Document
SIDU – ZMC Regenerare Urbană
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,5 MB · modificat pe site: 08.07.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „SIDU – ZMC Regenerare Urbană”, Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj. Sursa: https://files.primariaclujnapoca.ro/2020/07/08/SIDU-ZMC-Regenerare-urbana-ppt-Vlad-Rusu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/cluj-napoca/179428-sidu-zmc-regenerare-urbana, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 2
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
1. Model teroretic pentru realizarea regenerării urbane sustenabile
• Elemente supraordonatoare ale regenerării urbane sustenabile
• Principii fundamentale ce trebuie urmate în procesele de regenerare urbană
Principiul dezvoltării sustenabile
Principiul unității de vecinătate
Principiul ierarhizării spațiului public
2. Exemplificarea și aplicarea principiilor regenerării urbane sustenabile
• Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării urbane
Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat
Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului
Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane
Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane
• Situația marilor ansambluri de locuit construite în perioada socialistă
• Situația zonelor dezvoltate în ultimii 30 de ani
3. Analiză situație existentă
• Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
• Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca
• Analiză situație existentă în Florești
• Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida
• Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida
4. Concluzii și recomandări generale
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 3
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
1. Model teroretic pentru realizarea regenerării urbane sustenabile
• Principii fundamentale ce trebuie urmate în procesele de regenerare urbană
Principiul dezvoltării sustenabile
Principiul unității de vecinătate
Principiul ierarhizării spațiului public
2. Exemplificarea și aplicarea principiilor regenerării urbane sustenabile
• Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării urbane
Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat
Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului
Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane
Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 4
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
• Metoda de analiză
- identificarea sistemului ecologic
coridoarele ecologice
spații verzi publice
- cercetarea mediului construit
trama stradală a cartierului/localității
spațiile civice
ansamblurile construite în diferite morfologii urbane
elementele de patrimoniu
dotări funcționale specifice
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 5
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
• Situația marilor ansambluri de locuit construite în perioada socialistă
Ghid de regenerarea urbană – soluții integrate pentru îmbunătățirea confortului urban
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 6
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
• Situația zonelor dezvoltate în ultimii 30 de ani
Foto Sergiu Răzvan 2020
Pagina 7
PUZ SOPOR
I. Principiului dezvoltării sustenabile
Întreaga organizare generală a Masterplanului Sopor este
concepută sub formă de articulare față de sistemul verde al
vecinătății peisajului deschis ce se prefigurează în sudul
intravilanului Municipiului Cluj-Napoca
Relația între sistemul verde al peisajului deschis și zona
Masterplan Sopor – la nivelul municipiului
(sursa: autorii)
Pagina 8
Relația între sistemul verde al peisajului deschis și zona Masterplan
Sopor – la nivelul zonei
(sursa: autorii)
Pagina 9
Sistemul verde-albastru propus pentru Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 10
Structura cartierului – unitățile de vecinătate propuse pentru
Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 11
II. Unitatea de vecinătate.
Al doilea principiu menționat în structurarea unei
regenerări urbane sustenabile
Structura cartierului – unitățile de vecinătate propuse
pentru Masterplan Sopor în raport cu sistemul verdealbastru propus
(sursa: autorii)
Pagina 12
III. Ierarhizarea spațiului
Al treilea principiu enunțat în conturarea
regenerării urbane sustenabile
Pagina 13
Ierarhizarea spațiilor private și spațiilor publice în propunerea
pentru Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 14
Exemplu pentru organizarea domeniul privat al insulei urbane
în propunerea pentru Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 15
Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar
verde al unității de vecinătate în propunerea pentru
Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 16
Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar
verde al unității de vecinătate în propunerea pentru
Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 17
Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar
verde, scaur mineral al cartierului în propunerea pentru
Masterplan Sopor
(sursa: autorii)
Pagina 18
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
3. Analiză situație existentă
• Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca
Analiză situație existentă în Florești
Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida
Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida
Pagina 19
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
Analiză situație existentă
• Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
Zona Metropolitană Cluj – schemă structurală pentru zona urbană
(sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)
Pagina 20
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
Analiză situație existentă
• Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
Municipul Cluj-Napoca– marcarea bazinului hidrografic din intravilan
și marile suprafețe industriale distribuite în lungul căii ferate
(sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)
Pagina 21
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
Analiză situație existentă
• Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
Municipul Cluj-Napoca– marcarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană aprobate
sau în curs de realizare
(sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)
Pagina 22
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
Analiză situație existentă
Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca
• Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca
Analiză situație existentă în Florești
Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida
Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida
Pagina 23
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
• Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca
Sistemul ecologic – coridoare
ecologice și spații verzi
Mediu construit – tramă stradală și
spații civice
Mediu construit – Elemente de
patrimoniu
Mediu construit – Dotări
Cartiere Centru și Gruia
(sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)
Pagina 24
SIDU - ZMC
Regenerare urbană
• Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca
Sistemul ecologic – coridoare
ecologice și spații verzi
Mediu construit – tramă stradală și
spații civice
Mediu construit – Elemente de
patrimoniu
Mediu construit – Dotări
Cartierul Mărăști
(sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)
Pagina 25
Concluzii
Sistemul ecologic – coridoare − Realizarea unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent,
ecologice și spații verzi ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumat de către toate
administrațiile locale implicate. Un prim pas ar fi elaborarea unui concept unitar de utilizare pentru valea râurilor Someș și Căpușu Mic,
Pădurea Făget, Pădurea Borhanci etc.;
− Întocmirea unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de
potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia;
− Realizarea prin concurs de soluții a unui P.U.Z.-Masterplan pentru culoarul Canalului Morii;
− Realizarea de P.U.Z.-uri pentru reglementarea zonelor de protecție și integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca: Pârâul Nadăș,
Pârâul Chinteni, Pârâul Calvaria, Pârâul Popii, Pârâul Țiganilor I, Pârâul Țiganilor II, Pârâul Becaș;
− Completarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate și a celor noi, cu studii drendrologice și peisagere care să asigure cu adevărat
reglementări de îmbunătățire reală a calității spațiilor publice verzi din zonele de locuințe colective realizate înainte de 1990;
− Utilizarea acestor coridoare ecologice prin realizarea unor trasee pietonale și velo gândite ca alternative de parcurgere a orașului și a zonei
interurbane la căile de circulație auto;
− În cadrul noilor P.U.Z.-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafețe verzi compacte adaptate la
scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori și racordate la sistemul ecologic al zonei (conform cu un viitor Sistem Integrat Verde de la
nivelul Municipiului Cluj-Napoca) și nu asigurarea lor prin însumarea suprafețelor plantate fragmentate din cadrul dezvoltării respective;
− Completarea plantaților de arbori în aliniament și actualizarea și adaptarea regulamentului existent pentru întreținerea și toaletarea arborilor
la normele actuale, ce conțin prevederi mai puțin invazive asupra patrimoniului vegetal;
− Se recomandă ca orice intervenție pentru reabilitarea spațiului public (inclusiv străzi) să cuprindă dispunerea de plantații de aliniament pentru
îmbunătățirea confortului urban;
− Recomandări defalcate pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj conform prezentei analize;
Pagina 26
Concluzii
Mediu construit – tramă stradală - Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Mihai Viteazul și al străzilor adiacente, fiind cel mai important nod de
și spații civice circulație al municipiului și într-o legătură directă cu intramurosul orașului;
- Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Cipariu, inclusiv cu studierea urbanistică a frontului sudic;
- Propunerea, prin concurs de soluții, a restructurării și reamenajării urbane a zonei nordice a Gării, prin identificarea unei posibilități de
legătură pietonală cu cartierulDâmbul Rotund, în prelungirea Bulevardului Horea, inclusiv prin relocarea Autogării în apropierea Gării;
- Reabilitarea spațiilor publice de la nivelul zonei pericentrale a municipiului și interconectarea acestora cu spațiile publice reamenajate din
zona centrală;
- Realizarea unor proiecte pentru amenajarea celor două principale subcentre ale municipiului – Centru cartier Mărăști - Piața Mărăști și
Centru cartier Mănăștur - zona străzii Primăverii - în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creșterii calității vieții și
accesibilității tuturor categoriilor de utilizatori;
- Aprofundarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate și realizarea unora noi, care să asigure cu adevărat reglementări de
îmbunătățire reală a calității spațiilor publice și echiparea acestora cu dotări necesare zonelor de locuințe colective realizate înainte de 1990;
- Restructurarea urbană și refuncționalizarea zonelor industriale de pe culoarele Râului Someșul Mic și Pârâului Nadăș, prin includerea de
spații publice noi (centre de cartier, zone verzi publice, străzi) și dotări de proximitate, reglementate prin P.U.Z. - Masterplan la nivelul
întregii zone. Studierea oportunităților de reconversie funcțională a unor clădiri sau ansambluri existente și păstrarea și reutilizarea
patrimoniului industrial existent;
- Implementarea măsurilor de deblocare a traficului auto prin realizarea și conectarea străzilor din lungul căii ferate;
- Pentru asigurarea unor dezvoltări coerente a noilor zone construite sunt necesare realizarea unor strategii urbane pe arii extinse care să aibă
în vedere controlul expansiunii în teritoriu, mixajul funcțional, densitatea construirii, relația cu cadrul natural, accesibilitatea și
conectivitatea noilor zone. Instrumentul recomandat este cel al P.U.Z.-ului - Masterplan pe suprafețe extinse, similar cu cel realizat pentru
viitorul cartier Sopor;
- Recomandări defalcate pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj, conform prezentei analize;
Pagina 27
Concluzii
Mediu construit – Elemente de − Realizarea unui P.U.Z. pentru zona centrală – prin concurs de soluții;
patrimoniu
− Întocmirea unui P.U.Z. pentru zone protejate – prin concurs de soluții;
− Reabilitarea de către instituțiile publice a patrimoniului pe care îl gestionează;
− Realizarea unui regulament de afișaj și publicitate specific centrului istoric – prin concurs de soluții;
− Realizarea unui regulament pentru signalistică și informare urbană specific centrului istoric – prin concurs de soluții;
− Stabilirea unui sistem de afișaj (folosind realitatea augmentată) pentru identificarea și marcarea monumentelor istorice din oraș;
− Întocmirea unui regulament de afișaj și publicitate pe cartiere urmărind specificul fiecăruia prin concurs de soluții;
− Organizarea unei rețele de trasee de vizitare a unor obiective, atât la nivelul Municipiului Cluj-Napoca cât și la nivel metropolitan pe
principiul unor tematici legate de patrimoniu;
− Eliminarea unităților de comerț improprii, situate pe domeniul public, și înlocuirea acestora unde este cazul cu unități noi, unitare din
punct de vedere funcțional și estetic;
Pagina 28
Concluzii
Mediu construit – Dotări − Este nevoie de asigurarea următoarelor funcțiuni în fiecare cartier: centru comunitar, adăpost de noapte pentru persoanele
defavorizate, spații multifuncționale pentru activități culturale și sport. De asemenea, trebuie să fie asigurate servicii de proximitate:
spații servicii, alimentație publică, comerț, dispuse astfel încât să fie accesibile pietonal, la distanțe scurte față de locuințe (la maxim 5
minute de mers pe jos – 400 m față de fiecare locuință);
− Pentru încurajarea și atragerea din partea municipiului a diferitelor categorii sociale și profesionale, precum și pentru a realiza o
mixtare socială reală, se impune reglementarea viitoarelor dezvoltări rezidențiale pentru a se asigura un procent de 20% din numărul
total de unități locative pentru locuințe accesibile și 5% pentru locuințe sociale;
− Reamenajarea spațiilor pentru recreere și pentru activități în-afara orelor didactice din cadrul unităților de învățământ;
− Deschiderea spațiului școlar în spațiu comunitar pentru interacțiune socială și comunitară;
− Conversia actualului centru de expoziții Expo Transilvania în centru comunitar de cartier;
− O serie de dotări ce lipsesc trebuie prevăzute odată cu realizarea P.U.Z.-urilor de regenerare urbană;
− Reabilitarea eficientă energetic a imobilelor;
− Identificare unor terenuri pentru construirea unor dotări raportate la scara municipiului și la scara zonei metropolitane: Centru de
Expoziții prin relocarea Centrului Expo Transilvania, Aqua Park, Centru de Congrese, Centru de Transfer Integrat Cargo, Centru Cultural
Transilvania, Muzeu de Artă Contemporană, Centru de Afaceri, Centru de Cultură Urbană și Arhivă Urbanistică si Arhitecturală;
− Este necesară o inventariere exactă a patrimoniului funciar al municipiului, cu scopul amenajării de noi spații publice sau de construirea
unor noi dotări, care să asigure cerințele expuse mai sus;
− Recomandări punctuale pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj, conform prezentei analize.
Pagina 29
• Vă mulțumim !