Document

SIDU – ZMC Regenerare Urbană

Tip
Document
Emitent
Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj
Pagini
29 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „SIDU – ZMC Regenerare Urbană”, Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj. Sursa: https://files.primariaclujnapoca.ro/2020/07/08/SIDU-ZMC-Regenerare-urbana-ppt-Vlad-Rusu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/cluj-napoca/179428-sidu-zmc-regenerare-urbana, 19.11.2026)

Fișier creat
03.07.2020
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

SIDU - ZMC Regenerare urbană Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 2

SIDU - ZMC Regenerare urbană 1. Model teroretic pentru realizarea regenerării urbane sustenabile • Elemente supraordonatoare ale regenerării urbane sustenabile • Principii fundamentale ce trebuie urmate în procesele de regenerare urbană Principiul dezvoltării sustenabile Principiul unității de vecinătate Principiul ierarhizării spațiului public 2. Exemplificarea și aplicarea principiilor regenerării urbane sustenabile • Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării urbane Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane • Situația marilor ansambluri de locuit construite în perioada socialistă • Situația zonelor dezvoltate în ultimii 30 de ani 3. Analiză situație existentă • Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca • Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca • Analiză situație existentă în Florești • Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida • Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida 4. Concluzii și recomandări generale Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 3

SIDU - ZMC Regenerare urbană 1. Model teroretic pentru realizarea regenerării urbane sustenabile • Principii fundamentale ce trebuie urmate în procesele de regenerare urbană Principiul dezvoltării sustenabile Principiul unității de vecinătate Principiul ierarhizării spațiului public 2. Exemplificarea și aplicarea principiilor regenerării urbane sustenabile • Etape de abordare a intervențiilor în vederea regenerării urbane Etapa 1. Organizarea sistemului verde integrat Etapa 2. Reorganizarea structurală a cartierului Etapa 3. Configurarea unor noi insule urbane Etapa 4. Structurarea și organizarea spațiului determinat de noile insule urbane Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 4

SIDU - ZMC Regenerare urbană • Metoda de analiză - identificarea sistemului ecologic coridoarele ecologice spații verzi publice - cercetarea mediului construit trama stradală a cartierului/localității spațiile civice ansamblurile construite în diferite morfologii urbane elementele de patrimoniu dotări funcționale specifice Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 5

SIDU - ZMC Regenerare urbană • Situația marilor ansambluri de locuit construite în perioada socialistă Ghid de regenerarea urbană – soluții integrate pentru îmbunătățirea confortului urban Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 6

SIDU - ZMC Regenerare urbană • Situația zonelor dezvoltate în ultimii 30 de ani Foto Sergiu Răzvan 2020

Pagina 7

PUZ SOPOR I. Principiului dezvoltării sustenabile Întreaga organizare generală a Masterplanului Sopor este concepută sub formă de articulare față de sistemul verde al vecinătății peisajului deschis ce se prefigurează în sudul intravilanului Municipiului Cluj-Napoca Relația între sistemul verde al peisajului deschis și zona Masterplan Sopor – la nivelul municipiului (sursa: autorii)

Pagina 8

Relația între sistemul verde al peisajului deschis și zona Masterplan Sopor – la nivelul zonei (sursa: autorii)

Pagina 9

Sistemul verde-albastru propus pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 10

Structura cartierului – unitățile de vecinătate propuse pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 11

II. Unitatea de vecinătate. Al doilea principiu menționat în structurarea unei regenerări urbane sustenabile Structura cartierului – unitățile de vecinătate propuse pentru Masterplan Sopor în raport cu sistemul verdealbastru propus (sursa: autorii)

Pagina 12

III. Ierarhizarea spațiului Al treilea principiu enunțat în conturarea regenerării urbane sustenabile

Pagina 13

Ierarhizarea spațiilor private și spațiilor publice în propunerea pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 14

Exemplu pentru organizarea domeniul privat al insulei urbane în propunerea pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 15

Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar verde al unității de vecinătate în propunerea pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 16

Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar verde al unității de vecinătate în propunerea pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 17

Exemplu pentru organizarea domeniul public de tip scuar verde, scaur mineral al cartierului în propunerea pentru Masterplan Sopor (sursa: autorii)

Pagina 18

SIDU - ZMC Regenerare urbană 3. Analiză situație existentă • Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca Analiză situație existentă în Florești Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida

Pagina 19

SIDU - ZMC Regenerare urbană Analiză situație existentă • Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca Zona Metropolitană Cluj – schemă structurală pentru zona urbană (sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)

Pagina 20

SIDU - ZMC Regenerare urbană Analiză situație existentă • Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca Municipul Cluj-Napoca– marcarea bazinului hidrografic din intravilan și marile suprafețe industriale distribuite în lungul căii ferate (sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)

Pagina 21

SIDU - ZMC Regenerare urbană Analiză situație existentă • Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca Municipul Cluj-Napoca– marcarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană aprobate sau în curs de realizare (sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)

Pagina 22

SIDU - ZMC Regenerare urbană Analiză situație existentă Context general Zona Metropolitană Cluj-Napoca • Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca Analiză situație existentă în Florești Analiză situație existentă în localitățile Baciu, Gilău, Chinteni, Apahida Analiză situație existentă în Luna de Sus, Dezmir, Sânicoară, Jucu, Răscruci, Bonțida

Pagina 23

SIDU - ZMC Regenerare urbană • Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca Sistemul ecologic – coridoare ecologice și spații verzi Mediu construit – tramă stradală și spații civice Mediu construit – Elemente de patrimoniu Mediu construit – Dotări Cartiere Centru și Gruia (sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)

Pagina 24

SIDU - ZMC Regenerare urbană • Analiză situație existentă în cartierele municipiului Cluj-Napoca Sistemul ecologic – coridoare ecologice și spații verzi Mediu construit – tramă stradală și spații civice Mediu construit – Elemente de patrimoniu Mediu construit – Dotări Cartierul Mărăști (sursa: autorii, pe baza datelor din OpenStreetMap)

Pagina 25

Concluzii Sistemul ecologic – coridoare − Realizarea unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent, ecologice și spații verzi ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumat de către toate administrațiile locale implicate. Un prim pas ar fi elaborarea unui concept unitar de utilizare pentru valea râurilor Someș și Căpușu Mic, Pădurea Făget, Pădurea Borhanci etc.; − Întocmirea unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia; − Realizarea prin concurs de soluții a unui P.U.Z.-Masterplan pentru culoarul Canalului Morii; − Realizarea de P.U.Z.-uri pentru reglementarea zonelor de protecție și integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca: Pârâul Nadăș, Pârâul Chinteni, Pârâul Calvaria, Pârâul Popii, Pârâul Țiganilor I, Pârâul Țiganilor II, Pârâul Becaș; − Completarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate și a celor noi, cu studii drendrologice și peisagere care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătățire reală a calității spațiilor publice verzi din zonele de locuințe colective realizate înainte de 1990; − Utilizarea acestor coridoare ecologice prin realizarea unor trasee pietonale și velo gândite ca alternative de parcurgere a orașului și a zonei interurbane la căile de circulație auto; − În cadrul noilor P.U.Z.-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafețe verzi compacte adaptate la scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori și racordate la sistemul ecologic al zonei (conform cu un viitor Sistem Integrat Verde de la nivelul Municipiului Cluj-Napoca) și nu asigurarea lor prin însumarea suprafețelor plantate fragmentate din cadrul dezvoltării respective; − Completarea plantaților de arbori în aliniament și actualizarea și adaptarea regulamentului existent pentru întreținerea și toaletarea arborilor la normele actuale, ce conțin prevederi mai puțin invazive asupra patrimoniului vegetal; − Se recomandă ca orice intervenție pentru reabilitarea spațiului public (inclusiv străzi) să cuprindă dispunerea de plantații de aliniament pentru îmbunătățirea confortului urban; − Recomandări defalcate pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj conform prezentei analize;

Pagina 26

Concluzii Mediu construit – tramă stradală - Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Mihai Viteazul și al străzilor adiacente, fiind cel mai important nod de și spații civice circulație al municipiului și într-o legătură directă cu intramurosul orașului; - Organizarea de concurs de soluții pentru reamenajarea Pieței Cipariu, inclusiv cu studierea urbanistică a frontului sudic; - Propunerea, prin concurs de soluții, a restructurării și reamenajării urbane a zonei nordice a Gării, prin identificarea unei posibilități de legătură pietonală cu cartierulDâmbul Rotund, în prelungirea Bulevardului Horea, inclusiv prin relocarea Autogării în apropierea Gării; - Reabilitarea spațiilor publice de la nivelul zonei pericentrale a municipiului și interconectarea acestora cu spațiile publice reamenajate din zona centrală; - Realizarea unor proiecte pentru amenajarea celor două principale subcentre ale municipiului – Centru cartier Mărăști - Piața Mărăști și Centru cartier Mănăștur - zona străzii Primăverii - în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creșterii calității vieții și accesibilității tuturor categoriilor de utilizatori; - Aprofundarea P.U.Z.-urilor de Regenerare Urbană deja aprobate și realizarea unora noi, care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătățire reală a calității spațiilor publice și echiparea acestora cu dotări necesare zonelor de locuințe colective realizate înainte de 1990; - Restructurarea urbană și refuncționalizarea zonelor industriale de pe culoarele Râului Someșul Mic și Pârâului Nadăș, prin includerea de spații publice noi (centre de cartier, zone verzi publice, străzi) și dotări de proximitate, reglementate prin P.U.Z. - Masterplan la nivelul întregii zone. Studierea oportunităților de reconversie funcțională a unor clădiri sau ansambluri existente și păstrarea și reutilizarea patrimoniului industrial existent; - Implementarea măsurilor de deblocare a traficului auto prin realizarea și conectarea străzilor din lungul căii ferate; - Pentru asigurarea unor dezvoltări coerente a noilor zone construite sunt necesare realizarea unor strategii urbane pe arii extinse care să aibă în vedere controlul expansiunii în teritoriu, mixajul funcțional, densitatea construirii, relația cu cadrul natural, accesibilitatea și conectivitatea noilor zone. Instrumentul recomandat este cel al P.U.Z.-ului - Masterplan pe suprafețe extinse, similar cu cel realizat pentru viitorul cartier Sopor; - Recomandări defalcate pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj, conform prezentei analize;

Pagina 27

Concluzii Mediu construit – Elemente de − Realizarea unui P.U.Z. pentru zona centrală – prin concurs de soluții; patrimoniu − Întocmirea unui P.U.Z. pentru zone protejate – prin concurs de soluții; − Reabilitarea de către instituțiile publice a patrimoniului pe care îl gestionează; − Realizarea unui regulament de afișaj și publicitate specific centrului istoric – prin concurs de soluții; − Realizarea unui regulament pentru signalistică și informare urbană specific centrului istoric – prin concurs de soluții; − Stabilirea unui sistem de afișaj (folosind realitatea augmentată) pentru identificarea și marcarea monumentelor istorice din oraș; − Întocmirea unui regulament de afișaj și publicitate pe cartiere urmărind specificul fiecăruia prin concurs de soluții; − Organizarea unei rețele de trasee de vizitare a unor obiective, atât la nivelul Municipiului Cluj-Napoca cât și la nivel metropolitan pe principiul unor tematici legate de patrimoniu; − Eliminarea unităților de comerț improprii, situate pe domeniul public, și înlocuirea acestora unde este cazul cu unități noi, unitare din punct de vedere funcțional și estetic;

Pagina 28

Concluzii Mediu construit – Dotări − Este nevoie de asigurarea următoarelor funcțiuni în fiecare cartier: centru comunitar, adăpost de noapte pentru persoanele defavorizate, spații multifuncționale pentru activități culturale și sport. De asemenea, trebuie să fie asigurate servicii de proximitate: spații servicii, alimentație publică, comerț, dispuse astfel încât să fie accesibile pietonal, la distanțe scurte față de locuințe (la maxim 5 minute de mers pe jos – 400 m față de fiecare locuință); − Pentru încurajarea și atragerea din partea municipiului a diferitelor categorii sociale și profesionale, precum și pentru a realiza o mixtare socială reală, se impune reglementarea viitoarelor dezvoltări rezidențiale pentru a se asigura un procent de 20% din numărul total de unități locative pentru locuințe accesibile și 5% pentru locuințe sociale; − Reamenajarea spațiilor pentru recreere și pentru activități în-afara orelor didactice din cadrul unităților de învățământ; − Deschiderea spațiului școlar în spațiu comunitar pentru interacțiune socială și comunitară; − Conversia actualului centru de expoziții Expo Transilvania în centru comunitar de cartier; − O serie de dotări ce lipsesc trebuie prevăzute odată cu realizarea P.U.Z.-urilor de regenerare urbană; − Reabilitarea eficientă energetic a imobilelor; − Identificare unor terenuri pentru construirea unor dotări raportate la scara municipiului și la scara zonei metropolitane: Centru de Expoziții prin relocarea Centrului Expo Transilvania, Aqua Park, Centru de Congrese, Centru de Transfer Integrat Cargo, Centru Cultural Transilvania, Muzeu de Artă Contemporană, Centru de Afaceri, Centru de Cultură Urbană și Arhivă Urbanistică si Arhitecturală; − Este necesară o inventariere exactă a patrimoniului funciar al municipiului, cu scopul amenajării de noi spații publice sau de construirea unor noi dotări, care să asigure cerințele expuse mai sus; − Recomandări punctuale pe fiecare secțiune studiată a Zonei Metropolitane Cluj, conform prezentei analize.

Pagina 29

• Vă mulțumim !