Hotărâre a Consiliului Local

STATUTUL COMUNEI DABACA

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 49
Data
26.09.2019
Emitent
Comuna Dăbâca, jud. Cluj
Pagini
16 (text recunoscut automat din scanare)
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 49 din 26.09.2019, „STATUTUL COMUNEI DABACA”, Comuna Dăbâca, jud. Cluj. Sursa: http://www.primaria-dabaca.ro/?dl_id=1171 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dabaca/176478-statutul-comunei-dabaca, 18.11.2026)

Fișier creat
20.05.2022
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI DĂBÂCA Localitatea Dăbâca, Nr. 339, Judetul Cluj, Cod postal 407265 Telefon/ Fax 0264 - 355973, 0264 - 355951 E-mail: primariadabaca yahoo.com HOTĂRÂREA Nr. 49 din 26.09.2019 privind aprobarea Statutului comunei Dăbâca Consiliul Local al comunei Dăbâca, întrunit în ședință ordinară la data de 26.09.2019; Având în vedere: - raportul de specialitate nr. 2569 din 20.09.2019 al secretarului general al unității administrativ -teritoriale a Comunei Dăbâca privind aprobarea Statutului comunei Dăbâca; - expunerea de motive nr. 2569/1 din 20.09.2019 a primarului comunei Dăbâca; - proiectul de hotarare nr. 2569/2 din 20.09.2019 privind aprobarea Statutului comunei Dăbâca; Ținând cont de prevederile: - art. 104 din Ordonanței de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Văzând avizul favorabil al Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local Dăbâca În temeiul prevederilor art. 196, alin. (1), lit. (a) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă „ Statutul comunei Dăbâca”, prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul comunei Dăbâca și Secretarul general al unității administrativ teritoriale Dăbâca. Art.3 Prezenta se comunică Instituției Prefectului - Județul Cluj, Primarului comunei Dăbâca, aparatului de specialitate al primarului și se aduce la cunoștință publică prin grija secretarului general al unității administrativ teritoriale Dăbâca. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ pt. Secretar general al comunei EMIL MOLNAR VIORICA OPREA Consilieri în funcție Nr. Consilieri prezenți . Voturi „ pentru”... Voturi „ împotrivă” .. Abțineri „unea

Pagina 2

Anexa la CONSILIUL LOCAL SIATUTUL COMUNEI DĂBÂCA JUDEȚUL CLUJ 2019

Pagina 3

Capitolul 1: PRINCIPII GENERALE Capitolul II: REȘEDINȚA ȘI ÎNSEMNELE SPECIFICE ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE ȘI MODALITĂȚILE DE UTILIZARE A ACESTORA Capitolul III: AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, SEDIUL, DATE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI ORGANIZAREA AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE Capitolul IV: ÎNTINDEREA ȘI DELIMITAREA TERITORIALĂ A UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE, LOCALITĂȚILE COMPONENTE, AMPLASAREA ACESTORA Capitolul V: DATE PRIVIND ÎNFIINȚAREA UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ, EVOLUȚIA ISTORICĂ Capitolul VI: CRITERIILE POTRIVIT CĂRORA SE POATE CONFERI ȘI RETRAGE PERSOANELOR FIZICE ROMÂNE SAU STRĂINE CALITATEA DE CETĂȚEAN DE ONOARE Capitolul VII: POPULAȚIA UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Capitolul VIII: CĂILE DE COMUNICAȚIE EXISTENTE ȘI CATEGORIA ACESTORA Capitolul IX: DATE PRIVITOARE LA PRINCIPALELE INSTITUȚII DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI, CULTURII, SĂNĂTĂȚII, ASISTENȚEI SOCIALE Capitolul X: PRINCIPALELE FUNCȚIUNI ECONOMICE ȘI DIN AGRICULTURĂ Capitolul XI: SERVICIILE PUBLICE EXISTENTE Capitolul XII: INFORMAȚII PRIVIND BUNURILE DIN PATRIMONIUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Capitolul XIII: INFORMAȚII RELEVANTE PRIVIND SOCIETATEA CIVILĂ, RESPECTIV PARTIDELE POLITICE, CULTELE Capitolul XIV: MODUL DE COOPERARE SAU ASOCIERE, DUPĂ CAZ, CU PERSOANE JURIDICE DE DREPT PUBLIC SAU DE DREPT PRIVAT ROMÂNE SAU STRĂINE Capitolul XV: PROCEDURA PRIVIND ATRIBUIREA ȘI SCHIMBAREA DENUMIRILOR DE STRĂZI ȘI DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL Capitolul XVI: MODALITĂȚI DE CONSULTARE A POPULAȚIEI UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE PENTRU PROBLEME DE INTERES LOCAL Capitolul XVII: PROCEDURA PRIVIND ACORDAREA TITLULUI ȘI CERTIFICATULUI DE FIU/FIICĂ AL/A COMUNEI, ORAȘULUI, MUNICIPIULUI SAU JUDEȚULUI ORI CEA PRIVIND ACORDAREA TITLULUI DE CETĂȚEAN DE ONOARE Capitolul XVIII: DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Pagina 4

CADRUL LEGAL CONSTITUȚIA ROMÂNIEI; Ordonanță de Urgență Nr. 57 din 05.07.2019 privind Codul administrativ; Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ; Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; Legea nr. 227/2015 - Codul fiscal; Legea nr. 51/2006 privind serviciile de utilitate publică; Declarația Universală a Drepturilor Omului; Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și combaterea corupției; Cartea Europeană a Autonomiei Locale și Descentralizării.

Pagina 5

Capitolul 1 PRINCIPII GENERALE Comuna DĂBÂCA este unitatea administrativ teritorială cu personalitate juridică din județul Cluj, România, formată din satele Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa, ai căror locuitori formează o comunitate umană, unitară care are ca scop fundamental al vieții și activității sale înfăptuirea binelui comun și fericirea tuturor membrilor săi. Comunitatea și autoritățile sale reprezentative asigură condiții optime ca fiecare dintre satele care o compun să-și păstreze și să-și promoveze identitatea exprimată prin valorile, obiceiurile și tradițiile proprii în condițiile stabilite de legile țării, de prezentul statut și de celelalte acte de autoritate locală. În comuna DĂBÂCA munca, sacrificiile și înfăptuirile generațiilor trecute, istoria și cultura locală, obiceiurile și tradițiile, credința străbună, învățământul și educația reprezintă fundamentele unității sufletești și administrative ale comunității locale, temelia înălțării spre ideal a acesteia. În spiritul tradițiilor democratice și al idealurilor perene ale poporului român, al valorilor naționale, europene și universale, organizarea social-politică, economică, educațională și culturală a muncii și vieții comunității locale se întemeiază pe apărarea și promovarea democrației și a legalității, a demnității omului și a liberei dezvoltări și afirmări ale personalității umane, a drepturilor și libertăților cetățenilor, a dreptății sociale și a pluralismului politic, a muncii libere și a familiei care reprezintă valori supreme ale acesteia și pe care autoritățile publice locale, instituțiile și cetățenii au datoria de a le apăra și garanta. În comuna DĂBÂCA, respectarea Constituției, a legilor țării și a actelor de autoritate locală, inclusiv a prezentului statut, este obligatorie. Puterea locală aparține comunității, care o exercită, în condițiile stabilite de Constituție și de legile țării, prin autoritățile publice reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Teritoriul comunei DĂBÂCA, în suprafață totală de 5025 ha este unitar, indivizibil și inalienabil. Limitele teritoriului administrativ al comunei DĂBÂCA sunt cele stabilite prin legile țării iar modificarea lor nu se poate realiza decât dacă este aprobată prin referendum local organizat în condițiile legii. Delimitarea intravilanului satelor, evidența proprietăților și a folosinței terenurilor, disciplina și modul de amplasare a construcțiilor se stabilesc prin planul de amenajare a teritoriului, Planul Urbanistic General și Regulamentul local de urbanism, cadastrul general și celelalte documente sau forme de evidență stabilite prin lege, întocmite prin grija compartimentelor de specialitate și aprobate de către autorițățile publice locale potrivit competențelor legale. Comuna DĂBÂCA este localitatea comună a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere, de origine socială, de locul nașterii sau de satul în care locuiesc. Pe teritoriul comunei DĂBÂCA își poate stabili domiciliul sau reședința orice persoană sau familie care îndeplinește condițiile prevăzute de Constituția României și de legile țării. Calitatea de cetățean al comunei DĂBÂCA se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Autoritățile publice locale își exercită atribuțiile legale privind starea civilă, autoritatea tutelară prin compartimentele de specialitate, care se află în subordinea secretarului general al comunei. Autoritățile publice locale sprijină menținerea și întărirea legăturilor comunității cu toți fiii ei care trăiesc și muncesc în alte localități din țară sau din străinătate și care contribuie la

Pagina 6

promovarea valorilor locale și naționale, la integrarea europeană și la schimbul internațional de valori. Comunitatea locală este organizată pe principiul constituțional al pluralismului, care reprezintă condiția de bază și garanția economiei de piață, a democrației sociale și politice, a libertății membrilor săi. Organizațiile locale ale partidelor politice își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare contribuind la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor și la împlinirea aspirațiilor și idealurilor acestora, cu respectarea suveranității naționale, a integrității teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democrației și ale autonomiei locale. Comuna DĂBÂCA poate coopera sau se poate asocia cu alte unități administrativ teritoriale din țară sau din străinătate în scopul și în condițiile stabilite prin Codul administrativ și prin alte acte normative în vigoare. Comuna DĂBÂCA este membru al: - Asociației Comunelor din România; - Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ECO Metropolitan Cluj; - Asociația Intercomunitară Apă-Canal a Județului Cluj; - GAL Someș Transilvan; Ea face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României. Raporturile dintre autoritățile administrației publice ale comunei DĂBÂCA (Primar sau Consiliul local) și autoritățile de nivel județean sau central se bazează pe principiile autonomiei locale, descentralizării competențelor, legalității, responsabilității, solidarității și cooperării, în condițiile și în limitele stabilite de legislația în materie și de normele Uniunii Europene. Comuna DĂBÂCA are dreptul la resurse financiare suficiente, proporționale cu responsabilitățile și atribuțiile pe care autoritățile publice le au stabilite prin lege. Sumele necesare care exced veniturile proprii ale bugetului local se asigură din bugetul de stat sau din bugetul județului Cluj. Toate relațiile pe care comuna DĂBÂCA și autoritățile sale reprezentative le stabilesc, întrețin și dezvoltă cu alte comunități, autorități, instituții și alte persoane juridice trebuie să slujească interesul și binele general al colectivității locale și să se întemeieze pe respectul și încrederea reciprocă dintre părți, pe asumarea răspunderii și asigurarea legalității înțelegerilor și actelor încheiate. Actele autorităților publice locale (hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului) care se emit în exercitarea atribuțiilor, competențelor și responsabilităților pe care le au la nivelul unității administrativ-teritoriale trebuie să respecte Constituția Romăniei și legile țării. Actele de autoritate emise de către primar, consiliul local sau alte structuri de autoritate de la nivelul altor unități administrativ-teritoriale, care reglementează situații, fapte și realități de pe teritoriul administrativ al comunei DĂBÂCA sunt nule de drept. Se interzice primarului, consiliului local al comunei DĂBÂCA și oricăror structuri din subordinea acestora să emită hotărâri, dispoziții, autorizații, certificate etc. care exced competențele lor teritoriale. Capitolul II REȘEDINȚA ȘI ÎNSEMNELE SPECIFICE ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE ȘI MODALITĂȚILE DE UTILIZARE A ACESTORA Centrul administrativ cu sediul Consiliului Local și al Primăriei Comunei se află în satul DĂBÂCA, nr. 339, comuna Dăbâca, județul Cluj. Pe teritoriul comunei DĂBÂCA se folosesc, în condițiile legii, următoarele simboluri:

Pagina 7

- naționale: - Drapelul României (tricolor) - Ziua Națională a României - 1 Decembrie - Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române” - Stema țării - stabilită prin lege organică - europene: - Drapelul Uniunii Europene - Stema Uniunii Europene - Imnul Uniunii Europene - Ziua Uniunii Europene - locale: - Ziua comunei DĂBÂCA - în Ziua Adormirii Maicii Domnului - Stema comunei DĂBÂCA- se stabilește prin hotărârea consiliului local Capitolul III AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, SEDIUL, DATE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI ORGANIZAREA AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE Autoritățile reprezentative ale colectivității locale din comuna DĂBÂCA sunt: Consiliul Local și Primarul. Primarul și consilierii locali se aleg prin votul liber exprimat, egal, direct și secret al cetățenilor care au domiciliul stabil în comună, din rândul cetățenilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de Constituție și de legile în vigoare. Organizarea alegerilor pentru funcțiile de demnitate publică locale și respectiv validarea mandatelor de consilier local și de primar sunt reglementate prin legislația în vigoare. Actuala componență este rezultatul alegerilor locale desfășurate în data de 10.06.2016. Prin Hotărârea nr. 15 din 28 iunie 2016 se declară legal constituit Consiliul Local Dăbâca, în a cărui componență sunt cuprinși 9 de consilieri locali, care fac parte din rândul a 4 formațiuni politice, după cum urmează. - PNL - 3 mandate - PSD - 2 mandate - PNȚCD - 1 mandat - PPUSL- 3 mandate SI Consiliul local al comunei DĂBACA este autoritatea deliberativă, fiind format din consilieri locali, alesi prin vot universal, egal, secret, direct și liber exprimat de către cetățenii comunei DĂBÂCA și constituit în conformitate cu prevederile legale. Modul de organizare și funcționare a Consiliului Local DĂBÂCA se stabilește prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a acestuia. În funcție de necesități și de evoluțiile înregistrate în plan legislativ, regulamentul va putea fi modificat, completat și actualizat în condițiile legii. Răspunderea privind pregătirea și calitatea oamenilor promovați pentru a fi aleși în funcțiile locale de demnitate publică, respectiv capacitatea acestora de a se achita de atribuțiile ce le revin în calitate de primar, viceprimar sau consilieri locali, revine în egală măsură persoanelor care acceptă candidatura, partidelor politice care îi promovează și alegătorilor care îi votează. Totodată a fost stabilit și sediul acestuia, în sediul Primăriei comunei Dăbâca, situat în comuna Dăbâca, nr. 339, județul Cluj.

Pagina 8

Capitolul IV ÎNTINDEREA ȘI DELIMITAREA TERITORIALĂ A UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE, LOCALITĂȚILE COMPONENTE, AMPLASAREA ACESTORA Comuna Dăbâca este situată în Podișul Someșan la 40 Km de municipiul Cluj-Napoca, pe valea Lonei, afluent de stânga al râului Someșul Mic. Cele trei sate: Luna de Jos, Dăbâca și Pâglișa, formează comuna Dăbâca și sunt străbătute de drumul Județean 161. Numele satului Dăbiîca este de origine slavă și derivă de le cuvântul Dlubocu (adâncitură, înfundătură). Așezarea pe valea Lonei între două dealuri ce aparent se unesc în zona cetății (sec. IX), îi justifică numele. Prima atestare documentară a Cetății Dăbâca datează din anul 1068, a satului Pâglișa din anul 1306, iar a satului Luna de Jos din anul 1315. Suprafața totală a comunei este de 5024 Ha. Principala trăsătură morfometrică a teritoriului comunei o constituie două trepte de relief: - Valea Lonei - având caracter de luncă cu altitudine cuprinsă între 270 și 300 m; - dealuri care ating în unele zone altitudini de până la 577 m. Acest relief este însoțit de o vegetație adecvată (culturi cerealiere în luncă, fânețe și păduri de foioase pe dealuri) și o faună specifică zonei de deal. Solurile au, în general, fertilitate modestă fiind integrate în categoriile II și IV de folosință. Resursele din subsol sunt reprezentate în principal de tufuri vulcanice care au constituit de-a lungul timpului principalele materiale de construcție a locuințelor, și de ape potabile din izvoare de pantă. Agregatele minerale din albia văii Lonei reprezintă material de construcție la îndemâna locuitorilor. Capitolul V DATE PRIVIND ÎNFIINȚAREA UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ, EVOLUȚIA ISTORICĂ De la începutul secolului XX, când s-au realizat primele studii monografice, până in prezent, numeroase sate, comune și județe au beneficiat de sinteze valoroase. Comitatul Dăbâca a fost obiectul unor abordări de tip monografic în limba maghiară. Hodor Karoly și Crettier Karoly au oferit o multitudine de informații esențiale pentru reconstituirea contribuției locuitorilor zonei Dăbâca la istoria Transilvaniei. Studiile dedicate comitatului Dăbâca, Solnoc-Dăbâca sau județului Cluj, prin abordarea lor cu valoare de sinteză, au acordat un spațiu redus comunei Dăbâca. O tentativă de a strânge laolaltă informații de natură istorică, geografică și etnografică aparține lui Mihai Rațiu, preot paroh al satului Dăbâca. Demersul său din anii '50 s-a materializat in cca. 150 pagini de manuscris. Lucrarea preia informații din cărțile lui Hodor Karoly, Rhety Laszlo, Szabo Atilla și Crettier Karoly, din câteva colecții de documente și reproduce integral articolul lui ștefan Pascu publicat în săptămânalul Tribuna din 19 mai 1966. Organizarea teritorială a Transilvaniei nu a fost statică ci a evoluat în funcție de necesitățile locale. Administrativ, teritoriul comunei Dăbâca a fost inclus Daciei preromane iar în timpul stăpânirii romane, provinciei Dacia Porolissensis. Organizarea adrainistrativă romană s-a dezvoltat până in 273-275 când împăratul Aurelian și-a retras armata și administrația. Urmează o lungă perioadă de instabilitate în care știrile istorice lipsesc. În acest context, până în secolul al IX-lea nu se poate urmări evoluția organizării teritoriale. În zorii evului mediu, românii erau organizați în cnezate, voievodate și ducate. La venirea maghiarilor, Dăbâca era reședința ducatului lui Gelu. După instalarea stăpănirii ungare în Transilvania au fost impuse comitatul, districtul și scaunul ca forme de organizare administrativ-politică. Cele mai vechi comitate din Ardeal, cristalizate în jurul castrelor (septem castra) și a cetăților, sunt Dăbâca (Doboca, 1164), Solnoc (Szolnok, 1166), Cluj, Turda, Alba,

Pagina 9

Tărnava și Hunedoara. La acea dată, comitatul Doboca avea în componență un tărg și 163 de sate. Numele comitatului se datorează cetății Dăbăca. Satele Luna și Păglișa cunosc prima atestare documentară în secolul al XIV-lea. În consecință, este dificil de demonstrat că aceste localități au existat în cadrul comitatul Dăbâca de la începuturile sale. Statistica populației realizată in 1772 de guvernatorul Transilvaniei, feldmareșalul Hadik, evidențiază un comitat Dăbâca cu 164 localități, 15241 familii și 76445 locuitori. În 1733, izvoarele documentare și cartografice menționează un comitatus Dobocensis sau Dobacensis care avea în componență satele Dăbâca, Luna de Jos (Kendi Lona) și Pâglișa (Poklostelke). În aceeeași distribuție administrativă sunt surprinse satele actualei comune Dăbâca în 1760-1764. În 1779, comitatul Dăbăca (comitatus Dobacensis) era limitat la N de Solnocul Interior, la S de Cojocna și Turda, la V de Solnocul de Mijloc, la E se intindea pănă aproape de ținutul Giurgiului. Avea 162 de localități grupate in două cercuri: Dăbăca de Jos cu 83 de sate și Dăbăca de Sus cu 79 de sate. Satele Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa au fost incluse cercului Dăbâca de Sus. Organizarea administrativ-teritorială a Transilvaniei s-a stabilizat, după șase secole, in 7 comitate, 7 scaune secuiești, 5 scaune săsești și 4 districte. În 1784-1785, împăratul Imperiului habsburgic, losif al II-lea, a comprimat cele 23 de unități administrative în 11 comitate. Dăbăca de Jos și districtul Bistrița au format împreună cu Cojocna și Turda de Sus un comitat nou cu centru la Reghin. Dăbâca de Sus și Solnocul Interior s-au unit intr-un comitat cu centru la Dej. Satele comunei Dăbâca au fost integrate acestuia. Comitatul Dăbâca avea, in 1837, un târg, 173 de sate și 2 cătune (predii). În Lexiconul lui Treuefeld, publicat la Viena în 1839, găsim comitatul Dăbâca împărțit în cercuri și plase. Într-un proiect al Dietei Transilvaniei, datat 1841, se propune înființarea unui comitat extins cu numele Cluj-Dobâca. Înainte de revoluția de la 1848, pentru o perioadă scurtă de timp, comitatul Dăbâca și părți din Cluj au format două districte: Cluj și Reteag. Districtul Reteagului încorpora satele Dăbâca, Luna și Pâglișa. În 1850, împărțirea administrativă a Transilvaniei diferă mult de arondarea anterioară. Comitatele au fost înlocuite cu cinci districte militare: Alba, Cluj, Sibiu, Reteag și Odorhei. Satele de pe teritoriul viitoarei comune Dăbâca erau integrate districtului militar Cluj (Kolozsvari Katonai Kerulef), circumscripția Cojocna (Kolozsi Korzet), cercul Răscruci (Valaszuti alkorzet). În 1857 satele erau incluse în cercul Cluj (Kolozsvari kerulef), plasa Răscruci (Valaszutijaras) . Prin arondarea administrativă din 1876, completată in 1877, se formează comitatul SolnocDăbâca compus din: comitatul Solnocul Interior (parțial), 83 de sate din comitatul Dăbâca (fără părțile alipite comitatelor Bistrița-Năsăud, Cojocna și Sălaj), 48 de localități din Chioar, comunele Uioara, Șieu, Sicu și orașul Gherla. În 1880, Dăbâca, Luna de Jos erau incluse comitatului Solnoc-Dăbâca (Szolnok Doboka megye), plasa Gherla, notariatul Dăbâca. Pâglișa forma, împreună cu Dargea și Cubleșul Unguresc, notariatul Dârgea, în cadrul plasei Gherla. Prin reorganizarea administrativă după unirea din 1918, teritoriul României Mari a fost împărțit în județe, județul fiind unitate specifică Tării Romanești. Județele din Transilvania și- au luat numele de la reședințele în jurul cărora s-au dezvoltat sau au păstat denumirile vechilor comitate. Comitatul Solnoc-Dăbaca a fost transformat în județul cu același nume păstrând în componența sa 8 plase, 4 secretariate comunale, 82 de secretariate cercuale, 312 comune rurale, 2 comune urbane și având reședința la Dej. Satele comunei Dăbâca erau integrate plasei Gherla. Paglișa forma împreună cu Dârgea și Cubleșul Unguresc un secretariat cercual cu centrul la Dargea iar Dăbăca și Luna un secretariat distinct cu centru la Dăbâca.

Pagina 10

Subprefectul județeului Solnoc-Dăbăca a trimis, în noiembrie 1920, o scrisoare Ministerului de Interne prin care cerea modificarea structurii județului și schimbarea denumirii sale. Se formula astfel, pentru prima dată, propunerea ca județul Solnoc-Dăbaca să-și schimbe numele în județul Someș. Prin decretul regal 2465/1925 se înființenză județul Someș. Dintre satele comunei Dabăca rămane în componența noului județ doar Pâglișa, ca parte integrantă a Plasei Gherla. Dăbâca și Luna de Jos sunt arondate plasei Someșu din județul Cluj. Noua arondare administrativă intră oficial în vigoare în 1926. Recensămăntul din decembrie 1930 surprinde satele comunei Dăbâca în componența plasei Borșa, județul Cluj. În 1937, comuna beneficia de aceeași arondare administrativă și avea notar pe Gabriel Abraham. În 1938, România a fost împărțită în 10 ținuturi. Satele comunei Dăbâca au fost distribuite ținutului Someș (care avea în componență 7 județe, oraș de reședință fiind Clujul). În septembrie 1940 ținuturile au fost desfiintate. Ca parte integrantă a teritoriului solicitat de maghiari, satele comunei Dăbâca au fost cedate Ungariei prin Dictatul de la Viena. Reorganizarea administrativă a României din anii 1941 - 1942 a lăsat nord-vestul Transilvaniei în afara circumscriptiilor teritoriale înființate. După anularea Dictatului de la Viena, autoritățile românești au redobîndit partea pierdută din Ardeal și au reorganizat-o administrativ. Până în 1967, satele comunei Dăbâca au făcut parte din raionul Gherla, regiunea Cluj. În anul 1968 teritoriul țării a fost împărțit în 39 de județe. Începănd cu acest an Dăbâca, Luna și Pâglișa sunt integrate județului Cluj. Capitolul VI CRITERIILE POTRIVIT CĂRORA SE POATE CONFERI ȘI RETRAGE PERSOANELOR FIZICE ROMÂNE SAU STRĂINE CALITATEA DE CETĂȚEAN DE ONOARE Consiliul Local Dăbâca poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite pe plan politic, economic, social sau cultural, titlul de „Cetățean de onoare al Comunei Dăbâca”. Același titlu poate fi conferit și altor persoane importante și reprezentative pentru comună în cunoașterea, promovarea și susținerea pe plan județean, național și internațional a intereselor comunei Dăbâca. Titlul de „Cetățean de onoare al comunei Dăbâca” constă în acordarea unei diplome și a unui simbol al Autorității Publice Locale. Conferirea titlului precum și pierderea sau retragerea acestuia se va face prin hotărâre adoptată de Consiliul Local. Capitolul VII POPULAȚIA UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Numărul locuitorilor și etnia lor au fost variabile pe parcursul istoriei. În prezent, Dăbâca face parte din categoria comunalor mici și are un număr de 1382 locuitori, din care: 670 bărbați și 712 femei, cuprinși în trei etnii: - Români - 1193 cetățeni - reprezentând 86 %; - Romi - 102ccetățeni- reprezentând 7%; - Maghiari - 87 cetățeni - reprezentând 6%. Numărul total al gospodăriilor declarate la registrul agricol este de 907: - 501 de gospodării în satul Dăbâca; - 321de gospodării în satul Luna de Jos; - 85 de gospodării în satul Pâglișa.

Pagina 11

Capitolul VIII CĂILE DE COMUNICAȚIE EXISTENTE ȘI CATEGORIA ACESTORA Teritoriul administrativ al comunei Dăbâca este străbătut de la un capăt la altul de Drumul Județean 161 care asigură legătura cu Drumul Național 1C = Cluj-Napoca - Gherla. Carosabilul este acoperit cu covor asfaltic pe lungimea de 17,5 Km, pe Drumul Județean 161 se face legătura cu satele comunei Panticeu și apoi spre Județul Sălaj. Lungimea totală a drumurilor modernizate și pietruite este de 23 Km, iar cea a drumurilor clasate este de 52 Km. Capitolul IX DATE PRIVITOARE LA PRINCIPALELE INSTITUȚII DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI, CULTURII, SĂNĂTĂȚII, ASISTENȚEI SOCIALE Educație: Rețeaua școlară în anul 2019 - 2020 este formată din 4 unități de învățământ preuniversitar din care 2 grădinițe și 1 unitate de învățământ primar și 1 unitate de învățămînt gimnazial, după cum urmează: - Grădinița cu program normal Dăbâca; - Grădinița cu program normal Luna de Jos; - Școala primară Luna de Jos; - Școala Gimnazială „Gelu Românul” Dăbâca. Grădinițele și scolile de pe raza comunei Dăbâca sunt frecventate de către un număr de 106 copii, după cum urmează: - Preșcolari - 26 - Învățământ primar - 42 - Învățământ gimnazial - 38 La nivelul comunei există amenajat un Centru de Informare After School, destinat în special copiilor din comună, pentru desfășurarea activităților extracuriculare. Începând cu data de 15 septembrie 2001 până în prezent, transportul elevilor din comună se realizează cu microbuzul școlar din dotare. Cultură: În comuna Dăbâca se găsesc 3 Cămine Culturale amplasate în fiecare localitate arondată comunei Dăbâca și o Bibliotecă Comunală, după cum urmează: - Căminul Cultural Dăbâca - Căminul Cultural Luna de Jos - Căminul Cultural Pâglișa Biblioteca Comunală Dăbâca. Sănătatea Comuna dispune de un Dispensar Medical Uman și de un Cabinet Stomatologic și o Farmacie. Pe teritoriul comunei, în satul Luna de Jos, funcționează un Centru de Ingrijire și Asistență pe principiul spitalizării bolnavilor cronici, care se găsește în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj.

Pagina 12

Capitolul X PRINCIPALELE FUNCȚIUNI ECONOMICE ȘI DIN AGRICULTURĂ Economia În comuna Dăbâca își desfășoară activitatea un număr de 12 societăți comerciale și persoane fizice autorizate, principalele activități sunt: - comerțul cu ridicata/amănuntul a produselor alimentare, băuturi, materiale de construcție; - servicii; - apicultură; - silvicultură; - piscicultură; - zootehnie; - producția de mobilier. Agricultura Structura dinamică a fondului funciar în cadrul comunei Dăbâca se concretizează în existența suprafeței totale de 5025 Ha din care: - 954 hapublic - 4071 ha privat Din suprafața totală a comunei 706.06 ha se găsește în intravilan iar suprafața de 4318.94 ha se găsește în extravilan. Principalele categorii de folosință a terenului agricol în comuna Dăbâca sunt: - 1656 haarabil, - 946 hapășuni; - 996 ha fânețe; i 20 ha livezi; Principalele categorii de folosință a terenului neagricol în comuna dăbâca sunt: - 1068 ha păduri și terenuri forestiere; 83 ha ape și ape cu stuf; 103 ha căi de comunicații; = 97 ha curți și construcții CR 56 ha degradate și neproductive În ceea ce privește structura culturilor, cea mai mare pondere o are cultura de grâu 236 ha, orzoaică 211 ha, floarea soarelui 90 ha, sfecla de zahăr 56 ha, porumb 40 ha, rapiță 25 ha, cartofi 25 ha, fasole 10 ha. Una din ocupațiile principale a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. Astfel în comună există cca: 171 bovine, 63 cabaline, 8 măgari, 62 porcine, 4528 ovine, 955 păsări. Capitolul XI SERVICIILE PUBLICE EXISTENTE Conform prevederilor legale la nivelul comunei Dăbâca există organizat Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, care are în componență un sef SVSU și 33 voluntari. Activitatea voluntarilor se realizează în baza Contractelor de voluntariat. SVSU asigură intervenția în cazul producerii unor situații de urgență pe raza administrativ teritorială a comunei Dăbâca, până la sosirea serviciilor profesioniste.

Pagina 13

Capitolul XII Ș INFORMAȚII PRIVIND BUNURILE DIN PATRIMONIUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Patrimoniul comunei Dăbâca este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imbile care aparțin domeniului public și privat al acesteia. Bunurile imobile cuprinse în domeniul public sunt atestate în acest sens prin H.G.R. nr. 969/2002 privind atestarea domeniului public al județului Cluj, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Cluj, cu excepția municipiului Cluj-Napoca, Anexa 35 - Comuna Dăbâca. Regimul juridic al acestei categorii de bunuri este cel stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Bunurile publice sunt inalienabile, imprescriptible și insesizabile, fapt ce presupune că nu pot fi înstrăinate, ci numai date în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii. Acestea pot fi supuse exutării silite, iar asupra lor nu se pot constitui garanții reale, nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credință. Dreptul de proprietate publică se poate dobândi pe cale naturală, prin achiziții publice efectuate în condițiile legii, prin expropiere pentru cauză de utilitate publică, prin acte de donații legal acceptate de Consiliul Local. Acest drept încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al comunei și invers se poate face numai prin hotărâre a Consiliului Local. Administrarea domeniului public se realizează de către consiliul local care poate transmite dreptul de administrare a serviciilor publice de specialitate și serviciilor publice aflate sub autoritatea sa. Hotarârea prin care se dau în administrare asemenea bunuri va cuprinde drepturile și obligațiile administratorului precum și condițiile care se impun acestuia. Titularul dreptului de administrare răspunde în condițiile legii pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații și pentru care fapte dreptul de administrare poate fi revocat. În litigiile privind dreptul de proprietate publică, comuna este reprezentată de Consiliul Local, care dă în acest sens mandat scris primarului. Bunurile aflate în domeniul privat al comunei sunt cele identificate prin inventarierea anuală. Administrarea altor bunuri se realizează de către Consiliul Local, care poate transmite prin hotărâre acest drept serviciilor sau instituțiilor publice de sub autoritatea sa. Toate bunurile aparținând comunei, sunt supuse inventarierii, operațiune în urma căreia Primarul prezintă un Raport cu privire la gestionarea acestora. Creșterea sau diminuarea patrimoniului va fi justificată printr-o notă explicativă anexată la inventar. Consiliul Local hotărăște ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat al comunei să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, dă în folosință gratuită pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată a comunei, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfășoară activități de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice. Și în acest caz hotărârile se iau cu votul a două treimi din numărul consilierilor locali aflați în funcție.

Pagina 14

Capitolul XIII INFORMAȚII RELEVANTE PRIVIND PARTIDELE POLITICE, CULTELE Comunitatea locală este organizată pe principiul constituțional al pluralismului, care reprezintă condiția de bază și garanția economiei de piață, a democrației sociale și politice, a libertății membrilor săi. Organizațiile locale ale partidelor politice își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare contribuind la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor și la împlinirea aspirațiilor și idealurilor acestora, cu respectarea suveranității naționale, a integrității teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democrației și ale autonomiei locale. Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Activitatea social politică în comuna Dăbâca este marcată de partidele politice. Actuala componență este rezultatul alegerilor locale desfășurate în data de 10.06.2016. Pentru alegerile locale din 2016 au fost depuse 3 candidaturi pentru funcția de primar și 67 pentru funcția de consilier local. În urma alegerilor au fost obținute următoarele mandate: - PNL - 3 mandate - PSD - 2 mandate - PNȚCD - 1 mandat - PPU-SL - 3 mandate Formațiunea politică cu cel mai mare număr de voturi obținute este PNL cu 272. Din totalul consilierilor 4 sunt realeși. Culte În comuna Dăbâca, ființează 4 culte religioase recunoscute prin lege. Astfel ponderea pe religii este următoarea: - Ortodox - 85% - Reformat - 12 % - Penticostal - 1,50% - Greco-catolic - 1,50% Lăcașurile de cult: - Biserica Ortodoxă Dăbâca - Biserica Greco - Catolică Dăbâca - Biserica Reformată Dăbâca - Biserica Penticostală Dăbâca - Biserica Ortodoxă Luna de Jos - Biserica Reformată Luna de Jos - Biserica Penticostală Luna de Jos - Biserica Ortodoxă Pâglișa - Biserica Penticostală Pâglișa Capitolul XIV MODUL DE COOPERARE SAU ASOCIERE, DUPĂ CAZ, CU PERSOANE JURIDICE DE DREPT PUBLIC SAU DE DREPT PRIVAT ROMÂNE SAU STRĂINE Pentru asigurarea dezvoltării localităților comunei și satisfacerea nevoilor colectivității locale, Consiliul Local poate stabili în condițiile legii, relații de cooperare și asociere cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea

Pagina 15

finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean. Consiliul Local va stabili, de la caz la caz, condițiile de realizare a cooperării sau asocierii persoanelor române sau străine și cu alți parteneri sociali în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum și stabilirea unor relații de parteneriat cu unitățile administrativ-teritoriale. Doar hotărârile adoptate de Consiliul Local cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție vor asigura asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu organizații nonguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine. Acordurile și convențiile încheiate de Consiliul Local nu angajează decât responsabilitatea ConsiliuluiL.ocal care este parte la acestea. Pe baza hotărârii Consiliului Local va fi semnat contractul de cooperare sau asociere, după caz, Comuna DĂBÂCA este membru al: - Asociației Comunelor din România; - Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ECO Metropolitan Cluj; - Asociația Intercomunitară Apă-Canal a Județului Cluj; - GAL Someș Transilvan; Comuna Dăbâca face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României. Raporturile dintre autoritățile administrației publice ale comunei DĂBÂCA (Primar sau Consiliul Local) și autoritățile de nivel județean sau central se bazează pe principiile autonomiei locale, descentralizării competențelor, legalității, responsabilități, solidarității și cooperării, în condițiile și în limitele stabilite de legislația în materie și de normele Uniunii Europene. Capitolul XV PROCEDURA PRIVIND ATRIBUIREA ȘI SCHIMBAREA DENUMIRILOR DE STRĂZI ȘI DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL Consiliul Local poate hotărî atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru străzi, instituții și obiectivele de interes public local. Dacă atribuirea denumirii vizează nume de personalități sau evenimente istorice, politice, culturale sau de altă natură, ori schimbarea unor astfel de denumiri, Consiliul Local va adopta hotărârea numai după o prealabilă analiză și avizare în comisia județeană pentru atribuire de denumiri care funcționează pe lângă Prefectură, sub sancțiunea nulității acesteia. Solicitarea avizului este obligatorie și are caracter consultativ. Capitolul XVI MODALITĂȚI DE CONSULTARE A POPULAȚIEI UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE PENTRU PROBLEME DE INTERES LOCAL Problemele deosebite din comuna Dăbâca pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local în condițiile prevederilor legale. Problemele ce urmează a fi supuse referendumului local se stabilesc prin hotărâre adoptată de Consiliului Local, la propunerea primarului. Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului se suportă din bugetul local. Operațiunile pentru desfășurarea și organizarea acestuia precum și modul de consemnare a rezultatelor se vor stabili prin hotărârea Consiliului Local pe baza prevederilor Legii nr. 3/2000.

Pagina 16

Capitolul XVII PROCEDURA PRIVIND ACORDAREA TITLULUI ȘI CERTIFICATULUI DE FIU/FIICĂ AL/A COMUNEI, ORAȘULUI, MUNICIPIULUI SAU JUDEȚULUI ORI CEA PRIVIND ACORDAREA TITLULUI DE CETĂȚEAN DE ONOARE Prin grija primarului se vor organiza festivități în cadrul cărora persoanele născute în comună vor primi, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul și certificatul de fiu/fiică al/a comunei. Titlul de cetățean de onoare al comunei se acordă după următoarele criterii : a) contribuția majoră la realizarea unor obiective de maximă importanță pentru viața comunității locale: construcții sau modernizări ale unor obiective social-culturale, asigurări de fonduri și investiții privind infrastructura localității (alimentare cu apă, aducțiune gaze naturale, modernizări de drumuri etc.) b) îndeplinirea cu rezultate notabile a unor funcții de demnitate publică (primar, consilier local) sau/și a unor funcții de conducere la nivelul instituțiilor fundamentale, toate de la nivelul comunei pe o durată mai mare de 10 (zece) ani. c) obținerea unor rezultate deosebite în activitatea culturală și educativă, sportivă, științifică, tehnică etc, concretizată în activități, lucrări apreciate pe plan intern și extern, în promovarea la etape superioare ale unor concursuri, în obținerea unor premii etc d) săvârșirea unor fapte de excepție care au ca efect preîntâmpinarea unor dezastre, salvarea de vieți omenești, apărarea comunității sau a unor membri ai acesteia în fața unor pericole, apărarea proprietății publice și private a comunei. e) activitate îndelungată, consecventă și perseverentă pentru soluționarea unor probleme majore ale comunei, pentru punerea în valoare a resurselor umane și materiale locale, pentru armonizarea relațiilor interumane și pentru creșterea prestigiului comunei DĂBÂCA. Drepturile persoanelor care dețin titlul de cetățean de onoare al comunei DĂBÂCA se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Titlul de cetățean de onoare al comunei DĂBÂCA se poate pierde sau retrage în urma condamnării printr-o sentință definitivă a instanțelor judecătorești pentru săvârșirea unor fapte penale sau la solicitarea persoanei în cauză. Capitolul XVIII DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Prezentul STATUT poate fi modificat prin hotărâre a Consiliului Local DĂBÂCA, adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor locali în funcție. Pe data intrării în vigoare a prezentului STATUT se abrogă Hotărârea Consiliului Local nr. 32/10.07.2008.