Hotărâre a Consiliului Local

Strategia de dezvoltare 2014-2020

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 315
Data
22.09.2015
Descriere
În data de 22 septembrie 2015 Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat Strategia de dezvoltare 2014-2020 prin HCL 315/2015.
Emitent
Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj
Pagini
1.319 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 315 din 22.09.2015, „Strategia de dezvoltare 2014-2020”, Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj. Sursa: https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/cluj-napoca/179389-strategia-de-dezvoltare-2014-2020, 19.11.2026)

Fișier creat
01.05.2015
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020

Pagina 2

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } CUPRINS Executive summary ... i Metodologie ... 1 Mecanisme de monitorizare și evaluare ... 6 Metodologia grupurilor sectoriale ... 8 Coordonatorii grupurilor de lucru ... 9 Analiza strategică a domeniilor cheie ... 10 Cluj-Napoca: Analiză comparativă a principalilor competitori ... 239 Cluj-Napoca: profilul strategic al orașului ... 258 Concept cheie ... 259 Viziune ... 261 Factori strategici cheie ... 262 Avantaj competitiv ... 264 Probleme strategice cheie ... 267 Direcții strategice cheie ... 26 Sinteza direcțiilor strategice ... 270 Sinteza programelor operaționale ... 281 Strategii sectoriale ... 303 Asociativitate filantropie și voluntariat ... 304 Cinematografie ... 328 Clujul incluziv ... 344 Clujul sigur ... 503 Cultură ... 525 Democrație participativă ... 567

Pagina 3

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } Demografie și resurse umane ... 591 Dezvoltare urbană și planificare spațială ... 624 Dezvoltare economică locală ... 648 Dimensiunea europeană a Clujului ... 773 Identitatea istorică a orașului ... 781 Industrii creative ... 791 Interacțiunea om-animal în context urban ... 824 IT și e-guvernare ... 839 Învățământ preuniversitar ... 864 Învățământ superior ... 875 Leadership regional ... 892 Marketing teritorial ... 913 Mediere comunitară ... 929 Mediu ... 941 Multiculturalism ... 1039 Sănătate ... 1056 Sport și comunitate ... 1208 Tineret ... 1222 Turism ... 1246 Anexe ... 1267 Anexa 1. Evaluarea actului de guvernare la nivel local din perspectiva bunei guvernări ... 1268 Anexa 2. Prezentare: Antreprenoriat și inovație în comunitate ... 1283 Anexa 3. Propuneri ale Consiliului Civic Local ... 1301 Anexa 4. 10 idei pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane Cluj-Napoca (CCL) ... 1305

Pagina 4

Executive summary Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020 i

Pagina 5

Perioada de desfășurare a procesului Februarie 2013- Decembrie 2014 Pașii procesului:  Concepte cheie  Analiza preliminara  Grupuri de lucru. Fiecare raport reprezintă un capitol ce definește politicile sectoriale în planificarea strategică a orașului: cadrul strategic, analize de mediu, probleme strategice, avantaj competitiv, direcții strategice, programe operaționale. (28 de grupuri)  Analiza transversală; factori strategici cheie; profilul strategic al orașului, surse de avantaj competitiv, direcții strategice  Programe operaționale (peste 200 de programe)  Sisteme de monitorizare, evaluare, implementare  Asumarea planificării la nivel politic/ administrativ ii

Pagina 6

Concepte cheie:  Calitatea vieții  Implicarea structurală a grupurilor de experți din comunitate Dimensiuni strategice în cadrul planificării:  Oameni și comunitate  Orașul inovativ, creativ, competitiv (ICC)  Dezvoltare urbană și planificare spațială  Orașul verde  Bună guvernare  Cultură și identitate locală  Orașul sănătos  Orașul sigur Grupuri de lucru care au activat în procesul de planificare și coordonatorii acestora: Oameni și comunitate: • WG Asociativitate și filantropie: Simona Șerban (Fundația Comunitara Cluj, [email protected]), Alina Porumb, (Asociația pentru Relații Comunitare, [email protected]) , Mihaela Rus (Asociația Femeilor de Afaceri, [email protected]) • WG Multiculturalism: Levente Salat (FSPAC, UBB, [email protected]), Istvan Hortvath (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, [email protected]) • WG Educație universitară (Uniunea Universitatilor Clujene): Radu Munteanu (UTCN, [email protected]), Radu Cătană (UBB, [email protected]) , Alexandru Irimie (UMF, [email protected]), Valentin Cernea (UMF, [email protected]), Adriana Berea (Academia de Muzica), Mara Rațiu (UAD, [email protected]), Carmen Socaciu (USAMV, [email protected]) • WG Educație preuniversitară: Mircea Miclea ([email protected]) • WG Incluziune socială: Eniko Vincze (UBB, [email protected]), Florin Moisa (Centrul de resurse pentru Comunitățile de Romi, [email protected]) • WG Demografie și resurse umane: Traian Rotaru (UBB, [email protected]), Dan Chiribuca, (UBB, [email protected]) iii

Pagina 7

• WG Mediere comunitară: (Christian Chereji, FSPAC, UBB, [email protected]), Virgiliu Țârău (UBB, [email protected]), Adrian Pop ([email protected]) • WG Tineret: Andras Farkas (Cluj Capitala Europeană a Tineretului, [email protected]), Vlad Pop (Cluj, Capitala Europeană a Tineretului, [email protected]), Adrian Rusu, (Cluj, Capitala Europeană a Tineretului, [email protected]), Patricia Couti (Cluj, Capitala Europeană a Tineretului) Orașul inovativ, creativ, competitiv (ICC) • WG Dezvoltare economică locală: Dan Lazar, (UBB, [email protected]), Marcel Pop , (UBB [email protected]), Bogdan Moldovan, (UBB, [email protected]) • WG Turism: Cristina Bolog (UBB, [email protected]), Valentin Toader (UBB, [email protected]), Adrian Bradea ([email protected]) • WG IT: Alexandru Tulai (IT Cluster, [email protected]), Stelian Brad, (Universitatea Tehnica Cluj, [email protected]), Ionut Dragan (iQ Tech Labs, [email protected]) • WG Orașul diferit, marketing teritorial: Rodica M. Candea, (UTCN, [email protected], Andrei Țigănaș, ([email protected]), Ioan Hosu, (UBB, [email protected],) • WG Antreprenoriat și inovație în comunitate: Cristian Dascălu, (Clujhub, [email protected]) Dezvoltare urbana și planificare spațială • WG dezvoltare urbană/planificare spațială: Șerban Țigănaș (Ordinul Arhitecților din România, [email protected]), Eugen Panescu (Ordinul Arhitecților din România, [email protected]) Orașul verde • WG Mediu: Alexandru Ozunu (UBB, [email protected]) Orașul Sigur • WG Safe City: Adrian Ivan (UBB, [email protected]) Bună guvernare • E-government: Nicolae Urs (UBB, [email protected]) , Ioan Dragan (Cluj IT, [email protected]), Ovidiu Pintea (Cluj IT, [email protected]) • WG Participare: Irina Kantor (UBB, [email protected]), Carmen Greab (UBB, [email protected]), Norbert Petrovici (UBB, [email protected]) Cultură și identitate locală • WG Dimensiunea europeană a Clujului: Nicolae Paun (UBB, [email protected]), Vasile Pușcaș (UBB, [email protected]) • WG Leadership regional: Nicolae Barna (UBB, [email protected]), Mircea Maniu (UBB, [email protected]), Pompei Cocean (UBB, [email protected]) iv

Pagina 8

• WG Cinematografie: Tudor Giurgiu (TIFF, [email protected]), Melinda Boros (Clorofilm, [email protected]), Cristian Hordila (TIFF, [email protected]) • WG Identitatea istorică a orașului: Ovidiu Ghita (UBB, [email protected]), Marius Bucur (UBB, [email protected]) • WG Cultură și industrii creative: Rarița Zbranca ([email protected]), Florin Moroșanu ([email protected]), István Szakáts (Asociația Cluj Capitală Culturală Europeană, [email protected]) Clujul sănătos • WG Public health: Cătălin Baba, (UBB, [email protected]), Anca Buzoianu, (UMF Cluj, [email protected]), Radu Câmpian, (UMF Cluj, [email protected]), Răzvan Cherecheș ([email protected]) • Sport si comunitate: Ovidiu Blag • Gestionarea relației om-animal în context urban: Alina S. Rusu (UBB), Vlad Vancia (USAMV), Rarița Zbranca (Alr Art) v

Pagina 9

Viziunea (proiecție de viitor dezirabil: 2027) • Orașul Cluj-Napoca își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Cluj-Napoca va fi un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ, complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității. • Clujul va fi un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care cetățeanul va fi partenerul administrației. • Clujul va fi un pol de excelență academică, unde mediul universitar angajat în viața comunității va fi sursă a creativității, inovației și cercetării. • Clujul va fi un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane. • Cluj-Napoca va fi un oraș care promovează principiile incluziunii și coeziunii socio-teritoriale, asigurând participarea grupurilor vulnerabile la deciziile privind prioritățile de dezvoltare. • Clujul se va defini ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural. • Cluj-Napoca va fi o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil. Factori strategici cheie (vor influența comunitatea pe termen lung) Proiecțiile strategice ale orașului trebuie sa ia in considerare acești trei FSC: • Inovație • Universitate • Participare vi

Pagina 10

Surse de avantaj competitiv pentru Cluj (ce facem diferit sau mai bine decât comunități similare): 1. Cluj Napoca este, in primul rând, un oraș universitar. Toate avantajele competitive ale Clujului se leagă, direct sau indirect, de profilul universitar. a. Tradiția universitara b. Capitalul intelectual c. Diversitatea ofertei educaționale d. Calitatea si valoarea diplomelor universitare e. Potențialul crescut de internaționalizare f. Potențialul de integrare a activității de cercetare si inovare universitara in dezvoltarea comunității 2. Orașul are un dinamism demografic semnificativ a. Populația Clujului nu scade în perioada recentă , reflectând un trend demografic destul de rar întâlnit în comunitățile din Romania b. Orașul atrage și reține o forța de muncă cu nivel ridicat de pregătire și experiență, bazat pe numărul și calitatea absolvenților c. Clujul este unul dintre puținele orașe din România și din regiune unde fenomenul de suburbanizare/extindere spre periferie nu este dublat de scăderea populației și contracția economiei. 3. Participarea si implicarea in comunitate au un potențial generator de avantaj competitiv. a. Gradul înalt de asociativitate este vizibil prin sofisticarea sectorului non- guvernamental ce reprezintă un hub de expertiză, pol de bune practici și furnizor de capital și finanțări atrase în oraș. b. Comunitatea poate investi cu un grad crescut de succes in zone precum guvernanța participativă. c. Capitalul social crescut al orașului. Organizațiile aduc împreună oameni cu experiențe variate. Clujul poate deveni un spațiu de inovație socială pe termen lung. 4. Tradiție urbană impresionanta și un patrimoniu cultural-istoric complex a. Patrimoniul construit, în special în zona centrală/istorică a orașului dar și în locații de la nivelul zonei metropolitane ușor accesibile rezidenților urbani. vii

Pagina 11

5. Potențial crescut de dezvoltare în cultură și industrii creative. a. Cluj-Napoca prezintă o vitalitate culturală specifica, o diversitate culturală importanta, un consum cultural consistent și o dinamică pozitivă în participarea la evenimente culturale (ex: TIFF, Fabrica de Pensule, etc). 6. Comunitatea a dezvoltat un spațiu multicultural promitator. Atmosfera este favorabilă politicilor multiculturale și unor modele de bune practici în ceea ce privește implementarea politicilor multiculturale 7. Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină. Aportul acestui domeniu la obiectivul strategic de creștere a calității vieții este esențial, datorita capacitaților de furnizare de asistenta medicala de calitate pentru toate categoriile sociale (national si international). Datorita programelor universitare de specialitate orasul reprezinta un pol de cercetare in domeniul medical si al sanatatii publice, are un potential major in colaborari transversale intre universitati si mediul privat si dezvolta un grad inalt de internationalizare academica. 8. Cluj-Napoca este un pol de competitivitate economică, conectat internațional. a. Economii cu o structură diversificată și cu un potențial de clusterizare ridicat in multiple domenii. b. Economia Clujului este performantă în IT și servicii financiare, cea mai recenta ilustrare a acestei performanțe se regăsește sub forma unui proiect strategic - Cluj Innovation City. c. Există un potențial excelent de dezvoltare a unei economii de tip ICC (Inovativ, Creativ, Competitiv). Economia de tip ICC se încadrează in mod coerent in obiectivul strategic european al creșterii economice inteligente. 9. Orașul este un pol național de creștere (2008- șapte poli urbani naționali de creștere). a. Cluj-Napoca câștigă oportunități de dezvoltare (anumite investiții/finanțări direcționate spre acești poli) dar în același timp are rolul de a multiplica acest potențial în comunitățile și centrele urbane mai mici care se regăsesc în zona sa de polarizare, ducând astfel la crearea unei regiuni dezvoltate economic și competitive la nivel național și chiar regional. Probleme strategice ale comunității Competiția din partea altor orașe în context național și european. Național a. Analiză comparativă : Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu și Timișoara viii

Pagina 12

b. Timișoara - principal competitor al municipiului Cluj-Napoca. c. Avantaje Timisoara: geografia, structura pieței muncii, numarul de salariați în domenii cu venituri ridicate, concentrarea economică d. Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale: capacitatea superioară de a genera venituri locale (venituri proprii per capita), calitatea vieții (indicele de dezvoltare umană), economia locală mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative. Internațional: a. Competiția din partea orașelor CEE cu profil similar: Ungaria (Debrecen și Szeged), Austria (Graz și Linz), Germania (Bonn și Mannheim), Cehia (Karlovy Vary) , simulare pe indicatori specifici (centru universitar, medical, cinematografie). Lipsa de coeziune și coordonare a strategiilor sectoriale a. O multitudine de probleme operaționale, tactice si strategice de coordonare, comunicare insuficientă între stakeholderi comunitari, abordări neintegrate a politicilor publice locale. b. Alocarea resurselor este dificilă fără o abordare coerenta si relaționata a comunității care să permită identificarea zonelor prioritare si a avantajelor competitive ce trebuie stimulate. c. Insuficienta valorificare a potențialului local, a resurselor materiale și umane existente in comunitate. d. Lipsa sistemelor de monitorizare și evaluare pe domenii care aduc avantaj competitiv e. Exista o insuficientă concordanță între cererea specifica de pe piața muncii și oferta educațională existenta in comunitate Percepția avantajelor competitive într-o paradigmă învechită, ignorarea factorilor non-tradiționali de dezvoltare și regenerare comunitară (cultură, educație, sănătate, industrii creative, etc) Probleme legate de dezvoltarea urbană și planificarea spațială a orașului Capacitatea comunității și administrației de a atrage și reține investitori, precum și de a sprijini antreprenoriatul local Excluziunea socială (existența grupurilor vulnerabile, dezavantajate, marginalizate , discriminate și stigmatizate cultural) Insuficienta utilizare a noilor tehnologii Îmbătrânirea populației ix

Pagina 13

Problemele de mediu (insuficiența spațiilor verzi, poluare, accesul la resursa de apă, gestionarea deșeurilor) Dezvoltarea orașului poate conduce la fenomene de risc specifice (creșterea criminalității, infracționalității, delicvenței juvenile, prostituției, cerșetoriei, consumului de droguri la nivelul orașului) Direcții strategice în dezvoltarea orașului  Întărirea/consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții  Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile clujene  Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și regenerare urbană al culturii. Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare cheie ale comunității și stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari  Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural  Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară  Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și participative  Stimularea dinamismului demografic  Creșterea calității actului de guvernare și a calității serviciilor oferite și integrarea acestora într-un pachet complet; dezvoltarea unor strategii coerente in zona de e- guvernare  Adoptarea și asumarea unei strategii de marketing și crearea unei identități a orașului  Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie urmăriți/monitorizați constant  Gestionarea și valorizarea comunitară coerentă și unitară a resurselor cultural- istorice ale spațiului urban  Dezvoltarea unor politici coerente de mediu  Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare al comunității prin: o Valorificarea potențialului de clusterizare al economiei locale o Utilizarea noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității o Stimularea politicilor axate pe inovație si transfer tehnologic in sectorul public si privat o Stimularea industriilor cu potențial creativ o Dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate, Competitivitate).  Crearea unei viziuni integrate și a unor mecanisme de cooperare instituțională în ceea ce privește dezvoltarea urbană și planificarea spațială la nivelul întregii zone metropolitane. x

Pagina 14

 O mai bună respectare a planurilor urbanistice, corelarea acestora cu strategia de dezvoltare locală Mecanisme de implementare, monitorizare și evaluare  Tipul de planificare ales de Cluj Napoca, precum și profilul strategic complex necesită un mecanism permanent de implementare, monitorizare și evaluare care să reunească administrația locala și comunitatea  Pericolul de a vedea strategia ca un “to do list” și a ignora factorii strategici cheie  Importanța corelării dezvoltării strategice a orașului cu partenerii din zona metropolitană; dezvoltarea de mecanisme permanente de consultare  Construcția a trei grupuri de IME, pe baza dimensiunilor strategice din procesul de planificare strategică: a. un grup strategic pe dimensiunea Participare (Asociativitate, Incluziune Socială, Multiculturalism, Tineret, Sănătate Publică, Sport și Comunitate, Film, etc.) b. un grup strategic pe dimensiunea Creativitate (Dezvoltare economica locala, IT, Cultura și Industrii Creative, Turism, Marketing teritorial, Mediu, Siguranță, etc.) c. un grup strategic pe dimensiunea Universitate (Educație Superioară/Preuniversitară, Identitate istorică, etc.)  Grupurile operaționale cuprind reprezentanți ai comunității și ai administrației și se reunesc de cel puțin 3 ori pe an  Anual se organizează o întâlnire de evaluare a strategiei care permite analiza dezvoltării locale și ajustarea (daca este cazul) parametrilor de dezvoltare strategică. În cadrul acestei reuniuni anuale de evaluare se analizează și modificări în analiza indicatorilor de calitate a vieții xi

Pagina 15

1 { Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } METODOLOGIE Introducere Cluj-Napoca intră inevitabil într-o fază nouă de dezvoltare. În perioada 2007-2012 orașul a trecut printr-o etapă necesară în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de bază și profilului de oraș cu potențial în sfera serviciilor publice și private. Profilul strategic al orașului definit în 2007 identifică un număr semnificativ de caracteristici pozitive (potențial în domeniul învățământului universitar, economiei locale, ser- viciilor medicale, capacității administrative, turismului, capacităților aso- ciative, inovării și creativității, multiculturalismului) și negative (constrângeri datorate poziționării geografice, insuficienta coordonare între actorii relevanți ai comunității, migrația forței de muncă; dificultăți legate de gestionarea eficientă a resurselor locale, accesul limitat la informație și servicii de calitate, slaba reprezentare și promovare a in- tereselor orașului la nivel national și international, slaba valorizare a potențialului multicultural). Principalele concluzii ale planificarii strate- gice au fost:  Dezvoltarea orașului nu reprezintă doar o problemă a autorităților lo- cale ci ține de voința și capacitatea comunității de a defini obiective strategice și de a le transpune în programe operaționale.  Cluj-Napoca se confruntă cu probleme specifice unui oraș în plină dezvoltare. Comunitatea locală trebuie să asume această poziționare și să o speculeze.  Cluj-Napoca se află mult deasupra altor comunități similare datorită resurselor de inteligență, mobilizare și antreprenoriat disponibile. Va- lorificarea la standarde de eficiență ridicată a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ și inovativ unic în regiune.  Cluj-Napoca deține un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor (un ”oraș de servicii”).  Cluj-Napoca trebuie să își asume cu adevărat rolul regional pe care îl clamează. Discursul ”centrului regional” trebuie dublat de o acțiune

Pagina 16

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } 2 strategică rațională, capabilă să speculeze domeniile în care municipiul Cluj-Napoca deține cu adevărat avantaje strategice în comparație cu alți competitori (universități, servicii, turism, administrație, servicii medicale, etc.)  Cluj-Napoca deține un potențial deosebit în ceea ce privește dezvoltarea unor activități economice (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de înaltă calificare (precum IT, servicii bancare, etc.).  Cluj-Napoca deține un potențial ridicat de creștere a calității democrației locale (bazat pe nivelul ridicat de educație al cetățenilor, gradul ridicat de asociativitate și antreprenoriat)  Creșterea calității vieții în comunitatea clujeană este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a orașului. Aceste concluzii și-au păstrat mai mult sau mai puțin valabilitatea. Dezvoltarea României în noul context european și internațional, accesul la resursele UE, evoluțiile politice, sociale, economice, evoluția specifică a Clujului au definit un context operațional nou în planificarea strategică. Noul proces de planificare trebuie să ia în considerare ceea ce este relevant în documentele de planificare existente și să identifice noile provocări. Continuitatea în perspectivă strategică trebuie dublată de capacitatea de a identifica noile oportunități și amenințări existențe în mediul local, regional, național și european. Proiectul strategiei de dezvoltare a orașului se bazează pe 3 elemente majore: 1. Rigurozitate metodologică bazată pe utilizarea unor instrumente de planificare coerente și construcția unor modele de dezvoltare strategică valide. 2. Implicarea comunității. Calitatea resursei umane existente la nivelul comunității reprezintă un atú care trebuie speculat la maximum în procesul de planificare strategică. 3. Neutralitate politică și coeziune comunitară. Strategia de dezvoltare a orașului trebuie să utilizeze toate resursele și energiile comunității pentru identificarea obiectivelor comune pe termen mediu și lung. Raportarea la aceleași obiective strategice comunitare pe termen mediu și lung (indiferent de modificările politice la nivel de conducere

Pagina 17

3 { Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } administrativă) reprezintă un element cheie pentru succesul strategiei. Etape Cluj Napoca nu este tipul de comunitate în care managementul administrativ este cel care identifică de o manieră izolată obiectivele strategice de dezvol- tare și ”călăuzește înțelept” locuitorii în direcția dorită. Un oraș sofisticat are nevoie de implicarea resurselor de creativitate și energie din comunitate, iar administrația locală are un rol de facilitator și integrator al perspectivelor stra- tegice existente. Întregul demers de planificare este subsumat metodologic acestei idei. Procesul de planificare strategică include următoarele etape: Analiza structurală preliminară (ASP) Această analiză va cuprinde:  Monitorizarea și analiza principalilor indicatori de calitate ai vieții la nivelul comunității: • accesul la servicii publice de calitate • coeziunea la nivelul comunității • oportunități de petrecere a timpului liber • accesul la evenimente culturale • accesul la viața sportivă și facilități sportive • nivelul de prosperitate economică • calitatea sistemului educațional local • calitatea sistemului de sănătate publică locală • calitatea mediului • coerența dezvoltării urbane și accesul la locuințe • calitatea sistemelor de transport • impactul comunității asupra deciziilor politice/administrative, etc.  Analiza datelor cantitative/calitative esențiale ale orașului în 2012 (evoluții demografice, economice, sociale, legale, noi evenimente culturale, etc).  Analiza planurilor de dezvoltare strategică la nivel european, național, regio- nal și județean capabile sa influențeze dezvoltarea orașului.  Analiza documentului de planificare strategică 2007-2013 pentru a identifica perspective strategice existente, obiective implementate, ținte operaționale va- labile, puncte de continuitate.  Analiza principalilor indicatori de avantaj competitiv dezvoltați de comuni- tate in ultimii 7 ani.  Analiza elementelor strategice cheie (ESC) în ceea ce privește evoluția isto-

Pagina 18

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } 4 rică a comunității cluejene.  Studii sociologice în ceea ce privește așteptările comunității, percepțiile asupra problemelor considerate strategice, valorile asociate comunității, profilul orașului din perspectiva locuitorilor și grupurilor relevante (antreprenori, studenți, turiști, investitori externi, etc). Dezvoltarea viziunii comunității 2014-2027 Viziunea presupune definirea”viitorului dezirabil” al Clujului, modul în care ne dorim ca orașul nostru să arate pe termen lung. Este vorba despre:  modul în care comunitatea se raportează la proprii cetățeni (ce le oferă în mod esențial acestora?)  valorile principale ale comunității  definirea a ceea ce ne diferențiază față de alte localități similare. Stabilirea unei viziuni coerente se realizează prin dezbateri publice cu actori cheie ai comunității, se raportează atât la viziunea pentru perioada anterioară cât și la schimbările majore apărute în mediu și vizează construcția unei identități a orașului pe termen mediu și lung. Analiza politicilor publice sectoriale la nivelul comunității  Identificarea sectoarelor de dezvoltare cheie: economie, turism, viață universitară, sănătate publică, tineret, multiculturalism, cultură, sport, etc. Vor fi identificate cel puțin 15-20 de domenii cheie.  Stabilirea unor grupuri de lucru pe fiecare din aceste politici publice sectoriale. Grupurile de lucru vor acționa autonom, pe baza unui cadru metodologic general. Fiecare grup de lucru va avea coordonatori diferiți, persoane recunoscute pentru calitatea și expertiza din domeniul respectiv.  Organizarea unor dezbateri publice pe fiecare domeniu de interes. Toate documentele relevante în dezbaterile sectoriale vor fi publicate pe site-ul primăriei.  Dezvoltarea unor documente strategice pe fiecare politică publică sectorială.  Metodologia generală va include cel puțin: analiza structurală a domeniului, analize de tip PEST, analize SWOT, identificarea problemelor strategice cheie, definirea de strategii sectoriale, propuneri de programe operaționale.  Integrarea documentelor sectoriale existente într-un cadru de planificare coerent.

Pagina 19

5 { Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } Identificarea factorilor strategici cheie (FSC) la nivelul municipiului Cluj-Napoca Această etapă este extrem de complexă și presupune o analiză transversală a documentelor de politici publice sectoriale, a analizelor de mediu, a analizelor de capacitate internă a comunității, a contextului strategic existent, avînd ca obiectiv final identificarea marilor probleme strategice (FSC) cu care se con- fruntă comunitatea clujeană. Analiza va permite de asemenea definirea profi- lului orașului (elemente pozitive și negative) și identificarea avantajului competitiv al municipiului Cluj-Napoca. Dezvoltarea obiectivelor strategice la nivelul comunității. Planul de acțiune Această etapă presupune dezvoltarea (pe baza concluziilor acumulate și a ana- lizei FSC) propunerilor privind alegerile strategice majore ale comunității. Care sunt țintele strategice principale ale Clujului pe următorii 7 ani? Principalele obiective strategice trebuie selectate în urma unei prioritizări bazate pe analiza FSC și pe construcția de scenarii în funcție de analiza avantajului competitiv. Obiectivele strategice trebuie să fie în număr limitat și să se integreze în profi- lul strategic definit al orașului. Ele vor fi dublate de un plan de acțiune axat pe:  obiective realiste și măsurabile  structuri și politici de implementare coerente (la nivel managerial, adminis- trativ, financiar)  identificarea responsabilităților  programare în timp  programe operaționale integrate Proiectul de planificare strategică este supus aprobării Consiliului Local. În urma evaluării Consiliului proiectul poate fi adoptat oficial de comunitate și implementat.

Pagina 20

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } 6 MECANISME DE MONITOrIzArE șI EvALuArE Aceste mecanisme trebuie să definească indicatori de monitorizare a implementării, evaluare a evoluției obiectivelor strategice principale și reconfigurare periodică a strategiei. În nici un caz existența unui document strategic 20142020 nu înseamnă imobilitate în ceea ce privește obiectivele strategice definite. În contextul dinamic actual strategia trebuie să cunoască cel puțin o evaluare anuală pentru a își păstra relevanța. Mecanismele de monitorizare și evaluare trebuie să fie structurate pe baza unui parteneriat administrație-comunitate (structuri de monitorizare permanente, comisii mixte de lucru, procese de evaluare anuală, etc.). Strategia de dezvoltare 2014-2020 a fost construită pe baza valorizării extinse a expertizei existente în comunitatea clujeană. Succesul implementării este direct dependent de existența unui parteneriat permanent între administrația locală și comunitate. Aceasta nu este strategia Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca ci strategia întregii comunități. Câteva observații esențiale din punct de vedere al implementării și evaluării • Tipul de planificare ales de Cluj-Napoca, precum și profilul strategic complex necesită un mecanism permanent de implementare, monitorizare și evaluare care să reunească administrația locală și comunitatea. • Există un pericol permanent de a vedea strategia ca un “to do list” și a ignora factorii strategici cheie. • Este foarte importantă corelarea dezvoltării strategice a orașului cu partenerii din zona metropolitană; sunt necesare mecanisme permanente de consultare . • Sugerăm construcția a trei grupuri de IME (implementare, monitorizare, evaluare), pe baza dimensiunilor strategice din procesul de planificare strategică: a. un grup strategic pe dimensiunea Participare (Asociativitate, Incluziune Socială, Multiculturalism, Tineret, Sănătate Publică, Sport și comunitate, Film, etc.)

Pagina 21

7 { Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } b. un grup strategic pe dimensiunea Creativitate (Dezvoltare economică lo- cală, IT, Cultură și industrii creative, Turism, Marketing teritorial, Mediu, Siguranță, etc.) c. un grup strategic pe dimensiunea Universitate (Educație superioară/preu- niversitară, Identitate istorică, etc.) • Grupurile IME cuprind reprezentanți ai comunității și ai administrației și se reunesc de cel puțin 3 ori pe an. • Anual se organizează o întâlnire de evaluare a strategiei care permite ana- liza dezvoltării locale și ajustarea (dacă este cazul) parametrilor de dezvoltare strategică. În cadrul acestei reuniuni anuale de evaluare se analizeaza și modi- ficări în analiza indicatorilor de calitate a vieții. Succesul documentului de planificare strategica este direct legat de capacita- tea comunității de a operaționaliza grupurile IME printr-o acțiune comună a administrației locale și a societății civile. Sugerăm, de asemenea, realizarea unei cercetări anuale în ceea ce privește calitatea vieții (pe baza modelului aplicat în 2013) precum și inițierea unor mecanisme de colectare și analiză a datelor permanente de tip observator social/statistic în zonele în care factorii strategici cheie influențează pozitiv profilul orașului.

Pagina 22

8 { Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } METODOLOGIA grupurilor de lucru sectoriale Cluj Napoca nu este tipul de comunitate în care managementul administrativ este cel care identifică de o manieră izolată obiectivele strategice de dezvoltare și ”călăuzește înțelept” locuitorii în direcția dorită. Un oraș sofisticat are nevoie de implicarea resurselor de creati- vitate și energie din comunitate, iar administrația locală are un rol de facilitator și integra- tor al perspectivelor strategice existente. Întregul demers de planificare este subsumat metodologic acestei idei și conceptului de calitate a vieții în municipiul Cluj-Napoca. Planificarea strategică a orașului conține, ca parte esențiala a metodologiei, realizarea unor analize sectoriale la nivelul comunității pe domenii strategice relevante. Aceste ana- lize au fost realizate de către grupuri de lucru specializate, compuse din membri ai comunității clujene și invitați din afara acesteia. Fiecare grup de lucru are între 1 și 3 coordonatori, persoane recunoscute pentru calitatea profesională și expertiza din domeniul vizat. Grupurile de lucru au acționat autonom. Coordonatorii au stabilit lista de activități, dezba- teri, evenimente pe care le-au considerat importante pentru grupul lor precum și partene- rii relevanți. În mod inevitabil unele zone de analiză s-au suprapus; de aceea coordonatorii au avut acces la datele de contact ale tuturor grupurilor de lucru, și au interacționat pe parcursul procesului. Din punct de vedere metodologic, pentru o cât mai buna integrare a documentelor secto- riale, rapoartele finale ale grupurilor de lucru conțin: - O analiză preliminară (situația sectorului avut în coordonare la momentul 2013, istoric, evoluții, trenduri, date statistice, analize existente deja, etc.). - O analiză de mediu și capacități de tip PEST, SWOT sau similare. - O identificare a problemelor strategice cheie (PSC) în sectorul analizat (nu mai mult de 5). Este vorba de marile probleme care afectează calitatea politicilor publice în domeniu pe termen lung și de o manieră determinantă. - Definirea de strategii sectoriale ca răspuns la PSC. - O analiză a potențialului de avantaj competitiv al orașului în sectorul coordonat. - O listă de propuneri de programe operaționale, plasate în ordinea priorității lor (nu mai mult de 15).

Pagina 23

{ Cluj-Napoca: Planificarea strategică 2014-2020 } 9 COOrDOnATOrII grupurilor de lucru sectoriale Oameni si comuni- Clujul antrepreno- Bună guvernare tate: rial (Inovativ, Crea- WG IT și E-guvernare: NiWG Asociativitate și filan- tiv, Competitiv): colae Urs (UBB) , Ioan Drăgan tropie: Simona Șerban (Fun- (Cluj IT), Alexandru Tulai (IT WG Dezvoltare econodația Comunitară Cluj, )Alina Cluster), Stelian Brad, (Univer- mică locală: Dan Lazăr Porumb, (Asociatia pentru Re- sitatea Tehnică Cluj) (UBB), Marcel Pop (UBB), Boglatii Comunitare), Mihaela Rus dan Moldovan (UBB) WG Democrație participa- (Asociația Femeilor de Afaceri) tivă: Irina Kantor (UBB), Car- WG Turism: Cristina Bolog, men Greab (UBB), Norbert WG Multiculturalism: Le- Valentin Toader, Adrian Bra- Petrovici (UBB) vente Salat (FSPAC, UBB), Is- dea tvan Hortvath (Institutul pentru Studierea Problemelor WG Orașul diferit, marke- Cultură și identitate Minorităților Naționale) ting teritorial: Rodica M. locală WG Educație universitară Candea (UTCN), Andrei WG Dimensiunea euro- (Uniunea Universităților Țigănaș, Ioan Hosu (UBB) peană a Clujului: Nicolae Clujene): Radu Munteanu WG Antreprenoriat și Păun (UBB), Vasile Pușcaș (UTCN), Radu Cătana (UBB), inovație în comunitate: (UBB) Alexandru Irimie (UMF), Valen- Cristian Dascalu (Clujhub) WG Leadership regional: tin Cernea (UMF), Adriana Nicolae Barna (UBB), Mircea Berea (Academia de Muzică), Dezvoltare urbană Maniu (UBB), Pompei Cocean Mara Rațiu (UAD), Carmen So- și planificare (UBB) caciu (USAMV) spațială WG Cinematografie: Tudor WG Educație preuniversitară: Mircea Miclea WG dezvoltare Giurgiu (TIFF), Melinda Boros urbană/planificare (Clorofilm), Cristian Hordilă WG Incluziune socială: spațială: Șerban Țigănaș (Or- (TIFF) Eniko Vincze (UBB), Florin dinul Arhitecților din RomâMoisa (Centrul de resurse pen- WG Identitatea istorică a nia), Eugen Pănescu (Ordinul orașului: Ovidiu Ghitta tru Comunitățile de Romi) Arhitecților din România) (UBB), Marius Bucur (UBB) WG Demografie și resurse umane: Traian Rotaru (UBB), Clujul verde (dezvol- WG Cultură și industrii Dan Chiribucă (UBB) tare durabilă) creative: Rarița Zbranca, Flo- rin Moroșanu, István Szakáts WG Mediere comunitară: WG Mediu: Alexandru Ozunu (Christian Chereji, FSPAC, (UBB) Clujul sănătos UBB), Virgil Țârău (UBB), Clujul Sigur WG Public Health: Anca BuAdrian Pop zoianu (UMF Cluj), Radu CâmWG Sport și comunitate: WG Safe City: Adrian Ivan pian (UMF Cluj), Răzvan Ovidiu Blag (UBB) Cherecheș (CPH)

Pagina 24

Analiza strategică a domeniilor cheie Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020 10

Pagina 25

Calitatea vieții ȋn Cluj-Napoca Analiză preliminară Introducere Creșterea calității vieții și a bunăstării sociale sunt principalele obiective pe care o comunitate dezvoltată dorește să le atingă. Atingerea unui nivel ridicat de calitate a vieții a devenit o preocupare constantă a autorităților publice în țările dezvoltate. Prin utilizarea unor sisteme de indicatori pentru măsurarea calității vieții, este reflectat stilul de viață, nivelul de trai, de dezvoltare și de atractivitate a unei comunități din perspectiva cetățenilor. Măsurarea calității vieții este o etapă fundamentală ȋn procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a unei comunități, din mai multe considerente: în primul rând, ca urmare a evaluării calității vieții, identificăm condițiile de viață ale populației, avem ocazia să înțelegem modul de raportare al oamenilor la aceste condiții, precum și percepțiile lor vis-a-vis de acestea. Nu în ultimul rând, prin măsurarea calității vieții ne putem da seama de modul în care populația evaluează diferitele domenii ale vieții sociale, care sunt prioritățile lor în acest sens și care sunt așteptările și percepțiile cetățenilor vis-avis de acestea. Datele rezultate ȋn urma unei cercetări a calității vieții, pot sta la baza identificării și elaborării politicilor publice, la baza propunerii unor proiecte și programe pentru comunitatea respectivă. Cercetarea calității vieții oferă informații necesare privind problemele și soluțiile de rezolvare a acestora, privind avantajele unei comunități care trebuie ȋncurajate. Evaluarea cât mai clară și detaliată a condițiilor de viață existente la nivelul unei comunități reprezintă un instrument important de intervenție socială, fundamentând dezvoltarea durabilă a calității vieții. Cercetarea realizată are la bază un sistem complex de indicatori pentru măsurarea calității vieții. Actualul document cuprinde câteva aspecte preliminare, prezentate sintetic privind percepția membrilor comunității asupra unor domenii fundamentale pentru conceptul de calitate a vieții. 11

Pagina 26

Executive summary Prezenta cercetare a pornit de la nevoia de a identifica perspectiva generală a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca asupra calității vieții. Obiectivele principale constau ȋn: evaluarea satisfacției generale a populației din Cluj-Napoca față de factorii care contribuie la calitatea vieții, ierarhizarea factorilor în funcție de nivelul de mulțumire și de optimism al cetățenilor municipalității, dar și satisfacția, acordul sau dezacordul față de anumite aspecte care influențează, într-o anumită manieră calitatea vieții. În egală măsură, studiul este dedicat identificării punctelor tari pe care le are orașul din perspectiva calității vieții, pentru a le valorifica într-un mod cât mai eficient și benefic pentru comunitate. Modelul propus pentru măsurarea percepției asupra calității vieții cuprinde un set de 18 indici subiectivi (pentru care sunt colectate date prin anchete sociologice). Modelul cuprinde indicatori comuni cu indexul Gallup-Healthways Well-Being, indexul OECD pentru măsurarea calității vieții și cu Eurofound Quality of Life Survey pentru a putea compara anumite dimensiuni. Parțial, sistemul de indicatori mai este comparabil și cu alte modele de evaluare a calității vieții. Prezentarea preliminară a datelor este structurată pe 8 capitole, primele 7 tratând aspecte esențiale ale acestui studiu de cercetare, iar ultimul fiind dedicat concluziilor. Primul capitol prezintă perspectiva generală asupra calității vieții cetățenilor municipiului Cluj-Napoca. A fost testat un set de 8 factori care contribuie la calitatea vieții. Principalele rezultate reflectă faptul că principalii factori care influențează pozitiv calitatea vieții ȋn Cluj-Napoca sunt: viața de familie, condițiile de locuit și sistemul de sănătate. În schimb, factorul care generează o percepție negativă asupra calității vieții este situația economică generală din țară. Referitor la adoptarea unui stil de viață sănătos, principalele măsuri adoptate de către locuitorii municipiului se referă la alimentația sănătoasă, odihna suficientă și practicarea sportului. Cetățenii municipiului Cluj-Napoca au ȋncredere mai degrabă ȋn Poliție și autoritățile locale, în timp ce instituțiile care beneficiază de un nivel de încredere foarte scăzut sunt Parlamentul și Guvernul. Cel de-al II-lea capitol vizează identificarea percepției cetățenilor față de calitatea sistemului medical și facilitățile puse la dispoziție de către municipalitate în acest sens. Cel mai ridicat nivel de încredere este acordat medicilor de familie, în timp ce sistemul de asigurări medicale este cel mai puțin apreciat, din punctul de vedere al calitatății serviciilor oferite. Sănătatea emoțională a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca se află la un nivel ridicat, cele mai frecvente stări pe care le resimt cetățenii find starea de bucurie și respect primit din partea celor din jur. La un nivel ridicat se află și sănătatea fizică a cetățenilor, media zilelor celor bolnavi în ultima lună fiind de doar 1,91, iar media zilelor de care au beneficiat de spitalizare fiind și mai redusă, de 0,23 zile. Capitolul al III-lea este dedicat aspectului economico-financiar. Locuitorii Clujului se autoapreciază ca fiind nici săraci, nici bogați. Majoritatea nu reușesc să facă economii foarte mari, deoarece principalele lor „investiții” se concentrează pe asigurarea hranei și a condițiilor de locuit. De menționat este faptul că investițiile în cultură ocupă un loc important în viața lor. Capitolul al IV-lea tratează aspecte precum calitatea mediului și este denumit sugestiv „Clujul verde”. În general, locuitorii municipiului Cluj-Napoca se declară mulțumiți de zonele în care sunt amplasate locuințele lor, problemele privind calitatea apei și a aerului fiind apreciate la un nivel moderat. Cel de-al V-lea capitol este dedicat siguranței publice a municipiului. Aproape toate criteriile utilizate în vederea identificării nivelului de siguranță, au primit punctaje relativ ridicate, depășind nivelul mediu, de unde rezultă că, în general, Cluj-Napoca este perceput de locuitori ca un oraș sigur. Capitolul al VI-lea tratează guvernarea eficientă a municipiului Cluj-Napoca, mai exact evidențiază percepția cetățenilor privind serviciile publice de care beneficiază. Per ansamblu, nivelul de mulțumire a cetățenilor față de serviciile publice este în creștere. Cel mai apreciat serviciu public este serviciul public de transport în comun, în timp ce serviciul care îi nemulțumește preponderent pe 12

Pagina 27

cetățeni este cel privind sistemul de pensii cu precizarea că acesta nu se află sub administrarea autorităților locale. Cel de-al VII-lea capitol tratează aspectul cultural și al identității locale a municipiului. Cetățenii prezintă un nivel ridicat de mulțumire față de sistemul educațional local comparativ cu cel național. 13

Pagina 28

Metodologia cercetării Pentru realizarea studiului de cercetare privind calitatea vieții la nivelul municipiului ClujNapoca, a fost utilizată ancheta sociologică. Aceasta a fost aplicată în rândul cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, ȋn perioada 10-17 Ianuarie 2013, pe un eșantion reprezentativ de 912 persoane selectate aleatoriu. În construcția chestionarului pentru măsurarea calității vieții a fost utilizat un sistem complex de 196 de indicatori, organizați în 18 teme încadrate în 7 capitole, conform structurii prezentate în continuare: Tabel 1. Indicatori ai calității vieții Autoevaluarea vieții (AV) Stil de viață (SV) Familie (F) I. Autoevaluarea vieții Poziționare (P) Calitatea vieții la nivel comunitar (CVNC) Siguranță (S) Libertate (L) II. Siguranța Vieții Egalitatea de gen (G) Calitatea sistemului de sănătate (CSS) Sănătate emoțională (SE) III. Sănătate Sănătate Fizică (SF) IV. Educație Educație (E) V. Mediul înconjurător Calitatea Mediului (CM) VI. Calitatea Guvernării Calitatea guvernării (CG) Prosperitate economică (PE) Accesul la locuințe (AL) VII. Prosperitate economică Locul de muncă (M) Acces la servicii de bază (ASB) Baza acestuia este formată dintr-un set de indicatori care s-au măsurat și anterior la nivelul municipiului Cluj-Napoca. O parte dintre indicatori sunt comuni cu cei din sistemele de indicatori pentru măsurarea calității vieții dezvoltate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Gallup Healthways și Comisia Europeană (Eurofound Quality of Life Survey). Sistemul de indicatori care stă la baza studiului calității vieții în Cluj-Napoca este construit astfel încât să poată fi obținut un nivel ridicat de comparabilitate. Principalele dimensiuni măsurate prin indicatorii propuși sunt: perspectiva generală asupra calității vieții, sănatate, prosperitate economică, mediu, siguranță, bună guvernare, cultură și identitate locală. I. Perspectiva generală asupra calității vieții Calitatea ridicată a vieții este unul dintre principalele obiective pe care fiecare individ în parte dorește să-l atingă de-a lungul vieții. Prima parte din viața fiecărui om este dedicată procesului de formare și învățare, în scopul pregătirii sale pentru a obține cât mai multe realizări atât pe plan personal, cât și pe plan profesional, social, politic, economic etc. Scopul acestor eforturi este atingerea unui nivel cât mai ridicat de calitate a vieții. Calitatea vieții reprezintă raportul dintre satisfacția cetățeanului vis-a-vis de mediul în care trăiește și bunăstarea sa. De asemenea, calitatea vieții este determinată de o varietate de factori și este percepută în mod diferit, în funcție de nevoile și așteptările fiecărui individ în parte. Prezenta cercetare a fost realizată cu scopul de a crea o imagine a acestor situații la nivelul municipiului Cluj-Napoca. 14

Pagina 29

Tabelul 1. Percepția vieții în general Pe o scală de la 1 la 10, Cât de mulțumit Cât de mulțumit Gândindu-vă la următorii 5 unde 1 înseamnă deloc sunteți de viața sunteți de viața ani, vă rugăm estimați cum mulțumit și 10 înseamnă dvs. din ultimii 5 dvs. din va fi viața dumneavostră? foarte mulțumit: ani? prezent? (1=deloc bună;10=foarte bună) Media 6,60 6,91 6,96 AV1. Cât de mulțumit sunteți de viața dvs. din ultimii 5 ani? AV2. Cât de mulțumit sunteți de viața dvs. din prezent? AV.3 Gândindu-vă la următorii 5 ani, vă rugăm estimați cum va fi viața dumneavoastră? Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului indică faptul că locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt mai degrabă mulțumiți de viața lor din ultimii 5 ani (media 6.60). Pe măsură ce ne apropiem de prezent, nivelul lor de satisfacție este, în medie, cu 0.31 puncte mai ridicat (media: 6.91). În privința calității vieții din următorii 5 ani, cetățenii declară un optimism fragil (media: 6.96; diferența mediilor față de prezent: 0.05). Situația este mai degrabă negativă atunci când este vorba despre timpul pe care clujenii îl alocă activităților agreabile (Figura 1): Figura 1. Timpul acordat unor activități agreabile NS/NR 2.04% foarte mult 2.45% mult 10.20% nici mult, nici putin 20.41% putin 33.88% deloc 31.02% 0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 31,02 % dintre clujeni declară că nu acordă deloc timp unor activități agreabile. Clujenii se arată mulțumiți de calitatea vieții lor din prezent și optimiști în ceea ce privește îmbunătățirea acesteia în viitor. Explicațiile rezidă atât ȋn aspecte social-simbolice, cât și ȋn elemente de natură economică, după cum reiese din tabelul de mai jos. Tabelul 2. Ierarhia factorilor care contribuie la calitatea vieții, în funcție de nivelul de mulțumire Foarte mulțumiți (10) Media 1. viața de familie 8,8 2. condițiile de locuit 7,84 3. sănătate 7,44 4. viața socială 6.86 5. nivelul de trai 6,71 6. locul de muncă 6,5 15

Pagina 30

7. sistemul de educație 5.7 8. situația economică din țară 4.8 Deloc mulțumiți (1) AV.7 Cât de mulțumit sunteți de sistemul de educație? AV.8 Cât de mulțumit sunteți de locul de muncă? AV.9 Cât de mulțumit sunteți de nivelul de trai? AV.10 Cât de mulțumit sunteți de condițiile de locuit? AV.11 Cât de mulțumit sunteți de viața de familie? AV.12 Cât de mulțumit sunteți de sistemul de sănătate? AV.13 Cât de mulțumit sunteți viața socială? AV.14 Cât de mulțumit sunteți de situația economică din țară? Gradul de mulțumire al cetățenilor față de diferitele aspecte ale vieții sunt influențate de o serie de factori, precum: sistemul de educație, locul de muncă, nivelul de trai, condițiile în care aceștia locuiesc, viața de familie și viața socială. La nivelul Clujului, elementele percepute mai degrabă pozitiv sunt viața de familie (media: 8,80), condițiile de locuit (media: 7,84) și sănătatea (media: 7,44). Punctajele mai reduse au fost acordate situației economice de la nivel național, sistemului de educație și situației locurilor de muncă. Vis-a-vis de locurile de muncă, principalele probleme semnalate de populație sunt cele referitoare la programul de muncă inflexibil, imposibilitatea de a acumula ore de muncă suplimentare pentru zile libere (Figura 3). Figura 3. Posibilitatea de a acumula ore de muncă suplimentare pentru zile libere NS/NR 14.40% Da 16% Mai degraba da 1.20% Nici da, nici nu 10.40% Mai degraba nu 10.20% Nu 57.60% 0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 57,6% dintre clujeni consideră că nu au posibilitatea de a acumula ore de muncă în plus în schimbul unor zile libere Datele privind condițiile de muncă (ore suplimentare, program) sunt interesante din perspectiva nivelului de motivație al angajaților. Acestea merită analizate în relație cu poziția ocupată în cadrul organizației – funcție de execuție sau funcție de conducere – și sectorul – public sau privat. Tabelul 3. Nivelul de optimism și de fericire Nivelul de optimism Nivelul de fericire Luând în considerare toate aceste lucruri, cât Luând în considerare toate aceste lucruri, cât de optimist ați spune că sunteți pe o scală de de fericit ați spune că sunteți pe o scală de la la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc optimist și 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte nefericit și 10 înseamnă foarte optimist? 10 înseamnă foarte fericit? Media 7,32 7,91 Nivelul de optimism și de fericire sunt relevante pentru stabilirea nivelului calității vieții. Rezultatele studiului indică un nivel ridicat atât al optimismului (media: 7,32), cât și al fericirii (media: 7,91). Cu 16

Pagina 31

toate că valorile pentru cei doi indicatori sunt apropiate, nivelul de fericire depășește nivelul de optimism. Nivelul de fericire se referă mai degrabă la prezent, ȋn timp ce optimismul vizează ȋn principal viitorul. Tabel 4. Acordul față de aspecte care fac parte dintr-un stil de viață sănătos (1=dezacord Mâncați Vă odihniți Faceți Participați total; 10= total de sănătos suficient suficient suficient la acord) sport activități culturale Media 6,70 6,01 5,28 4,32 SV3. Sunteți de acord cu afirmația, mănânc sănătos? SV4. Sunteți de acord cu afirmația, mă odihnesc suficient? SV5. Sunteți de acord cu afirmația, fac sport suficient? SV6. Sunteți de acord cu afirmația, particip la evenimente culturale (teatru, concerte, etc.)? Principalele elemente care contribuie la menținerea unui stil de viață sănătos sunt reprezentate de alimentația corespunzătoare, odihna suficientă și practicarea sportului cu regularitate. De aceeași părere sunt și cetățenii municipiului Cluj-Napoca, poziționând ca prim factor al unei vieți sănătoase alimentația (media: 6,70). Odihna este percepută ca fiind cel de-al doilea factor important, necesar unei vieți sănătoase (media: 6.01). Un alt factor care influențează stilul de viață sănătos este sportul (media: 5,29). Cetățenii conștentizează și sunt de acord asupra importanței pe care o deține menținerea sănătății și le adoptă în viața lor de zi cu zi. Cetățenii ȋși doresc să practice mai mult sport și să participe mai frecvent la activități culturale. SV2.3. Câte ore pe zi vă relaxați (fără somn)? SV7. Cât timp petreceți în fața televizorului? SV8. Cât timp petreceți în fața calculatorului (pe internet) în afara orelor de serviciu? Relaxarea este un element esențial al calității vieții. Pe baza datelor colectate, a fost realizată o ierarhizare a factorilor care influențează relaxarea. Tabelul 5, arată că somnul este principala metodă de relaxare (media: 2,44 ore pe zi). Locul al doilea îl ocupă timpul petrecut în fața televizorului (media: 2,65 ore pe zi). Pe ultimul loc este situat timpul de utilizare a calculatorului/navigării pe internet este (media: 2,29 ore pe zi). Tabelul 6. Mulțumirea față de aspecte de infrastructură care influențează calitatea vieții (1=deloc Facilități sportive Spațiile verzi Instituțiile publice mulțumit; 10=foarte mulțumit) Media 7,77 7,31 4,98 CVNC1. Acordați o notă de la 1 la 10, pentru planificarea urbană specifică municipiului Cluj-Napoca, unde 1 ȋnseamnă calitate foarte scăzută, iar 10 ȋnseamnă calitate foarte ridicată. CVNC2. Acordați o notă de la 1 la 10, pentru facilitățile sportive specifice municipiului Cluj-Napoca, unde 1 ȋnseamnă calitate foarte scăzută, iar 10 ȋnseamnă calitate foarte ridicată. CVNC3. Acordați o notă de la 1 la 10, pentru spațiile publice specifice municipiului Cluj-Napoca, unde 1 ȋnseamnă calitate foarte scăzută, iar 10 ȋnseamnă calitate foarte ridicată.CVNC5. Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în instituțiile publice (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală) Infrastructura are un rol important în conturarea unei vieți de calitate. Per ansamblu, mulțumirea față de calitatea infrastructurii specifice municipalității are un scor mediu spre ridicat. Cel mai ridicat nivel de mulțumire este dat de calitatea facilităților sportive (media: 7,77), urmat de calitatea spațiilor verzi de care dispune municipiul (media: 7,31). 17

Pagina 32

Tabelul 7. Încrederea în instituții (1=foarte redusă; Sistemul Autorități 10=foarte ridicată) Parlament juridic Presă Poliție Guvern locale Mean 4,72 5,31 5,81 6,35 4,61 5,77 CVNC15.1. Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Parlament (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). CVNC15.2. Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Sistemul juridic(1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). CVNC15.3 Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Presă (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). CVNC15.4 Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Poliție (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). CVNC15.5 Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Guvern (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). CVNC15.6 Utilizând o scală de la 1 la 10, vă rog să îmi spuneți câtă încredere aveți în Autorităție locale (1 nu aveți deloc încredere, 10 încredere totală). Modalitatea de acțiune și de funcționare a administrației publice, atât a instituțiilor de la nivel local cât și a celor de la nivel central are un rol important în conturarea calității vieții la nivelul unei comunități. Rezultatele cercetării arată că cetățenii acordă cel mai ridicat nivel de credibilitate Poliției (media: 6,35), urmată fiind de autoritățile locale (5,77). La polul opus, cel mai mic nivel de încredere îi revine Parlamentului (media: 4,72) și Guvernului (4,61), media obținută de aceste două instituții fiind mai scăzută. Încrederea în sistemul juridic (media:5.31) și cea ȋn presă (5.81) este puțin peste medie. Instituțiile cu care cetățenii intră în contact direct se pare că sunt cele care beneficiază de o încredere mai mare din partea cetățenilor. Acest lucru poate fi justificat și din prisma faptului că aceste instituții au rolul de a veghea la ordinea publică și binele comunității, iar deciziile sunt luate la un nivel mai apropiat de cetățean. II. Clujul Sănătos Conform Organizației Mondiale a Sănătății „sănătatea este acea stare perfectă de bine în care se găsește un individ din punct de vedere fiziologic, spiritual și social”. Fără sănătate fizică, mentală, emoțională și spirituală, nu pot avea loc stări precum fericirea sau mulțumirea și nu se poate vorbi despre dezvoltarea potențialului unei persoane. Acest capitol cuprinde informații privind evaluarea calității sistemului de sănătate din municipiul Cluj-Napoca, precum și a stării sănătății locuitorilor. Tabelul 8. Calitatea serviciilor de sănătate Calitatea Calitatea Calitatea serviciilor de serviciilor serviciilor sănătate (perspectiva Calitatea oferite de oferite de Calitatea cetățenilor) (1=foarte serviciilor sistemul cabinetele Calitatea sistemului de scăzută; 10=foarte oferite de asigurărilor de medicilor de sistemului de sănătate ridicată) spitale locale? sănătate? familie? sănătate local? național? Mean 6,09 5,87 7,00 6,99 6,14 CSS2. Calitatea serviciilor oferite de spitale; CSS4. Calitatea serviciilor oferite de cabinetele medicilor de familie; CSS5. Calitatea sistemului de sănătate local; CSS6. Calitatea sistemului de sănatate național; Cabinetele medicale de familie din Cluj-Napoca se bucură de cel mai ridicat nivel de calitate percepută de către cetățeni (media: 7,00). Unul dintre punctele tari ale municipiului îl reprezintă sistemul de sănătate local (media: 6,99), nivelul său de calitate depășind media obținută pentru calitatea sistemului de sănătate național (media: 6,14). Calitatea serviciilor oferite de spitalele clujene este percepută ca fiind peste scorul mediu (media: 6,09), în timp ce calitatea sistemului de asigurări de sănătate ocupă ultima poziție (media: 5,87). 18

Pagina 33

Tabelul 9: Perspectiva cetățenilor privind sănătatea emoțională Nivelul de Sănătatea Fericire emoțională: (1= scala1-10; foarte (1=foarte rar; Resimte scăzut, 10=foarte Manifestări respect 10= frecvent); de zâmbet din partea Stări de foarte Stări de sau râs celorlalți bucurie ridicat) îngrijorare Tristețe Furie Disperare Singurătate Media 6,96 7,10 6,80 7,26 5,57 4,55 3,71 2,59 3,32 10.Vă rugăm să acordați o notă de la 0 la 10 (0=foarte scăzută, 10=foarte ridicată) pentru următoarele aspecte ale vieții dvs.: SE1.Frecvența manifestărilor de zâmbet sau râs de către dvs.; SE2. Resimte respect din partea celorlalți; SE3. Frecvența stărilor de bucurie; SE4. Nivelul de Fericire; SE5. Frecvența stărilor de îngrijorare; SE6. Frecvența stărilor de tristețe; )SE10. Frecvența stărilor de disperare; SE11. Frecvența stărilor de singurătate Sănătatea emoțională percepută a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca este una bună, caracterizată de sentimente și manifestări pozitive. Nivelul de fericire manifestat în rândul acestora este unul ridicat (media: 7,26) și, în egală măsură ei resimt un nivel crescut de respect din partea celor din jur (media: 7,10). Sunt frecvente atât manifestările de zâmbet sau râs (media: 6,96), cât și bucuria (media: 6,80). Stările pe care cetățenii municipiului Cluj-Napoca le manifestă rar și foarte rar sunt stările de disperare (media: 2,59), singurătate (media: 3,32), furie (media: 3,71) și cele de tristețe (media: 4,55). Tabelul 10: Perspectiva cetățenilor privind stresul și deprimarea Media Pe parcursul ultimelor două săptămâni m-am simțit stresat 4,69 Pe parcursul ultimelor două săptămâni m-am simțit abătut și/sau deprimat 5,16 SE8. M‐am simțit stresat (ă); SE9. M‐am simțit abătut/ă și deprimat/ă.(pe o scală de la 1 la 10, unde 1=în foarte mică măsură, iar 10=în foarte mare măsură) Stări precum stresul și deprimarea sunt rareori resimțite de către cetățenii municipalității. Nivelul de manifestare a acestor stări pe parcursul ultimelor două săptămâni este unul redus, starea de deprimare fiind resimțită cel mai puțin (media: 4,69). Tabel 11. Sănătatea fizică Cât de mulțumit sunteți de starea d- Precizați numărul de zile Precizați numărul de voastră de sanatate? (scala1-10; în care ați fost bolnav în zile de internare în (1=deloc mulțumit; 10=foarte mulțumit); ultima lună? ultima lună? Mean 7,42 1,91 0,23 SF1. Puteți să ne spuneți care este starea dumneavoastră de sănătate?(apreciati pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte prost, iar 10 foarte bine); SF5. Numărul de zile ȋn care a fost bolnav ȋn ultima lună?; SF6. Nr zile de internare. Cetățenii municipiului Cluj-Napoca sunt în general sănătoși, mulțumirea lor vis-a-vis de starea de sănătate atingând un nivel destul de ridicat (media: 7,42). În ultima lună, media zilelor în care aceștia au fost bolnavi este sub 2, iar în privința internării în spital incidența este de asemenea redusă (media: 0,23). Locuitorii din Cluj-Napoca sunt în general persoane cu o stare de sănătate bună, acestă situație fiind explicată atât de calitatea sistemului medical de care dispune municipalitatea, cât și de 19

Pagina 34

nivelul de trai relativ ridicat, realizările personale și profesionale ale cetățenilor, precum și de starea de fericire manifestată de aceștia. III. Clujul antreprenorial Un factor cu influențe majore asupra calității vieții este situația economico-financiară, atât la nivel individual cât și la nivel colectiv. Un bun management al resursei financiare poate atrage dupa sine creșterea nivelului de trai. În general, nivelul de trai perceput este unul mediu. Tabelul 12. Situația economică generală percepută Media Ați putea să evaluați situația financiară a gospodăriei dvs.(PE1.)? În comparație cu 6,66 majoritatea oamenilor din Romania, ați spune că este: (1-10; 1=mult mai precară;10=mult mai bună) În orice societate, unii oameni se consideră bogați, alții săraci. Vă rugăm să estimați pe o 5,58 scală de la 1 la 10, unde 1=foarte sărac, iar 10=foarte bogat, unde vă situați dvs.? PE1. Ați putea, vă rugăm, să evaluați situația financiară a gospodăriei dvs.(PE1.)? În comparație cu majoritatea oamenilor din Romania, ați spune că este PE2. În orice societate, unii oameni se consideră bogați, alții săraci. Vă rugăm să estimați pe o scală de la 1 la 10, unde 1=foarte sărac, iar 10=foarte bogat, unde vă situați dvs. Alături de factorii analizați anterior ca fiind importanți în creșterea calității vieții, poate fi regăsită și situația economică a fiecărui individ. Comparativ cu majoritatea oamenilor din România, locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt de părere că situația financiară a gospodăriei lor este mai bună (media: 6,66 – max. 10). Rezultatele cercetării reliefează la nivelul municipalității o situație economică individuală medie. Cetățenii se consideră ca făcând parte din clasa de mijloc. Tabelul 13. Resurse financiare Bani suficienți pentru: alimente locuință sănătate activități culturale Media 7,07 6,51 6,46 4,81 Vă rugăm să precizați ȋn ce măsură aveți (Vă rugăm să acordați o notă de la 1 la 10 pentru următoarele aspecte (1=ȋntr-o măsură foarte scăzut(ă), iar 10=ȋntr-o măsură foarte ridicat(ă)): În privința cheltuielilor, primează alimentația (media: 7,07), urmată de asigurarea și întreținerea locuinței (media: 6,51) și de investirea în sănătate (media: 6,46). Pe măsură ce nevoile care asigură supraviețuirea lor de zi cu zi sunt îndeplinite, clujenii nu ezită în a realiza investiții în diverse activități culturale (media: 4,81). 20

Pagina 35

Peste 85% dintre clujeni consideră costul vieții ridicat Clujenii apreciază costul vieții ca fiind ridicat și foarte ridicat (aprox. 85%), un indicator indirect privind nivelul veniturilor comparativ cu nevoile de cheltuieli. Răspunsurile sunt în acord cu datele privind destinația banilor, care merg în cea mai mare parte pe satisfacerea nevoilor de bază (alimente, locuință, sănătate). Datele sunt interesante mai ales că recent, județul Cluj, s-a clasat pe locul 5 la nivel național din perspectiva nivelului de trai1. 1 Clasament realizat de Gândul în aprilie 20013, mai multe informații disponibile la adresa: http://www.gandul.info/financiar/cluj-cat-de-bine-se-traieste-in-cluj-vedeta-economiei-din-nord-vestul-romaniei-10674090 21

Pagina 36

43% dintre clujeni consideră că au o putere de cumpărare ridicată sau foarte ridicată În privința puterii de cumpărare, clujenii sunt mai optimiști, peste 43% dintre aceștia considerând că au o putere de cumpărare ridicată sau foarte ridicată. În general putem spune că din punct de vedere al resurselor financiare clujenii se bucură de o putere de cumpărare peste medie dar că au percepția unui cost al vieții ridicat, majoritatea cheltuielilor fiind destinate alimentelor, locuinței și întreținerii sănătății. Amintim însă că din punct de vedere al salariilor, Județul Cluj ocupă poziția a treia la nivel național, cu un salariu net de aprox. 356 euro net2. IV. Clujul verde Urbanizarea, poluarea aerului și a apei, existența și amenajarea spațiilor verzi, afectează calitatea vieții. Acest capitol este dedicat percepției cetățenilor municipiului Cluj-Napoca asupra calității mediului în care trăiesc. Tabelul 14. Perspectiva cetățenilor privind calitatea mediului înconjurător Vă rog să vă gândiți la zona în care locuiți în acest moment, mă refer la imediata Cât de apropiere a casei dvs. Aveți Vă rog să vă gândiți la zona în care locuiți mulțumiți probleme majore, moderate în acest moment, mă refer la imediata sunteți de sau nu aveți probleme deloc apropiere a casei dvs. Aveți probleme calitatea cu poluarea aerului majore, moderate sau nu aveți probleme mediului? (Scala de la 1 la 3, unde 1 = deloc cu calitatea apei? (1 = deloc probleme majore, iar 3 = nu (Scala de la 1 la 3, unde 1 = probleme mulțumit, 10 = sunt deloc probleme) majore, iar 3 = nu sunt deloc probleme) foarte mulțumit) Mean 2,10 2,36 6,52 13. Calitatea mediului (CM)- Va rog sa va gândiți la zona în care locuiți în acest moment mă refer la imediata apropiere a casei dvs. Aveți probleme majore, moderate sau nu aveți probleme deloc cu poluarea aerului și calitatea apei?; CM1. Poluarea aerului ; CM2. Calitatea apei ; CM3. Cât de mulțumiți sunteți de calitatea mediului? În general, locuitorii municipalității sunt relativ mulțumiți atât de zona în care locuiesc, cât și de calitatea mediului (media: 6,52). Problemele privind poluarea apei (media: 2,36) și a aerului (media: 2,10) se află sub control, nivelul lor fiind unul moderat. 2 Clasament realizat în aprilie 2013 de Gândul.info, mai multe informații la adresa: http://www.gandul.info/financiar/clujcat-de-bine-se-traieste-in-cluj-vedeta-economiei-din-nord-vestul-romaniei-10674090 22

Pagina 37

V. Clujul sigur Siguranța constituie un element de bază pentru buna funcționare și dezvoltare a comunității locale. Una dintre cele mai importante obligații ale statului este aceea de a asigura securitatea cetățenilor, atât pe aria administrativ teritorială, cât și în afara țării, conform normelor legale. Nivelul de mulțumire al cetățenilor fața de siguranța publică poate fi identificat ȋn următoarele aspecte: Figura 5. Perspectiva cetățenilor privind siguranța (Scala utilizată: 1= nivel foarte scăzut; 10 = nivel foarte ridicat) Media Indicatori ai siguranței 7,83 Gradul de libertate perceput 7,28 Siguranța spațiilor de locuit 7,00 Siguranța alimentației 6,86 Accesul la servicii în situațiile de urgență 6,75 Siguranța vieții în general Accesul la informații privind managementul 6,65 situațiilor de urgență 6,63 Siguranța la locul de muncă 6,20 Senzatia de siguranță 5,58 Siguranța economică 5,13 Expunere la violență 3,87 Senzația de frică Gradul de libertate perceput este unul ridicat (7,83), reflectând, în mod indirect, încrederea în valorile și normele unui stat de drept. De asemenea, la nivelul comunității clujene, este perceput un nivel ridicat de siguranță a locuințelor (media: 7,86) și a alimentelor pe care le consumă indivizii (media: 7,00). Un alt element care contribuie la creșterea nivelului de siguranță a locuitorilor municipalității, este accesul facil la serviciile privind situațiile de urgență (media: 6.86). Nivelul ridicat de siguranță a vieții (media: 6,75) este la rândul său confirmată de incidența redusă a sentimentului de frică (media: 3,87). VI. Clujul guvernat eficient Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei, așteptările oamenilor se află în continuă creștere, atât față de mediul privat, dar mai ales față de mediul public. O bună guvernare a sistemului public atrage după sine o satisfacție generală din partea cetățenilor. Odată ce individul își achită datoria fiscală, așteptările privind furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate cresc. Tabelul 15. Clujul guvernat eficient calitat accesul mulțumir ea la calitat incred mulțum ea față mulțum servici calitate servicii ea erea în increder irea față de irea față ilor de a calitat publice servici instituț ea în de sistemul de calitatea protecț locuinț ea si ilor iile funcțio serviciil administ guvern transport ie a elor sistem infrastru public public narii e rativ ul ului copilul sociale ului de ctura e e publici publice local central public? ui? ? pensii? Me 6,64 6,32 5,96 5,61 5,92 6,32 5,33 7,36 6,73 6,39 5,47 die CG14.Vă rugăm să acordați o notă de la 0 la 10 pentru următoarele aspecte ale vieții dvs. (0=foarte scăzut(ă), iar 10=foarte ridicat(ă)) 23

Pagina 38

Locuitorii municipiului sunt mulțumiți, atât de calitatea serviciilor publice, cât și de sistemul administrativ local (media: 6,32). Cel mai apreciat serviciu din punct de vedere al calității sale, este serviciul de transport în comun (media: 7,36). Următoarele două tipuri de servicii pe care cetățenii le percep la un nivel ridicat de calitate sunt serviciile de protecție a copilului (media: 6,73) și locuințele sociale (media: 6,39). Accesul la servicii este asigurat în mare măsură, însă există anumite domenii în care pot fi aduse îmbunătățiri în acest sens. Spre exemplu, accesul la apă curentă de calitate (Figura 6) , accesul la asigurări medicale (Figura 7), accesul la servicii medicale de calitate (Figura 8) și accesul la spații special amenajate pentru practicarea sporturilor (Figura 9) poate fi îmbunătățit. Figura 6. Acces la apă curentă de calitate NS/NR 6.40% Da 55% Mai degraba da 21.20% Nici da, nici nu 2.80% Mai degraba nu 1.80% Nu 12.80% 0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% Doar 55% dintre clujeni apreciază că au acces la apă curentă de calitate. Figura 7. Accesul la asigurări medicale NS/NR 6.60% Da 15% Mai degraba da 28.40% Nici da, nici nu 25.60% Mai degraba nu 6.00% Nu 18.40% 0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% Aproape un sfert dintre clujeni consideră că accesul la asigurările medicale este problematic. Figura 8. Accesul la servicii medicale de calitate 24

Pagina 39

NS/NR 7.20% Da 10% Mai degraba da 43.60% Nici da, nici nu 22.80% Mai degraba nu 10.40% Nu 6.00% 0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00% Din perspectiva serviciilor medicale se observă un nivel relativ ridicat de nemulțumire cu privire la acces – aproximativ 24% dintre clujeni consideră că nu au acces sau au acces limitat la asigurările medicale și 16% la servicii medicale. Dacă adăugăm la aceste cifre și procentele celro care au răspuns nici da nici nu - care poate fi interpretat ca un indicator al une nemulțumiri relative privind gradul de acces – putem afirma că aproape jumătate dintre locuitori nu sunt mulțumiți de accesul la asigurări medicale și servici medicale. Figura 9. Accesul la spații amenajate pentru practicarea sporturilor NS/NR 7.20% Da 28% Mai degraba da 30.80% Nici da, nici nu 14.00% Mai degraba nu 10.00% Nu 10.00% 0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% În privința spațiilor de agrement și practicarea sporturilor, clujeni sunt mai mulțumiți, aproape 60% dintre aceștia fiind de părere că au acces la astfel de spații și doar 20% considerând că accesul le este îngrădit. Aceste date confirmă informațiile prezentate anterior, spațiile verzi și facilitățile sportive fiind cele față de care clujenii au în medie cel mai ridicat nivel de mulțumire (vezi Tabelul 6) VII. Cultură și identitate locală Cultura și identitatea locală sunt două aspecte importante care au influențe majore asupra calității vieții, regăsindu-se sub diferite forme: educație, evenimente culturale, comportament, tradiție, reguli. Acestea sunt valori fundamentale în procesul de evoluție a unei comunități. Clujenii apreciază că au în general acces la evenimente culturale. 25

Pagina 40

Figura 10. Accesul la evenimente culturale 66% dintre clujeni au un grad de acces ridicat la evenimente culturale3 Nivelul de mulțumire a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca față de calitatea sistemului educațional furnizat la nivel local (media: 6,62) este ușor mai ridicat decât mulțumirea acestora față de calitatea sistemului educațional național (media: 6,23). E interesant însă că la nivel individual cetățenii se declară mulțumiți de propria educație – tabelul 17 – cu un scor de 8,44 din 10. Astfel, putem afirma că multumirea cetățenilor crește odată cu individualizarea educației. Tabelul 16. Educația Calitatea sistemului calitatea sistemului educațional local educațional național Media 6,62 6,23 Scala utilizată: 1=foarte scăzută; 10=foarte ridicată E5. Calitatea sistemului educațional local E6. Calitatea sistemului educațional național Tabelul 17. Mulțumirea față de propria educație (pe o scală de la 1 la 10) Cât de mulțumiți sunteți de educația dumneavoastră? Media 8,44 E7. Cât de mulțumiți sunteți de educația dumneavoastră?(apreciati pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit, iar 10 foarte mulțumit) O posibilă explicație pentru acest nivel mai ridicat al satifacției față de propria educație poate fi și faptul că, în medie, Clujenii sunt mai educație comparativ cu media națională. Conform recensământului din 2002, peste 17% dintre clujeni au absolvit o facultate comparativ cu doar 7,5% 3 Am luat în considerare răspunsurile cu valori între 7 și 10, 10 reprezentând acces foarte ridicat 26

Pagina 41

media națională. Dacă acest trend ascendent s-a păstrat, probabil unul din 4 clujeni a absolvit o facultate în prezent Tabel 18. Nivelul de educatie al populatiei in Cluj-Napoca și la nivel național Cluj-Napoca Național Nivel educație 1992 2002 1992 2002 Superior 12,50% 17,70% 5,10% 7,50% Mediu 50,10% 54,00% 34,50% 41,10% Elementar 37,10% 28,20% 60,00% 51,40% Total 293.079 293.079 18.801.610 18.337.352 sursa: Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, 1992, 2002 VIII. Concluzii Calitatea vieții la nivelul municipiului Cluj-Napoca este mai degrabă ridicată, din perspectiva populației. Profilul comunității, descris de factorii de ordin economic, administrativ, financiar, educațional, precum și de factorii de mediu și de cei legați de starea de sănătate determină mulțumirea locuitorilor față de calitatea vieții lor ȋn Cluj-Napoca. Persoanele investigate se declară mai degrabă mulțumite de viața lor în Cluj-Napoca. Rezultatele studiului indică o percepție pozitivă față de viața de familie, condițiile de locuit și serviciile medicale furnizate la nivel local. Printre factorii care ar trebui îmbunătățiți de către municipalitate se numără situația locurilor de muncă și sistemul educațional. Economia este un alt factor important și necesar pentru creșterea calității vieții. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, locuitorii declară că se poziționează la nivel mediu, în ceea ce privește nivelul de bogăție. Percepția asupra mediului înconjurător de la nivel local este mai degrabă pozitivă, în condițiile în care degradarea mediului este un subiect în permanentă dezbatere la nivel global. Siguranța publică reprezină un factor cu influențe puternice asupra calității vieții. Nivelul percepției locuitorilor asupra gradului de libertate este unul ridicat. La fel de siguri se simt și când vine vorba de siguranța spațiilor în care locuiesc și de accesul la serviciile publice cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență. Nivelul de mulțumire față de sistemul administrativ local este mai ridicat în comparație cu mulțumirea față de instituțiile de la nivel național. Locuitorii Clujului sunt relativ mulțumiți față de calitatea serviciilor publice furnizate la nivel local. Acest aspect trebuie menținut și ȋmbunătățit în permanență de către autorități. Locuitorii municipiului Cluj-Napoca consideră calitatea sistemului educațional de la nivel local mai ridicată față de calitatea sistemului de educație de la nivel național. Acest avantaj competitiv se reflectă și în aprecierea pozitivă a gradului educațional individual, cetățenii arătându-se foarte mulțumiți de propria educație. În general, percepția asupra calității vieții reflectă o perspectivă mai degrabă pozitivă, însă multiple dimensiuni necesită o mai mare atenție din partea autorităților pentru a crește calitatea vieții și nivelul de mulțumire al locuitorilor: capacitatea instituțiilor de a deservi cetățenii, calitatea seviciilor medicale, educaționale si de petrecere a timpului liber. 27

Pagina 42

Analiza cadrului strategic Rezumat Documentul de față reprezintă o analiză a cadrului strategic general, relevant pentru elaborarea unei strategii la nivelul municipiului Cluj-Napoca. În demersul de față au fost considerate relevante următoarele documente: Listă documente analizate Nivel Document European (1) Strategia Europa 2020 Național (2) Programul Național de Reformă 2011-2013 (PNR 2011-2013) –sinteză (3) Strategia Națională pentru Competitivitate Economică 2014-2020 (4) Programul Național de Reformă 2014 (PNR 2014) (5) Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în ROMÂNIA în perioada 2014-2020. (6) Acordul de Parteneriat cu UE 2014-2020 (7) Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 – 2020 (8) Strategia formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 (9) Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 Regional (10) Strategia Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (variant finală- aprilie 2015) Județean (11) strategia de dezvoltare a județului Cluj 2014-2020 28

Pagina 43

Local (12) Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Crestere Cluj-Napoca, Zona Metropolitană Cluj, 2009 – 2015 Structura capitolului este următoarea: - Principalele obiective strategice (ale fiecărui document); - Principalele măsuri/programe de implementare/punere în aplicare; - Concluzii, recomandări, oportunități (pentru fiecare document analizat); - Concluzii generale (o sinteză a informațiilor relevante în relație cu strategia județului) În cazul fiecărui document analizat am încercat să evidențiem acele informații care sunt relevante și prezintă un interes din perspectiva direcție de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. 29

Pagina 44

Documente la nivel european EUROPA 2020 Strategia Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc1: 1. Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; 2. Creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; 3. Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia Europeană propune următoarele obiective principale pentru UE (5): 1. Ocuparea forței de muncă a. o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani 2. Cercetare și dezvoltare a. alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare 3. Schimbări climatice și energie (20/20/20) a. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990 b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% c. creșterea cu 20% a eficienței energetice 4. Educație a. reducerea abandonului școlar la sub 10% b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani 5. Sărăcie și excluziune socială a. reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale 1 Informații detaliate se găsesc în strategia UE Europa 2020 disponibilă online la adresa: http://ec.europa.eu/archives/growthandjobs_2009/pdf/complet_ro.pdf 30

Pagina 45

OBIECTIVE naționale: ROMÂNIA (sursa: CE) Stat Rata Cercetare Reducere Surse Eficiență Părăsirea Învățământ Reducerea ocupării și emisii regenrabile energetică timpurie terțiar % populației forței Dezvoltare CO2 de energie – a școlii % expuse de ca % din reducerea riscului muncă PIB consumului sărăciei (%) de energie sau în Mtoe excluziunii sociale în număr de persoane RO 70% 2% 19% 24% 20% 11,3% 26,7% Reducere cu (ținte 2020) 580.000/ 8.310.000 RO 63,9% 0,49% 47% 24% (2013) 33,6 % 17,3% 22,8% - 8.907 mii2 (situație (2013) (2013) (2013 – (2012) (2013) (2013) (2014) actuală) țintă atinsă) Situația la nivelul anului 20133 Obiective strategice UE 2020 (RO) Țintă UE 20204: 75% din populația cu vârstă cuprinsă între 20-64 trebuie să fie angajată 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 1. Rata de 64,4 63,5 63,3 62,8 63,8 63,9 70 angajare/ocupare – vârsta 20-64 Țintă UE 2020: Investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) să ajungă la 3% din PIB-ul UE 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 2 În prezent sunt aproape 9 milioane de oameni expuși la sărăcie. Acest număr trebuie redus cu 580.000. 3 Sursa datelor: Eurostat 4 Aceste cifre fac referire la țintele la nivel UE. Țintele pentru fiecare stat sunt diferite 31

Pagina 46

2. Investiții în 0,58 0,47 0,46 0,5b 0,49 - 2 Cercetare și Dezvoltare ca procent din PIB Țintă UE 2020: atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor condiții) în domeniul schimbărilor climatice și al energiei – reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% față de 1990/sursele de energie regenerabilă din totalul surselor de energie 20%/ creșterea eficienței energetice cu 20% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 3.1. Emisii gaze 56,46 48,44 46,81 49,08 47,96 - Reducere cu 19% cu efect de seră5 (atinsă deja) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 3.2 Pondere 20,4 22,6 23,2 21,2 22,9 - 24 energie regenrabilă în consumul total de energie 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 3.3 Reducerea 38,0 33,9 34,3 34,8 33,6 - 20 consumului de energie (eficiență energetică)6 Țintă UE 2020: rata părăsirii timpurii a școlii să nu depășească 10% iar ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani să fie cel puțin 40%; 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 4.1 Părăsirea 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 11,3 timpurie a școlii7 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 5 Valorile indică procentul actual comparativ cu valoarea din anul 1990 (1990=100%) 6 Numerele reprezintă echivalentul consumului de energie la nivel național exprimat în mil. tone de țiței 7 Indicatorul face referire la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18-24 de ani care au absolvit maxim o școală secundară (școală generală) fără niciun fel de altă pregătire educațională. 32

Pagina 47

4.2 Educația 16,0 16,8 18,1 20,4 21,8 22,8 26,7 terțiară pentru persoanele cu vârsta între 30-34 de ani Țintă UE 2020: reducerea cu 20 de milioane a numărului cetățenilor europeni amenințați de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Țintă RO 2020 5.1 Persoane 9418 9112 8890 8630 8907 - Reducerea cu 20% expuse riscului de (aprox 1,6 mil. excluziune oameni) socială sau sărăciei (mii de persoane) Sursa: date prelucrate pe baza informațiilor disponibile la nivelul Eurostat Concluzii și oportunități la nivelul municipiului Cluj-Napoca Strategia Europa 2020 își propune obiective ambițioase pentru următorii 7 ani, documentul fiind focalizat pe 5 direcții majore: 1. Educație 2. Cercetare și dezvoltare 3. Dezvoltare economică 4. Dezvoltare socială 5. Schimbări climatice/mediu înconjurător/dezvoltare durabilă În direcția educației, strategia are ca obiective creșterea ratei de finalizare a studiilor preuniversitare (reducere abandon școlar) și interdependent creșterea procentului absolvenților de studii superioare. În cazul României țintele sunt de 11% abandon (17,3 în 2013) și 26% absolvenți studii superioare. (22,8% în 2013). Oportunități  linii de finanțare pentru reducerea abandonului (potențiali beneficiari ONG+autorități publice);  crearea unei imagini de centru universitar de excelență (brand Cluj)  nucleu resursă umană calificată – potențial atragere investitori ( corelare cu cluster dezvoltare IT) 33

Pagina 48

În direcția cercetării și dezvoltării principalele obiective sunt creșterea investițiilor și alocării de resurse pentru cercetare, dezvoltare, inovare (3% din PIB UE – aprox 288 mld. euro). Din perspectiva statelor membre oportunitatea principală va fi reprezentată de liniile de finanțare oferite în această sferă. România alocă în prezent 0,49% (2013) ținta conform Europa 2020 fiind 2%. Oportunități  finanțarea cercetării în centrele de cercetare ale universitățiilor  potențial de dezvoltare ale unor firme autohtone mici în zona cercetare, dezvoltare, inovare în special în domeniul IT  implementarea unor tehnologii moderne în cadrul instituțiilor publice (e-government – societate digitală) În direcția dezvoltării economice obiectivele principale vizează consolidarea guvernanței economice la nivel macro european, supravegherea sectorului financiar și un control mai strict asupra cheltuielilor publice pentru evitarea dezechilibrelor macroeconomice prin intermediul pactului de stabilitate și creștere. Din punctul de vedere al statelor membre executivul este principalul stakeholder, politica macroeconomică și modalitatea de construcție a bugetului fiind instrumentele de interes. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, controlul asupra acestor instrumente este extrem de redus singura oportunitate fiind o susținere politică la nivel central pentru anumite proiecte de interes ale orașului. În direcția dezvoltării sociale obiectivele principale vizează reducerea excluziunii sociale și a numărului celor care trăiesc în condițiide sărăcie și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă. În prezent România are un nivel de ocupare a forței de muncă –grupa de vârstă 20-64 de ani – de 62% (obiectiv 70%) și un nivel de persoane expuse la excluziune socială sau care trăiesc în sărăcie de 8,9 milioane (2012) (obiectiv de reducere a numărului cu min. 580.000). La nivelul statelor membre sunt de interes politicile guvernului pentru stimularea creării de locuri de muncă, angajare, precum și programe de dezvoltare profesională/instruiri/profesionalizări. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, oportunitățile principale vin din sfera progamelor de dezvoltare profesională – posiblitatea de a organiza diverse programe de instruiri pentru categorii sociale specifice - femei, tineri, persoane necalificate – pentru a favoriza inserția profesională. De asemenea Cluj Napoca poate sprijini sectorul non-profit pentru rezolvarea cazurilor sociale în special din comunitatea rromă – oportunitatea de a deveni un model de succes, rromi reprezentând o problemă socială la nivelul UE. Oportunități  dezvoltarea programelor de instruire/reprofesionalizare/calificare pentru inserția pep iața munci (avantaj competitiv universități+mediu ONG dezvoltat)  linii de finanțare pentru programe de incluziune socială a unor categorii defavorizate (beneficiari potențiali - în special ONG-uri – avantaj competitiv existența unei minorități rrome în zonă)  oraș model pentru incluziune socială  politici locale pentru păstrarea forței de muncă calificată în oraș 34

Pagina 49

În direcția dezvoltării durabile și a mediului înconjurător, strategia are ca obiective creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, încurajarea producției de energie regenerabilă. La nivel național, România are o rată de utilizare a energiei regenerabilă de 22,9% (2012) – țintă 24%, și un index de emisie a gazelor cu efect de seră de 47,96% (2012) – ținta atinsă deja (reducerea cu 19% față de 1990). Conform unui studiu Erste (2011)8 previziunile de investiție în sfera energiei regenerabile în România până în 2020 erau de 18,2 mld. euro după Polonia (46 mld) și Cehia (19.4 mld). De asemenea, conform unui studiu Ernst&Young (2013)9 România ocupa locul 16 (33 mondial) la nivel european din perspectiva atractivității în sfera energie regenerabile. Oportunități  dezvoltarea unui cluster în sfera energiei regenerabile – follow up proiect TREC  programe de cercetare și inovare în domeniu prin intermediul centrelor de cercetare universitare  Cluj-Napoca – oraș verde/durabil  Stimularea cercetării și inoovării în domeniu energiei durabile – Cluj Napoca ocupă locul III la număru lde patente după București și Ilfov și este principalul centru de cercetare din țară în domeniul bioenergiei (conform Renewable Energy Study Elaborated within the framework of the SMART+ sub-project Transnational Renewable Energy Cluster TREC)10 8 Mai multe informații sunt disponibile la adresa web http://www.romania-eoliene.ro/energia-eoliana/in-romania 9 Studiul se poate consulta l adresa web http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/RECAI_39__Nov_2013/$FILE/RECAI%20Issue%2039_Nov%202013.pdf 10 Proiectul este administrat de ADR Nord Vest - TREC - Cluster Transnațional în Domeniul Energiei Regenerabile" organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest împreună cu Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca. 35

Pagina 50

Documente la nivel național Programul Național de Reformă11 Programul Național de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea și aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanță cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorități realizarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și de coeziune socială. În continuare prezentăm principalele obiective atinse precum și obiectivele rămase de atins care în mare măsură se reflectă în PNR 2014. Programul Național de Reformă 2011-201312 Analiză sinteză privind stadiul de implementare Pornind de la obiectivele acestei strategii, România și-a stabilit, prin Programul Național de Reformă 2011-2013, prioritățile și obiectivele proprii care fixează cadrul și direcțiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituționale și financiare, dublată de obținerea unui larg consens la nivelul întregii societăți, au constituit factori determinanți pentru transpunerea în practică a acestor obiective și priorități naționale. Astfel, noua viziune a Guvernului României asupra creșterii economice și a nivelului de trai, mai clară și mai dinamică, a dus spre o colaborare mai fructuoasă între administrația publică centrală, Parlament, partenerii sociali, structurile asociative ale administrației publice locale, ONG-uri, mediu academic și instituțiile financiare internaționale, în scopul implementării reformelor necesare pentru corectarea dezechilibrelor financiare și reluarea creșterii economice. În mod natural, PNR 2011-2013 continuă reformele asumate în PNR 2007-2010 și propune reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020. În acest context, PNR 2011-2013 va include, pe lângă acțiunile nou identificate, și o parte dintre acțiunile aflate deja în curs de implementare (de exemplu, cele referitoare la condiționalitățile ce trebuie respectate de România în relația cu Fondul Monetar Internațional și cu alte instituții financiare internaționale). Viziunea generală a documentului strategic: Utilizarea judicioasă a acestui instrument, prin asumarea reformelor necesare și realiste în contextul european al eforturilor pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, permite concertarea 11 Informații detaliate privind PNR 2011-2013 se găsesc online la adresa: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf 12 PNR2011-2013 a fost inclus în analiza strategică deoarece o parte semnificativă din angajamentele asumate de România pentru această perioadă, nu erau îndeplinite la începutul anului 2013. Această secțiune este urmată de analiza asupra PNR 2014 care preia o parte din obiectivele care nu au fost atinse în perioada 2011-2013. PNR 2014 trebuie văzut ca un document intermediar asumat de Guvern pentru perioada premergătoare aprobării Acordului de Parteneriat pentru 20142020 (acord aprobat în august 2014 de CE). Propunerea de acord (aprobată) este analizată în secțiunea următoare. Ulterior Guvernul trebuie să dezvolte un document strategic național pe principalele domenii de interes care să transpună obiectivele strategiei UE 2020. Am decis să menținem analiza PNR 2011-2013 pentru a evidenția în comparație cu PNR 2014 o parte din cifrele optimiste avansate în perioada 2011-2013 care ulterior s-au transformat în obiective pentru anul 2014. Decalajul calculat de noi este de aproximativ 2-2,5 ani, între ținte prognozate și ținte atinse. 36

Pagina 51

demersurilor naționale pentru modernizarea economiei și societății românești și susține convergența economico-socială cu celelalte state membre ale UE Direcții strategice principale: 1. Redresare și dezvoltare economică; 2. Creșterea eficienței și transparenței administrației publice (nu se regăsește în mod specific în Europa 2020); 3. Îmbunătățirea mediului de afaceri; 4. Ocuparea forței de muncă; 5. Cercetare-dezvoltare și inovare; 6. Schimbările climatice și energia; 7. Educația; 8. Incluziune socială/ diminuarea sărăciei. Creșterea economică13 - modificări procentuale anuale - 2010 2011 2012 2013 2014 PIB real -1,3 1,5 4,0 4,5 4,7 PIB nominal 3,1 5,5 8,9 9,1 9,3 Componentele PIB-ului real Cheltuielile consumului privat -1,7 1,9 3,9 4,2 4,4 Cheltuielile consumului guvernamental -3,6 -1,1 1,5 1,8 1,9 Formarea brută de capital fix -13,1 3,4 5,8 7,8 8,5 Exporturi de bunuri și servicii 13,1 8,1 9,7 9,5 9,6 Importuri de bunuri și servicii 11,6 7,1 8,3 8,7 9,5 Contribuții la creșterea PIB (procente) Cererea internă finală -5,2 1,8 4,1 4,8 5,1 13 Datele pentru perioada 2012-2014 sunt date prognozate de Comisia Națională de Prognoză. Cifrele pentru anii 2013 și prognozele pentru următorii ani sunt incluse în analiza PNR 2014 37

Pagina 52

Modificarea stocurilor 4,1 -0,2 -0,2 -0,2 -0,2 Export net -0,2 0,0 0,1 0,0 -0,2 Sursa: Comisia Națională de Prognoză, 2011 Dezvoltare economică Din punct de vedere economic, răspunsul României la efectele crizei economice și recesiunii economiei s-a concretizat în adoptarea, în anul 2010, a unui buget consolidat, având ca principală coordonată limitarea creșterii deficitului intern, dar și a celui extern. Totodată, guvernul și-a concentrat eforturile pe identificarea unor soluții pe termen scurt, menite să diminueze dezechilibrele macroeconomice. În acest scop, măsurile principale din domeniul politicii fiscalbugetare au vizat reducerea deficitului către nivelul stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere și orientarea resurselor către investiții care susțin creșterea economică. Programul economic cuprinzător convenit cu Fondul Monetar Internațional, Comunitatea Europeană și alte instituții financiare internaționale (Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) definește, într-o foaie de parcurs, un set de obiective-cheie de consolidare și reformare a administrației fiscale, de supraveghere a sectorului financiar și de reformare structurală (piața muncii, educație,infrastructura de mediu). În conformitate cu Programul de Guvernare, Programul de Convergență, Strategia Fiscal Bugetară și ținând cont de obiectivele UE prevăzute în Strategia Europa 2020, strategia economică pe termen mediu a României vizează următoarele obiective:  reluarea procesului de creștere economică și crearea de noi locuri de muncă;  ajustarea deficitului public și a deficitului de cont curent până la valori la care să facă posibilă finanțarea lor și continuarea procesului de dezinflație;  protejarea categoriilor de populație cele mai afectate de criza economică;  îmbunătățirea predictibilității și performanțelor politicii fiscale pe termen mediu și maximizarea și utilizarea eficientă a fondurilor de la Uniunea Europeană;  asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice;  restructurarea și eficientizarea activității administrației publice;  implementarea fermă a angajamentelor asumate în cadrul acordului financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială, precum și alte instituții financiare internaționale;  implementarea reformelor prioritare pe termen scurt și mediu și a măsurilor specifice pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite în contextul Europa 2020. Eficiență în administrația publică Având în vedere importanța asigurării unei administrații publice eficiente și transparente, se impune abordarea acestei priorități strategice din perspectiva a șapte direcții majore de acțiune, în cadrul 38

Pagina 53

fiecăreia fiind prevăzute măsuri cu impact asupra dezvoltării capacității administrative în perioada 2011-2013:  Implementarea reformei strategice pentru îmbunătățirea eficacității administrației publice, pe baza Analizei funcționale a Băncii Mondiale. Planurile conțin estimări privind costurile implementării măsurilor, pe baza cărora s-au purtat discuții cu Autoritatea de Management PO DCA, în vederea identificării posibilităților de finanțare din FSE prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Ca urmare, au fost întocmite fișe de proiect pentru acțiunile care necesită finanțare din FSE, iar la 29 martie 2011, AM PO DCA a deschis o linie de finanțare pentru aceste proiecte.  Continuarea măsurilor orientate către o mai bună reglementare la nivelul administrației publice centrale. Procesul de implementare a Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administrației publice centrale din România 2008-2013 este coordonat de către SGG, alături de Departamentul pentru Afaceri Europene. Strategia este focalizată, în principal, pe îmbunătățirea calității și simplificarea reglementărilor naționale, în vederea creșterii competitivității economiei și creării de noi locuri de muncă. Obiectivele generale ale acestui document strategic vizează: îmbunătățirea evaluării impactului reglementărilor, reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri, facilitarea interacțiunii dintre sectorul economic și administrația publică centrală, îmbunătățirea procesului de reglementare la nivelul agențiilor și autorităților de reglementare și control, simplificarea legislației naționale și aplicarea efectivă a legislației comunitare.  Profesionalizarea funcționarilor publici. În România există un număr de 126.857 funcționari publici, din care 61.909 în administrația publică locală, 47.103 în administrația publică teritorială și 17.845 în administrația publică centrală.  Standardizarea procedurilor administrative. Pentru definirea unui cadru legislativ coerent și unitar, bazat pe sistematizarea, raționalizarea și restructurarea prevederilor legale care ghidează acțiunile autorităților administrației publice, MAI derulează – cu sprijin financiar din PO DCA (3,5 MLei) - proiectul Un cadru legislativ mai coerent pentru o administrație publică mai eficientă. Rezultatul acestui proiect va consta în elaborarea Codului administrativ al României, instrument util pentru asigurarea uniformității structurilor/substructurilor administrative.  Creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune. La sfârșitul anului 2010 se înregistra un nivel extrem de scăzut al absorbției instrumentelor structurale (calculat pe baza rambursărilor primite de la Comisia Europeană), și anume 1,9% din alocarea UE 2007-2013. Această situație este într-un contrast evident cu nivelul de contractare a alocării UE 2007-2013 (cca. 42,7% la 31 decembrie 2010) și cu plățile interne către beneficiari (prefinanțări și rambursări) în sumă de 1,73 mld. Euro (cca. 19% din alocarea UE 2007-2013). La finalul anului 2014 (mai exact octombrie 2014) conform Ministerului Fondurilor Europene, rata curentă de absorbție a fondurilor europene a ajuns la 39.96% din bugetul alocat pentru perioada 2007-2013.  Utilizarea TIC pentru modernizarea administrației publice. În ultimii 5 ani, MCSI a finalizat o serie de acțiuni menite să modernizeze administrația publică și să răspândească avantajele utilizării mijloacelor TIC pe tot teritoriul țării. Prin proiectul Economie bazată pe cunoaștere, s-au creat platforme de comunicare și instruire în utilizarea tehnologiilor TIC în 260 de comunități 39

Pagina 54

locale. În anul 2010, a fost revizuită Strategia privind asigurarea serviciului universal, punând capăt unei abordări învechite.  Dezvoltarea teritorială. Încă din 2008 au fost elaborate 10 studii de fundamentare a strategiei și a fost lansată publicația Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 – o Românie competitivă, armonioasă și prosperă în vederea conștientizării impactului politicilor teritoriale asupra dezvoltării durabile. Îmbunătățirea mediului de afaceri Din punctul de vedere al îmbunătățirii mediului de afaceri în clasamentul Doing Business 2011 (Raport elaborat de Banca Mondială care analizează situația a 183 de economii ale lumii), România ocupa locul 56). În 2014 România ajunge pe locul 48, o creștere de aproape 10 poziții în ultimii 3 ani. Menționăm că Banca Mondială a schimbat metodologia de calcul, începând cu 2014, și rezultatele nu pot fi comparate în mod direct (performanța României după vechea metodologie ar fi reprezentat o urcare de 2-3 poziții). După cum observăm în figura de mai jos, România înregistrează scoruri foarte bune la creditare (poz. 7), inițierea unei afaceri (poz. 38) și protecția investitorilor minoritari (poz. 40) și scoruri relativ slabe la categoria autorizații de construcție (poz. 140) și accesul la rețeaua de electricitate (poz. 171). De asemenea trebuie remarcată evoluția pozitivă majoră în plata taxelor, unde progresele realizate (indicatorul vizează atât povara fiscală pentru o firmă medie cât și povara administrativă – nivelul birocrației) au condus la un salt de 76 de locuri Doing Business Report 2015 Indicatori Poziție 2014 Poziție 2015 Evoluție 50 48 Crearea unei afaceri 37 38 -1 Autorizații construcție 139 140 -1 Acces/conectare 171 171 Nicio schimbare electricitate Înregistrare 62 63 -1 proprietate Creditare 5 7 -2 Protecție investitori 40 40 Nicio schimbare minoritari Plata taxelor 128 52 +76 Comerț exterior 68 65 +3 Executarea 52 51 +1 contractelor Soluționarea 45 46 -1 insolvenței Sursa: Banca Mondială –Doing Business 2015 Report – Doing Business in Romania (http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/) Ocuparea forței de muncă 40

Pagina 55

Din punctul de vedere al ocupării forței de muncă, la nivelul anului 2009, rata totală de ocupare, pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, a fost de 63,5%, înregistrând un decalaj de 5,6% față de media UE 27 de 69,1%. Din punctul de vedere al structurii pe sexe a populației ocupate, rata de ocupare este semnificativ mai scăzută pentru femei – 56,3%, față de rata de ocupare pentru bărbați - 70,7%. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,5%, iar rata de ocupare a persoanelor vârstnice (5564 ani) a fost de 42,6%. Conform prognozelor, decalajul între nivelul național și cel comunitar se va menține și în anul 2020, dar va înregistra o ușoară tendință de scădere de la 5,6% la 4,8%. Forța de muncă % 2010 2011 2012 2013 2014 Rata de ocupare a populației de 20-64 ani 63,3 63,9 64,3 64,7 65,5 - bărbați 70,8 71,6 72,0 72,4 73,1 - femei 55,9 56,1 56,5 57,0 57,8 Rata șomajului (conf. BIM) - % 7,3 6,4 6,2 6,0 5,8 Sursa: Comisia Națională de Prognoză 2011 Comparativ cu prognoza realizată în 2011 cifrele actuale (2013) indică un decalaj de aproximativ 11,5 ani. Astfel observăm (a se vedea tabelul de mai jos) că în prognoza pentru anul 2013 privind rata de ocupare aceasta era de 64,7% la nivelul populației 20-64 de ani și datele reale indică o cifră de 63,9%. Aceste decalaje se păstrează în mare măsură pe toate categoriile de populație. De asemenea rata șomajului real (6,8% în 2013) comparativ cu cel prognozat (6% prognoza pt. 2013 din PNR 20112013) este mai ridicată cu 0,8%. Forța de muncă % 2013 2014 2015 2016 2017 Rata de ocupare a populației de 20-64 ani 63,9 64,4 65,0 65,9 66,9 - bărbați 71,6 71,9 72,1 72,9 73,6 - femei 56,2 57,0 58,0 59,0 60,2 Rata șomajului (conf. BIM) - % 7,3 7,1 6,9 6,8 6,7 Sursa: Comisia Națională de Prognoză 2013  Măsuri pe care România le-a realizat deja: 41

Pagina 56

 Realizarea unui cadru unitar de salarizare în sectorul public prin adoptarea Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;  Măsuri pentru promovarea flexicurității și pentru promovarea ocupării forței de muncă au fost adoptate recent prin modificările aduse Codului Muncii.  Măsuri pe care România se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni:  Stimularea ocupării forței de muncă: o Consolidarea dialogului social și a flexibilizării procesului de negociere; o Modificarea și completarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; o Modificarea și completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;  Reducerea muncii nedeclarate: o Implementarea Strategiei naționale privind reducerea incidenței muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012; o Adoptarea proiectului de lege privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri;  Formarea profesională continuă: o Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulților; o Punerea în aplicare a cadrului european simplificat de recunoaștere a calificărilor profesionale, în condiții de reciprocitate, între Statele Membre; o Inițierea procedurilor privind clasificarea universităților pe categorii în baza evaluării programelor de studii și a capacității lor instituționale: universități preponderent de educație, universități de cercetare științifică și creație artistică și universități de cercetare avansată și educație. Cercetare, dezvoltare și inovație. În ceea ce privește capacitatea sistemului CDI, decalajele față de media europeană sunt considerabile. Astfel, ponderea cercetătorilor în totalul populației ocupate este de 3,64% în România, față de 9,2% în UE 27, iar ponderea angajaților în activități de cercetare și dezvoltare (CD), în total populație ocupată este de 5,04% în România, față de 15,5% în UE 27. A fost înregistrată, în schimb, o evoluție pozitivă a investițiilor în infrastructura de cercetare, care au crescut, în anul 2010, 42

Pagina 57

de peste 6 ori, față de anul 2006. Pentru rezultatele sistemului CDI, concludent este indicatorul agregat al inovării (Summary Innovation Index – SII, 2010) care, pentru România este de 0,237, față de 0,516 în UE 27. Decalaje importante înregistrează și ponderea angajaților în activități cu aport intensiv de cunoaștere, în total populație ocupată 6,16% în România, față de 13,03% în UE 27, în condițiile în care ponderea exporturilor de servicii de înaltă și medie tehnologie, în total exporturi, este una apropiată de media europeană 44,91% în România, față de 49,43% în UE 27, iar ponderea exporturilor de produse de înaltă și medie tehnologie, în total exporturi, este peste media europeană 50,14% în România, față de 47,36% în UE 27. În prezent (2014), conform raportului Innovation Union Scorecard, Comisia Europeană14 plasează România în categoria inovatorilor modești, pe locul 25 din 27 (doar Bulgaria și Letonia având un scor mai redus) cu un scor general de performanță în inovație de 0,24 (max . 1) și fluctuând în ultimii 5 ani între 43% și 50% din media UE 2715. Țara noastră stă foarte bine la numărul de noi doctori în științe (creștere de 11,4% în 2014) dar foarte prost la numărul de doctori în științe non-UE. Alte domenii în care România stă relativ bine comparativ cu media UE sunt numărul de persoane cu educație de nivel II (liceu absolvit) și exportul de servicii bazate pe cunoaștere ( knowledge intensive service exports). Pentru restul categoriilor (un total de 25 de indicatori), România obține scoruri în general sub jumătate din media UE 27 sau mai slab. SCOR Evoluție Indicatori EU 27 RO EU27 RO Resurse umane  Nr. absolvenți doctorat 1,7 1,7 2,8% 11,4%  Absolvenți educație terțiară 35,8 21,8 3,6% 9,7%  Tineri care au absolvit liceul 80,2 79,6 0,5% 0,7% Sisteme de cercetare deschise, transparente, atractive  Co-publicații științifice internaționale 343 177 6% 10,9%  Publicații științifice în primele 10% cele mai citate 11,0 3,5 1,4% 3,3%  Studenți nivel doctorat non-UE 24,2 2,1 6,3% -5,8% Finanțare și sprijin  Cheltuieli R&D în sectorul public 0,75 0,30 1,8% 6,0%  Investiții de tip venture capital 0,277 0,137 -2,8% -5,3% Investiții ale firmelor private  Cheltuieli ale firmelor cu R&D 1,31 0,12 2,0% -7,0%  Cheltuieli cu inovația non R&D 0,56 0,46 -4,7% -13,7% Parteneriate & antreprenoriat  IMM-uri care inovează intern (in-house) 31,8 10,8 -0,1% -5,7%  IMM-uri care colaborează în inovație 11,7 2,9 3,8% 0,5%  Publicații public-privat 7,3 2,9 1,2% 4,2% Bunuri intelectuale  Aplicații pentru patente PCT 1,98 0,41 0,0% -0,9%  Aplicații de patente PCT pentru provocări sociale 0,92 0,21 -0,1% 4,0% 15 Documentul original accesibil la următoarea dresă http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius/ius-2014_en.pdf. Pt. Calcularea scorurilor sunt folosite date din perioada 2009-2013 43

Pagina 58

 Mărci comunitare (community trademarks) 5,91 2,33 6,9% 42,7%  Design comunitar 4,75 0,59 1,6% 44,6% Inovatori  IMM-uri care introduc produse sau procese inovative 38,4 13,2 1,3% -4,2%  IMM-uri care introduc inovații în marketing/organizaționale 40,3 25,5 0,8% -1,4%  Firme inovative în creștere rapidă 16,2 15,2 0,0% 1,2% Efecte economice  Angajări în activități de cunoaștere intensivă/ridicată 13,9 6,5 0,7% 2,2%  Contribuția exporturilor produse inovative la balanța 1,27 0,38 0,2% 1,1% comercială  Exporturi de servicii bazate pe cunoaștere 45,3 45,2 1,0% 1,4% intensivă/ridicată  Vânzări inovații noi pentru piață sau organizație 14,4 14,3 0,5% -2,2%  Venituri externe din licențe și patente 0,77 0,38 3,7% 7,8% Sursa: adaptat din Innovation Union Scorecard, 2014 Schimbări climatice și de mediu Din punctul de vedere al schimbărilor climatice și energie, prin Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat ca până la sfârșitul anului 2012 să se încadreze într-o țintă intermediară de reducere a emisiilor de GES de 8% față de anul de referință 1989. - în România, ultimele date (anul) 2012 indică o scădere a emisiilor GES (excluzând LULUCF) la un nivel de 92% față de anul 1990. Măsuri cheie pentru atingerea țintei:  Promovarea Surselor Regenerabile de Energie prin intermediul certificatelor verzi.  Modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice. Măsura va fi finanțată în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) - Axa prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice/Domeniul major de intervenție 2 - “Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi”.  Aplicarea schemei de ajutor stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. Începând cu data de 1 aprilie 2011, a devenit operațională schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență, care va fi aplicată până în 2023, bugetul alocat fiind de 20.283,9 mil.lei (din care, pentru perioada 2011-2013, 4165 mil.lei).  Continuarea campaniilor de informare a populației și mediului de afaceri privind importanța creșterii eficienței energetice.  Extinderea perioadei de implementare a programului Termoficare căldură și confort până în 2020. Perioada de implementare a programului Termoficare căldură și confort va fi extinsă până în 2020, iar acțiunile vor viza, în principal, modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei termice în sisteme centralizate. 44

Pagina 59

 Extinderea Programului național de eficiență energetică (2009 - 2010) pentru perioada 2011- 2013 va asigura cofinanțarea proiectelor de investiții privind creșterea eficienței energetice în sectoarele încălzirii urbane, al reabilitării clădirilor publice și al iluminatului public.  Modernizarea și realizarea unor unități, instalații și echipamente noi în întreprinderile din industrie. În acest scop, vor fi utilizate fondurile alocate prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) - Axa 4: Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice/ Domeniul major de intervenție 1 - Energie eficientă și durabilă.  Continuarea acțiunilor de reabilitare termică a clădirilor existente. Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor prevăzut în OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțarea executării lucrărilor se va sigura în proporție de 50% din alocații de la bugetul de stat, 30% din fonduri de la bugetele locale și 20% din fondurile asociațiilor de proprietari. Educație16 Analiza sistemului de învățământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educație, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privința participării la o formă de educație a tinerilor cu vârste între 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei și 48,8% dintre bărbați participă la o formă de învățământ (față de 73,1% dintre femei și 66,1% dintre bărbați în Lituania și 72,0% dintre femei și 68,1% dintre bărbați în Polonia). Este prea puțin valorificată și educația timpurie, adică acele activități educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităților de învățare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată și relevanța scăzută pentru viața de adult și pentru piața muncii, oferta de informații prevalând în fața formării de competențe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învățământ preuniversitar, lipsa transparenței finanțării și rata foarte redusă de participare la educația pe tot parcursul vieții (o participare de 1,5% față de 9,3% media UE). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferențiere excesivă a specializărilor universitare și o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) și nu dispune de niciun set de indicatori de referință care să-i măsoare eficiența și calitatea. Reducerea părăsirii timpurii a școlii: Traiectoria țintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 și 11,3% în 2020, în condițiile unui scenariu realist de dezvoltare economică și în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea țintei și eventuala corectare a traiectoriei. 16 Trebuie menționat că majoritatea măsurilor deja luate sau previzionate sunt de fapt prevederi ale noii legi a educației care pot suferi sau au suferit deja modificări datorită schimbării de guvern din 2012. 45

Pagina 60

Evoluția prognozată a ratei părăsirii timpurii a școlii17 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Indicator 18,4 17,2 16 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3 (%) Riscurile și constrângerile ce afectează implementarea politicilor educaționale la nivel național vizează: criza economică actuală corelată cu lipsa unei strategii ferme privind prioritizarea cheltuielilor publice, creșterea procentului din populație aflată în zona de sărăcie, capacitatea instituțională limitată și comunicarea instituțională greoaie. Creșterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară: Ultimul Raport asupra stării sistemului național de învățământ (2010) menționează faptul că, după o creștere spectaculoasă, rata brută de participare la învățământul superior a scăzut în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 45% în 2009-2010 (față de 51,7% în anul anterior). Traiectoria țintei vizează atingerea unui nivel de 22,17% în 2015 și de 26,74% în 2020. Evoluția prognozată a ratei populației cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educație terțiară:18 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2020 Indicator 18,1 18,7 19,4 20,2 21,3 22,1 26,7 (%) Sursa: PNR 2011-2013 Blocajele sistemului educațional românesc pentru învățământul superior sunt: o corelarea slabă a specializărilor universitare cu cerințele pieței forței de muncă; o transferarea doar într-o mică măsura a rezultatelor sistemului de cercetare universitară către economie; o componentă teoretică prea puternică a învățământul superior ce nu oferă absolvenților abilități și competențe practice. Incluziune socială Din punctul de vedere al incluziunii sociale și diminuării sărăciei în România, în perioada 20052009, evoluția ratei sărăciei relative a cunoscut o tendință ascendentă, astfel încât aceasta atinge în anul 2009 valoarea de 18,5%. Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică rezultă că, 17 Datele pentru peioada 2012-2014 sunt date prognozate de Comisia Națională de Prognoză. Cifrele pentru anii 2013 sunt incluze în analiza PNR 2014 și sunt în general mai puțin favorabile 18 Datele pentru peioada 2012-2014 sunt date prognozate de Comisia Națională de Prognoză. Cifrele pentru anii 2013 sunt incluze în analiza PNR 2014 și sunt în general mai puțin favorabile 46

Pagina 61

pentru anul 2009, rata sărăciei relative a înregistrat valori mari pentru următoarele categorii de persoane: copii - 25,9%; tineri (16 – 24 ani) - 20,9%; șomeri - 37,6%; lucrători pe cont propriu (inclusiv populația din mediul rural) - 40,8%; familiile monoparentale - 30%; familiile cu mai mult de 3 copii - 47%. Obiectivul național asumat este de reducere cu 580.000, până în 2020, a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială față de anul 2008, ceea ce reprezintă o reducere cu cca. 15% a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie. În prezent (2012, ultimul an în care există date raportate către Eurostat) aproximativ 8,9 mil. persoane sunt expuse la riscul excluziunii sociale și sărăciei. Rezultate așteptate/target-uri : Nu sunt foarte clar precizate rezultate așteptate, însă în ansamblul său, Programul Național de Reformă este axat pe stimularea competitivității, productivitate și potențial de creștere al României, coeziune socială, teritorială și economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce privește dezvoltarea economică față de celelalte state membre ale Uniunii Europene și alinierea obiectivelor cu cele ale Strategiei Europa 2020. Recomandările Consiliului European (30.05.2012) privind Programul național de reformă pe 2012 al României care include avizul Consiliului privind Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2015 vizează cu preponderență aspecte de natură economică privind prognozele de creștere a PIB, controlul datoriei publice și a cheltuielilor precum și menținerea angajamentelor în cadrul Pactului euro plus, punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011, privind promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă, asigurarea unui grad mai ridicat de sustenabilitate a finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare. Mai multe informații sunt oferite de către Ministerul Afacerilor Europene prin intermediul Rapoartelor de Monitorizare a Implementării PNR 2011-2013. Ultimul astfel de raport – Raport Trimestrial pentru implementarea PNR 2011-201319, 15 martie 2012, concluzionează următoarele cu privire la țintele asumate de România raportat la cele realizate: Planul de acțiune pentru implementarea PNR conține 226 de acțiuni, din care 86 au avut termen de finalizare până la data de 15 martie 2012. Din cele 86 de acțiuni, 63 au fost realizate, ceea ce reprezintă 73,2%; 6 acțiuni (7%) sunt nefinalizate și se află în diverse stadii de implementare, iar pentru 17 acțiuni nerealizate (19,8%) s-a propus decalarea termenului. Per total, cele 63 de acțiuni finalizate reprezintă aproximativ 27% din totalul de 226 acțiuni asumate. De menționat că Raportul de monitorizare din 15 martie este ultimul publicat, așadar, în prezent nu există informații disponibile pe site-urile instituțiilor publice responsabile (Guvern, Ministerul Fondurilor Europene) privind stadiul final de implementare al PNR 2011-2013. Pe capitolele PNR, sinteza realizării acțiunilor scadente anterior datei de 15 martie 2012 se prezintă după cum urmează: 19 Întregul raport este disponibil online la adresa: http://www.maeur.ro/files/articles/Raport_PNR_martie_2012.pdf 47

Pagina 62

Supravegherea macro-economică Total 8 acțiuni, 7 realizate, 1 nerealizată pentru care BNR a propus decalarea termenului pentru 30 aprilie 2012. Reforme prioritare pe termen scurt și mediu 1. Creșterea eficienței administrației publice Total 8 acțiuni scadente în 2011, din care: 1 acțiune realizată; 7 acțiuni nerealizate, pentru ca

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.