Document

Strategie de dezvoltare locală_Dabaca

Tip
Document
Emitent
Comuna Dăbâca, jud. Cluj
Pagini
168
Cum citez acest document

Document, „Strategie de dezvoltare locală_Dabaca”, Comuna Dăbâca, jud. Cluj. Sursa: http://www.primaria-dabaca.ro/?dl_id=1459 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/dabaca/175959-strategie-de-dezvoltare-locala-dabaca, 18.11.2026)

Fișier creat
07.06.2022
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI DĂBÂCA 2022-2028

Pagina 2

Strategia de dezvoltare locală a comunei Dăbâca 2022-2028 Primăria Comunei Dăbâca 2

Pagina 3

Cuprins ➢ Capitolul 1 - Contextul planificării ....................................................................................... 5 1.1. Contextul european și național ......................................................................................... 6 1.1.1. Cadrul financiar multianual 2021-2027 și Next Generation EU .............................. 6 1.1.2. Pactul verde european .................................................................................................... 8 1.1.3. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă ..................................................................... 8 1.1.4. Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” .................................................... 11 1.2. Contextul regional și contextul județean ............................................................................ 12 1.2.1. Planul de Dezvoltare al regiunii Nord-Vest pentru perioada 2021-2027 .................... 12 1.2.2. Strategia la nivel județean............................................................................................ 13 1.3. Contextul local ................................................................................................................... 16 ➢ Capitolul 2 – Analiză preliminară ....................................................................................... 17 2.1. Aspecte istorice .................................................................................................................. 17 2.2. Caracterizare fizico-geografică .......................................................................................... 18 2.2.1. Amplasare geografică .................................................................................................. 18 2.2.2. Relief și climă .............................................................................................................. 18 2.2.3. Rețeaua hidrografică și solurile ................................................................................... 19 2.2.5. Floră și faună ............................................................................................................... 20 2.3. Demografie ......................................................................................................................... 20 2.3.1. Populația ...................................................................................................................... 20 2.3.2. Etnie ............................................................................................................................. 35 2.3.3. Confesiune ................................................................................................................... 36 2.3.4. Nupțialitatea și divorțialitatea ...................................................................................... 38 2.3.5 Siguranță publică .......................................................................................................... 39 2.4. Infrastructură ...................................................................................................................... 40 2.4.1. Infrastructura de transport ........................................................................................... 40 2.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară .................................................................................... 40 2.5. Sănătate .............................................................................................................................. 44 2.6. Educație .............................................................................................................................. 45 2.7. Turism ................................................................................................................................ 48 2.8. Cultură ................................................................................................................................ 57 2.9. Agricultura ......................................................................................................................... 59 3

Pagina 4

2.10. Economie.......................................................................................................................... 61 2.10.1. Operatori privați ........................................................................................................ 61 2.10.2. Șomeri ........................................................................................................................ 66 2.10.3. Numărul mediu al salariaților .................................................................................... 67 2.10.4. Bugetul local .............................................................................................................. 70 2.10.4.3. Sume primite .............................................................................................................. 87 2.11. Asociativitate și parteneriate ............................................................................................ 88 2.12. Portofoliu de proiecte 2014-2020 ..................................................................................... 89 ➢ Capitolul 3 - Analiza cantitativă .......................................................................................... 93 ➢ Capitolul 4 – Analiza SWOT ............................................................................................. 117 ➢ Capitolul 5 – Profilul strategic al comunei Dăbâca ......................................................... 133 5.1. Problemele strategice ...................................................................................................... 133 5.2. Factori strategici cheie ..................................................................................................... 136 5.3. Avantaje competitive........................................................................................................ 138 5.4. Viziunea comunei Dăbâca ................................................................................................ 139 6.1. Direcții strategice ............................................................................................................. 140 6.2. Obiectivele strategice ....................................................................................................... 141 6.3. Plan strategic perioada 2021-2027 ................................................................................... 143 ➢ Bibliografie ........................................................................................................................... 162 ➢ Cuprinsul figurilor: ............................................................................................................... 165 ➢ Cuprinsul tabelelor:............................................................................................................... 168 4

Pagina 5

Capitolul 1 - Contextul planificării Strategia de dezvoltare locală reprezintă un document complex ce stabilește direcțiile și obiectivele spre care se orientează efortul de dezvoltare a comunității. Strategia este elaborată în cadrul unui proces participativ la nivelul comunității și face posibilă coordonarea proceselor de dezvoltare, prin luarea în considerare a caracteristicilor locale, dar și a schimbărilor din mediul exterior. Realizarea unei strategii este bazată pe conceptul de profil strategic, iar în definirea acestuia, se iau în considerare următoarele etape: analiza cadrului strategic, analiza preliminară (analiza principalilor indicatori privind demografia, infrastructura, sănătatea, educația, agricultura, etc.), analiza economică, analiza privind calitatea vieții pe baza cercetării cantitative și calitative, urmată de analiza SWOT, respectiv analiza caracteristicilor interne și externe, ținând cont atât de factorii pozitivi, cât și de cei negativi. Conturarea profilului strategic reprezintă faza finală a procesului de planificare și implică următoarele etape: stabilirea problemelor strategice, a factorilor strategici, a avantajelor competitive și a viziunii de dezvoltare pentru următorii ani. Pe baza acestor elemente, se conturează direcțiile strategice de dezvoltare, obiectivele strategice, respectiv planurile de dezvoltare. Planificarea strategică stă la baza dezvoltării într-o manieră coerentă și determinantă a comunei, concentrând eforturile comunității spre atingerea direcțiilor și obiectivelor strategice cheie, stabilite prin procesul de consultare participativă și fundamentate prin analize și cercetări relevante. 5

Pagina 6

1.1. Contextul european și național 1.1.1. Cadrul financiar multianual 2021-2027 și Next Generation EU Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și Next Generation EU formează cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE. Un total de 1 800 de miliarde euro va susține reconstrucția Europei după criza provocată de COVID-19, o reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă. Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. Acesta a fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare. Next Generation EU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului Next Generation EU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672.5 miliarde euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre au elaborat planuri de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului. Next Generation EU include, de asemenea, 47.5 miliarde euro pentru REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei). Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la Coronavirus și al Inițiativei Plus pentru investiții ca reacție la Coronavirus. Inițiativa va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către: ● Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); ● Fondul Social European (FSE); ● Fondul de Ajutor European destinat celor mai Defavorizate Persoane (FEAD); 6

Pagina 7

Next Generation EU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o Tranziție Justă (JTF). România va beneficia de o alocare de aproximativ 47 de miliarde de euro în cadrul financiar multianual prin care se vor finanța politicile deja tradiționale, respectiv, politica de coeziune și politica agricolă comună, dar și noile priorități în ceea ce privește tranziția verde și digitală. La acestea, se mai adaugă cele 29.2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență și cele 1.94 miliarde de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă. Pentru utilizarea instrumentului de finanțare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, fiecare stat membru al UE a elaborat propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care șia stabilit domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România l-a elaborat se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în anul 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali: 1. Tranziția spre o economie verde; 2. Transformarea digitală; 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; 4. Coeziunea socială și teritorială; 5. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională; 6. Copii, tineri, educație și competențe (Comisia Europeană și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021). 7

Pagina 8

1.1.2. Pactul verde european Pactul verde european este foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru a ajunge la o economie durabilă. Acesta include un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată, dar și să refacă biodiversitatea și să reducă poluarea. Uniunea Europeană dorește să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Pentru a transforma acest angajament politic în obligație juridică, a fost propusă o lege europeană a climei, adoptată în luna iunie 2021. Instituțiile europene au ajuns la un acord istoric pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în anul 2030, comparativ cu nivelul din anul 1990. Legea europeană a climei va transpune în legislație obiectivul stabilit în Pactul verde european, respectiv atingerea, până în anul 2050, a neutralității climatice de către economia și societatea europeană. Cu alte cuvinte, toate țările din UE vor trebui să tindă către zero emisii de gaze cu efect de seră, în principal prin reducerea emisiilor, prin investiții în tehnologii ecologice și prin protejarea mediului natural. Prin această lege, se va garanta că toate politicile UE contribuie la acest obiectiv și că toate sectoarele economiei și societății se implică în acest demers. 1.1.3. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă În septembrie 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un act semnat de liderii celor 193 state membre ale ONU. Acest program de acțiune globală promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare. Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal și sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 10 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în anul 2030. 1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context. 8

Pagina 9

2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile. 3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. 4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți. 5. Egalitate de gen – Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor. 6. Apă curată și sanitație – Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitației pentru toți. 7. Energie curată și la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern. 8. Muncă decentă și creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți. 9. Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației. 10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta. 11. Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. 12. Consum și producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile. 13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. 14. Viața acvatică – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. 9

Pagina 10

15. Viața terestră – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. 16. Pace, justiție și instituții eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă. România susține pe deplin ideea că Agenda 2030 trebuie să fie implementată de către instituțiile locale, răspunzând direct nevoilor cetățenilor. Interesele și grijile acestora trebuie să fie soluționate prin definirea unor strategii de dezvoltare locală și națională. România este angajată să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel național și a revizuit Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra Obiective de Dezvoltare Durabilă. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa implementării obiectivelor. În strategia românească revizuită se pune accentul pe susținerea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor în politicile de dezvoltare. Eradicarea sărăciei reclamă oportunități decente de angajare, iar prevenirea și evitarea excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială. Ca membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea obiectivelor de Dezvoltare Durabilă nu numai din perspectivă națională, dar și internațională, prin sprijinul pe care îl acordă țărilor mai puțin dezvoltate, prin intermediul asistenței oficiale pentru dezvoltare. Experiența acumulată de România în procesul de tranziție, este de natură a susține eforturile țărilor interesate de a beneficia de un astfel de sprijin. 10

Pagina 11

1.1.4. Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” este un program destinat dezvoltării comunităților rurale, având un buget de 50 de miliarde de lei. Finanțarea programului se asigură de la bugetul de stat. În cadrul Programului se pot realiza obiective de investiții necesare pentru echiparea unităților administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare și de acces la căile de comunicație, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național. Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară. În cadrul programului se pot realiza obiective de investiții noi precum și intervenții la construcțiile existente care se referă la lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, pentru următoarele categorii de investiții: a) alimentări cu apă și stații de tratare a apei; b) sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate; c) drumurile publice clasificate și încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților; d) poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale; e) sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale, care au autorizație de construire valabilă. 11

Pagina 12

1.2. Contextul regional și contextul județean 1.2.1. Planul de Dezvoltare al regiunii Nord-Vest pentru perioada 2021-2027 Planul de Dezvoltare Regională (PDR) este principalul document de planificare elaborat la nivel regional și reflectă politicile de dezvoltare specifice nevoilor din regiune. Acest document are un caracter general, cu principii directoare, care vor ghida programele prin intermediul cărora se vor finanța proiecte în regiunea Nord-Vest, în perioada 2021-2027. PDR urmărește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea, în vederea diminuării disparităților intra și inter-regionale, dar și creșterea nivelului de trai. În ceea ce privește viziunea pe termen lung (până în anul 2034) conturată în cadrul acestei strategii, aceasta a fost definită astfel: ”Comunitățile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înțeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiale, umane, tradițiile istorice și interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, constante care face din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene” (Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2021-2027, pag.222). Referitor la obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung (2034), acestea sunt (Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest2021-2027, pag.222): 1. Valorificarea avantajelor competitive prin investiții în domeniile de specializare inteligentă ale regiunii. 2. Racordarea regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turiști, investiții, informații și valori culturale. 3. Creșterea investițiilor în capitalul uman al regiunii, în vederea adaptării la economia digitală și industria 4.0. 4. Creșterea eficienței economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului și patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al regiunii. 5. Transformarea centrelor urbane în spații de influență și de atracție regională și trans- regională. 12

Pagina 13

6. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. 7. Promovarea tranziției către surse de energie regenerabilă și gestiunea responsabilă a resurselor. 8. Valorificarea spiritului civic în procesul de dezvoltare urbană. 9. Dezvoltarea sistemelor de transport cu emisii reduse și încurajarea mobilității active. 10. Dezvoltarea bazelor de date pe mai multe niveluri (local, județean, regional) pentru a susține procesul de planificare urbană. Au fost identificate cinci obiective specifice, care vor contribui la realizarea obiectivului general, respectiv ”Creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea, în vederea diminuării disparităților intra și interregionale și creșterea standardului de viață” (Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2021-2027, pag.223). Cele cinci obiective specifice stabilite în strategia la nivel regional sunt (Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2021-2027, pag.223): 1. Economie competitivă, bazată pe inovare și digitalizare; 2. Capital uman și social dezvoltat; 3. Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv; 4. Mediu natural valorificat responsabil; 5. Conectivitate fizică și digitală ridicată; 1.2.2. Strategia la nivel județean Strategia disponibilă la momentul elaborării Strategiei de dezvoltare a comunei Dăbâca pentru perioada 2021-2027, la nivelul județului Cluj, este cea pentru perioada 2014-2020, însă ea include viziunea de dezvoltare până în anul 2050, precum și direcții strategice pe termen lung. Viziune creionată la nivel județean este următoarea: ”Județul Cluj va fi în 2050 cea de-a doua regiune din România, după București-Ilfov, din perspectiva dezvoltării, și cel mai important pol economic, medical și educațional în teritoriul delimitat de principalele capitale central și esteuropene: București și Budapesta. Cu o economie modernă și competitivă, bazată pe 13

Pagina 14

oportunitățile culturale și științifice, Clujul va oferi locuitorilor săi un standard de viață înalt, în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic” (Strategia Județului Cluj, 2014-2020, partea III). Direcții strategice Ca principale direcții strategice pentru județul Cluj au fost identificate următoarele: 1. Cluj – centru economic modern și competitiv (IT&C, tehnologii de vârf, industrii creative, energii regenerabile, agricultură ecologică și produse tradiționale) capabil să intre în competiție cu alte regiuni din România, din Europa și din lume, care oferă un climat favorabil atragerii de investiții străine și dezvoltării mediului de afaceri local, precum și activităților industriale și comerciale. 2. Cluj – pol științific și educațional ce stimulează inovarea, prin concentrarea unui important capital uman. Clujul este principalul centru universitar din Transilvania, cu investiții semnificative în infrastructura de educație superioară și cercetare, iar cercetătorii de aici își vor lega cariera profesională de dezvoltarea județului. Zecile de mii de proaspeți absolvenți de la universitățile clujene, români și străini, educați la cele mai înalte standarde internaționale, au decis să rămână în Cluj și aceștia constituie cheia dezvoltării în următorul deceniu. ➢ Cluj – pol medical Serviciile medicale de înaltă clasă și învățământul medical sunt o marcă distinctivă a județului. Numeroasele clinici publice și private moderne, existența unor nuclee de cercetare solide și a unei universități de medicină și farmacie în plină ascensiune, tot mai atractivă pentru tineri din întreaga lume, fac din Cluj un pol medical de importanță europeană. ➢ Cluj – centru turistic și cultural Moștenirea culturală și istorică a Clujului este una foarte bogată, întregind competitivitatea și identitatea cosmopolită a județului. Clujeni, de diferite naționalități, au păstrat această moștenire cu mândrie de-a lungul timpurilor și sunt dornici să o împărtășească cu ceilalți. Acest potențial deosebit trebuie menținut și valorificat, astfel încât județul să devină un pol de atracție pentru turiști români și străini, dar și pentru oameni de afaceri, artiști sau cercetători, în general, pentru toți cei 14

Pagina 15

creativi. Clujul devine un pol pentru industriile culturale și creative, centre media, culturale și recreative, festivaluri, etc. sprijinind dezvoltarea economică a județului și crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele înalt calificate. Investițiile în infrastructura de sprijinire a afacerilor din domeniu (centre culturale, centre de afaceri, spații expoziționale, etc.), în organizarea de evenimente culturale, reuniuni, conferințe, etc. va contribui la dezvoltarea turismului și a infrastructurii hoteliere. ➢ Cluj – centru al Transilvaniei, ușor accesibil și cu o infrastructură modernă Județul Cluj va oferi soluții moderne de transport cetățenilor săi și celor care îl tranzitează. Pe lângă conectarea clujenilor, turiștilor și firmelor din județ la rețelele majore de transport din țară și din Europa, o atenție deosebită se va acorda transportului în comun (mai ales în zonele urbane) care trebuie să fie perceput de locuitori ca metoda de transport cea mai eficientă. Proiectele de infrastructură de transport sunt vitale pentru asigurarea prosperității județului. Județul Cluj al viitorului este unul al infrastructurii moderne, asigurând coeziunea dintre clujeni, indiferent de vârstă, nivel de trai, naționalitate, gen sau religie. Centre speciale de sprijin pentru persoanele vârstnice, diferite facilități de interes comun, parcuri, spații sportive și de recreere, infrastructură educațională modernă, etc. – toate acestea se subscriu acestui obiectiv. ➢ Cluj-Napoca – metropolă europeană Prezența în județ a celei mai importante metropole din România după București și statutul acesteia de capitală neoficială a Transilvaniei, va întări funcția administrativă a Clujului la nivelul întregii regiuni. Dezvoltarea județului, deși mai echilibrată teritorial, se va axa pe Zona Metropolitană Cluj-Napoca, parte a rețelei europene de metropole și principala principala aglomerare urbană din teritoriul delimitat de capitalele Budapesta și București, aflate la distanță egală de Cluj. ➢ Cluj – județ verde Poziția sa geografică, la poalele unei splendide zone montane, bine împădurite, investițiile în infrastructura de protecție a mediului și angajamentul cetățenilor îi oferă Clujului statutul de regiune prietenoasă cu mediul, în comparație cu alte zone din țară. Pe lângă calitatea aerului și a apei, infrastructura sportivă și de agrement modernă oferă locuitorilor și turiștilor/sportivilor un cadru perfect pentru relaxare. 15

Pagina 16

➢ Cluj – județul cu servicii publice de cea mai bună calitate Misiunea autorităților publice locale din Județul Cluj este de a integra eforturile clujenilor și de a transpune viziunea de dezvoltare a județului în realitate, prin adoptarea unui sistem de management bazat pe un parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ. Scopul final este acela de a utiliza la maxim potențialul de care dispune județul, ținând cont de nevoile reale ale acestor beneficiari finali. Viziunea de dezvoltare a Clujului pune în centrul său clujenii și participarea civică a acestora. Asigurarea unui standard înalt de viață se poate realiza doar în condițiile existenței unei comunități civice puternice, deschise către inovare și diversitate și care să nu compromită echilibrul spațial, ecologic, economic și social al județului. În acest fel dezvoltarea va fi continuă și durabilă. Clujeni au un puternic simț al apartenenței la comunitate și se vor implica permanent în dezbateri legate de viitorul județului lor, monitorizând acțiunile și rezultatele autorităților locale. 1.3. Contextul local În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027 pentru comuna Dăbâca, documentul strategic a inclus în partea introductivă o prezentare succintă a documentelor ce definesc contextul european, național, regional, județean pentru perioada de programare în curs, în vederea integrării tendințelor actuale în acest document. Este important ca strategia de dezvoltare locală să ia în considerare planurile ce conturează contextul de la nivel mai înalt, din punct de vedere al acoperirii pe care acestea le au, deoarece se pot stabili direcții strategice în concordanță cu acestea, urmărind astfel aceeași linie de dezvoltare, ba mai mult, creând o legătură puternică între diferite niveluri administrative, care în viitor, poate pune bazele unei dezvoltări comune. 16

Pagina 17

Capitolul 2 – Analiză preliminară 2.1. Aspecte istorice Comuna Dăbâca este situată în județul Cluj și are în componență 3 sate: Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos. Teritoriul comunei Dăbâca a fost inclus în Dacia preromană, iar mai apoi în Dacia Porolissensis în timpul stăpânirii romane. Stăpânirea maghiară care s-a instalat în Transilvania spre mijlocul secolului al X-lea, a impus alte forme de organizare administrativ-politice: comitatul, districtul și scaunul. Dăbâca a fost comitat în anul 1164, având puteri însemnate în secolele XII-XIII. În 1876 s-a format comitatul Solnoc-Dăbâca în care erau incluse satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos care făceau parte din plasa Gherla, notariatul Dej. Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost transformat în județul Solnoc-Dăbâca în 1918, iar în 1925 a purtat numele de județul Someș. Din 1926 satele comunei Dăbâca au fost arondate plasei Borșa din județul Cluj. În 1938 satele comunei Dăbâca făceau parte din Ținutul Someș, însă doi ani mai târziu, ținuturile au fost desființate. Între 1941-1967 satele comunei au făcut parte din raionul Gherla, regiunea Cluj, iar din 1968 teritoriul țării a fost împărțit în 39 de județe. Localitatea Dăbâca este atestată documentar în secolul XIII, anul 1219, urmând ca celelalte localități componente să fie atestate documentar un secol mai târziu. Astfel, Pâglișa este atestată documentar în anul 1306, iar Luna de Jos este atestată documentar în anul 1315. Pâglișa apare menționat documentar în 1306, sub numele de Puklusteluky. De-a lungul timpului a mai fost menționat sub diferite denumiri: Poclustelek (1320), Puklustelek (1348), Poklostheleke (1459), Poklostelke (1461), Poklișe (1733), Piclișe (1850), Puclisea (1854). Odată cu secolul XIV Luna de Jos apare menționată în documentele timpului - Lona (1315), Loona (1340), Lonay (1348), Lonya (1536), Kendi-Lona (1733), Kendilona (1750), Kendi 17

Pagina 18

(1760), Kendi-Lona (1854), Lona (1967). Cercetările arheologice arată că zona satului Luna de Jos a fost locuită din cele mai vechi timpuri. 2.2. Caracterizare fizico-geografică 2.2.1. Amplasare geografică Comuna Dăbâca se află în Podișul Someșan, în nord-vestul județului Cluj, la 35 km de municipiul Cluj-Napoca și 20 de kilometri față de municipiul Gherla. Se învecinează la nord cu comuna Panticeu, la sud cu Borșa și Bonțida, la vest cu Vultureni, iar la est cu comunele Cornești și Iclod. În ceea ce privește căile de acces, comuna Dăbâca este străbătută de drumul județean DJ161, care se intersectează la est cu drumul județean DJ109, de unde se ajunge în drumul European E576 (Cluj-Napoca – Gherla). 2.2.2. Relief și climă Din punct de vedere al formei de relief, comuna Dăbâca se încadrează în categoria de dealpodiș. Teritoriul comunei face parte astfel din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului. Relieful se prezintă sub forma unor dealuri care au înălțimi până la 577 de metri, cu structură mononucleară rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontală-litorală cu văi în general largi, maturizate. Altitudinea medie a comunei este cuprinsă între 300 și 500 de metri. Altitudinile medii ale localităților aparținătoare comunei Dăbâca variază, după cum urmează: altitudinea medie în Luna de Jos este în medie de 287,1 m, în localitatea Dăbâca altitudinea medie este de 323,7 m, iar în Pâglișa altitudinea medie este de 336,6 m. Altitudinile maxime sunt atinse pe Dealul Dâmbu lui Carol (577 m), Dealul Fata (547 m) și Dealul Cocoșed (492 m). Microclimatul se încadrează în climă temperat-continentală moderată, cu o serie de particularități locale. Temperatura medie anuală este de 10°C, cu minime de -30°C, -32°C și 18

Pagina 19

maxime de 39°C. Temperaturile se mențin ușor mai ridicate pe Culoarul Someșului și mai reduse pe porțiunea aparținând văii Lonei. În ceea ce privește tipurile de riscuri specifice, se înregistrează următoarele riscuri naturale pe teritoriul comunei: aluneri de teren, incendii de vegetații (în perioadele de primăvară și toamnă secetoasă), inundații, dar și risc seismic. Figura 1: Relief localitate Dăbâca. Sursă: Prelucrare proprie. 2.2.3. Rețeaua hidrografică și solurile Rețeaua hidrografică este slab reprezentată în cadrul teritoriului geofizic al comunei. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Lonea, care este un afluent al râului Someșul Mic. Din perspectiva solurilor, acestea sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide și-n proporție mai redusă se găsesc și alte tipuri de soluri. Solurile predominante se caracterizează prin fertilitate ridicată. 19

Pagina 20

2.2.5. Floră și faună Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer (Quercus cernis) și gârniță (Quercus frainetto) până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat (Quercus robur), fagul, frasinul, arțarul țărănesc (Acer tataricum), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Pe teritoriul comunei, se regăsesc de asemenea, diferite tipuri de ciuperci, existând astfel potențial de fructificare a acestor produse răspândite prin păduri, fânețe, pajiști sau pe lângă terenurile cultivate. Nu în ultimul rând, se pot valorifica fructele de pădure prezente pe raza localităților. Fauna este reprezentată de animale specifice zonei de relief, cum ar fi căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri, regâdindu-se și specii precum pisica sălbatică (Felix silvestris), ciuful de pădure (asia oxus), pițigoiul mare (Parus major). 2.3. Demografie 2.3.1. Populația Datele demografice și evoluția acestora reprezintă elemente cheie de analizat în conturarea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung. Sursele privind datele demografice provin din situațiile furnizate de Institutul Național de Statistică, dar și de Recensământul Populației 2011. S-a optat pentru utilizarea datelor de la mijlocul anului, respectiv 1 iulie (structura la mijlocul anului are rolul de stare mijlocie, în cursul perioadei de un an calendaristic). De multe ori, aceasta se calculează prin media aritmetică între starea inițială și cea finală. Prin urmare, datele de la mijlocul anului nu reprezintă populația de la 1 iulie, ci o populație medie din acel an. Populația se află într-un proces continuu de modificare a efectivului, distribuției și structurii, ceea ce impune studierea ei într-o viziune sistemică. Astfel, analiza preliminară 20

Pagina 21

presupune studierea fenomenelor demografice cum ar fi: natalitatea (efectivul născuților-vii), mortalitatea (totalitatea deceselor), nupțialitatea (totalitatea căsătoriilor), divorțialitatea (numărul divorțurilor), migrația (efectivul unei populații care și-a schimbat domiciliul). În vederea realizării unei analize aprofundate care să reflecte o imagine de ansamblu reală, au fost realizate comparații cu Media Rural Cluj, adică valoarea medie pentru cele 75 de comune din județul Cluj, dar și comparații cu alte 6 comune din județ, cu profil similar. Acestea din urmă reprezintă comune de referință, fiind alese pe baza numărului populației de la 1 iulie 2021, având valori apropiate, dar și având în vedere suprafața, respectiv numărul de localități aparținătoare. Astfel, cele șase comune sunt: Bobâlna, Borșa, Cornești, Mănăstireni, Râșca și Recea Cristur. De asemenea, anumite comune din cele de referință sunt similare și din punct de vedere al distanței față de Municipiul Cluj-Napoca. Comunele de referință, inclusiv comuna Dăbâca vor fi utilizate așadar în mod comparativ, datorită profilului lor asemănător. Populația comunei înregistrată la 1 iulie 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică era de 1337 de locuitori. Conform datelor furnizate de Primăria comunei Dăbâca, populația comunei în luna aprilie 2022 era de 1464 locuitori. În tabelul de mai jos se poatr observa numărul de locuitori pe satele aparținătoare: Populația Număr locuitori Comuna Dăbâca 1464 Satul aparținător Dăbâca 650 Satul aparținător Luna de Jos 682 Satul aparținător Pâglișa 132 Tabelul 1: Populația pe localități. Sursa: Primăria comunei Dăbâca În ceea ce privește evoluția demografică, se poate remarca în graficul de mai jos, o ușoară scădere a numărului de locuitori în perioada 2011-2021. Diferența raportată între numărul populației înregistrat în anul 2011 și numărul populației din anul 2021 este de 129 de persoane, un număr semnificativ din perspectiva șanselor de dezvoltare a comunei. Comparativ cu Media Rural Cluj, se poate observa o diferență notabilă între comuna Dăbâca și aceasta, Media Rural Cluj, înregistrând la data de 1 iulie 2021 o populație medie de 3475 locuitori. De asemenea, în ceea ce 21

Pagina 22

privește tendința de la nivel județean, se remarcă un trend crescător al populației în comparație cu de la nivelul comunei Dâbâca, care este descrescător. Conform aceluiași document, secțiunea Studiu de fundamentare privind planificarea Teritoriului, densitatea populației în anul 2019 (loc/kmp) era de 270. (Studiu de fundamentare privind planificarea Teritoriului, pag. 31). Evoluția populației 4000 3356 3399 3434 3475 3500 3221 3265 3310 3106 3135 3158 3190 3000 2500 2000 1466 1462 1448 1456 1458 1434 1386 1375 1357 1347 1500 1337 1000 500 0 Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020Anul 2021 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 2: Evoluția populației în perioada 2011-2021, Dăbâca-Media Rural Cluj. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Raportându-ne la cele șase comune de referință, se poate observa că și în cazul acestora sa înregistrat o scădere a numărului populației în ultimii 11 ani. În valori absolute, dacă urmărim diferența strict între anul 2011 și anul 2021, se observă o scădere a populației astfel: pentru comuna Râșca diferența este de 288 de persoane, pentru comuna Bobâlna de 269 persoane, în cazul comunei Mănăstireni diferența este de 256 de persoane, pentru comuna Cornești diferența este de 218 de persoane, pentru comuna comuna Borșa diferența este de 214 de persoane, pentru comuna Recea – Cristur diferența este de 113 persoane, iar în cazul comunei Dăbâca diferența este de 129 de persoane. Se observă așadar, faptul că deși sunt apropiate ca populație, unele dintre comune au înregistrat o scădere notabilă a populației în perioada analizată, în timp ce în Dăbâca, aceasă scădere a fost mai redusă. Bineînțeles, la nivelul Mediei Rural Cluj există o creștere de populație, astfel că trebuie precizat faptul că tendința crescătoare remarcată în cazul Mediei Rural Cluj este 22

Pagina 23

influențată de dezvoltarea fără precedent a zonei metropolitane Cluj, unde se înregistrează o creștere remarcabilă a populației datorită proximității acestor comune față de municipiul ClujNapoca. Evoluția populației 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020Anul 2021 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 3: Evoluția populației în perioada 2011-2021. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 2.3.1.1. Piramida populației Reprezentarea grafică a structurii pe vârste și gen a populației se poate face cu ajutorul unui grafic special denumit piramida populației (vârstelor), care este o combinare între două histograme, câte una pentru fiecare gen, având scările intersectate, așa cum se poate observa în figura 4. Cu ajutorul piramidei vârstelor, se poate realiza o radiografie precisă a populației. Piramida vârstelor s-a construit pe baza intervalelor cincinale. 23

Pagina 24

După cum se poate observa, în anul 2011 (figura 4), piramida vârstelor indică o tendință demografică staționară datorată echilibrului relativ între grupele de vârstă. Vârful piramidei (85 de ani și peste) este mai îngust decât baza piramidei (0-4 ani) ceea ce indică un ritm de creștere ușor al populației tinere. De asemenea, se observă o pondere mare a populației tinere și adulte, însă populația în vârstă ocupă o mai mare pondere, arâtând astfel faptul că din punct de vedere al populaței, comuna este una îmbătrânită. Pirmaida 2011 85 ani si peste 35 20 80-84 ani 52 25 75-79 ani 53 27 70-74 ani 68 40 65-69 ani 43 60 60-64 ani 64 42 55-59 ani 48 52 50-54 ani 29 43 45-49 ani 23 28 40-44 ani 46 45 35-39 ani 49 72 30-34 ani 52 48 25-29 ani 26 33 20-24 ani 33 47 15-19 ani 29 32 10-14 ani 42 43 5- 9 ani 27 29 0- 4 ani 34 27 80 60 40 20 0 20 40 60 80 Femei Bărbați Figura 4: Piramida populației comuna Dăbâca, 2011. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Spre deosebire de anul 2011, în prezent (1 iulie 2021), piramida vârstelor (figura 5) și-a schimbat forma, astfel că vârful și baza acesteia tind să fie similare ca valori, baza de data aceasta fiind mai mare decât vârful. Acest lucru indică o populație cu tendință demografică regresivă față de anul 2011 când aceasta era staționară. Specificul acestei piramide îl reprezintă populația cu un grad mai mare de îmbătrânire demografică. 24

Pagina 25

Piramida 2021 85 ani si peste -36 14 80-84 ani -53 29 75-79 ani -33 42 70-74 ani -57 28 65-69 ani -48 37 60-64 ani -30 43 55-59 ani -23 26 50-54 ani -50 49 45-49 ani -54 76 40-44 ani -50 56 35-39 ani -29 31 30-34 ani -31 46 25-29 ani -24 33 20-24 ani -39 35 15-19 ani -27 34 10-14 ani -35 27 5- 9 ani -26 27 0- 4 ani -26 33 80 60 40 20 0 20 40 60 80 100 Bărbați Femei Figura 5: Piramida populației comuna Dăbâca, 2021. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 2.3.1.2. Sporul natural Sporul natural al populației se calculează ca rezultat al diferenței dintre numărul total de nașteri și numărul total de decese. În perioada 2010-2020 (perioadă pentru care au existat date disponibile), sporul natural al comunei Dăbâca s-a menținut negativ, fiind caracterizat de fluctuații de-a lungul timpului. Așa cum se poate observa din tabelul de mai jos, toate comunele de referință, inclusiv Media Rural Cluj au înregistrat valori negative ale sporului natural de-a lungul perioadei analizate. Declinul demografic reprezintă o provocare majoră în toată România, acesta având un impact negativ atât asupra economiei, cât și asupra societății în ansamblul ei. Sporul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul natural 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bobâlna -22 -12 -36 -30 -36 -20 -44 -25 -24 -25 -25 Borșa -31 -24 -15 -22 -35 -26 -17 -12 -14 -13 -11 Cornești -26 -21 -30 -23 -33 -34 -16 -27 -21 -30 -23 25

Pagina 26

Dăbâca -37 -12 -17 -17 -14 -27 -36 -16 -24 -13 -35 Mănăstireni -21 -31 -36 -20 -27 -22 -28 -28 -19 -21 -26 Râșca -21 -9 -26 -22 -17 -25 -17 -18 -16 -22 -11 Recea-Cristur -22 -20 -5 -17 -17 -18 -23 -14 -13 -9 -8 Media Rural -17 -18 -16 -13 -13 -14 -11 -10 -10 -10 -18 Cluj Tabelul 2: Sporul natural perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Sporul natural în perioada 2010-2020 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 -35 -40 -45 -50 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea-Cristur Media Rural Cluj Figura 6: Sporul natural perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Așa cum reiese din graficul de mai jos (figura 7), media sporului natural pentru perioada 2010-2020 înregistrează valori negative pentru toate comunele analizate. De remarcat este că Recea – Cristur (-15) are o valoare apropiată față de Media Rural Cluj (-14), celelalte comune având valori mult mai mari față de Media Rural Cluj. Imediat după Media Rural Cluj și Recea – Cristur se află comuna Râșca (-19), urmată de Borșa (-20), Dâbâca (-23), Mănăstireni (-25), Cornești (-26) și Bobâlna (-27). Cu toate că există valori îndepărtate față de Media Rural Cluj, acestea sunt relativ apropiate. 26

Pagina 27

Sporul natural media - perioada 2010-2020 Media Rural Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea-Cristur Cluj 0 -5 -10 -15 -14 -15 -20 -19 -20 -25 -23 -25 -26 -27 -30 Figura 7: Sporul natural – media pentru fiecare comună în perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Rata sporului natural, calculată ca sporul natural raportat la 1000 de locuitori, indică intensitatea creșterii sau descreșterii populației, datorată unui surplus sau cauzată de un deficit de nașteri față de decese. Aceasta este exprimată în procente. Tabelul de mai jos (tabelul 3) include rata sporului natural, calculată pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, procentele fiind rotunjite în vederea unei înțelegeri mai ușoare a acestui indicator. Rata sporului Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul natural 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bobâlna -14 -7 -23 -20 -24 -13 -31 -18 -17 -18 -18 Borșa -20 -16 -10 -15 -25 -19 -12 -9 -10 -10 -8 -17 -14 -20 -16 -23 -24 -12 -20 -16 -23 -18 Cornești -25 -8 -12 -12 -10 -19 -25 -12 -17 -10 -26 Dăbâca -13 -20 -24 -13 -18 -15 -19 -20 -14 -15 -19 Mănăstireni 27

Pagina 28

-13 -6 -16 -14 -11 -17 -12 -12 -11 -16 -8 Râșca -15 -14 -3 -12 -12 -13 -16 -10 -9 -7 -6 Recea - Cristur Media Rural Cluj -6 -6 -5 -4 -4 -4 -3 -3 -3 -3 -5 Tabelul 3: Rata sporului natural, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Se poate observa că toate comunele analizate, inclusiv în cazul Mediei Rural Cluj, se înregistrează, în perioada analizată, valori negative ale ratei sporului natural. Se remarcă un deficit de nașteri față de decese la nivelul comunelor analizate. Comuna Dăbâca a întâlnit de-a lungul perioadei analizate un trend fluctuant, caracterizat de creșteri și descreșteri, însă, comparând anii de referință 2010 și 2019 putem afirma că situația tinde să fie similară. Rata sporului natural perioada 2010-2020 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 -35 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 8: Rata sporului natural, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 28

Pagina 29

Rata sporului natural - media perioada 2010-2020 Recea - Media Rural Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Cristur Cluj 0 -2 -4 -4 -6 -8 -10 -12 -11 -12 -14 -14 -16 -16 -18 -17 -18 -18 -20 Figura 9: Media ratei sporului natural, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS În perioada 2010-2020, media ratei sporului natural are valori negative atât pentru comunele de referință, cât și pentru comuna Dăbâca și Media Rural Cluj. Din graficul de mai sus se poate observa că în ceea ce privește media ratei sporului natural pentru perioada 2010-2020, comuna Dăbâca ocupă o poziție de mijloc, comparativ cu comunele de referință și Media Rural Cluj. 2.3.1.3. Sporul migratoriu Sporul migratoriu numit și migrația netă reprezintă diferența dintre numărul de stabiliri și plecări cu reședința, fiind un indicator important pentru a înțelege fenomenul migraționist. Se poate observa că în ceea ce privește comunele de referință și Media Rural Cluj avem de-a face în majoritatea anilor analizați cu un spor migratoriu cu valoare negativă. Pentru comunele Dăbâca și Recea - Cristur, de-a lungul perioadei analizat se remarcă valori pozitive ale sporului migratoriu în anii de referință. 29

Pagina 30

De remarcat este faptul că există comune (Dăbâca, Recea – Cristur, Borșa) care se situează peste celelalte comune de referință și peste Media Rural Cluj în toată perioada analizată. Sporul migratoriu pozitiv poate indica o stabilizare a comunei din punct de vedere al populației. Sporul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 migratoriu Bobâlna -4 -7 -6 6 -4 -8 27 -6 -24 -5 73 Borșa 22 23 5 4 20 25 0 6 -5 -6 35 Cornești -11 -26 -15 -14 -9 2 -6 -7 -7 -5 63 Dăbâca 58 3 16 0 9 56 39 51 44 59 140 Mănăstireni -4 -14 -10 -11 -6 -4 15 -18 -16 -20 46 Râșca -11 -21 -13 3 -10 -11 -12 -11 -13 -10 51 Recea - Cristur 12 10 32 41 28 47 64 9 10 143 29 Media Rural Cluj -6 -9 -8 -5 -10 -11 6 -10 -12 -7 -7 Tabelul 4: Sporul migratoriu perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Sporul migratoriu perioada 2010-2020 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 160 140 120 100 80 60 40 20 0 -20 -40 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 10: Sporul migratoriu perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 30

Pagina 31

Nivelul migrației se măsoară și cu ajutorul ratei sporului migratoriu care reprezintă diferența dintre stabiliri și plecări cu reședința, raportată la 1000 de locuitori. Această diferență s-a calculat pentru perioada 2010-2020 (pentru această perioadă au fost disponibile date). De-a lungul perioadei analizate, comuna Dăbâca a înregistrat doar valori În anul 2020, comuna Dăbâca înregistrează cea mai ridicată rată a sporului migratoriu (104). Doar comunele Dăbâca și Recea – Cristur au înregistrat valori pozitive ale mediei ratei sporului migratoriu în perioada 2010-2020, celelalte comune, inclusiv Media Rural Cluj înregistrând valori negative, respectiv rate negative. Rata Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Sporului 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 migratoriu Bobâlna -2 -4 -4 4 -3 -5 18 -4 -17 -4 53 Borșa 14 15 3 3 14 18 0 4 -4 -5 27 Cornești -7 -17 -10 -9 -6 1 -4 -5 -5 -4 48 Dăbâca 39 2 11 0 6 38 27 37 32 43 104 Mănăstireni -3 -9 -7 -7 -4 -3 10 -13 -11 -15 34 Râșca -7 -13 -8 2 -6 -7 -8 -8 -9 -7 37 Recea - 8 7 22 29 20 34 45 6 7 107 22 Cristur Media Rural Cluj -2 -3 -3 -2 -3 -3 2 -3 -4 -2 -2 Tabelul 5: Rata sporului migratoriu, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 31

Pagina 32

Media ratei sporului migratoriu - perioada 2010-2020 Recea - Media Rural Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Cristur Cluj 35 31 30 28 25 20 15 10 8 5 3 0 -5 -2 -2 -2 -3 Figura 11: Media sporului migratoriu, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 2.3.1.4. Raportul de dependență demografică Raportul de dependență demografică reprezintă raportul dintre numărul persoanelor de vârstă "dependentă" (persoane sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (1564 ani) exprimat la 100 de persoane. Astfel, populația mijlocie este considerată a fi în vârsta de muncă, adică aducătoare de venit, iar cea care acoperă celelalte intervale este populația întreținută sau dependentă de prima. Raportul se exprimă de regulă în procente, arătând câte persoane tinere și vârstnice revin la 100 de adulți. Din graficul de mai jos, se poate observa că raportul de dependență demografică din comuna Dăbâca se situează peste cel de la nivelul Mediei Rural Cluj, ceea ce sugerează că populația inactivă exercită o presiune destul de ridicată asupra populației active. În ceea ce privește comunele Bobâlna, Cornești, Râșca și Recea - Cristur, se poate observa o presiune ușor mai ridicată asupra populației în vârstă de muncă, față de cea de la nivelul comunei Dabâca sau a comunelor Borșa și Mănăstireni, dar și față de Media Rural Cluj. 32

Pagina 33

Raportul de dependență demografică 1 iulie 2021 1.00 0.91 0.90 0.83 0.79 0.80 0.74 0.70 0.70 0.65 0.63 0.60 0.51 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Media Rural Cristur Cluj Figura 12: Raportul de dependență demografică 1 iulie 2021. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Raportul de dependență demografică 1 iulie 2021 - valoare procentuală 100.00 90.53 90.00 82.66 79.28 80.00 74.29 70.10 70.00 62.83 65.32 60.00 51.13 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Media Rural Cristur Cluj Figura 13: Raportul de dependență demografică 1 iulie 2020 (procentaje). Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 33

Pagina 34

2.3.1.5. Indicele de îmbătrânire a populației Indicele de îmbătrânire a populației reprezintă raportul între efectivul populației vârstnice și cel al grupei tinere, fiind vorba de categoria de vârstă de peste 65 de ani și categoria 0-14 ani. La nivel național, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,6 (la 1 iulie 2019) la 118 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2020). În ceea ce privește comuna Dăbâca, se poate observa că sunt 217 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, valoare relativ îndepărtată față de nivelul Mediei Rural Cluj care se situează la 117 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Toate comunele cu excepția comunei Recea-Cristur înregistrează valori destul de mari în ceea ce privește indicele îmbătrânirii demografice, confruntându-se astfel cu un proces de îmbătrânire mai accentuat. Toate comunele se situează peste Media Rural Cluj, doar comuna Recea – Cristur se situează sub aceasta. Indicele de îmbătrânire a populației 450.00 401.75 400.00 350.00 300.00 271.22 254.76 250.00 216.67 202.55 198.81 200.00 150.00 111.04 116.97 100.00 50.00 0.00 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Media Rural Cristur Cluj Figura 14: Indicele de îmbătrânire a populației 1 iulie 2021. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 34

Pagina 35

2.3.2. Etnie În ceea ce privește structura populației în funcție de etnia declarată, în comuna Dăbâca există 3 etnii, cea română fiind covărșitor majoritară, în procent de 81%, conform Recensământului din anul 2011, iar în proporție de 7% întâlnim etnia maghiară, iar în proporție de 6% întâlnim etnia romă. Pentru 5% dintre respondenți, informația a fost indisponibilă. Astfel, comuna din punct de vedere etnic este una omogenă. Comparativ cu Media Rural Cluj, structura populației în funcție de etnie este similară din punct de vedere al majorității populației române și a prezenței populației maghiare, însă se poate observa o majoritate puternică a populației române în comuna Dăbâca, raportat la Media Rural Cluj, dar și o prezență scăzută a locuitorilor maghiari și romi în comună. La nivelul comunelor din județul Cluj sunt prezente și alte etnii, cum ar fi germani, turci, ruși-lipoveni, sârbi, slovaci, bulgari, greci, italieni, evrei, polonezi, însă s-a decis comparația doar între etniile existente în comuna Dăbâca. Populația Romi Informație Români Maghiari stabilă - total nedisponibilă Dăbâca 1543 81.34% 6.87% 6.42% 5.25% Media Rural Cluj 232 738 73.79% 16.68% 5.75% 3.63% Tabelul 6: Etnia populației stabile 2011. Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Recensământul din 2011 35

Pagina 36

Etnia populației stabile 2011 5.25% 6.87% 6.42% 81.34% Etnie Română Etnie Maghiară Etnie Romă Informație nedisponibilă Figura 15: Etnia populației stabile 2011. Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Recensământul din 2011 2.3.3. Confesiune Confesiunea religioasă generează o cultură profundă a conviețuirii, fiind o caracteristică importantă de analizat din punct de vedere demografic. Conform datelor disponibile în urma ultimului Recensământ din 2011, la nivelul comunei Dăbâca existau următoarele confesiuni reprezentative: ortodoxă, romano – catolică, reformată, greco-catolică, penticostală, baptistă, martorii lui Iehova. De precizat faptul că există persoane care s-au declarat fără religie la nivelul comunei, dar și persoane care au declarat că au o altă religie, precum: creștinp după Evanghelie, însă numărul acestora a fost sub 3, astfel că nu au fost incluse în calcule. Confesiunea religioasă majoritară în comuna Dăbâca este ortodoxă, într-o proporție de 77,38%. Aceasta este urmată de celelalte confesiuni mai sus menționate, dar într-un procent redus, de sub 1% fiecare. De precizat este că la nivelul Mediei Rural Cluj, au fost înregistrate valori și pentru confesiuni precum: unitariană, creștină de rit vechi, evanghelică lutherană, ortodoxă sârbă, evanghelică, mozaică. Totuși, aceste procentaje nu au fost calculate, alegându-se doar confesiunile 36

Pagina 37

ce se regăsesc la nivelul comunei Dăbâca pentru a se creiona o imagine comparativă clară. Din punct de vedere confesional, comuna este caracterizată de o diversitate a confesiunilor. Populația Ortodoxă Romano – Reformată Penticostală Greco- Baptistă Martorii Informație stabilă- catolică catolică lui Iehova nedisponibilă total Dăbâca 1543 77,38% 0,78% 0,64% 0,26% 0,26% 0,19% 0,11% 0,54% Media 232738 70,53% 2,18% 12,70% 3,5% 2,21% 1.11% 1,03% 3,82% Rural Cluj Tabelul 7: Confesiunea populației. Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Recensământul din 2011 0.26% 0.19% Confesiune 0.11% 0.26% Ortodoxă 0.78% 0.54% Romano – catolică 0.64% Reformată Penticostală Greco-catolică Baptistă Martorii lui Iehova Informație nedisponibilă 77.38% Figura 16: Confesiunea populației. Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Recensământul din 2011 37

Pagina 38

2.3.4. Nupțialitatea și divorțialitatea Nupțialitatea definește mulțimea căsătoriilor încheiate sau existente într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an calendaristic. În perioada 2010-2020, în comuna Dăbâca, s-au înregistrat 4 căsătorii în medie, în fiecare an. În comparație cu media de la nivelul comunelor județului Cluj, în comună s-a oficiat un număr mai redus de căsătorii. Căsătorii perioada 2010-2020 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 17: Situația căsătoriilor în perioada 2010-2020. Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Divorțialitatea reprezintă mulțimea divorțurilor care s-au înregistrat la nivelul populației în decursul unei perioade de timp, de obicei, un an calendaristic. Numărul de divorțuri din comuna Dăbâca este semnificativ mai redus decât numărul căsătoriilor, însă există date doar pentru câțiva ani din perioada 2010-2020, înregistrându-se în medie 2 divorțuri pe an în această perioadă. Pentru ceilalți ani, informațiile nu sunt disponibile. În anii 2011, 2014, 2018 și 2019 în fiecare an a avut loc un divorț, iar în anul 2016 au avut loc 3 divorțuri, pe când în anul 2017 au avut loc 2 divorțuri. 38

Pagina 39

2.3.5 Siguranță publică Referitor la siguranța publică, în tabelul de mai jos este sintetizată situația infracțiunilor cercetate și soluționate de poliție, în perioada 2014-2020, atât pentru comuna Dăbâca, cât și pentru Media Rural Cluj: Anul Infracțiuni cercetate și soluționate Media Rural Cluj1 de poliție (număr) 2014 18 61 2015 32 55 2016 48 54 2017 19 47 2018 24 62 2019 44 60 2020 38 51 Tabelul 8: Numărul infracțiunilor cercetate și soluționate de poliție. Sursa: Edemos. Se poate observa așadar, faptul că numărul de infracțiuni cercetate și soluționate de poliție a fluctuat în perioada 2014-2020, trendul general fiind unul crescător, dacă comparăm strict anii de referință 2014 și 2020. Raportându-ne la Media Rural Cluj putem observa că infracțiunile din comuna Dăbâca se află sub aceasta, însă există perioade când valorile acestora sunt apropiate, ceea ce ar putea semnala existența unei probleme în ceea ce privește siguranța publică la nivelul comunei, dar și la nivelul tuturor comunelor din județ. Infracționalitatea scăzută poate fi explicată și prin faptul că există un sistem de supraveghere video în toată comuna (aproximativ 15 camere video). 1 Menționăm că Media Rural Cluj a fost calculată în funcție de disponibilitatea datelor. Nu toate comunele au furnizat date pentru acest indicator. 39

Pagina 40

2.4. Infrastructură 2.4.1. Infrastructura de transport Comuna Dăbâca se află la 35 km de municipiul Cluj-Napoca și 20 de kilometri față de municipiul Gherla. În ceea ce privește căile de acces, comuna Dăbâca este străbătută de drumul județean DJ 161, care se intersectează la est cu drumul județean DJ109, de unde se ajunge în drumul European E576 (Cluj-Napoca – Gherla). DJ 161 are o lungime de 49,050 km și deservește următoarele localități: Căianu-Vamă, Gădălin, Bonțida, Luna de Jos, Dăbâca, Pâglișa, Dârja, Panticeu, Sărata.Consiliul Județean (CJ) Cluj a finalizat lucrările de asfaltare pe Drumul Județean nr. 161 (DN 1C) – Dăbâca – Panticeu. În anul 2020, a fost asfaltat un sector de 11 km, de la kilometrul 17+000 până la kilometrul 28+030. Aceste lucrări au fost extrem de importante având în vedere că DJ 161 face joncțiunea cu DN 1C, asigurându-se astfel accesul mult mai rapid și mai ușor către Cluj-Napoca, Gherla și Dej. În ceea ce privește starea drumurilor comunale, majoritatea dintre acestea au fost modernizate, fiind prinse toate drumurile comunale în proiecte de modernizare pentru perioada următoare. 2.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară Din punct de vedere al infrastructurii tehnico-edilitare, la nivelul comunei Dăbâca au fost analizate principalele tipuri de infrastructuri (apă, canalizare) pentru care există informații furnizate de Institutul Național de Statistică. Infrastructura este un factor important pentru oamenii dintr-o localitate, deoarece aceasta influențează în mod direct nivelul calității vieții locuitorilor, respectiv mulțumirea lor față de localitatea din care fac parte. Mai mult, accesul la acest tip de facilități este cel care determină oamenii să locuiască într-o comunitate, atrag noi oameni în comunitate, chiar și potențiali investitori. 40

Pagina 41

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică reprezintă lungimea tuburilor și conductelor instalate în comună care asigură transportul apei potabile de la conductele de aducțiune/ stațiile de pompare până la consumatori. Astfel, așa cum se poate observa în graficul de mai jos, din anul 2010 până în anul 2020, lungimea totală a rețelei de simple de distribuție a apei potabile a fluctuat, de la 40 de km, la 34 de km. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile - km 45 40 40 41 41 40 35.7 34 34 34 34 34 34 35 30 25 20 15 10 5 0 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Figura 18: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile – km. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor reprezintă cantitatea totală de apă potabilă care a fost livrată populației, agenților economici. Se poate observa din figura de mai jos că din cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor, majoritatea este folosită pentru uz casnic. Dacă în anul 2010 cantitatea de apă potabilă totală era de 146 mii metri cubi, până în anul 2020 aceasta a scăzut gradual, ajungând la 60 mii metri cubi. 41

Pagina 42

Cantitatea de apă potabilă - distribuția consumatorilor, Mii metri cubi 160 146 151 136 131 140 126 119 120 100 80 60 60 46 51 46 39 39 43 39 31 31 34 31 34 35 40 26 26 20 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 total din care pt uz caznic Figura 19: Cantitatea de apă potabilă. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Conform Studiului de Fundamentare privind echiparea tehnico-edilitară a teritoriului (2020, pag. 11), comuna deține o stație de pompare apă, propriile surse de alimentare și nu este racordată la sistemele centralizate al operatorilor regionali (Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș). Există o stație de epurare în localitatea Luna de Jos. În ceea ce privește rețeaua de canalizare, localitatea Dăbâca încă nu acoperă nevoile tuturor locuitorilor, lungimea acesteia fiind de 9,3 kilometri în anul 2020. Doar localitatea Luna de Jos este conectată la rețeaua de canalizare. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, măsurată în kilometri reprezintă lungimea canalelor prin care se colectează și evacuează apele reziduale și a celor pluviale. Se poate observa din tabelul de mai jos faptul că lungimea totală a conductelor de canalizare a crescut în ultimii 9 ani (pentru care sunt date disponibile), situându-se la 9,3 km (conform Institutului Național de statistică). 42

Pagina 43

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare kilometri 10 9.3 9.3 9.3 9.3 9.3 9 8 7 6 6 6 6 6 5 4 3 2 1 0 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Figura 20: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare -km. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Conform datelor din PATJ, din numărul total de 940 de locuințe, 928 sunt racordate la rețeaua electrică, existând o pondere de 98,72% de locuințe racordate la rețeaua electrică. În localitatea Dăbâca sunt 10 locuințe neracodare la rețeaua electrică, iar în celelelate 2 localități există în fiecare dintre acestea câte o locuință neracordată la energia electrică (Studiul de Fundamentare privind Echiparea Tehnico-Edilitară a Teritoriului, 2020, pag. 101-102). Unitățile administrativ-teritoriale racordate la rețeaua de distribuție a gazului natural sunt localizate preponderent în partea central-estică, nord-estică și sud-estică a județului. Această distribuție a fost influențată de configurația spațială a rețelei de transport, construită preponderent înainte de 1989 pentru alimentarea centrelor industriale ale județului (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej). În prezent, comuna nu este racordată la rețeaua de distribuție a gazului natural (Studiul de Fundamentare privind Echiparea Tehnico-Edilitară a Teritoriului, 2020, pag. 128). Deșeurile sunt colectate de către operatorul privat Strict Prest SRL, conform datelor transmise de Primăria comunei. 43

Pagina 44

Referitor la gradul de deservire a serviciilor de telecomunicații, la nivelul localității Pâglișa nu există servicii de telefonie fixă, internet sau de televiziune, în timp ce la nivelul celorlalte două localități gradul de deservire este foarte mare. Referitor la semnalul telefonic, în Păglișa acesta este foarte slab, pe când în Dăbâca și Luna de Jos semnalul este mediu (Studiul de Fundamentare privind Echiparea Tehnico-Edilitară a Teritoriului, 2020, pag. 169-186). Comuna deține un buldoexacavator. Mai mult, referitor la capacitatea administrativă, comuna deține 6 aplicații software (Studiul de Fundamentare privind Capacitatea Administrativă, 2020, pag. 156). Comuna are în administrarea sa următoarele: 1 clădire pentru administrația locală, 4 clădiri cu destinația școli/grădinițe, 4 cămine culturale și alte 3 clădiri. De asemenea, comuna dispune de 10 terenuri intravilane cu o suprafață de 5 hectare, 4,5 hectare loturi zootehnice, 14,4 hectare de pădure, 448,4 hectare pășuni comunale, 11,3 hectare de fâneață și 2,9 hectare teren arabil (Studiul de Fundamentare privind Capacitatea Administrativă, 2020, pag. 161). Comuna dispune, de asemenea de terenuri care pot fi puse la dispoziția investitorilor, în toate cele trei localități. În localitatea Dăbâca deține 151 de hectare de pășuni, în Luna de Jos 117 hectare, iar în Pâglișa 90 de hectare arabil (Studiul de Fundamentare privind Capacitatea Administrativă, 2020, pag. 164). În anul 2017, la nivelul comunei a fost înființat Serviciul voluntar pentru Situații de urgență, unde este angajată în prezent o persoană. 2.5. Sănătate La nivelul comunei Dăbâca, conform datelor transmise de Primăria comunei Dăbâca., în anul 2022 existau 2 cabinete medicale de familie și o farmacie. Referitor la personalul medical din comună, există un medic de familie, o asistentă medicală, un farmacist. În localitatea Luna de Jos, funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență, care a fost înființat în anul 1974 în clădirea unui vechi conac. Este un centru de tip rezidențial pentru persoane adulte și vârstnice cu dizabilități fizice, mentale și sociale. 44

Pagina 45

Misiunea centrului este aceea de a asigura respectarea drepturilor omului, a autonomiei, intimității, confidențialității și de a oferi servicii psiho-socio-medicale pacienților la nivelul standardelor de calitate. Printre serviciile oferite de centru se numără: găzduire și întreținere, asistență medicală, masaj și kinetoterapie în vederea creșterii mobilității articulare, forței și rezistenței musculare, coordonarea controlului și echilibrului, activități de recuperare psiho-socială, consiliere psihologică, activități de recreere și socializare (vizionare TV, jocuri, plimbări, grădinărit), dezvoltarea deprinderilor de viață independentă. Centrul este compus din trei clădiri, are un număr de 20 camere, astfel: corpul de clădire A are un număr de 8 camere în care sunt găzduiți 50 de beneficiari, în corpul B sunt găzduiți 24 de beneficiari, iar în corpul D sunt 10 beneficiari. Totodată, centrul mai dispune de spații anexe pentru partea de zootehnie, fiind crescute 100 capete ovine și cultivate legume pe un hectar de teren. 2.6. Educație Educația are roluri variate și implicații în diferite domenii (economic, social, cultural, etc.), toate acestea contribuind nu doar la dezvoltarea personală a individului, ci și la dezvoltarea societății, respectiv a unei comunități (Ministerul Educației Naționale). În prezent, conform datelor transmise de Primăria comunei Dăbâca, există o grădiniță și școală cu clasele I-IV în localitatea Luna de Jos și o grădiniță și școală cu clasele I-VIII în localitatea Dăbâca. De asemenea, există un centru de tip after-school care a funcționat până la debutul pandemiei de COVID-19. La nivelul comunei populația școlară în ultimii 11 ani a înregistrat un trend descendent în perioada 2010-2020, cu ușoare oscilații. Numărul preșcolarilor a fluctuat de-a lungul perioadei analizate, tendința fiind una de scădere a numărului acestora, în anul 2020 întâlnind o ușoară creștere. Același trend în scădere este întâlnit și în cazul școlarilor, când în anul 2010 erau înscriși 107 elevi, iar în anul 2020 doar 79 de elevi. 45

Pagina 46

Concluzionând, populația școlară a întâlnit o ușoară scădere de-a lungul perioadei analizate. Populația școlară perioada 2010-2020 120 114 107 109 105 104 102 98 98 100 90 85 79 80 60 43 39 37 38 40 35 31 27 27 24 22 23 20 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 Preșcolari Elevi Figura 21: Evoluția populației școlare în perioada 2010-2020. Sursa: Institutul Național de Statistică Situația personalului didactic a rămas constantă pentru personalul didactic din învățământul preșcolar și relativ constantă de-a lungul perioadei analizate pentru învățământul primar și gimnazial, numărul profesorilor fluctuând de-a lungul perioadei analizate, iar comparând strict anii de referință 2010 și 2020, numărul acestora scăzând ușor. 46

Pagina 47

Personal didactic 12 10 10 9 9 9 9 9 8 8 8 7 7 6 6 6 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Personal didactic învățământ preșcolar Personal didactic învățământ primar Personal didactic învățământ gimnazial Figura 22: Situația personalului didactic. Perioada 2010-2021. Sursa: prelucrare date Inspectoratul Școlar Județean Cluj Referitor la infrastructura educațională, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statisică, în anul 2020 la nivelul comunei existau: 10 săli de clasă cu cabinete școlare (din care 2 pentru învățământul preșcolar), 3 laboratoare școlare, 1 sală de gimnastică. Anul Rata absenteismului 2014-2015 9.8 2015-2016 4.03 2016-2017 3.15 2017-2018 2.27 2018-2019 1.57 2019-2020 2.10 Tabelul 9: Rata absenteisemului în comuna Dăbâca, perioada 2014-2020. Sursa: prelucrare date Inspectoratul Școlar Județean Cluj 47

Pagina 48

În ceea ce privește notele la evaluarea națională, Școala Gimnazială ”Gelu Românul”, din Dăbâca prezintă următoarele medii: Anul Media Evaluare Națională 2020 6.05 2019 5.65 2018 4.86 2017 7.00 2016 6.22 2015 6.29 2014 5.31 2013 4.29 Tabelul 10: Situația mediilor la evaluarea națională, perioada 2013-2020, la nivelul comunei Dăbâca. Sursa: prelucrare date Inspectoratul Școlar Județean Cluj Școala Gimnazială ”Gelu Românul” a încheiat un parteneriat cu școala Gimnazială "Octavian Goga", Cluj-Napoca, scopul acestui parteneriat constând în îmbunătățirea actului managerial, dar și creșterea performanțelor elevilor aceasta fiind reflectată prin notele bune la examene, dar și alte activități prin care se face schimb de bune practici. Parteneriatul acesta este format dintr-o școală de la nivel rural și una de la nivel urban, astfel că se pot crea diferite activități comune, dar se și poate face schimb de informații. Pentru școala din Dăbâca, au fost câștigate proiecte de invetiții pentru îmbunătățirea infrastructurii, respectiv termoizolare și zugrăveli interioare. 2.7. Turism Conform Comisiei Europene, turismul are un rol covârșitor în dezvoltarea comunităților datorită potențialului natural pe care o comunitate îl deține. Turismul nu înseamnă doar o dezvoltare a comunităților datorată potențialului natural de care acestea dispun, ci înseamnă și o dezvoltare a comunității prin valorificarea culturii locului, a unicității locului. Sprijinirea 48

Pagina 49

turismului ajută comunitatea să se dezvolte în primul rând din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere cultural. Practicarea turismului pune accentul pe dezvoltarea părții culturale a unei comunități, pe dezvoltarea și reliefarea resurselor naturale de care o comunitate dispune. Turismul reprezintă, de asemenea, o activitate destinată recreerii. Comuna Dăbâca dispune de bazele necesare dezvoltării turismului deoarece de o cultură bogată, dar și de un cadru natural atractiv. Turismul este activitatea care atrage noi persoane la nivelul unei comunități, turiști care aduc nu doar resurse financiare în comunitate, dar care creează nevoi noi pe care comunitatea le poate dezvolta în vederea satisfacerii acestora. Tipurile de turism care se pretează a fi promovate în comuna Dăbâca, conform PATJ Cluj, sunt: turism cultural-istoric, turismul cultural-religios, cicloturism, turismul de drumeție, dar mai ales agroturismul. Turismul cultural-istoric este stimulat de prezența unor obiective istorice, în cazul comunei Dăbâca, de prezența ruinelor cetății din Dăbâca (secolul X), Castelul Teleki (1650), Conacul Rhedy (sec. XVIII). • Cetatea Dăbâca Primele cercetări privind cetatea datează din 1837 și aparțin lui K. Hodor, fiind urmate în 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier și apoi de o cercetare arheologică amănunțită inițiată în 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are formă inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Era așezată pe terasa superioară a văii Lonei și avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului. Prima cetate a fost ridicată în secolul IX. K. Hodor, care a descris în 1837 ruinele cetății, presupunea că a fost ridicată pe locul unei cetăți dacice. Cetatea secolului IX-X era apărată cu șanțuri și cu valuri de pământ. Ulterior, s-a ridicat și un turn patrulater, respectiv un zid de legătură al părții estice și vestice ale primei incinte, zid de 3,2 m grosime. Atât turnul, cât și zidul au fost distruse în timpul invaziei mongole. Arheologii români și-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care să susțină textul din Gesta Hungarorum cum că cetatea ar fi reprezentat reședința conducătorului 49

Pagina 50

local Gelu. Aceste eforturi nu au fost încununate de succes, deși, contrar opiniei arheologului maghiar Bóna, locuirea sitului în secolul al IX-lea a fost confirmată de o serie de obiecte. A fost distrusă la invazia tătarilor din 1241, fiind apoi reconstruită. Nu a mai reușit însă să își recâștige importanța. Pietrele cetății au fost folosite la construirea castelului Teleki. Actualmente, resturile cetății sunt parțial acoperite. Cetatea Dăbâca este menționată pentru prima dată în anul 1214, iar în 1243 printr-un act de donație, regele Bela al IV-lea al Ungariei donează 3 sate care aparțineau cetății (Fatateleke, Bachunateleke și Chegeteleke) către comișii Theotonicus și Hermann, în semn de mulțumire pentru serviciile lor. Figura 23: Cetatea Dăbâca. Sursă: Prelucrare proprie. 50

Pagina 51

• Castelul Teleki Din vechiul castel a mai supraviețuit doar turnul sudic, cu o înălțime de circa 35 m și parțial parcul. Restul castelului a fost demolat din ordinul împăratului Austriei după 1700. Piatra rezultată din demolare a fost folosită la construirea unui zid lung de circa 700 m, gros de un metru și înalt de 4 m, și a unei noi clădiri (castelul Teleki), care în prezent adăpostește spitalul din localitate. După 1980 o porțiune de 500 m de zid a fost demolat și piatra valorificată. Se mai păstrează circa 200 m din zid în jurul Centrului de îngrijire și asistență din localitate. Parcul castelului cuprinde arbori cu vârsta de peste 500 ani (stejari, fagi, castani). Figura 24: Turnul de vânătoare al castelului Teleki. Sursă: Prelucrare proprie. 51

Pagina 52

• Conacul Rhedy Acest conac este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004. A fost construit în secolul XVIII și poartă numele fostului proprietar. Turismul cultural-religios – este stimulat de existența unui bogat patrimoniu antropic de factură religioasă, care include în sfera sa de interes deopotrivă bisericile monument-istoric, dar și o serie de edificii care nu beneficiază de acest statut, însă întrunesc (grație arhitecturii și/sau al specificului manifestărilor religioase găzduite în cadrul acestora cu ocazia hramurilor, al slujbelor asociate sărbătorilor religioase) caracteristicile atractive necesare includerii lor în circuitele turistice funcționale (cazul bisericilor de lemn și al majorității mănăstirilor) și valorificării lor prin intermediul pelerinajelor religioase și al vizitelor de factură culturală. În ceea ce privește obiectivele cultural-religioase din comuna Dăbâca, două monumente de arhitectură cu valoare deosebită sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Cluj, fiind supuse protecției: Biserica reformată din comuna Dăbâca (1743) și Biserica reformată din Luna de Jos (1727). Figura 25: Biserica reformată din Dăbâca. Sursă: Prelucrare proprie. 52

Pagina 53

• Biserica reformată din comuna Dăbâca (1743): a fost construită de văduva lui István Káli Kun, Zsófia Keserű. Forma lăcașului de cult este una tipic medievală. Se mai păstrează portalul renascentist al bisericii medievale. Biserica a fost renovată în anul 1867. • Biserica reformată din Luna de Jos (1727): În cimitirul reformat, a existat o biserică medievală în stil gotic distrusă în împrejurări neclare, înainte de 1700, distrugere ce pare a avea legătură cu frământările religioase generate de reformă și cu cele două mari schimbări: trecerea de la catolicism la religia unitariană și apoi de la religia unitariană la religia reformată (în anul 1641). Unii istorici maghiari consideră că distrugerea bisericii medievale a avut loc în timpul domniei principelui Francisc Rákóczi. În 1727 Teleki Pál și soția sa, Vay Katalin, construiesc o nouă biserică în sat: „Kendilonense Templum ex fundamentis fieri curant. Figura 26: Biserica ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului” din Dăbâca. Sursă: Prelucrare proprie. 53

Pagina 54

Pe lângă aceste două biserici cu valoare culturală extrem de importantă, în comuna Dăbâca mai sunt 3 biserici ortodoxe, câte una în fiecare localitate, de o importanță cultural-religioasă însemnată. Figura 27: Biserica ortodoxă din Luna de Jos. Sursă: Prelucrare proprie. Cicloturismul reprezintă o altă formă a turismului recreativ care relevă, la rândul său, posibilități largi de practicare, inclusiv datorită flexibilității în privința existenței unei baze materiale propriu-zise pentru a se putea practica efectiv. Întreaga zonă a comunei Dăbâca se pretează foarte bine parcurgerii cu bicicleta datorită drumurilor forestiere. Turismul de drumeție reprezintă forma de turism cea mai accesibilă populației aflată în căutarea relaxării, agrementului și refacerii fizico-psihice datorită faptului că nu reclamă edificarea unei infrastructuri specifice, practicarea acesteia fiind stimulată de primul rând de valoarea 54

Pagina 55

peisagistică a zonelor deluroase , dar și de prezența pădurilor și nu în ultimul rând de regiunea tufurilor vulcanice și de Ținutul Fluturelui Albastru. Regiunea tufurilor vulcanice zotelifere formate din zoteliți în procent de 25% până la 50%, este o atracție pentru cei pasionați de plimbări în natură. Locuitorii din Pâglișa numesc acest loc Peșteră, având în vedere aspectul aparent similar cu cel al unei peșteri. Toamna, plimbările sunt și mai atractive, deoarece în această perioadă se pot culege fructe de pădure care se găsesc din belșug în această zonă. Tufurile conțin un tip de minerale, numite zeoliți, care funcționează ca "site moleculare" în epurarea apelor uzate, sunt buni aditivi furajeri, fertilizează solurile, combat dăunătorii și sunt tot mai preferați în fabricarea hârtiei. Tufurile vulcanice au fost folosite ca piatră de construcție, dar proprietățile acestora sunt nenumărate. Ținutul Fluturelui Albastru este chiar locul în care Câmpia Transilvaniei întâlnește Podișul Someșan, fiind caracterizat de pajiști unice în lume. Sub influența neinvazivă a locuitorilor locului, Ținutul Fluturelui Albastru s-a conservat și a rămas unicul loc unde se regăsesc toate speciile de fluturi maculinea. Geografic, acest ținut se întinde pe raza a 12 comune, printre care și Dăbâca. Dealurile Clujului de est sunt singurul loc din Europa unde se întâlnesc cele 4 specii de maculinea prezente pe continent. Doar în acest ținut ei găsesc în același loc, sorbestreaua - singura specie de plantă pe care pot depune ouă și o anumită specie de furnică (singura care le devine gazdă și protectoare timp de peste 11 luni). Ținutul își ia denumirea nu numai de la aripile fluturilor rari, maculinea, ci și de la culoarea Someșului care îl traversează, de la poveștile cu nobili de sânge albastru din multiplele castele din jur, de la casele tradiționale albastre cu șuri din piatră vulcanică sau de la câmpurile plantate cu lavandă și fructe de pădure. Marca Ținutul Fluturelui Albastru a fost lansată în anul 2019 la capătul unui proces complex de branding realizat prin consultarea comunităților și a autorităților locale. Asociația Plaiuri Noi a coordonat și a participat în mai multe proiecte regionale în Județul Cluj sau în Transilvania în vederea promovării aestui ținut și a conservării sale. Organizația Plaiuri noi organizează constant drumeții în Ținutul Fluturelui Albastru. 55

Pagina 56

Agroturismul este cel care valorifică potențialul de cazare existent în gospodăria țărănească, dar creează și furnizează diferite servicii și activități necesare turiștilor. Conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților gastronomice, precum și diversitatea resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2021 pe raza comunei era înregistrată o singură pensiune agroturistică, care dispune de 9 locuri de cazare. În anul 2020 pensiunea a găzuit 88 de turiști care au sosit în această comună (Institutul Național de Statistică). Sosiri ale turiștilor 6000 5341 5000 4000 3000 2719 2411 2268 2082 2000 1749 1658 1304 1453 995 859 1000 791 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 28: Sosiri ale turiștilor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Un element important de agrement este lacul aflat între satul Pâglișa și Dăbâca, numit și Pescărie. Acesta este așezat într-un loc potrivit pentru camping unde se poate pescui, dar se poate de asemenea practica sportul (fotbal, tenis de masă), fiind un punct de atracție turistică. 56

Pagina 57

2.8. Cultură Cultura locală este susținută de căminele culturale, dar și de bibliotecile de la nivelul comunei. Astfel, la nivelul comunei, există 4 cămine culturale, 2 în localitatea Dăbâca, iar celelalte 2 în celelalte localități aparținătoare. Dintre acestea, 3 cămine sunt reabilitate. În comuna Dăbâca în anul 2020 exista o bibliotecă publică, iar numărul personalului angajat era de o persoană (Institutul Național de Statistică). În perioada 2011-2020, conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, numărul cititorilor din comună a scăzut considerabil, de la 203 cititori activi în anul 2011, la 13 cititori activi în anul 2020. Cititori activi 250 203 200 186 182 160 150 100 87 88 50 29 25 23 13 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 29: Numărul de cititori activi. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS 57

Pagina 58

Volume existente în biblioteci 20000 17483 17087 18000 15401 16000 14038 14014 13607 13678 14000 12827 12892 12192 12000 10409 10409 10431 10431 10441 10441 9791 9791 9791 9791 10000 8000 6000 4000 2000 0 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 30: Volume existente în biblioteci. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Referitor la numărul volumelor existente în biblioteci, în ultimii ani, comuna a înregistrat un trend general descrescător, similar cu cel de la nivelul Mediei Rural Cluj, însă se poziționează sub aceasta. Numărul volumelor care a scăzut în perioada analizată nu este unul foarte ridicat, comparativ cu ce al Mediei Ruruale Cluj. Volume eliberate 6000 5287 5000 3940 4000 3000 2191 2000 1513 850 774 1000 325 175 150 30 0 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Figura 31: Numărul volumelor eliberate în biblioteci. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS. Numărul volumelor eliberate în biblioteci are de asemenea un trend descrescător, acesta fiind unul foarte accentuat, în strânsă legătură cu numărul cititorilor activi în biblioteci. 58

Pagina 59

Un aspect important de menționat cu privire la activitate bibliotecii din comuna Dăbâca este că aceasta derulează o serie de activități cultural-educative pentru copiii din comună, sub coordonarea reprezentanților bibliotecii. Astfel de activități au un impact puternic pozitiv asupra educației copiilor, aceștia dobândind o serie de cunoștințe și abilități, ce contribuie la dezvoltarea copiilor, dar implicit și a comunității. În ceea ce privește dimensiunea culturală, la nivelul comunei a fost înființată Asociația Culturală Junii Cetății Dăbâca. Scopul acestei asociații este recuperarea patrimoniul material și imaterial, dar și transmiterea valorilor culturale specifice comunei. Unul dintre proiectele culturale de o importanță crescută pentru comună este construirea unui muzeu al satului. Acest proiect este parțial implementat în cadrul Căminului Cultural din localitatea Dăbâca. În ceea ce privește atingerea obiectivului referitor la recuperarea patrimoniului imaterial și transmiterea acestuia mai departe, la nivelul acestei asociații, activează un ansamblu de dansuri populare reunoscut și apreciat la nivel local, județean, național. De asemenea, se desfășoară și evenimente culturale pe teme religioase (Săptămâna Luminii, eveniment care promovează tradițiile și obiceiurile pascale), dar și șezători și spectacole care aduc în prim plan tradițiile și obiceiurile strămoșești. 2.9. Agricultura Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele în care activează locuitorii din comuna Dăbâca, având în vedere și așezarea geografică și relieful și specificul zonelor rurale. Fondul funciar este format din teren arabil, pășuni și fânețe naturale, livezi, păduri și alte terenuri forestiere, terenuri cu ape și bălți, construcții, drumuri și căi ferate, terenuri cu ape și bălți, dar și terenuri degradate și neproductive. În ceea ce privește suprafața totală a comunei Dăbâca, aceasta înregistrează 5023 de hectare. În tabelul următor, se poate observa care este modul de folosință a terenurilor (date furnizate de primăria Comunei Dăbâca): 59

Pagina 60

Suprafața totală (Ha) 5023 ha - Intravilan (ha) 406,08 ha - Extravilan (ha) 4616,92 ha Din care : 1656 ha Terenuri arabile: Pășuni: 946 ha Fânețe: 996 ha Vii: 0 ha Livezi: 20 ha Păduri și alte terenuri forestiere: 1068 ha Terenuri cu ape și bălți: 83 ha Construcții: 97 ha Terenuri degradate și neproductive 54 ha Căi de comunicație si căi ferate: 103 ha Tabelul 11: Suprafața comunei. Sursa: Primăria comunei Dăbâca Astfel, din suprafața de teren agricol, care include terenurile arabile, pășunile, fânețele, ponderea cea mai mare o au terenurile arabile, dar se înregistrează o suprafață considerabilă și de pășuni și fânețe. Drept urmare, sunt favorizate activitățile ce țin de înființarea de culturi, dar și creșterea animalelor. De asemenea, aproape o cincime din suprațafa comunei este reprezentată de păduri și alte terenuri forestiere, ceea ce indică silvicultura ca o activitate importantă în comună. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj, 17,6% din teritoriul comunei îl reprezintă pădurile, 33,7% pășunile, 1% zonele semi-naturale, 20,8% terenul arabil, 16,7% zonele agricole eterogene, și 8,7% spațiul urban (Studiul de Fundamentare privind Planificarea 60

Pagina 61

teritoriului, 2020, pag. 24). Din totalul suprafeței comunei, de 5023 hectare, 10% din suprafață reprezintă teren intravilan, iar 90% reprezintă teren extravilan (Studiul de Fundamentare privind Planificarea teritoriului, 2020, pag. 27). Principalele culturi regăsite în comuna Dăbâca sunt: floarea-soarelui (200 ha), rapiță (150 ha), soia (109 ha), grâu (114 ha), orz (81 ha), porumb (122 ha), sfeclă de zahăr (35 ha), lucernă (44 ha). Apicultura este de asemenea practicată, într-o mică măsură. În ceea ce privește pomicultura, se cultivă în special meri și peri. La capitolul zootehnie, în Dăbâca sunt înregistrate ferme de bovine, ovine, porcine, păsări. Astfel, este redat mai jos numărul de animale crescute la nivelul comunei: Numărul de bovine 215 Numărul de ovine 1200 Numărul de păsări 5000 Numărul de porcine 150 Tabelul 12: Numărul de animale crescute la nivelul comunei. Sursa: primăria comunei Dăbâca La nivelul comunei, sunt înregistrate 149 de persoane fizice care au exploatații agricole și 9 persoane juridice cu exploatații agricole. 2.10. Economie 2.10.1. Operatori privați În ultimii 11 ani2, se observă o creștere a operatorilor privați, respectiv a numărului firmelor de la nivel local. Dacă în anul 2010 erau înregistrate 6 firme la nivelul comunei, în anul 2020 numărul acestora a crescut la 17. Trendul general este unul crescător în perioada analizată și poate 2 Analiza a fost realizată pentru perioada 2010-2020 din motive de disponibilitate a datelor 61

Pagina 62

indica pe de o parte, o prosperitate în domeniul economic, iar pe de altă parte, un interes provenit nu doar de la nivelul investitorilor, ci poate și de la nivelul localnicilor care doresc să își dezvolte propria afacere în comună. Evoluția numărului de firme în perioada 2010-2020 25 20 17 17 17 17 17 15 14 11 10 9 7 7 6 5 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 32: Evoluția numărului de firme în perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Edemos În anul 2020, eDemos arată că firmele de la nivelul comunei (17 de firme) activau în următoarele domenii de activitate: Domeniu de activitate Nr. firme 01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe 1 10 - Industria alimentară 1 13 - Fabricarea produselor textile 1 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; 1 fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și 1 instalații 41 - Construcții de clădiri 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 1 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 2 62

Pagina 63

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 1 53 - Activități de poștă și de curier 1 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 1 58 - Activități de editare 1 74 - Alte activități profesionale, stiințifice și tehnice 1 86 - Activități referitoare la sănătatea umană 1 90 - Activități de creație și interpretare artistică 1 93 - Activități spotive, recreative și distractive 1 Tabelul 13: Domenii de activitate ale firmelor în anul 2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Edemos În anul 2020, conform datelor furnizate de eDemos, se poate observa că principalele firme de la nivel local activau în următoarele domenii: comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (2 firme), în restul domeniilor, funcționând câte o firmă: Agricultură, vânătoare și servicii anexe; Industria alimentară; Fabricarea produselor textile; Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite; Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații; Construcții de clădiri; Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete; Transporturi terestre și transporturi prin conducte; Activități de poștă și de curier; Restaurante și alte activități de servicii de alimentație; Activități de editare; Alte activități profesionale, stiințifice și tehnice; Activități referitoare la sănătatea umană; Activități de creație și interpretare artistică; Activități spotive, recreative și distractive. Evoluția în timp a firmelor, perioada 2010-2020, după domeniul de activitate este redată în tabelul de mai jos: Domeniu de activitate 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 01 - Agricultură, vânătoare și servicii 1 1 1 2 2 1 anexe 10 - Industria 1 1 1 1 1 1 alimentară 13 - Fabricarea 1 1 1 1 produselor textile 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 produselor din lemn și 63

Pagina 64

plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 23 - Fabricarea altor produse din minerale 1 1 1 1 nemetalice 25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, 1 1 utilaje și instalații 41 - Construcții de clădiri 43 - Lucrări speciale de 1 1 1 2 2 2 1 construcții 45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a 1 1 1 motocicletelor 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și 2 2 1 1 2 1 1 2 2 1 motociclete 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și 2 1 2 2 2 3 4 3 1 1 motocicletelor 49 - Transporturi terestre și transporturi 1 1 1 1 1 prin conducte 53 - Activități de poștă 1 1 și de curier 56 - Restaurante și alte activități de servicii de 1 1 1 alimentație 58 - Activități de 1 1 1 editare 73 - Publicitate și activități de studiere a 1 1 1 1 pieței 74 - Alte activități profesionale, stiințifice 1 1 și tehnice 86 - Activități referitoare la sănătatea 1 1 1 1 1 umană 64

Pagina 65

90 - Activități de creație și interpretare 1 1 1 artistică 93 - Activități spotive, 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 recreative și distractive Tabelul 14: Domenii de activitate ale firmelor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Edemos Tabelul de mai sus conține informații cu privire la domeniul de activitate a firmelor de la nivelul comunei. Așa cum reiese din acest tabel, se poate observa că există domenii în care numărul firmelor s-a menținut în perioada analizată, precum: prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite; activități spotive, recreative și distractive; comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor sau există domenii unde numărul firmelor a scăzut în perioada analizată, precum: comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete. Există firme care și-au sistat activitatea în anul 2020, firme care activau în domenii variate, precum: lucări speciale de construcții; comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; publicitate și activități de studiere a pieței; fabricarea altor produse din minerale nemetalice. În anul 2020, a fost înființată o firmă nouă, cu un nou domeniu de activitate și anume, construcții de clădiri. Celelelate firme au fost deschise de-a lungul perioadei analizate, numărul acestora a fluctuat, acestea funcționând și în prezent, având ca domeniu de activitate: agricultură, vânătoare și servicii anexe; industria alimentară; fabricarea produselor textile; industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații; transporturi terestre și transporturi prin conducte; activități de poștă și de curier; restaurante și alte activități de servicii de alimentație; activități de editare; alte activități profesionale, stiințifice și tehnice; activități referitoare la sănătatea umană; activități de creație și interpretare artistică. Figura de mai jos reprezintă valoarea cifrei de afaceri a firmelor (suma cifrelor de afaceri ale tuturor firmelor) în perioada 2010-2020. Așa cum se poate observa, cifra de afaceri a firmelor a crescut gradual, de la un an la altul. Această creștere indică o prosperitate la nivelul comunei, din punct de vedere economic, fiind de cel puțin 8 ori mai mare în prezent, decât în anul 2010. 65

Pagina 66

Cifra de afaceri lei 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 -1000000 Figura 33: Cifra de afaceri - total firme din comună pe ani. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Edemos 2.10.2. Șomeri Graficul de mai jos prezintă situația numărului de șomeri înregistrați în perioada 20102020 în comuna Dăbâca și în comunele de referință, dar și la nivelul Mediei Rural Cluj. Pentru comuna Dăbâca, trendul general este unul fluctuant, dar totuși în scădere, numărul șomerilor scăzând din anul 2010, până în anul 2020, de la 19 la 5. De asemenea, se poate observa că din punct de vedere al numărului de șomeri înregistrați, comuna se poziționează sub Media Rural Cluj, dar și sub comunele de referință, cu excepția comunei Borșa. Trendul general al acestui indicator de la nivelul comunei este asincron cu cel al Mediei Rural Cluj. Această scădere a numărului șomerilor indică o tendință pozitivă la nivelul comunei. 66

Pagina 67

Numărul de șomeri înregistrați 120 100 80 60 40 20 0 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 34: Numărul de șomeri înregistrați în perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Institutul Național de Statistică 2.10.3. Numărul mediu al salariaților Numărul mediu al salariaților cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), al căror contract de muncă/raport de serviciu nu a fost suspendat în anul de referință (Institutul Național de statistică). Numărul mediu al salariaților din comuna Dăbâca înregistrează pentru perioada 2010-2020 un trend în creștere. Dacă în anul 2010 la nivelul comunei numărul mediu al salariaților era de 58, în anul 2020 numărul acestora a crescut la 142, ceea ce indică o situație pozitivă pentru comună. Comparativ cu comunele de referință, se poate observa că Dăbâca ocupă o poziție de mijloc față de acestea. Trendul general al acestui indicator, la nivelul comunei este în creștere, urmând trendul general de la nivelul Mediei Rural Cluj. 67

Pagina 68

Numărul mediu al salariaților 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 Bobâlna Borșa Corenești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 35: Numărul mediu al salariaților comunele de referință, perioada 2010-2020. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Numărul mediu al salariaților în comuna Dăbâca 180 160 138 139 142 132 135 140 120 120 100 80 58 60 51 52 48 50 40 20 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 Figura 36: Numărul mediu al salariaților în comuna Dăbâca. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Referitor la numărul de salariați din administrația publică locală, reiese faptul că numărul acestora a crescut, de la 9 angajați în anul 2014, la 17 de angajați în anul 2020 (Institutul Național de Statistică). La acest număr se mai adăugă și un total de 7 asistenți personali. Creșterea numărului 68

Pagina 69

de salariați în administrația publică la nivel local arată un interes crescut asupra îmbunătățirii traiului cetățenilor, dar și asupra actului administrativ. Numărul de salariați în administrația publică 18 17 16 16 16 14 13 12 12 10 9 8 7 7 6 4 2 0 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 37: Numărul de salariați în administrația publică în comuna Dăbâca. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de INS Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj, dintr-un total de 24 de posturi de la nivelul primăriei comunei există un număr de 9 posturi vacante, neocupate în diferite specializări: financiar/contabil, juridic/resurse umane, agricol/cadastru, investiții/proiecte europene (Studiul de Fundamentare privind Capacitatea Administrativă, 2020, pag. 141). De remarcat faptul că există un interes crescut pentru resursa umană care să se ocupe de atragerea fondurilor europene. 69

Pagina 70

2.10.4. Bugetul local 2.10.4.1. Calcule venituri proprii și venituri totale Venituri totale Veniturile totale ale unei comune cuprind veniturile proprii ale acesteia, alte sume defalcate din TVA, subvenții, sume primite de la UE/ alți donatori, dar și alte venituri. Evoluția veniturilor totale 12000000 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 38: Evoluția veniturilor totale în comuna Dăbâca. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Veniturile totale de la nivelul comunei Dăbâca au înregistrat în perioada analizată (20102020) un trend general crescător, caracterizat de fluctuații, asincron pe alocuri față de cel al Mediei Rural Cluj, poziționându-se sub aceasta. Trendul fluctuant în ceea ce privește veniturile totale ale comunei poate indica o situație financiară instabilă a acesteia, însă trendul general crescător indică o situație financiară favorabilă acesteia. 70

Pagina 71

Evoluția veniturilor totale 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 39: Evoluția veniturilor locale. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Referitor la evoluția veniturilor totale din perspectivă comparativă, se poate observa că în anul 2010 comuna s-a situat pe ultimele poziții, urmând ca, începând cu anul 2011 să întâlnească un reviriment și să se poziționeze peste alte comune de comparație, însă începând cu anul 2016 aceasta ocupă din nou o poziție codașă. Trendul general este caracterizat de fluctuații, având atât creșteri, cât și descreșteri în ceea ce privește veniturile totale. 71

Pagina 72

Venituri proprii Veniturile proprii ale unei unități administrativ-teritoriale sunt formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit (art. 5, pct.a, Legea 273/2006). Evoluția veniturilor proprii 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 40: Evoluția veniturilor proprii în comuna Dăbâca. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Veniturile proprii ale comunei Dăbâca pentru perioada 2010-2020 indică un trend ascendent. Veniturile proprii au un rol covârșitor pentru o unitate administrativ teritorială, deoarece creșterea acestora indică o dezvoltare economică și socială, respectiv performanța financiară locală. Astfel, putem conchide că din punct de vedere al veniturilor proprii, comuna înregistrează o creștere economică și socială, respectiv o performanță financiară locală. Așadar, se poate observa că referitor la veniturile proprii, comuna deține capacitatea de a genera venituri. Din punct de vedere al veniturilor proprii, comuna se poziționează sub Media Rural Cluj în toată perioada analizată. 72

Pagina 73

Evoluția veniturilor proprii 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 41: Evoluția veniturilor proprii. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Referitor la situația veniturilor proprii ale comunei Dăbâca din punct de vedere comparativ cu comunele de referință, în primii ani analizați, se poate observa că aceasta ocupă o poziție codașă, urmând ca mai apoi să întâlnească o creștere și să se situeze peste comunele de referință în anumiți ani, dar sub Media Rural Cluj, ocupând astfel și o poziție de mijloc. 73

Pagina 74

Venituri proprii/Venituri totale 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 42: Venituri proprii/Venituri totale. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Așa cum reiese și din graficul de mai sus, ponderea veniturilor proprii din venituri totale pentru comuna Dăbâca a fluctuat de-a lungul perioadei analizate, trendul general fiind unul în creștere. Această pondere indică capacitatea aparatului de specialitate al primarului din comună de a atrage fonduri externe. În majoritatea perioadei analizate, comuna s-a situat peste Media Rural Cluj din perspectiva acestui indicator, excepție făcând anii 2011, 2012 și 2013, când s-a poziționat sub Media Rural Cluj. Trendurile generale ale celor două sunt asincrone, fiecare crescând și scăzând diferit. 74

Pagina 75

VP/VT*100 Bobâ Borșa Cornești Dăbâca Mănăs Râșca Recea- Media lna tireni Cristur Rural Cluj Anul 2010 30% 59% 52% 58% 53% 37% 56% 53% Anul 2011 59% 69% 27% 62% 65% 49% 70% 52% Anul 2012 89% 17% 36% 23% 68% 46% 68% 48% Anul 2013 18% 16% 18% 16% 59% 59% 66% 46% Anul 2014 33% 38% 36% 61% 59% 50% 47% 47% Anul 2015 56% 33% 67% 57% 66% 63% 61% 45% Anul 2016 55% 62% 64% 59% 56% 59% 63% 53% Anul 2017 67% 46% 36% 62% 57% 60% 41% 52% Anul 2018 48% 42% 43% 65% 53% 66% 40% 55% Anul 2019 64% 35% 70% 61% 69% 60% 31% 56% Anul 2020 44% 17% 56% 55% 57% 38% 10% 43% Tabelul 15: Venituri proprii/Venituri totale*100. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Din punct de vedere comparativ, în ceea ce privește ponderea veniturilor proprii din venituri totale se poate observa că comunele analizate înregistrează trenduri generale diferite. Astfel, comunele Borșa și Recea-Cristur înregistrează trenduri generale descendente, pe când comunele Bobâlna, Cornești, Dăbâca și Râșca înregistrează trenduri generale ascendente, în timp ce Media Rural Cluj și Mănăstireni au un trend general constant. Comuna Dăbâca a ocupat o poziție de mijloc comparativ cu comunele de referință, excepție făcând anii 2012 și 2013 s-a situat sub majoritatea comunelor de referință în perioada analizată. 75

Pagina 76

Venituri proprii/venituri totale 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea- Cristur Media Rural Cluj Figura 43: Venituri proprii/Venituri totale. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Venituri proprii per locuitor Veniturile proprii pe cap de locuitor indică totalul veniturilor raportat la numărul de locuitori. Acest indicator permite efectuarea unei analize la nivelul unităților administrativteritoriale, astfel identificând diferențele și disparitățile dintre unitățile administrativ-teritoriale comparate. Mai mult, acest indicator este cel care poate deservi drept suport pentru luarea unor decizii cu privire la managementul financiar. 76

Pagina 77

Venituri Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul proprii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 per locuitor (lei) Bobâlna 823 1376 1548 1207 1428 1121 1382 1696 1265 1659 1877 Borșa 908 915 993 1334 1406 1577 1486 1666 1489 1811 1781 Cornești 908 877 1042 1361 1171 1850 1724 1744 1223 1816 1928 Dăbâca 687 746 830 999 1022 2074 1280 1567 1588 1890 1559 Mănăstir eni 685 856 942 820 820 1128 1120 1324 1311 1856 1617 Râșca 809 882 977 916 966 1368 1239 1535 1566 1881 1578 Recea - Cristur 716 886 884 1223 1229 1858 1423 1575 1561 1970 1823 Media 1042 1470 1458 1513 1625 1818 1546 1323 1042 1470 1458 Rural Cluj Tabelul 16: Venituri proprii per locuitor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Venituri proprii/locuitor 2500 2000 1500 1000 500 0 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 44: Venituri proprii per locuitor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL 77

Pagina 78

Veniturile proprii pe cap de locuitor, în perioada de referință 2010-2020 întâlnesc un trend general crescător, caracterizat de o serie de creșteri și descreșteri. Acest indicator ne permite să concluzionăm faptul că situația financiară a comunei Dăbâca este una în dezvoltare, caracterizată de fluctuații, evoluând diferit față de Media Rural Cluj, aflându-se sub aceasta în perioada 2010-2014, dar și în anul 2016, în restul anilor situându-se peste aceasta. Venituri proprii/locuitor 2500 2000 1500 1000 500 0 Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019Anul 2020 Bobâlna Borșa Cornești Dăbâca Mănăstireni Râșca Recea - Cristur Media Rural Cluj Figura 45: Venituri proprii per locuitor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Comparativ cu comunele de referință, se poate observa că Dăbâca a ocupat inițial o poziție codașă în ceea ce privește veniturile proprii/locuitor, excepție făcând anul 2015 când s-a situat atât peste comunele de referință, cât și peste Media Rural Cluj. În restul anilor, comuna a ocupat o poziție de mijloc. 78

Pagina 79

Venituri totale/locuitor Venituri Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul totale per 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 locuitor (lei) Bobâlna 2731 2334 1745 6625 4393 2019 2522 2534 2628 2599 4247 Borșa 1536 1321 5690 8187 3678 4844 2393 3628 3579 5215 10253 Cornești 1750 3296 2902 7744 3297 2767 2680 4875 2821 2577 3414 Dăbâca 1182 1207 3636 6404 1667 3645 2188 2543 2443 3098 2833 Mănăstireni 1283 1315 1392 1385 1384 1716 2018 2340 2492 2691 2857 Râșca 2184 1802 2118 1561 1944 2176 2096 2548 2378 3127 4193 Recea - Cristur 1272 1261 1299 1842 2596 3036 2251 3822 3908 6386 18099 Media Rural Cluj 2201 2409 2487 4061 3419 2864 2362 2548 2200 2409 2487 Tabelul 17: Venituri totale/ locuitor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Venituri totale/ locuitor 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Dăbâca Media Rural Cluj Figura 46: Venituri totale/ locuitor. Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de DPFBL Trendul general al veniturilor totale raportat la locuitorii din comuna Dăbâca este unul ușor ascendent, caracterizat de o serie de creșteri și descreșteri de-a lungul perioadei analizate. În 79

Pagina 80

perioada 2010-2011, dar și în anii 2014 și 2016, raportul veniturilor totale/locuitor al comunei s-a situat sub Media Rural Cluj, în ceilalți ani acest raport situându-se peste Media Rural Cluj. Venituri totale/locuitor 20000 18000 16

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.