Document

Impozite si taxe locale 2025

Tip
Document
Anul
2023
Pe site-ul primăriei
Impozite si taxe locale 2025.pdf
Emitent
Comuna Cuzdrioara, jud. Cluj
Publicat online
27.01.2023
Pagini
27
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document (2023), „Impozite si taxe locale 2025”, Comuna Cuzdrioara, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Cuzdrioara/2572/Impozite-si-taxe-locale-2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/cuzdrioara/204446-impozite-si-taxe-locale-2025, 19.11.2026)

Fișier creat
15.01.2025
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Anexa nr. 1 la Hotărârea C.L. Cuzdrioara nr. 48/2024 TABLOUL cuprinzând cotele, valorile impozabile, nivelurile impozitelor și taxelor locale, taxele speciale și amenzile care se stabilesc, se actualizează sau se ajustează, după caz, de către Consiliul Local al Comunei Cuzdrioara, în limitele și în condițiile TITLULUI IX din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE (art. 453 din Legea nr. 227/2015) a) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii și lucrări pe o piață; b) clădire - orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcțiile reprezentând turnurile de susținere a turbinelor eoliene și fundațiile acestora; c) clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivnițe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje și altele asemenea; d) clădire cu destinație mixtă - clădire folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial; e) clădire nerezidențială - orice clădire care nu este rezidențială; f) clădire rezidențială - construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii; g) nomenclatură stradală - lista care conține denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativteritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte, precum și titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se organizează pe fiecare localitate rurală și urbană și reprezintă evidența primară unitară care servește la atribuirea adresei domiciliului/reședinței persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum și a fiecărui imobil, teren și/sau clădire; h) rangul unei localități - rangul atribuit unei localități conform legii; h^1) terenul aferent clădirii de domiciliu - terenul proprietății identificat prin adresa acestuia, individualizată prin denumire proprie a străzii și numărul poștal atribuit de la adresa de domiciliu; i) zone din cadrul localității - zone stabilite de consiliul local, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

Pagina 2

CAPITOLUL II IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI (art. 455-462 din Legea nr. 227/2015) 1. Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. 2. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datoreaza de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public. 3. Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum și taxa pe clădiri prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. 4. În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile din luna respectivă. În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract. 5. Pe perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe clădiri. În cazul în care pentru o clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea taxei pe clădiri, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor. 6. În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. CALCULUL IMPOZITULUI / TAXEI PE CLĂDIRE Art. 457 alin. (1) și art. 458 alin. (1) și (2) Cota stabilită de consiliul Cota stabilită de consiliul TIPUL CLĂDIRII local pentru local pentru anul 2024 anul 2025 Clădiri rezidențiale si clădiri anexe detinute de: - Persoane fizice 0,1% 0,1% - Persoane juridice 0,1% 0,1% Clădiri nerezidențiale deținute de: - Persoane fizice 0,2% 0,2% - Persoane juridice 1,1% 1,1% Clădiri nerezidențiale utilizate pentru activități 0,4% 0,4% din domeniul agricol

Pagina 3

1. IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI ÎN CAZUL CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE (art. 457 din Legea nr. 227/2015) 1.1. Valorile impozabile în cazul clădirilor REZIDENȚIALE deținute de PERSOANE FIZICE (art. 457 alin. (1) din Legea nr. 227/2015) Pentru cladirile rezidentiale si cladirile anexa, aflate in proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile a cladirii. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor: Valoarea impozabilă lei/mp Cu instalații Cu instalații de apă, de apă, Fara instalații Fara instalații canalizare, canalizare, de apă, de apă, electrice și electrice și TIPUL CLĂDIRII canalizare, canalizare, încălzire încălzire electrice și electrice și Rata inflatiei (conditii (conditii încălzire încălzire (%) cumulative) cumulative) Nivelul stabilit Nivelul stabilit Nivelul Nivelul in anul: in anul: stabilit in stabilit in anul: anul: 2024 2025 2024 2025 A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte 810 894 1351 1492 10,4 materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic B. Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau 271 299 405 447 10,4 din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice 236 261 271 299 10,4 alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic D. Clădire-anexă cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din 100 110 170 188 10,4 vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic E. În cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol, demisol 75 % din suma care s-ar aplica cladirii și/sau la mansardă, utilizate ca locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D F. În cazul contribuabilului care 50 % din suma care s-ar aplica cladirii deține la aceeași adresă încăperi

Pagina 4

amplasate la subsol, la demisol și/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul de mai sus valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare. Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4. Asupra valorilor stabilite prin tabelul de mai sus intervine aplicarea anumitor coeficienți și procente în vederea stabilirii valorii impozabile a clădirilor. 1. Coeficienții de corecție în cazul impozitului pe clădiri în funcție de zona în care este situată clădirea sunt următorii: Zona în cadrul localității Rangul localității 0 I II III IV V A 1,10 1,05 2. În cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientii din tabelul de mai sus se reduc cu 0,10. 3. Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează: a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință. b) cu 30%, pentu clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 si 100 de ani, inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință. c) cu 10%, pentu clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 si 50 de ani, inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință. 4. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acțiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenție la structura de rezistență a clădirii, pentru asigurarea cerinței fundamentale de rezistență mecanică și stabilitate, prin acțiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum și, după caz, alte lucrări de intervenție pentru menținerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor, conform legii, vizând, în principal, creșterea performanței energetice și a calității arhitectural-ambientale și funcționale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condițiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii crește cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

Pagina 5

1.2. Valorile impozabile în cazul clădirilor REZIDENȚIALE deținute de PERSOANE JURIDICE (art. 460 din Legea nr. 227/2015) Impozitul/taxa pe clădiri în cazul clădirilor rezidentiale se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1 % asupra valorii impozabile a clădirii. Valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi: a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal; b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării; c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior; d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. In situația în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării; f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz. Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. Prevederea nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii falimentului. În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5% cu condiția ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spațiul privat virtual sau prin poștă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolați în spațiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit art. 460 alin. (1) după caz, asupra valorii impozabile a clădirii. În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită de 4,9%, va fi datorată de proprietarul clădirii, cu conditia ca acesta sa fi fost notificat de catre organul fiscal competent. 2. IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI IN CAZUL CLĂDIRILOR NEREZIDENȚIALE 2.1. Valorile impozabile în cazul clădirilor NEREZIDENȚIALE deținute de PERSOANE FIZICE (art. 458 din Legea nr. 227/2015) Impozitul/taxa pe clădirile nerezidențiale se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% asupra valorii impozabile a cladirii din:

Pagina 6

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor; b) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință; c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință. În situația în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii. În cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457, cu condiția ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spațiul privat virtual sau prin poștă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolați în spațiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457. 2.2. Valorile impozabile în cazul clădirilor NEREZIDENȚIALE deținute de PERSOANE JURIDICE (art. 460 din Legea nr. 227/2015) Impozitul/taxa pe clădiri în cazul clădirilor nerezidentiale se calculează prin aplicarea unei cote de 1,1 % asupra valorii impozabile a clădirii. Valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi: a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal; b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare în vigoare la data evaluării; c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior; d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. In situația în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării; f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz. Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de

Pagina 7

evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. Prevederea nu se aplică în cazul clădirilor care aparțin persoanelor față de care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de declanșare a procedurii falimentului. În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5% cu condiția ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spațiul privat virtual sau prin poștă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolați în spațiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit art.460 alin. (2), după caz, asupra valorii impozabile a clădirii. În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă față de cea stabilită de 3,9 %, va fi datorată de proprietarul clădirii cu conditia ca acesta sa fi fost notificat de catre organul fiscal competent. Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de persoanele juridice, utilizate pentru activitati in domeniul agricol, impozitul/taxa pe cladire se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozabile a cladirii. 3. IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI ÎN CAZUL CLĂDIRILOR MIXTE 3.1. Calculul impozitului pe clădirile cu destinație MIXTĂ aflate în proprietatea PERSOANELOR FIZICE (art. 459 din Legea nr. 227/2015) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea: a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal; b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei stabilite conform art. 458 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal asupra valorii impozabile stabilite conform art. 457 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor stabilite pentru clădirile rezidențiale. În cazul clădirilor cu destinație mixtă, când proprietarul nu declară la organul fiscal suprafața folosită în scop nerezidențial, potrivit art.459 alin. (1) lit. b), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 3.2. Calculul impozitului pe clădirile cu destinație MIXTĂ aflate în proprietatea PERSOANELOR JURIDICE (art. 460 din Legea nr. 227/2015) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform regulilor stabilite pentru calculul impozitului aferent clădirilor rezidențiale detinute de persoanele juridice, cu impozitul calculat pentru

Pagina 8

suprafața folosită în scop nerezidențial, conform regulilor stabilite pentru calculul impozitului aferent clădirilor nerezidențiale - pers juridice. 4. DECLARAREA, DOBÂNDIREA, ÎNSTRĂINAREA ȘI MODIFICAREA CLĂDIRILOR (art. 461 din Legea nr. 227/2015) Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. Pentru clădirile nou-construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează: a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege; c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire. În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente cu destinație nerezidențială, care determină creșterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, și datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul desființării unei clădiri, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizație de desființare. În cazul clădirilor la care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, ca anexă la declarația fiscală. În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

Pagina 9

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul; b) in cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing; c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente. În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului. În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte. În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului și datorează taxa pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă. Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe cladire. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acțiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenție la structura de rezistență a clădirii, pentru asigurarea cerinței fundamentale de rezistență mecanică și stabilitate, prin acțiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum și, după caz, alte lucrări de intervenție pentru menținerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor, conform legii, vizând, în principal, creșterea performanței energetice și a calității arhitecturalambientale și funcționale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condițiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii crește cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor. 5. PLATA IMPOZITULUI/TAXEI PE CLĂDIRE (art. 462 din Legea nr. 227/2015)

Pagina 10

1. Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv. 2. Pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%. 3. Impozitul pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. 4. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2) și (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat. 5. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv. 6. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință. 7. În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință colectează taxa pe clădiri de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. CAPITOLUL III IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN (art. 463-467 din Legea nr. 227/2015) 1. Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel. 2. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren. în cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public. 3. Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul. 4. În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se stabilește proporțional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile din luna respectivă. 5. În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe teren se datorează proporțional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract. 6. Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren. 7. În cazul în care pentru o suprafață de teren proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe teren, iar în cursul unui an apar situații care determină datorarea

Pagina 11

taxei pe teren, diferența de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor. 8. În cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv. 1. IMPOZITUL/TAXA PE TERENURILE AMPLASATE ÎN INTRAVILAN (art. 465 din Legea nr. 227/2015) 1. Impozitul/Taxa pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local. 2. În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel: Zona în cadrul Niveluri aplicate Niveluri stabilite/ localității Rangul în anul 2024 indexate pentru anul 2025 pe localități (lei/ha) (lei/ha) A 0 1 2=1*10,4/100+1 Sat Cuzdrioara IV 1199 1324 Sat Mănășturel V 960 1060 Sat Valea Gîrboului V 960 1060 3. În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută in urmatorul tabel, iar acest rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie stabilit mai jos: Rangul localitatii Coeficientul de corectie IV – sat Cuzdrioara 1,10 V – sat Mănășturel și sat Valea Gîrboului 1,00

Pagina 12

Niveluri stabilite Nivelurile aplicate in Nr. Zona A pentru anul 2024 crt. Categoria de folosință anul 2025 (lei/ha) (lei/ha ) 1 Teren arabil 38 42 2 Pășune 28 31 3 Fâneață 28 31 4 Vie 63 70 5 Livadă 72 79 6 Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră 38 42 7 Teren cu ape 20 22 8 Drumuri și căi ferate 0 0 9 Teren neproductiv 0 0 4. Ca exceptie de la alin. (3), in cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor legate de impozitul pe terenul amplasat in extravilan numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură; b) au înregistrate în evidența contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri și cheltuieli din desfășurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a. 2. IMPOZITUL/TAXA PE TERENURILE AMPLASATE ÎN EXTRAVILAN (art. 465 din Legea nr. 227/2015) 1. În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosinta prevăzută în tabelul urmator si cu coeficientul de corecție corespunzător zonei si rangului localitatii prevăzut la art. 457 alin. (6) din Legea nr. 227/2015: Zona în cadrul localității Rangul localității 0 I II III IV V A 1,1 1,05 Nr. Categoria de folosință Niveluri aplicate în Niveluri stabilite pentru crt. teren EXTRAVILAN anul 2024 anul 2025 (lei/ha) (lei/ha) 1 Teren cu construcții 41 45 2 Teren arabil 67 74 3 Pășune 38 42 4 Fâneață 38 42 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5 75 83 5.1 5.1 Vie până la intrarea pe rod 0 0 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. 6 76 84 crt. 6.1 6.1 Livadă până la intrarea pe rod 0 0

Pagina 13

Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră, cu 7 22 24 excepția celui prevăzut la nr. crt. 7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani și pădure 7.1 0 0 cu rol de protecție Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări 8 7 8 piscicole 8.1 Teren cu amenajări piscicole 46 51 9 Drumuri și căi ferate 0 0 10 Teren neproductiv 0 0 2. În cazul terenurilor aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice, valoarea impozabilă se stabilește prin asimilare cu terenurile neproductive. 3. Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum și schimbarea categoriei de folosință se pot face numai pe bază de documente, anexate la declarația făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei. Procedura de înregistrare și categoriile de documente se vor stabili prin norme metodologice. 3. DECLARAREA ȘI DOBÂNDIREA IMPOZITULUI ȘI A TAXEI PE TEREN (art. 466 din Legea nr. 227/2015) 1. Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. 2. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, și datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 3. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deține dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează. 4. Dacă încadrarea terenului în funcție de rangul localității și zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 5. În cazul modificării categoriei de folosință a terenului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinței, și datorează impozitul pe teren conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 6. În cazul terenurilor la care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, ca anexă la declarația fiscală. 7. În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a

Pagina 14

fost încheiat contractul; b) in cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing; c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente. 8. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului. 9. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte. 10. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului și datorează taxa pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 11. În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă. 12. Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren. 4. PLATA IMPOZITULUI ȘI TAXEI PE TEREN (art. 467 din Legea nr. 227/2015) 1. Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. 2. Pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe teren, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. 3. Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. 4. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2) și (3) se referă la impozitul pe teren cumulat. 5. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

Pagina 15

6. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință. 7. În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință și o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului. CAPITOLUL IV IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT (art. 468-472 din Legea nr. 227/2015) 1. Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care în codul fiscal prevede altfel. 2. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România. 3. Impozitul pe mijloacele de transport se plătește la bugetul local al unității administrativ teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. 4. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar. 5. În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 90% conform hotărârii consiliului local. 6. În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective. 7. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport. 8. În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor: Mijloace de transport cu tractiune mecanica Niveluri aplicate in Niveluri stabilite Nr. (art. 470 alin. (2) din Legea nr. 227/2015) anul 2024 pentru anul 2025 crt. I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta) Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea 1 10 11 cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 2 13 14 1.600 cm3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 3 25 28 inclusiv Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 4 97 107 inclusiv Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 5 193 213 inclusiv 6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 391 432 7 Autobuze, autocare, microbuze 32 35 Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată 8 41 45 de până la 12 tone, inclusiv

Pagina 16

9 Tractoare înmatriculate 25 28 II. Vehicule inregistrate (lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta) 1 Vehicule cu capacitate cilindrică 1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică < 4.800 cm3 3 3 1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică > 4.800 cm3 6 7 2 Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată 67 lei/an 74 lei/an Menționăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 491 alin. (11) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sumele prevăzute în tabelul prevăzut la art. 470 alin. (5) și (6) se indexează anual în funcție de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an și publicată în Jurnalul Uniunii Europene și de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb a monedei euro și nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Tabel mtr>12 t prevazut la art. 470 alin. (5) si (6) cu rata de schimb a monedei euro, respectiv 4,9753 RON EURO curs euro RON specificatii susp. pneum alte susp. 4.9753 susp. pneum alte susp. autovehicule tr. marfa 2 axe 12 t<masa<=13 t 0 31 0 154 autovehicule tr. marfa 2 axe 13 t<masa<=14 t 31 86 154 428 autovehicule tr. marfa 2 axe 14 t<masa<=15 t 86 121 428 602 autovehicule tr. marfa 2 axe peste 15 tone 121 274 602 1363 autovehicule tr. marfa 3 axe 15 t<masa<=17 t 31 54 154 269 autovehicule tr. marfa 3 axe 17 t<masa<=19 t 54 111 269 552 autovehicule tr. marfa 3 axe 19 t<masa<=21 t 111 144 552 716 autovehicule tr. marfa 3 axe 21 t<masa<=23 t 144 222 716 1105 autovehicule tr. marfa 3 axe 23 t<masa<=25 t 222 345 1105 1716 autovehicule tr. marfa 3 axe masa peste 25 tone 222 345 1105 1716 autovehicule tr. marfa 4 axe 23 t<masa<=25 t 144 146 716 726 autovehicule tr. marfa 4 axe 25 t<masa<=27 t 146 228 726 1134 autovehicule tr. marfa 4 axe 27 t<masa<=29 t 228 362 1134 1801 autovehicule tr. marfa 4 axe 29 t<masa<=31 t 362 537 1801 2672 autovehicule tr. marfa 4 axe masa peste 31 tone 362 537 1801 2672 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 12 t<masa<=14 t 0 0 0 0 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 14 t<masa<=16 t 0 0 0 0 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 16 t<masa<=18 t 0 14 0 69 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 18 t<masa<=20 t 14 32 70 159 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 20 t<masa<=22 t 32 75 159 373

Pagina 17

combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 22 t<masa<=23 t 75 97 373 483 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe 23 t<masa<=25 t 97 175 483 871 combinatii de autovehicule cu 2+1 axe masa peste 25 t 175 307 871 1527 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 23 t<masa<=25 t 30 70 149 348 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 25 t<masa<=26 t 70 115 348 572 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 26 t<masa<=28 t 115 169 572 841 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 28 t<masa<=29 t 169 204 841 1015 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 29 t<masa<=31 t 204 335 1015 1667 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 31 t<masa<=33 t 335 465 1667 2314 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe 33 t<masa<=36 t 465 706 2314 3513 combinatii de autovehicule cu 2+2 axe masa>36 t 465 706 2314 3513 combinatii de autovehicule cu 2+3 axe 36 t<masa<=38 t 370 515 1841 2562 combinatii de autovehicule cu 2+3 axe peste 38 tone 515 700 2562 3483 combinatii de autovehicule cu 3+2 axe 36 t<masa<=38 t 327 454 1627 2259 combinatii de autovehicule cu 3+2 axe 38 t<masa<=40 t 454 628 2259 3124 combinatii de autovehicule cu 3+2 axe peste 40 tone 628 929 3124 4622 combinatii de autovehicule cu 3+3 axe 36 t<masa<=38 t 186 225 925 1119 combinatii de autovehicule cu 3+3 axe 38 t<masa<=40 t 225 336 1119 1672 combinatii de autovehicule cu 3+3 axe peste 40 tone 336 535 1672 2662 REMORCI, SEMIREMORCI SAU RULOTE CARE NU FAC PARTE DIN COMBINAȚIA DE AUTOVEHICULE PREVĂZUTE LA ART. 470 ALIN. (6) DIN LEGEA NR. 227/2015 În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alin. (6), impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor: Nivelurile aplicate în anul Niveluri stabilite pentru Masa totală maximă autorizată 2024 anul 2025 (lei/buc) (lei/buc) a) Până la 1 tonă, inclusiv 13 14 b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone 46 51 c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 69 76 d) Peste 5 tone 88 97 Mijloace de transport pe apă (Art. 470 alin.(8)) În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor: Mijlocul de transport pe apă Impozit an 2025 - lei/an - 1. Luntre, bărci fără motor, scutere de apă, folosite pt. uz și agrement personal 31 2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 84 3. Bărci cu motor 312 4. Nave de sport și agrement*) 1667 5. Scutere de apă 312

Pagina 18

6. Remorchere și împingătoare: x a) Până la 500 CP inclusiv 831 b) Peste 500 CP, dar nu pestei 2.000 CP 1355 c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP 2082 d) Peste 4.000 CP 3333 7. Vapoare – pt. fiecare 1.000 tdw sau fracțiune din acesta 269 9. Ceamuri, șlepuri și barje fluviale: x a) Cu capacitatea de încărcare până la 1.500 tone inclusiv 269 b) Cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone, dar nu peste 3.000 tone 417 c) Cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone 730 În înțelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar. 1. DECLARAREA ȘI DATORAREA IMPOZITULUI PE MIJLOACE DE TRANSPORT (art. 471 din Legea nr. 227/2015) 1. Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deține dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. 2. În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport. 3. În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărții de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România. 4. În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația să depună o declarație la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competență își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 5. În cazul oricărei situații care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, și datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 6. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar; b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a

Pagina 19

bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoțită de o copie a acestor documente; c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoțită de o copie a acestor documente. 7. Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport. 8. Operatorii economici, comercianți auto sau societăți de leasing, care înregistrează ca stoc de marfă mijloace de transport, cumpărate de la persoane fizice din România și înmatriculate pe numele acestora, au obligația să radieze din evidența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) mijloacele de transport de pe numele foștilor proprietari. 2. PLATA IMPOZITULUI (art. 472 din Legea nr. 227/2015) 1. Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. 2. Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificație de 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. 3. Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. în cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora. CAPITOLUL V TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR ȘI AUTORIZAȚIILOR (art. 474 din Legea nr. 227/2015) Niveluri stabilite pentru Niveluri aplicate anul 2025 TAXA in anul 2024 indexate conform art. 491 din Legea nr. 227/2015 Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban (art. 474 alin. (1)) Suprafața pentru care se obține certificatul de urbanism: a) pana la 150 mp, inclusiv 7 8 b) intre 151 si 250 mp, inclusiv 8 9 c) intre 251 si 500 mp, inclusiv 13 14 d) intre 501 si 750 mp, inclusiv 17 19 e) intre 751 si 1000 mp, inclusiv 19 21 19+0,01 lei/mp 21+0,01 lei/mp pentru fiecare mp f) peste 1000 mp pentru fiecare mp care care depaseste 1000 depaseste 1000 mp mp 30% 30% Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism (art. din cuantumul taxei din cuantumul taxei pentru 474 alin. (3)) pentru eliberarea eliberarea certificatului sau a certificatului sau a autorizației inițiale

Pagina 20

autorizației inițiale Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către 20 lei 22 lei primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului județean (art. 474 alin. (4)) 0,5% Taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire 0,5% din valoarea pentru o clădire rezidențială sau clădire-anexă (art. 474 din valoarea autorizată a autorizată a lucrărilor alin. (4)) lucrărilor de construcții de construcții 1% 1% din valoarea Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru din valoarea autorizată a autorizată a lucrărilor alte construcții decât cele menționate la alin. (5) (art. 474 lucrărilor de construcție, de construcție, alin. (6)) inclusiv valoarea instalațiilor inclusiv valoarea aferente. instalațiilor aferente. 30% 30% din cuantumul taxei Taxa pentru prelungirea unei autorizații de construire din cuantumul taxei pentru pentru eliberarea (art.474 alin. (8)) eliberarea certificatului sau a certificatului sau a autorizației inițiale autorizației inițiale 0,1% din valoarea 0,1% impozabilă stabilită din valoarea impozabilă Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, totală pentru determinarea stabilită pentru determinarea sau parțială, a unei construcții (art. 474 alin. (9)) impozitului pe clădiri, impozitului pe clădiri, aferentă aferentă părții părții desființate desființate Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări 20 lei 22 lei pentru fiecare mp afectat (art.474 alin. (10)) 3% Taxa pentru eliberarea autorizației necesare pentru 3% din valoarea lucrările de organizare de șantier în vederea realizării unei din valoarea autorizată a autorizată a lucrărilor construcții, care nu sunt incluse în altă autorizație de lucrărilor de organizare de de organizare de construire (art.474 alin. (12)) șantier șantier 2% Taxa pentru eliberarea autorizației de amenajare de 2% din valoarea tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri (art.474 din valoarea autorizată a autorizată a lucrărilor alin. (13)) lucrărilor de construcție de construcție Taxa pentru autorizarea amplasării de chioșcuri, 10 lei pentru fiecare mp de containere, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și 10 lei suprafata ocupata de panouri de afișaj, firme și reclame situate pe căile și în constructie spațiile publice (art.474 alin. (14)) Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, 18 lei 20 lei pentru fiecare racord canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu (art.474 alin. (15)) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură 13 lei 14 lei stradală și adresă (art.474 alin. (16)) 1. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită conform art. 474 alin. (1). 2. Pentru taxele prevăzute la art. 474 alin. (5) și (6) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcție se aplică următoarele reguli: a) taxa datorată se stabilește pe baza valorii lucrărilor de construcție declarate de persoana care solicită autorizația și se plătește înainte de emiterea acesteia; b) pentru taxa prevăzută la alin. (5), valoarea reală a lucrărilor de construcție nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 457;

Pagina 21

c) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale; d) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situația finală privind valoarea lucrărilor de construcții, compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale are obligația de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcție; e) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferență de taxă datorată de către persoana care a primit autorizația sau orice diferență de taxă care trebuie rambursată de autoritatea administrației publice locale. TAXA PENTRU ELIBERAREA AUTORIZAȚIILOR PENTRU DESFĂȘURAREA UNOR ACTIVITĂȚI (art. 475 din Legea nr. 227/2015) Niveluri stabilite pentru Valori Taxa pentru eliberarea autorizațiilor anul 2025 aplicate in pentru desfășurarea unor activități (indexate cu rata inflatiei de anul 2024 10,4%) Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de 20 lei 22 lei funcționare (art. 475 alin. (1)) Taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a 20 lei 22 lei produselor din sectorul agricol (art. 475 alin. (2)) Taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activitatilor înregistrate în grupele CAEN 561 - Restaurante, 563 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor și 932 - Alte activități recreative și distractive, în funcție de suprafața aferentă activităților respective (art. 475 alin. (3)): a) pentru o suprafață de până la 100 mp inclusiv 135 lei 149 lei b) pentru o suprafață cuprinsă între 101 mp și 200 mp 271 lei 299 lei inclusiv c) pentru o suprafață mai mare de 201 mp 405 lei 447 lei - pentru terasele sezoniere 67 lei/sezon 74 lei/sezon CAPITOLUL VI TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE (art. 477 și art. 478 din Legea nr. 227/2015) Nivel L. 227/2015 Niveluri stabilite pentru Valoarea Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și actualizat conform art. anul 2025 aplicata in publicitate (art. 478) 491 pentru indexate conform art. 491 anul 2024 anul 2025 din Legea nr. 227/2015 a) În cazul unui afișaj situat în locul în care suma este de până la 46 20 lei/mp 22 lei/mp persoana derulează o activitate lei/ mp/fractiune de mp, sau fractiune sau fractiune de mp economică inclusiv de mp b) În cazul oricărui altui panou, afișaj sau suma este de până la 34 6 lei/mp 7 lei/mp oricărei altei structuri de afișaj pentru lei/mp/fractiune de mp, sau fractiune sau fractiune de mp reclamă și publicitate inclusiv de mp Taxa pentru servicii de reclamă și Cota cuprinsă între Cota de 3% Cota de 3% publicitate (art. 477 alin. (4) si (5)) 1% și 3%

Pagina 22

1. Orice persoană care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana datoreaza plata taxei prevazute in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloace de informare in masa scrise si audiovizuale. 2. Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise și audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităților agenților de publicitate potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare și alte tipărituri, precum și prin radio, televiziune și internet. 3. Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă și publicitate. 4. Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate. 5. Valoarea serviciilor de reclamă și publicitate cuprinde orice plată obținută sau care urmează a fi obținută pentru serviciile de reclamă și publicitate, cu excepția taxei pe valoarea adăugată. 6. Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate prevăzută la alin. (1) se declară și se plătește de către prestatorul serviciului de reclamă și publicitate la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă și publicitate. 7. Orice persoană care utilizează un panou, un afișaj sau o structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, cu excepția celei care intră sub incidența art. 477, datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă. 8. Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită in tabelul de mai sus. 9. Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracțiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afișează în scop de reclamă și publicitate. 10. Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, datorată aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. 11. Persoanele care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate sunt obligate să depună o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afișaj. CAPITOLUL VII IMPOZITUL PE SPECTACOLE (art. 480 din Legea nr. 227/2015) 1. Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole. 2. Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.

Pagina 23

3. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. Cota stabilita Cota stabilita prin Cota aplicata Specificatie pentru Codul fiscal pentru anul 2024 anul 2025 2% 2% a) pentru spectacolul de teatru, balet, operă, asupra sumelor asupra sumelor operetă, concert filarmonic sau altă până la 2% pentru incasate din incasate din manifestare muzicală, prezentarea unui film la spectacol vanzarea biletelor vanzarea biletelor cinematograf, un spectacol de circ sau orice de intrare si a de intrare si a competiție sportivă internă sau internațională abonamentelor abonamentelor 5% 5% asupra sumelor asupra sumelor până la 5% b) în cazul oricărei altei manifestări artistice incasate din incasate din in cazul oricarei decât cele enumerate la lit. a). vanzarea biletelor vanzarea biletelor altei manifestari de intrare si a de intrare si a abonamentelor abonamentelor 4. Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor. 5. Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligația de: a) a înregistra biletele de intrare și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale care își exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul; b) a anunța tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum și în orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau abonamente; c) a preciza tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de a nu încasa sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente; d) a emite un bilet de intrare și/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori; e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale, documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe spectacole; f) a se conforma oricăror altor cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, contrasemnate de Ministerul Culturii și Ministerul Tineretului și Sportului. 6. Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata impozitului pe spectacole. 7. Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul. 8. Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. 9. Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declarației și plata la timp a impozitului.

Pagina 24

Anexa nr. 2 la Hotărârea C.L. Cuzdrioara nr. 48/2024 CAPITOLUL VIII TAXE SPECIALE (art. 484 din Legea nr. 227/2015) Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, precum și pentru promovarea turistică a localității, consiliile locale pot adopta taxe speciale. Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu. 1.TAXA PENTRU UTILIZAREA CAPELELOR MORTUARE din comuna Cuzdrioara (loc. Cuzdrioara și Mănășturel) – 224 lei (HCL nr. 17/29.06.2017 si HCL nr. 41/31.08.2023) 2. TAXA PSI – taxa pentru prevenirea si stingerea incendiilor, conform Legii nr. 307/2006, art. 13 coroborata cu Legea nr. 481/2004, art. 25 lit. d). Taxa este datorata de catre toti contribuabilii persoane fizice si juridice care detin imobile pe raza comunei Cuzdrioara. Termen de plata: 31 martie– 3 lei/gospodarie/an. 3. TAXA PENTRU INREGISTRAREA LA NIVELUL COMUNEI A VEHICULELOR cu/fara capacitate cilindrica evidentiata - 25 lei. 4. TAXA PENTRU UTILIZAREA BAZEI SPORTIVE (HCL nr. 28/26.08.2021 și HCL nr. 42/31.08.2023): a) pentru Terenul de minifotbal loc. Cuzdrioara - 199 lei/ora pe timp de zi; 264 lei/ora in nocturna b) pentru Terenul de minifotbal loc. Mănășturel - 151 lei/ora pe timp de zi; 252 lei/ora in noctura c) pentru Terenul de tenis loc. Cuzdrioara - 33 lei/ora 5. TAXE SPECIALE AFERENTE ACTIVITATII DE STARE CIVILĂ: Taxe Taxe stabilite Nr. practicate Specificatie pentru crt. în anul anul 2025 2024 1 Taxa pentru duplicat certificat de nastere/extras multilingv 17 19 2 Taxa pentru duplicat certificat de casatorie/ extras multilingv 17 19 3 Taxa pentru duplicat certificat de deces/ extras multilingv 17 19 4 Taxa pentru eliberare dovada din registru de stare civila 17 19 Taxa oficiere casatorie in zile nelucratoare(sambata,duminica si sarbatori 5 50 55 legale) 6 Taxa oficiere casatorie inafara sediului Primariei Cuzdrioara 500 552 7 Schimbare nume pe cale administrativa 50 55 8 Taxa cautare arhiva 5 lei/fila 6 lei/fila Efectuarea la cererea persoanelor fizice a verificarilor in actele de stare civila 9 135 149 pentru stabilirea arborelui genealogic 10 Taxa pentru indeplinirea procedurii de divort 671 741

Pagina 25

Anexa nr. 3 la Hotărârea C.L. Cuzdrioara nr. 48/2024 CAPITOLUL IX ALTE TAXE LOCALE (art. 486 din Legea nr. 227/2015) Consiliile locale pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și arheologice și altele asemenea. Consiliile locale pot institui taxe pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localității unde acestea sunt utilizate, precum și taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător. Aceste taxe se calculează și se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autoritățile deliberative interesate. 1. TAXA PENTRU ÎNDEPLINIREA PROCEDURII DE DIVORȚ pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei și poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăși 50% din această valoare. Taxa se face venit la bugetul local. Taxa stabilita pentru anul 2025 este de 741,00 lei. 2. Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliile locale, consiliul local stabilește o TAXĂ de până la 46 lei (indexat conform art. 491 din Legea nr. 227/2015), inclusiv. Taxa stabilită pentru anul 2025 este de 46,00 lei. 3. Nr. Taxe practicate în Taxe stabilite pentru Specificație crt. anul 2024 anul 2025 1 Taxă eliberare certificat de funcționare 26 29 2 Taxă viza anuala a autorizației de funcționare 14 15 Taxă pentru eliberarea certificatului de atestare a 3 27 30 edificării/extinderii construcției 0,05% 0,05% 4 Taxă arhitect din valoarea lucrarii din valoarea lucrarii proiectate proiectate 5 Taxă recepție cladire/anexe 20 22 6 Taxă comerț stradal 20 (lei/zi) 22 (lei/zi)

Pagina 26

Anexa nr. 4 la Hotărârea C.L. Cuzdrioara nr. 48/2024 CAPITOLUL X 1. SANCȚIUNI NIVELUL SANCȚIUNILOR PENTRU CONTRAVENȚIILE STABILITE PRIN CODUL FISCAL (art. 493 din Legea nr. 227/2015) (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. (2) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni: a) depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) și (13), art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (9) și (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) și art. 483 alin. (2); b) nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) și (13), art. 466 alin. (2), (5) și alin. (7) lit. c), alin. (9) și (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) și art. 483 alin. (2). (3) Contravenția prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancționează cu amendă de la 104 lei la 416 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) cu amendă de la 416 lei la 1037 lei (nivel stabilit de L. 227/2015 actualizata conform art.491). (4) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidența și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 484 lei la 2353 lei (nivel stabilit de L. 227/2015 actualizata, conform art. 491). (4.1) Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor prevăzute la art. 494 alin. (12) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 745 la 3743 lei (nivel stabilit de L. 227/2015 actualizata, conform art. 491). (5) În cazul persoanelor juridice, limitele minime și maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) și (4) se majorează cu 300%. (6) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către primari și persoane împuternicite din cadrul autorității administrației publice locale. (7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) și (4) se actualizează prin hotărâre a consiliilor locale conform procedurii stabilite la art. 491. (8) Contravențiilor prevăzute în prezentul capitol li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. 2. ANULAREA CREANȚELOR FISCALE (art. 266 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala) (1) In situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poștă, sunt mai mari decât creanțele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare silită poate aproba anularea debitelor respective.

Pagina 27

(2) In cazul prevăzut la art. 265 alin. (2), dacă la sfârșitul perioadei de prescripție se constată că debitorul nu a dobândit bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare silită procedează la anularea obligațiilor fiscale. (3) Anularea se face și atunci când organul fiscal constată că debitorul persoană fizică este dispărut sau decedat fără să fi lăsat venituri ori bunuri urmăribile. (4) Obligațiile fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiați din registrele în care au fost înregistrați potrivit legii se anulează după radiere dacă pentru plata acestora nu s-a atras răspunderea altor persoane, potrivit legii. Obligatiile fiscale datorate de debitori, persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau profesii libere, precum si asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, radiati din registrele in care au fost inregistrati potrivit legii, se anuleaza dupa radiere, inclusiv in situatia in care obligatiile au preluate de alti debitori in conformitate cu prevederile art.23. (5) Creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanțelor fiscale datorate și neachitate de debitori. (6) În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autoritățile deliberative pot stabili plafonul creanțelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăși limita maximă prevăzută la alin. (5). (7) Prevederile alin. (6) se aplică totalului creanțelor fiscale datorate și neachitate de debitori aflate în sold la data de 31 decembrie a anului. (8) Creantele fiscale restante administrate de organul fiscal central si local se anuleaza si in urmatoarele situatii: a) ulterior inchiderii procedurii insolventei, in situatia in care creantele nu sunt admise la masa credala potrivit legii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase, inclusiv in cazul atragerii raspunderii acestuia, potrivit legii; b) ulterior inchiderii procedurii de reorganizare judiciara, in situatia in care creantele fiscale nu sunt acceptate in planul de reorganizare confirmat de judecatorul-sindic, sub rezerva ca debitorii sa se conformeze planului de reorganizare aprobat. (9) Pe toata perioada derularii procedurii insolventei sau reorganizarii judiciare, dupa caz, creantele prevazute la art. (8) nu se sting. 3. SCUTIRI Scutirile si facilitatile la plata impozitelor si taxelor se acorda conform art. 456, art. 464, art. 469, art. 476, art. 479, respectiv art. 482 din Legea nr. 227/2015 (scutirile si facilitatile care se acorda prin lege, fara a fi nevoie de hotarare). Nu se datoreaza impozit/taxa: - pentru cladirile prevazute la art. 456 alin. (1), de la lit. a) pana la lit. y); - pentru terenurile prevazute la art. 464 alin. (1), de la lit. a) pana la lit. z); - pentru mijloacele de transport prevazute la art. 469 alin. (1), de la lit. a) pana la lit. p), din Codul Fiscal cu modificarile ulterioare.