cât și din punct de vedere al creșterii siguranței în trafic.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.
Acest document a fost adoptat de către Consiliul Europei în 2006 iar scopul lui este de „a identifica și
dezvolta acțiunile care permit UE să obțină o îmbunătățire continuă a calității vieții, atât pentru
generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare, prin crearea de comunități durabile capabile să-și
administreze și să-și folosească eficient resursele, precum și să valorifice potențialul inovator social și
ecologic al economiei, asigurarea prosperității, a protecției mediului și coeziunii sociale”.
Obiectivele principale ale strategiei sunt:
Principalele obiective SDDUE Modul în care se corelează cu PMUD
Fiind o strategie de dezvoltare, modul concret de corelare intre SDDUE
și PMUD Dej nu poate fi decât la nivelul obiectivelor operaționale
stabilite.
Astfel, în PMUD se regăsesc următoarele obiective operaționale,
Protecția mediului aliniate cu obiectivul Strategiei Europene:
o Reducerea emisiilor poluante;
o Reducerea gazelor cu efect de seră;
PMUD este aliniat cu prevederile documentului de planificare
strategică la nivel european, prin propunerea următoarelor categorii
de proiecte:
o Proiecte de îmbunătățire a accesibilității către zonele
Echitate și coeziune socială periferice, periurbane;
o Proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rutiere, cu scopul
creșterii integrării superioare în zona urbană a tuturor zonelor
locuite, eliminarea segregării teritoriale și a excluziunii
datorate unei accesibilități reduse, dezvoltarea de noi
36
Pagina 38
conexiuni între zonele municipiului și dezvoltarea
infrastructurii în contextul expansiunii urbane;
o Proiecte de dezvoltare a transportului public urban, care sa
devina astfel accesibil atât din punct de vedere fizic, cat și
economic, pentru toate categoriile sociale din Dej și din zona
peri-urbană;
PMUD prevede următoarele obiective operaționale, care contribuie la
obținerea prosperității economice în municipiu:
o Fluidizarea traficului și eliminarea blocajelor, cu scopul
Prosperitate economică
scăderii duratei medii de călătorie;
o Integrarea sistemelor de transport și parcare în conceptul
general Dej Smart City
Relevante pentru PMUD Dej sunt cele trei obiective menționate anterior, planul de mobilitate având
ținte și proiecte care vor duce la îndeplinire aceste obiective din Strategia de dezvoltare durabilă a
UE.
Cartea albă 2011 – Foaie de parcurs pentru o zonă unică a Transportului European
Recunoaște că sistemul de transport este vital pentru integrarea regiunilor și orașelor europene în
economia globală, comunitatea europeană fiind nevoită să identifice cele mai eficiente și inovatoare
soluții pentru acest lucru. Acest document a fost realizat de către Comisia de Transport a Comisiei
Europene.
Prin adoptarea acestui document Comisia propune:
• Reducerea cu 60% a emisiilor de GES dar și sprijinirea dezvoltării sectorului transportului și a
mobilității persoanelor și mărfurilor.
• Dezvoltarea unei rețele principale eficiente pentru transportul și călătoriile între orașe, pe
baza dezvoltării de noduri intermodale.
• Păstrarea poziției actuale în domeniul transportului pe distanțe lungi și a transportului
internațional de mărfuri
• Navetism și transport urban eficient și sustenabil
De asemenea, documentul mai propune și o serie de direcții de acțiune în domeniul transportului și al
mobilității, ținte concrete care trebuie atinse și o listă de inițiative concrete care să ducă la
îndeplinirea obiectivelor acestui document.
PMUD Dej răspunde în mod direct acestor obiective prin lista de proiecte pe care le propune care vor
duce la îmbunătățirea mobilității și la reducerea poluării.
Planul Strategic pentru Tehnologia Transportului
Este o componentă a Cartei Albe a Transportului – 2011, a căror ținte nu pot fi îndeplinite fără
utilizarea tehnologiilor actuale. Planul își dorește să precizeze nevoile specifice pentru nevoile de
cercetare și inovare în domeniul transportului și să concentreze aceste activități pentru identificarea
soluțiilor cele mai bune pentru reducerea poluării și dezvoltarea economică. Se pune accentul pe
colectarea de date și pe crearea de rețele de schimb de informații în domeniul cercetării sectorului de
transporturi.
37
Pagina 39
PMUD Dej reprezintă o cercetare în domeniu transportului și mobilității focalizat pe municipiu, bazat
pe date științifice prin care se identifică cele mai bune soluții pentru scăderea congestiei și
îmbunătățirea mobilității.
Înspre o nouă cultură privind mobilitatea urbană, (Comisia Europeană, 2007, COM/2007/
0551)5
Aceasta este prima abordare sistematică a CE în privința problemelor legate de durabilitatea
mobilității urbane. Scopul său a fost să stabilească o agendă la nivel european privind mobilitatea
urbană, în același timp urmând a fi respectate responsabilitățile autorităților locale, regionale și
naționale în domeniu. Cartea verde tratează principalele provocări legate de mobilitate urbană în
următoarele cinci dimensiuni:
• Orașe fără congestie legată de transporturi
• Orașe mai verzi
• Transport urban mai inteligent
• Transport urban mai accesibil
• Transport urban sigur
Suplimentar, Cartea verde a privit asupra metodelor pentru a asista la crearea unei noi culturi privind
mobilitatea urbană, inclusiv dezvoltarea bazei de cunoștințe și colectarea datelor, și a tratat problema
finanțării dezvoltării și îmbunătățirii infrastructurii și serviciilor de transport urban.
Planul de acțiune privind mobilitatea urbană (Comisia Europeană, 2009,
COM/2009/0490)6
În baza consultărilor cu diverși actori în privința conținutului Cărții verzi, Comisia Europeană a adoptat
acest plan de acțiune, care propune douăzeci de măsuri (centrate pe șase teme care răspundeau
principalelor mesaje care au rezultat în urma consultărilor publice) pentru a încuraja și asista
autoritățile locale, regionale și naționale în atingerea scopurilor privind mobilitatea urbană durabilă:
Tema 1 – Promovarea unei politici integrate Planul de Mobilitate este aliniat cu prevederile
Acțiunea 1 — Accelerarea implementării documentului de planificare a acțiunilor privind
planurilor de mobilitate urbană sustenabilă mobilitatea urbană prin centralizarea măsurilor pe cele
Acțiunea 2 – Mobilitatea urbană sustenabilă și 6 teme.
politica regională Referitor la Tema 1 – PMUD prevede măsuri de
Acțiunea 3 — Transporturi pentru un mediu urban accelerare a implementării mobilității urbane, măsuri de
sănătos mobilitate sustenabilă și politică regională și măsuri de
modernizare a transporturilor în vederea reducerii
consumului de CO2.
5 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0551&from=EN
6 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52009DC0490&from=EN
38
Pagina 40
Tema 2 — Centrarea pe cetățeni Acest document prevede măsuri de îmbunătățire a
Acțiunea 4 —O platformă privind drepturile accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă,
călătorilor din rețeaua de transport public urban măsuri de dezvoltare a transportului public urban, care
Acțiunea 5 — Îmbunătățirea accesibilității pentru să devină astfel accesibil atât din punct de vedere fizic,
persoanele cu mobilitate redusă cât și economic, pentru toate categoriile sociale din Dej:
Acțiunea 6 — Îmbunătățirea informațiilor privind Achiziție mijloace de transport ecologice, inclusiv stații
călătoriile de încarcare auto, modernizarea stațiilor de TP, și
Acțiunea 7 — Accesul în zonele verzi amplasarea de stații noi, modernizarea și extinderea
Acțiunea 8 —O campanie pe tema zonei pietonale centrale.
comportamentelor care favorizează mobilitatea
sustenabilă
Acțiunea 9 — Condusul eficient din punct de
vedere energetic, ca parte a formării
conducătorilor auto
Tema 3 — Transporturi urbane mai În cadrul PMUD sunt prevăzute proiecte care să
ecologice îmbunătățească sistemul de transport, acesta devenind
Acțiunea 10 — Proiecte de cercetare și de unul ecologic și eficient, prietenos cu mediul, dar în
demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse același timp statornic și tradițional, asigurând un
sau cu emisii zero echilibru între valorificarea modurilor și infrastructurii
Acțiunea 11 – Un ghid internet privind vehiculele de transport tradiționale cu necesitatea de modernizare
nepoluante și eficiente din punct de vedere și asigurare a consumului eficient de resurse și
energetic promovarea modurilor de transport nepoluante. În
Acțiunea 12 — Un studiu pe tema aspectelor acest sens enumerăm următoarele proiecte privind
urbane ale internalizării costurilor externe modernizarea transporturilor urbane: achiziția de
Acțiunea 13 — Schimburi de informații privind mijloace de transport ecologic, inclusiv stații de
schemele tarifare urbane încarcare auto, implementarea sistemului de e-ticketing
și informatizare dinamică stații TP, modernizarea
stațiilor de TP, și amplasarea de stații noi
Tema 4 — Consolidarea finanțării Consolidarea Finanțării este tratată în cadrul
Acțiunea 14 — Optimizarea surselor de finanțare prezentului document prin realizarea scenariilor de
existente dezvoltare și prioritizarea intervențiilor având la bază
Acțiunea 15 — Analiza nevoilor de finanțare rezultatele analizei multicriteriale precum și rezultatele
viitoare analizei de admisibilitate al fiecărui proiect în parte.
Tema 5 — Schimbul de experiență și de PMUD analizează situația actuală a cererii de transport
cunoștințe de marfă și propune măsuri pentru reducerea traficului
Acțiunea 16 — Punerea la zi a datelor și a rutier de mărfuri care să rezulte într-o scădere a emisiilor
statisticilor poluante, a poluării sonore și a aglomerărilor din trafic.
Acțiunea 17 — Crearea unui observator al
mobilității urbane
Acțiunea 18 — Participarea la dialogul
internațional și la schimbul de informații
Tema 6 — Optimizarea mobilității urbane Soluții informatice, bazate pe o platformă GIS, cu date
Acțiunea 19 – Transportul urban de marfă de intrare din sisteme diferite (ex: intrări video din
Acțiunea 20 — Sistemele inteligente de sistemul de management al traficului și intrări video din
transport (SIT) pentru mobilitatea urbană sistemul de monitorizare a traficului ce pot fi
implementate în perioada următoare, intrări din
sistemele GPS montate pe mijloacele de transport în
comun, etc.).
Implementarea unui sistem de management inteligent
al traficului, modernizare Centru Comanda și Control și
supraveghere video
39
Pagina 41
Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de
transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor (Comisia Europeană,
2011, COM/2011/0144)7
Aceasta Carte alba propune 20 de inițiative concrete privind îmbunătățirea transporturilor spre a fi
urmate în deceniul 2011 – 2030, astfel încât până în 2050 să fie atinse următoarele obiective
principale:
• Eliminarea autovehiculelor „alimentate în mod convențional” din transportul urban;
• Atingerea unui nivel de 20 % în privința utilizării în aviație a combustibililor sustenabili cu
conținut scăzut de carbon; de asemenea, reducerea cu 20 % a emisiilor de CO2 ale UE
generate de combustibilii pentru transportul maritim;
• Un procent de 50 % din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 200 km să fie
transferat către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile
navigabile, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă eficiente și ecologice acestea
contribuind la atingerea obiectivului de reducere cu 60% a emisiilor de GES până la mijlocul
secolului.
Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele
(Comisia Europeană, 2013, COM/2013/0913)8
Această comunicare introduce conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și construiește baza
pentru Platforma Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, urmărind să
coordoneze cooperarea la nivelul UE privind dezvoltarea mai departe a conceptului PMUD și a
instrumentelor aferente.
Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele
(Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/528)9
Evaluare detaliată a impactului aferentă comunicării.
Un concept privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (Comisia Europeană, 2013,
COM/2013/0913 - Anexa 1)10
7 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0144&from=EN
8 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528-ia.pdf
9 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528-ia.pdf
10 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)524-communication.pdf
40
Pagina 42
Această anexă la comunicare, prezintă structura preliminară, scopul și obiectivele Planurilor de
Mobilitate Urbană Durabilă.
O chemare la acțiune privind transporturile de marfă în spațiul urban (Comisia
Europeană, 2013, SWD/2013/524)11
Acest document de lucru este centrat în jurul obiectivului de a atinge până în 2030 un transport de
mărfuri fără emisii de GES în zonele urbane majore. Subliniază faptul că o atenție deosebită trebuie
acordată următoarelor patru dimensiuni:
• Gestionarea cererii de transport de marfă în spațiul urban
• Tranziția înspre alte moduri de transport
• Îmbunătățirea eficienței
• Îmbunătățirea vehiculelor și a carburanților
PMUD Dej analizează situația actuală a cererii de transport de marfă și propune măsuri pentru
reducerea traficului rutier de mărfuri care să rezulte într-o scădere a emisiilor poluante, a poluării
sonore și a aglomerărilor din trafic.
O chemare la acțiune privind o mai bună reglementare a accesului vehiculelor în spațiul
urban (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/526)12
Acest document de lucru subliniază faptul că „deși deciziile privind reglementarea accesului trebuie
luate la nivel local, există un potențial considerabil pentru o abordare mai integrată și mai coordonată
la nivelul Uniunii, în particular în privința unor aspecte precum dimensiunile vehiculelor,
metodologiile de control, informare și comunicare precum și evaluare” și de asemenea că
„implementarea în mod corect a reglementărilor de acces, dezvoltate împreună cu și acceptate de
către actori ca parte a planificării mobilității urbane durabile, poate fi un instrument eficace pentru
optimizarea mobilității și accesibilității urbane”.
PMUD Dej este un instrument de planificare a mobilității persoanelor și mărfurilor din municipiul, iar
implementarea listei de proiecte depinde de colaborarea diverșilor actori locali, regionali și naționali,
care pe baza prezentului document pot optimiza mobilitatea și accesibilitatea atât a orașului către
localitățile exterioare cât și în interiorul orașului.
Mobilizarea Sistemelor Inteligente de Transport pentru orașele UE (Comisia Europeană,
2013, SWD/2013/527)13
Acest document de lucru prezintă starea actuală și posibilele îmbunătățiri în viitor privind Sistemele
Inteligente de Transport, care trebuie văzute ca factori cu o contribuție importantă pentru un sistem
de transport urban mai propice mediului înconjurător, mai sigur și mai eficient.
11 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf
12 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf
13 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)527-communication.pdf
41
Pagina 43
Prezentul plan identifică ca fiind necesară realizarea unui sistem de management inteligent al
traficului în municipiul Dej, documentul menționat fiind unul de bază în fundamentarea identificării
acestei necesități de investiții.
O acțiune concertată în privința siguranței rutiere urbane (Comisia Europeană, 2013,
SWD/2013/525)14
Acest document de lucru prezintă obiectivele de politică CE privind siguranța transportului rutier,
scoțând în evidență șapte dimensiuni de lucru aparte:
• Educarea și instruirea utilizatorilor rețelei rutiere
• Aplicarea regulilor de circulație
• Infrastructură rutieră mai sigură
• Vehicule mai sigure
• Promovarea utilizării tehnologiei moderne pentru a crește siguranța rutieră
• Îmbunătățirea serviciilor de urgență și post-accident
• Protejarea utilizatorilor vulnerabili ai rețelei rutiere
O atenție deosebită a fost acordată de PMUD siguranței rutiere fiind analizată din punct de vedere
spațial și din punct de vedere al cauzelor producerii evenimentelor rutiere. Lista de proiecte din plan
vor îmbunătăți major gradul de siguranță al participanților la trafic din punct de vedere al
îmbunătățirii infrastructurii și din punct de vedere a utilizării tehnologiei.
Ghid – Dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Ghid Comisia Europeană,
2014)15
Acesta este la ora actuală cel mai important document relevant pentru elaborarea PMUD-urilor și stă
efectiv la baza actualului proiect. El este destinat specialiștilor din domeniul transportului și
mobilității urbane și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea unui astfel de plan. „Ghidul
pentru realizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților, pe
coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare
economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate și între
autoritățile învecinate.” Ghidul a fost tradus și în limba română.
Strategii Sectoriale la Nivel național
În plus față de cadrul legislativ pentru elaborarea PMUD-urilor (care practic reflectă Ghidul UE din
2014) trebuie luate în calcul alte documente la nivel național care prezintă relevanță și importanță
pentru proiect.
Acordul de parteneriat România – Uniunea Europeană
14 http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)525-communication.pdf
15 http://mobilityplans.eu/docs/file/guidelines-developing-and-implementing-a-PMUD_final_web_jan2014b.pdf
42
Pagina 44
Acest document prevede condițiile generale și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și
programele operaționale. Conform acordului de parteneriat 2021-2027 (varianta draft) România va
beneficia de alocări financiare în valoare de 38,7 miliarde de euro.
Acordul de parteneriat formulează programele operaționale ca răspunsuri la obiectivele tematice
fixate în acest document.
Provocare în
materie de Obiectiv tematic Corelare cu PMUD Dej
dezvoltare
În ceea ce privește îmbunătățirea accesului
Competitivitate și 2. Îmbunătățirea accesului la la tehnologia informației PMUD Dej
dezvoltare locală tehnologia informației și propune utilizarea ultimelor tehnologii
comunicațiilor, a utilizării și a calității pentru informatizarea sistemului de
acesteia transport în comun și pentru sistemul de
management inteligent al traficului.
Populație și aspecte 8. Promovarea ocupării durabile și de Prevederile din PMUD contribuie masiv la
sociale calitate a forței de muncă și sprijinirea înlesnirea mobilității forței de muncă din
mobilității forței de muncă municipiul Dej și din zona funcțională.
Infrastructură 4. Sprijinirea tranziției către o
Proiectele din PMUD Dej contribuie la
economie cu emisii reduse de carbon în
reducerea emisiilor de carbon
Resurse toate sectoarele
Lista de proiecte din PMUD Dej contribuie
Guvernare 7. Promovarea transportului durabil și
în mod semnificativ la eliminarea
eliminarea blocajelor din
blocajelor prin realizarea de noi conexiuni
infrastructurile rețelelor importante
inelare în zonele de expansiune.
Relația cu POR 2021-2027
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a definit în cadrul Programului
Operațional Regional 2021-2027 oportunitatea realizării de Planuri de Mobilitate Urbană Sustenabile
având în vedere necesitățile privind creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și bunurilor,
sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local precum și
favorizarea unei creșteri economice sustenabile din punct de vedere social și al mediului înconjurător,
prin asigurarea unui transport urban și periurban sustenabil.
POR Nord-Vest este cea mai importantă sursă de finanțare din fonduri europene de la nivel regional,
menită să contribuie la îndeplinirea obiectivelor regionale de dezvoltare, fiind direct conectat cu
strategia de dezvoltare regionala din cadrul PDR 2021-20271 Astfel, viziunea strategica a POR NordVest este de a contribui la dezvoltarea durabila, la valorificarea resurselor naturale, materiale si
umane ale Regiunii Nord Vest, in scopul dezvoltării susținute, constante care face din Regiunea NordVest una din cele mai dinamice regiuni europene, ajungând sa includă o rețea de localități
interconectate și inovatoare care folosesc tehnologia pentru facilitarea dezvoltării durabile.
Obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung ale Regiunii Nord-Vest sunt:
• Dezvoltarea de avantaje competitive prin investiții în domeniile de specializare inteligentă ale
regiunii, inclusiv cercetare, dezvoltare si inovare, precum si digitalizare.
43
Pagina 45
• Dezvoltarea unei rețele digitale de localități formată din centre regionale, județene, microregionale și locale de inovare și orașe specializate în funcție de potențial: turism, energie - mediu,
calitatea locuirii, educație etc.
• Asigurarea unei dezvoltări durabile a regiunii prin promovarea eficienței energetice,
regenerarea zonelor urbane și a terenurilor degradate și dezvoltarea mobilității urbane durabile
• Creșterea conectivității regionale prin sprijinirea dezvoltării și modernizării drumurilor
județene și locale
• Îmbunătățirea accesului la educație, formare profesională și învățământ terțiar prin
dezvoltarea infrastructurii educaționale de bază, a celei din învățământul profesional și tehnic si de la
nivelul universităților
• Susținerea turismului prin investiții in protejarea patrimoniului cultural, natural si investițiilor
in infrastructurile de turism din zonele cu potențial turistic ridicat, inclusiv a turismului balnear.
Pentru PMUD Dej, sunt relevante următoarele priorități:
• Prioritatea 2 – O regiune cu localități SMART;
• Prioritatea 3 – Oregiune cu localități prietenoase cu mediul;
• Prioritatea 4 – O regiune cu mobilitate urbană multimodală sustenabilă;
• Prioritatea 5 - O regiune accesibilă;
Legea nr. 350 /2001
Necesitatea realizării planurilor de mobilitate urbană este stipulată în articolul 46 din Legea Nr. 350
din 6 iulie 2001 (cu modificările și completările ulterioare din mai 2020), privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, unde se precizează că un Plan Urbanistic General (PUG) trebuie să includă:
o diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor
economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare
economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, spații
și echipamente publice și servicii;
o strategia de dezvoltare spațială a orașului;
o regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
o planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice;
o planul de mobilitate urbană
Anexa 2 la Legea 350 definește un plan de mobilitate urbană ca un instrument de planificare
strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona
periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.
Aceasta reflectă definiția prezentată în documentul de orientare a UE.
Normele metodologice ale Legii 350, au fost aprobate prin Ordinul nr. 233/201616 definesc
următoarele obiectivele ale PMUD (capitolul VI, art. 28, al. 5):
16 http://rur.ro/download/2156
44
Pagina 46
o îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport;
o reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra mediului și
reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport;
o asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul zonelor
metropolitane/periurbane;
o asigurarea unui mediu sigur pentru populație;
o asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru persoanele cu
dizabilități.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-202717
o Principalele probleme sunt legăturile deficitare (mai ales cele interjudețene), lipsite de inter-
modalitate cu rețeaua rutieră și în special cu transportul public, și existența a numeroase zone
cu restricții de viteză datorită stării precare a căilor de rulare. Regiunea de Nord-Vest este o
regiune cu două orașe cu servicii mixte de importanță sub-regională – Baia Mare și Satu Mare.
o Obiectivul general al strategiei vizează derularea în regiune a unei dezvoltări echilibrate
printr-un proces de creștere economic durabil, favorabil incluziunii sociale, care să conducă
la creșterea standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare intra și inter
regionale.
o Prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului transporturilor în
România și clasele orientative de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri europene. Se va
corela cu PDR Nord-Vest 2021-2027.
Strategia Națională de Sănătate 2021-202718
Este un instrument de planificare realizat de către Guvernul României prin Ministerul Sănătății și
reprezintă cadrul general de dezvoltare a politicilor de sănătate pentru perioada 2021-2027.
PMUD Dej răspunde măsurilor propuse de strategie prin îmbunătățirea accesului la unitățile
medicale din municipiu și prin reducerea traficului care vor îmbunătăți timpii de răspuns ai serviciilor
medicale de urgență, scăzând foarte mult riscul pierderilor de vieți omenești. Strategia nu propune
construirea de noi unități medicale în municipiul Dej ci va crește accesibilitatea persoanelor la servicii.
Strategia Națională a Locuirii 2016- 203019
În prezent această strategie este la nivel de proiect de hotărâre de guvern, urmând să fie aprobată în
perioada următoare. Strategia prevede ca terenurile și drumurile publice, sistemele de alimentare cu
apă și canalizare și, dacă este necesar, rețelele termice ale locuințelor de stat trebuie să fie finanțate
17 https://www.nord-vest.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2021-2027/
18 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/5e0bdcbddccca4d66d74ba8c1cee1a68.pdf
19 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-01-13_Strategia_Nationala_a_Locuirii_2016-2030.pdf
45
Pagina 47
de către autoritatea locală (articolele 11 și 12). De asemenea, aceasta precizează că fondurile pentru
locuire vor fi transferate, prin intermediul Consiliilor Județene, către autoritățile locale (articolul 15).
Problema identificată este reprezentată de extinderea urbană necontrolată caracterizează multe
orașe din România, cu zonele rurale și agricole în jurul orașelor centrale care se transformă rapid în
zone periurbane datorită noilor construcții rezidențiale. Aceasta a crescut costul transportului și al
altor investiții în infrastructură publică. Unul dintre factorii care contribuie la extinderea necontrolată
este dorința dezvoltatorilor de a construi pe terenuri ieftine la periferia urbană pentru a lua în
considerare o gama mai largă de bugete de gospodării.
Direcții de acțiune:
o Îmbunătățirea mediului de locuire în privința planificării și proiectării urbane;
o Planificarea infrastructurii de bază astfel încât să orienteze dezvoltarea urbană.
Pentru furnizarea infrastructurii de bază în timp util este necesară îmbunătățirea planificării și a
coordonării între autoritățile locale și furnizorii de utilități. Abordarea în legătură cu măsurile de
urbanism ar trebui să fie mai proactivă, astfel încât livrarea planificată a infrastructurii de bază de
către autoritățile locale să orienteze tiparul dezvoltării și nu invers.
În același timp, legislația națională nu ar trebui să permită dezvoltatorilor imobiliari și speculatorilor
să subdivizeze sau să dezvolte proprietăți în zone în care infrastructura nu a fost dezvoltată.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-203020
Document de planificare a acțiunilor pentru adaptarea la schimbările climatice, ce ține cont de
politica uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate
la nivel european și menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul
unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu,
abordează în 4 părți distincte (1) procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin
40%, (2) adaptarea la un consum de energie din surse regenerabile, (3) îmbunătățirea eficienței
energetice și (4) interconectarea pieței de energie electrică.
Strategia recunoaște sectorul transporturilor că având un rol important în sprijinirea dezvoltării
economice a României cu o influență majoră și asupra consumului de energie și a emisiilor de gaze
cu efect de seră.
20 http://economie.gov.ro/planul-national-integrat-energie-si-schimbari-climatice
46
Pagina 48
Tabel 1-2 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea PMUD Dej
Obiective strategice în domeniul Corelare cu PMUD Dej
transporturilor
A. Dezvoltarea unei strategii PMUD Dej nu are o componentă separată de reducere a
sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci întregul pachet de
emisiilor de gaze cu efect de seră propuneri, odată implementat, va îndeplini acest obiectiv.
B. Reducerea transportului Acest obiectiv este preluat în obiectivele PMUD și sprijinit de
rutier lista de proiecte.
C. Utilizarea autovehiculelor Se propune achiziționarea de troleibuze electrice și de
prietenoase mediului
autobuze cu consum redus de carburant și instalarea de stații
de încărcare a vehiculelor electrice
D. Sisteme de transport Se propune implementarea unui sistem de management
inteligent (STI) inteligent al traficului și al transportului în comun.
E. Eficientizarea Este încurajat transportul feroviar de călători prin crearea
transportului feroviar premiselor pentru realizarea unui nod intermodal de călători
în zona gării CF.
G. Dezvoltarea Se vor realiza stații de bike-sharing în stațiile de transport în
Transportului Intermodal
comun pentru promovarea utilizării a mai multe moduri de
transport.
Introducerea unor zone de taxare diferențiată a accesului
I. Taxe automobilelor în funcție de normele de poluare.
Delimitarea zonelor centrale și majorarea tarifării în vederea
descurajării folosirii automobilului personal.
J. Încurajarea și promovarea PMUD propune construirea de piste pentru biciclete,
transportului nemotorizat
pietonalizarea unor artere și modernizarea și extinderea
circulațiilor pietonale.
L. Îmbunătățirea PMUD propune diversificare și îmbunătățirea modalităților
performanțelor în domeniul de transport mai puțin poluante și aplicarea sistemelor de
transportului urban management al traficului.
PMUD propune implementarea unei Politici de parcare.
47
Pagina 49
Obiective strategice în domeniul Corelare cu PMUD Dej
transporturilor
M. Informare și În etapele de consultare publică aferente PMUD se vor realiza
conștientizare
materiale de promovare și de informare a cetățenilor cu
privire la prevederile PMUD.
Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-203021
Document strategic elaborat de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și
cu sprijinul Programului Națiunilor unite pentru Dezvoltare – Centrul Național pentru Dezvoltare
Durabilă în anul 2008 și neactualizat. Conține trei obiective având că orizont anii 2013, 2020 și 2030.
În domeniul schimbărilor climatice și energie curată, pentru anul 2013, obiectivul se axează pe
satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt și mediu și crearea premiselor pentru securitatea
energetică a țării pe termen lung conform cerințelor unei economii moderne de piață, în condiții de
siguranța și competitivitate; îndeplinirea obligațiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind
reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare
la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Pentru anul 2020 obiectivul se referă la asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranța a
sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței
energetice; îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări
climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord
global în domeniu; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice
și respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Obiectivul stabilit de documentul strategic pentru anul 2030 propune alinierea la performanțele
medii ale UE privind indicatorii energetici și de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în
domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanta cu acordurile internaționale și
comunitare existente și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
În domeniul transporturilor obiectivele sunt următoarele:
• Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea că sistemele de transport să satisfacă nevoile
economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul
lor nedorit asupra economiei, societății și mediului.
21 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/
48
Pagina 50
• Orizont 2013. Obiectiv național: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să
faciliteze mișcarea în siguranța, rapidă și eficientă a persoanelor și mărfurilor la nivel național
și internațional, în conformitate cu standardele europene.
• Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței
economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în
dezvoltarea infrastructurii de transport.
• Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toți
parametrii de bază ai sustenabilității în activitatea de transporturi.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 conține și alte
provocări cruciale a căror obiective pot fi îndeplinite la nivelul municipiului Dej și prin implementarea
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea sunt axate pe următoarele domenii:
• Producție și consum durabile;
• Conservarea și gestionarea resurselor naturale;
• Sănătatea publică;
• Incluziunea socială, demografia și migrația;
• Sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile.
Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 205022
• Strategia energetică a României transpune principalele obiective ale politicii de mediu și de
energie ale Uniunii Europene în cadrul strategic național.
• Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de
energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei
economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță
în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
• Dintre măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, de interes pentru PMUD Dej este
măsura 6.2.2. Îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie
care la subcapitolul Eficiență energetică în domeniul transporturilor are următoarele
prevederi:
22 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia_Energetica2019_2030.pdf
49
Pagina 51
Tabel 1-3 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Dej
Măsuri – sub-domeniul Transporturi Corelare cu PMUD Dej
Reducerea consumului de energie prin PMUD susține dezvoltarea transportului feroviar de călători prin
proiecte de modernizare a crearea premiselor constituirii unui nod intermodal de pasageri în
transportului feroviar de călători și zona gării CF, pentru îmbunătățirea conectivității și susținerea
marfă; complementarității acestor două sisteme de transport;
Creșterea calității transportului în Implementarea proiectelor din PMUD vor duce la îmbunătățire
comun în vederea utilizării acestuia în majoră a calității și atractivității transportului public.
detrimentul transportului cu mașini
particulare;
Extinderea transportului în comun prin Pentru municipiul Dej, PMUD propune creșterea frecvenței pe
noi trasee; unele trasee existente.
Eficientizarea traficului și parcărilor; PMUD conține în lista de proiecte, măsuri pentru eficientizarea
traficului motorizat și pentru creșterea numărului de parcări în
sisteme multietajate.
O mai mare dezvoltare a mijloacelor de
transport pe cale de rulare în cadrul
transportului urban (tramvaie,
troleibuze);
Mărirea eficienței energetice a PMUD propune creșterea eficienței energetice a parcului de
vehiculelor prin stabilirea de criterii vehicule, prin achiziționarea de mijloace de transport în comun
minime de eficiență; noi și casarea celor care nu respectă indicatorii minimi de consum
de combustibil și de poluare.
Introducerea de normative care sa PMUD nu poate propune astfel de normative, ele putând fi
susțină vehiculele cele mai eficiente și reglementate la nivelul administrației centrale a României, dar
nepoluante; această prevedere din SER contribuie la îndeplinirea obiectivelor
de dezvoltare durabilă din PMUD Dej.
Cu toate acestea, măsurile de taxare și limitare a automobilelor în
funcție de normele de poluare, sprijină această măsură.
Utilizarea combustibililor gazoși și a Masura posibila prin implementarea tehnologiei autobuzelor
biocarburanților în transporturi. alimentate cu hidrogen, in baza unei investitii finantate prin
PNRR – este necesara realizarea unui studiu de oportunitate
pentru stabilirea oportunitatii acestei investitii.
50
Pagina 52
Strategia privind Consolidarea Administrației Publice 2014-202023
Adoptată prin HG nr. 909/2014, propune pentru prima dată o viziune de dezvoltare a administrației
publice din România și stabilește obiectivele și măsurile care vor susține îndeplinirea viziunii
reprezintă un instrument de bază pentru administrația locală a municipiului în ceea ce privesc
deciziile legate de dezvoltarea urbană și de infrastructura locală de transport prin problemele și
nevoile pe care le identifică și prin detalierea operaționalizării listei de proiecte de investiții și de
măsuri care să ducă la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor municipiului.
Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei24
Strategie a Guvernului României prin care își propune reducerea numărului de persoane expuse
riscului de sărăcie sau excluziune socială. PMUD identifică zonele cu comunități marginalizate și
răspunde acestui deziderat prin proiectele de îmbunătățire a accesului la transportul public și la
infrastructură velo care vor îmbunătăți accesul acestor grupuri de persoane la educație și la locuri de
muncă, precum și la alte servicii de interes general.
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România25
Reprezintă adaptarea Agendei Digitale pentru Europa 2020 la contextul actual al României și vizează
maximizarea impactului politicilor publice prin utilizarea TIC. Prin strategie se propune creșterea
acoperirii rețelei internet pentru 100% din suprafața țării până în 2020 și atingerea cifrei de 35% din
cetățeni care utilizează servicii de E-Guvernare.
Obiectivele relevante pentru PMUD sunt:
1.3. Creșterea accesului la servicii publice digitalizate
1.4. Administrații publice eficiente și scăderea costurilor de administrare publică
1.6. Îmbunătățirea guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice informatizate
2.1. Suport pentru dezvoltarea competențelor TIC
3.1. Suport comerț electronic (e-Commerce) pentru realizarea creșterii și dezvoltării economice pe
piața unică digitală europeană
4.2. Îmbunătățirea incluziunii sociale prin acces la infrastructura de comunicații în bandă largă
23http://www.dpfbl.mdrap.ro/documents/strategia_administratiei_publice/Strategia_pentru_consolidarea_administratiei_pub
lice_2014-2020.pdf
24http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916
25https://www.ancom.ro/uploads/links_files/Strategia_nationala_privind_Agenda_Digitala_pentru_Romania_2020.pdf
51
Pagina 53
Aceste obiective vor fi îndeplinite de municipiul Dej prin implementarea proiectului de management
inteligent al traficului și pe cel de gestiune informatizată a sistemului de transport public.
Master Planul General de Transport al României (AECOM, 2015)26
MPG prezintă prioritățile de dezvoltare a sistemului de transport din România pentru toate modurile.
Orizontul de timp al Master Planului este anul 2030.
In perioada 2012-2015, Ministerul Transporturilor a coordonat elaborarea de către AECOM a unui
Master Plan National de Transport pentru Romania, plan strategic în vigoare din octombrie 2016.
Master Planul se concretizează într-o listă de proiecte prioritizate pe moduri de transport și orizonturi
de timp.
Prioritizarea proiectelor a avut în vedere următoarea suc
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.