Document
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CHINTENI PAG.31-60
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,5 MB · modificat pe site: 23.11.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CHINTENI PAG.31-60”, Comuna Chinteni, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariachinteni.ro/wp-content/uploads/2021/11/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-COMUNEI-CHINTENI-PAG.31-60.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/chinteni/129204-strategia-de-dezvoltare-a-comunei-chinteni-pag-31-60, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Cultura plantelor la nivelul comunei Chinteni: producția de grâu și secara este de 740 t, porumb
boabe 2476 t, floarea soarelui 19t, sfecla de zahar 58 t, legume 3601 tone, acest fapt se
datorează condițiilor pedo-climatice favorabile. Suprafața agricolă ce revine în medie unui
locuitor din comuna Chinteni este de 0,40 ha teren agricol, acest indicator oferind un indiciu
important despre resursele agricole ale teritoriului analizat. Dar mult mai sugestiv pentru
activitatea din agricultură este indicatorul suprafață arabilă / locuitor 1,44 ha teren arabil/
locuitori, acest indicator face trimitere directă asupra activităților agricole din sectorul vegetal.
2.4.3. Silvicultură datorită situării geografice în arealul de podis, în zona deluroasă cu
altitudini între 500-600 m, predominând stejarul și carpenul. Pe teritoriul comunei mai sunt
întâlnite speciile care intră în compoziția arboretelor predomină gorunul, carpenul, cerul,
rășinoasele și paltin, ulm, frasin, salcâm, plop tremurător, tei, cireș, păducel, alun, măceș etc.
Bradul și pinul cresc în zonă, datorită plantațiilor recente în locurile unde pădurile au fost tăiate
în totalitate; pădurile sunt puține, intercalate de pajiști și pășuni cu ierburi mărunte, vegetație
specifică de silvostepă.
Fondul cinegetic este prezent cu următoarele specii: căprioara, lupul, mistrețul, vulpea,
iar dintre rozătoare: iepurele de câmp, șoarecele de câmp, șobolanul și dihorul.
2.4.4.. Piscicultură teritoriul comunei Chinteni este drenat de Valea Chintăului, iar la
aproximativ 1 km de comună se găsește situat și Lacul Chinteni. Fauna piscicolă este prezentă
prin variate specii de pești cum ar fi: crapul, carasul, plătica, roșioara, mreana, cleanul, tenul,
porcușorul, iar dintre răpitori: șalăul, somnul, bibanul, biborțul, știuca.
2.4.5. Industria și serviciile
Activitățile comerciale constituite o coordonată importantă în dezvoltarea comunei Chinteni. În
localitatea Chinteni nu există activități de tip industrial sau de construcții, nici condiții
favorabile de dezvoltare a acestora, eventual activități de mică industrie de prelucrare a
produselor agricole, vegetale sau animale.
Principala ocupație a locuitorilor este cultivarea pămânului și creșterea animalelor.
Principalele unități agricole sunt:
-crescătorii de găini
-crescătorii de porci
-moară și brutărie (nefuncționale, necesitând reparații capitale)
-dispensar veterinar
1
Pagina 2
Principalii agenți economici de pe raza comune Chinteni:24 unități care au ca obiect de
activitate:
Deușu
SC Tapova SRL - Crescătorie găini și pui
SC Mavaro SRL - Bar
PF Vaida Marta - Magazin alimentar
Chinteni
SC Varaion SRL - Magazin alimentar
SC Gabioana SRL- Spălătorie auto
SC Agroservice SA - Mecanizarea agriculturii
Intr. Individ. Lorincz Andras – Spălătorie auto
SC Rogex SRL - Fibră de sticla
SC Mavaro SRL - Magazin alimentar
SC Casa Kola SRL - Mobila
SM Instal Construct - Magazin materiale constructii
SC Malera Comf SRL - Confectii metalice
SC Garolomia SRL - Magazin materiale constructii
SC Floem SRL - Magazin materiale constructii
SC Pam Albatros - Magazin alimentar,
Farmacie
Dispensar medical.
Macicașu
SC Agroservice SA - Mecanizarea agriculturii
SC Caramos SRL - Magazin alimentar
Vechea
SC Rata Camprod SRL - Magazin alimentar
PF Bath Maria - Magazin alimentar
Feiurdeni
SC Vista SRL - Magazin alimentar
SC Agroflor Comimpex SRL - Magazin alimentar
SC Tamida SRL - Bar
2
Pagina 3
PF Doghi Alina - Magazin alimentar
Satu Lung
SC Kassar SRL - Magazin alimentar
2.4.6.Turismul și agroturismul în spațiul rural al comunei
Activitatea turistică constituie o coordonată esențială pentru dezvoltarea localităților
din comuna Chinteni. Conform legii 142/2008 privind aprobarea planului de amenajare a
teritoriului național secțiunea VI,,Zone cu resurse turistice” la nivelul comunei Chinteni există
un grad de concentrare a resurselor turistice naturale și antropice considerabil.
Astfel există potențial pentru dezvoltarea turismului rural, de valorificare a resurselor
turistice locale (naturale, culturale și economice), ca și dotările și echipamentele turistice,
inclusiv pensiunile.
Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei
numai pensiunile turistice rurale și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu
nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale, de valorile cultural-istorice și de tradițiile
și obiceiurile prezente în mediul rural. Turismul rural și agroturismul, ca activități economice și
socio-culturale, se înscriu în normele de protecție a mediului înconjurător natural și umanizat,
adică a turismului bazat pe principii ecologice în sfera turismului durabil. Potențialul
agroturistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în alcătuirea sa
componente naturale și cultural istorice de mare varietate și atractivitate turistică. Cadrul
natural pitoresc, aspectele peisagistice, lacul din satul Chinteni, lăcașele de cult (biserica de
lemn din satul Vechea, în anul 1900 se mai vedeau ruinele vechii Biserici Reformat-Calvine
„Sf. Ștefan”. În noua Biserică Reformată-Calvină au fost integrate unele elemente din fosta
biserică. S-au pierdut definitiv casetele de lemn ale tavanului și cupola amvonului din veche
biserică, opere ale renumitului maestru sas clujean Lorenz Umling. Clopotul (70 kg) poartă
acrostihul religios I.H.S. (Iesus hominum salvator = Isus mântuitorul omenirii).
În acest sat se găsește biserica românească de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din
1726 (picturi interioare din 1748; turn înalt, acoperit cu șindrilă), resursele istorice (castelul
Satu Lung) potențialul etnografic și folcloric, obiceiurile ancestrale, sărbătorile populare, toate
generează o multitudine de posibilități pentru practicare a agroturismului.
3
Pagina 4
Dezvoltarea turismului și agroturismului în comuna Chinteni se bazează pe trei
cordonate majore: dezvoltarea turismului de poziție, dezvoltarea turismului din punct de vedere
a potențialului de atracție și studierea resurselor turistice și baza tehnico-materială.
Evenimente culturale :
1- Ziua Eroilor, ceremonial religios, cantece patriotice, recital de poezii- 24 mai
2- Hramul Bisericii din loc. Chinteni – Sfinții Mucenici Romani – 21 octombrie
3- Hramul Bisericii din loc. Vechea – 26 octombrie
4- Hramul Bisericii din loc. Măcicașu –Sfantul Nicolae – 6 decembrie
5- Hramul Bisericii din loc. Sanmartin -8 noiembrie
Obiective turistice:
1- Biserica din lemn din loc. Vechea
2- Monumentul Eroilor din loc. Feiurdeni
3- Monumentul Eroilor loc. Chinteni
4- Poiana Narciselor din loc. Pădureni
5- Biserica Romano-Catolica din loc. Chinteni
6- Lacul Chinteni –in suprafață de 16 Ha
7- Rezervația Botanică – in apropiere de Fanatele Clujului in suprafață de 7,25 HA –
unde se intalnesc alunecări de teren dispuse in valuri, cunoscute sub numele de
“glimee”
8- Casa din chirpicide la Băbuțiu – drumul spre loc. Așchileu
9- Sit de importanta comunitara ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Pe valea Chintenilor la 15 km de Cluj-Napoca se afla lacul Chinteni, lac de origine
naturala, proprietate a primariei Chinteni si administrat de AJVPS Cluj. Lacul este amenajat
pentru pescuit, organizadu-se concurduri de pescuit sportiv. Pe malul stang al lacului se afla
cabana si campingul Lacul Rece, iar terenul din jurul lacului va fi accesorizat si vandut de
primarie pentru constructia de cabane. Apele freatice au diferite variabile, grad de mineralizare
si duritatedeosebita.apele de adancime sunt puternic mineralizate si nepotabile.
Tipurile de turism actuale și posibile care se pot desfășura în comuna Chinteni
sunt turismul de tranzit, care cu reale suporturi poate fi întărit și dimensionat de-a lungul DJ
109 (popasuri, pensiuni, case de închiriat, campinguri, parkinguri etc.) Turismul de vizitare
(obiective istorice, muzee, biserici ș.a.) are șanse reale în comuna Chinteni și în vecinătăți,
turismul de drumeție către zonele cu peisaje inedite și către zonele de deal din comună și din
împrejurimi. Turismul de recreere și de agrement, lacul din satul Chinteni. În linii generale,
4
Pagina 5
îmbină caracteristicile turismului pentru natură cu cele ale turismului de sănătate. Turismul
sportiv și cinegetic, pescuitul , vânătoarea (mistreț) în pădurile de stejar și fag întinse pe
dealurile de la hotarele comunei, sunt atracții turistice viabile. Turismul din comuna constituie
o direcție importantă de dezvoltare a comunității, acestă dezvoltare bazându-se pe exploatarea
resurselor turistice din satele Chinteni, Pădureni, Feurdeni, Satu Lung etc. și din localitățile
vecine. Disfuncționalități în dezvoltarea turismului și agroturismului la nivelul comunei
Chinteni reprezintă infrastructura de cazare slab dezvoltată și puțin diversificată, lipsa unor
intinerarii turistice locale și integrate, slabă dezvoltare a formelor de turism practicat, sistemul
de alimentare cu apă și canalizare slab dezvoltate.
2.5. POPULAȚIA
Fig.23. Evoluția numărului de locuitori ai Comunei Chinteni 1990 - 2012
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Evoluția numărului de locuitori în comuna Chinteni între anii 1990 și 2012 este dată de
o curbă sinusoidală. Se observă o scădere începând cu anul 1990 până la începutul anilor 2000,
urmând o ușoară creștere din 2002. După 2002 numărul populației a fost aproape constant, cu
5
Pagina 6
mici creșteri și scăderi ale numărului populației. Acest fenomen este specific pentru întreaga
țară.
Unul dintre motivele tendinței de creștere ușoară a populației după anul 2000 poate fi
explicat parțial prin dezvoltarea efervescentă a proiectelor imobiliare care a cuprins localitățile
limitrofe municipiului Cluj Napoca.
Pentru anul 1992 numărul de locuitori pentru fiecare localitate componentă comunei
Chinteni este reprezentată în graficul și tabelul de mai jos. Ponderea cea mai mare a numărului
de locuitori o deține localitatea Chinteni (aproximativ o treime din total), urmată de localitatea
Vechea. Cu ponderi aproximativ egale sunt localitățile Deușu, Măcicașu, Feiurdeni și
Sânmărtin. Cel mai mic număr de locuitori se înregistrează în localitățile Pădureni, Satu Lung
și Săliștea Veche.
Localitățile Chinteni și Vechea sunt cele mai populate ca urmare a localizări acestora pe
Drumul Județean 109A, chiar la limita cu Municipiul Cluj Napoca (DJ 109A pare ca o
prelungire a Străzii Oașului, respectiv Valea Chintăului).
Fig. 24. Structura populației pe sexe și localități
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, în anul 1992 comuna
Chinteni avea o populație de 3067 persoane, dintre care bărbații dețineau o pondere un pic mai
mare decât femeile. Chinteni și Vechea sunt cele mai apropiate de municipiul Cluj Napoca,
6
Pagina 7
facilitând astfel fenomenul navetismului. In plus, Chinteni este centru de comună și beneficiază
de mai multe servicii, ceea ce il face mai atractiv, în detrimentul celorlalte sate componente.
LOCALITATEA Ambele sexe Masculin Feminin
Chinteni 1022 514 508
Deușu 284 146 138
Vechea 566 292 274
Măcicașu 316 165 151
Sânmărtin 249 126 123
Feiurdeni 320 154 166
Pădureni 104 53 51
Satu Lung 129 68 61
Săliștea Veche 77 38 39
Total 3067 1556 1511
Fig.25. Populația comunei Chinteni în anul 1992 - Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul
Național de Statistică Cluj
Fig.26. Structura pe sexe și grupe de vârstă -comuna Chinteni în anul 1992 - Sursa: Prelucrare după
date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Din graficul care reprezintă structura populației pe grupe de vârstă și sexe se pot vedea
două maxime: grupa de vârstă 15-19 ani și cea de 60-64 ani, minimul fiind deținut de grupa de
7
Pagina 8
peste 85 de ani. Până la grupa de 40-44 ani predomină populația masculină, la restul grupelor
predominând ponderea feminină.
Fig.27. Numărul de locuitori/ 2002
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
După vârsta de 40-44 ani mortalitatea în rândul persoanelor de sex masculin este mai
ridicată decât în randul persoanelor de sex feminin. În plus diferențele numerice mari între sexe
la categoriile de vârstă 20-24 până la 30-34 pot fi explicate parțial și prin migrarea persoanelor
de sex masculin în alte localități/ țări în vederea căutării unui loc de muncă.
Tabelul nr. 2 Populația Comunei Chinteni în anul 2002
Localitatea Ambele sexe Masculin Feminin
Chinteni 1018 503 515
Deușu 252 124 128
Vechea 453 246 207
Măcicașu 275 145 130
Sânmărtin 222 111 111
Feiurdeni 332 164 168
Pădureni 88 46 42
Satu Lung 99 44 55
Săliștea veche 57 31 26
Total 2796 1414 1382
Fig.28. Populația comunei Chinteni în anul 2002 –
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
8
Pagina 9
Pentru anul 2002 structura pe grupe de vârstă și sexe este aproximativ la fel cu cea din
1992, numai că numărul total al populației pentru toate localitățile componente comunei
Chinteni este mai mic față de 1992. În plus, în anul 2002 cele mai mari diferențe numerice între
sexe se remarcă la nivelul grupei de vârstă 30-34 ani când predomină populația masculină și la
nivelul grupei 70-74 ani unde predomină populația feminină. Tendința descendentă este una
generală la nivelul țării noastre și poate fi explicată prin scăderea natalității, respectiv emigrația
populației.
Fig.29. Structura pe sexe și grupe de vârstă în comuna Chinteni în anul 2002
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Fig.30. Populația comunei Chinteni în anul 2011
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
9
Pagina 10
În anul 2011 populația comunei este aproape la fel de mare ca în anul 1992. Acest fapt
se poate datora într-o oarecare măsură dezvoltării imobiliare în comunele limitrofe
municipiului Cluj Napoca. Terenul mai accidentat nu a permis o dezvoltare la fel de intensă ca
în comuna Florești cu locuințe colective (blocuri) ci mai degrabă locuințe cu regim redus de
înălțime, destinate unei familii sau unui număr foarte restrâns de familii. În plus, unele sate
precum Feiurdeni, Pădureni și Satu Lung au o populație sub 100 de locuitori în anul 2002 ceea
ce înseamnă practic un fenomen de depopulare a comunei.
Fig.31. Structura pe grupe de vârstă în comuna Chinteni în anul 2011
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
În anul 2011 ponderea feminină este aproximativ egală cu ponderea masculină.
Structura pe sexe și grupe de vârstă este diferită față de anii 1992 și 2002, adică pentru grupele
de vârstă 10-14 ani și 15-19 ani numărul populației feminine este mai mare decât cel al
populației masculine. Populația masculină predomină însă la grupele de vârstă cuprinse între
35-39 ani până la 50-54 pentru ca la grupele de vârstă mai mare să predomine iar femeile.
Fig.32. Structura confesională în comuna Chinteni în anul 1992 Sursa: Prelucrare după date obținute
de la Institutul Național de Statistică Cluj
10
Pagina 11
Pentru anul 1992 predomină populația de confesiune ortodoxă pentru toate localitățile
componente ale comunei Chinteni. Deși confesiunea ortodoxă este predominantă, structura
confesională este mai variată decât în alte regiuni ale țării (cum ar fi Moldova sau Muntenia
unde confesiunea ortodoxă este majoritară cu 99%).
Tabelul nr. 3 Structura confesională a comunei Chinteni în anul 1992
Romano Greco Altă
Ortodoxă Catolică Catolică Reformată Baptistă Penticostală religie Atei
Chinteni 563 72 32 348 2 5 0 0
Deușu 232 3 4 0 11 32 1 1
Vechea 419 3 0 124 0 20 0 0
Măcicașu 215 0 0 61 5 35 0 0
Sânmărtin 235 0 0 0 0 14 0 0
Feiurdeni 274 5 5 18 5 13 0 0
Pădureni 103 0 0 0 1 0 0 0
Satu Lung 126 0 1 1 1 0 0 0
Săliștea
veche 69 0 6 0 2 0 0 0
Total 2236 83 48 552 27 119 1 1
Fig.33. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 1992
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Fig.34. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
11
Pagina 12
La fel ca în anul 1992 și în anul 2002 predomină confesiunea ortodoxă pentru toate
localitățile componente comunei Chinteni.
Se observă totuși o scădere a ponderii confesiunii ortodoxe, dar și a altor confesiuni,
precum cea reformată, evanghelică sau luterană. Doar confesiunea greco-catolică înregistrează
aproape o dublare a numărului de enoriași față de anul 1992.
Tabelul nr. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002
Romano Greco Sinodo-
Ortodoxă Catolică Catolică Reformată Evanghelică Luterană presbiteriană
Chinteni 577 58 61 315 0 3 11
Deușu 206 0 9 1 0 10 26
Vechea 338 0 2 92 0 2 16
Măcicașu 191 0 3 53 0 2 25
Sânmărtin 204 0 0 0 0 0 17
Feiurdeni 277 5 13 18 2 2 15
Pădureni 84 0 1 1 0 0 2
Satu Lung 97 0 0 2 0 0 0
Săliștea
Veche 53 0 1 1 0 1 1
Total 2027 63 90 483 2 20 113
Fig.35. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002Sursa: Prelucrare după date obținute
de la Institutul Național de Statistică Cluj
Fig.36. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2011Sursa: Prelucrare după date obținute
de la Institutul Național de Statistică Cluj
12
Pagina 13
BISERICA Număr credincioși
Ortodoxă 2087
Romano Catolică 75
Reformată 444
Penticostală 70
Greco Catolică 125
Baptistă 41
Adventistă 5
Unitariană 4
Martorii lui Iehova 6
Creștină după Evanghelie 34
Alta 13
Atei 9
Informație nedisponibilă 150
Fig.37. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2011
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Două treimi din totalul populației este reprezentată de confesiunea ortodoxă, un sfert
reprezintă confesiunea reformată, restul populației aparținând altor confesiuni. De remarcat
este faptul că religiile neo-proestante (baptiști,adventiști,martorii lui Iehova) numără tot mai
multi credincioși, în detrimentul celorlalte confesiuni.
Fig.38.Satu Lung
13
Pagina 14
STRUCTURA OCUPAȚIILOR PROFESIONALE DIN COMUNA CHINTENI
În căutarea unui loc În căutarea primului Întreținute de alte Întreținute Altă
Ocupată de muncă loc de muncă Elevi/Studenți Pensionari Casnice persoane de stat situație
Chinteni 393 6 8 129 281 105 81 2 31
Deușu 85 9 7 40 102 35 17 0 5
Feiurdeni 102 1 5 16 100 71 28 0 3
Măcicașu 163 3 3 35 97 9 11 0 1
Pădureni 38 0 0 7 43 9 6 1 0
Săliștea
Veche 28 7 3 7 9 31 1 0 1
Satu Lung 45 1 0 4 73 2 5 0 0
Sânmărtin 103 2 2 37 45 37 24 1 2
Vechea 254 17 6 76 151 45 40 0 0
Fig. 39. Structura ocupațiilor profesionale din comuna Chinteni (1992)
Sursa: Prelucrere după datele obținute de la Institutul Național de Statistică
Cel mai mare număr de persoane ocupate sunt din localitatea Chinteni (393) și din Vechea (254). Fiind mai apropiate de municipiul Cluj
Napoca, un număr mai mare de persoane își permit naveta la un loc de muncă în oraș, distanțele de parcurs fiind destul de mici. De remarcat esteși
numărul mare de pensionari (în unele localități fiind mai mare decât numărul persoanelor ocupate, fenomen carecteristic pentru mai multe localități ale
14
Pagina 15
țării). Pe lângă numărul mare de pensionari, îngrijorător este și faptul că numărul persoanelor ocupate este foarte mic. În plus aceștia trebuie să
”întrețină” financiar un număr mai mare de elevi/studenți/pensionari/ casnici. De exemplu, în localitatea Chinteni doar 393 persoane au un loc de
muncă, în timp ce 643 nu au loc de muncă. Într-adevăr o parte dintre aceștia sunt elevi și pensionari ale căror vârste nu permit, prin legislație, ocuparea
unui loc de muncă .
În căutarea unui loc În căutarea primului Întreținute de alte Întreținute de Altă
Ocupată de muncă loc de muncă Elevi/Studenți Pensionari Casnice persoane stat situație
Chinteni 379 9 1 133 371 53 72 3 25
Deușu 69 0 1 42 96 23 20 0 0
Feiurdeni 96 6 4 14 158 52 39 3 2
Măcicașu 157 5 2 25 125 22 16 5 1
Pădureni 38 8 5 4 45 6 8 0 0
Săliștea
Veche 18 3 0 0 26 14 7 1 0
Satu Lung 44 1 1 28 82 22 30 0 0
Sânmărtin 94 2 0 4 61 11 14 0 0
Vechea 231 25 3 39 194 36 34 1 7
Fig. 40. Structura ocupațiilor profesionale din Comuna Chinteni (2002) -Sursa: Prelucrere după datele obținute de la Institutul Național de Statistică
Numărul persoanelor ocupate este mai mic în anul 2002 față de anul 1992. Dar numărul pensionarilor și elevilor/studenților este mai mare față de anul
1992. În rest situația ocupațiilor pentru cei doi ani este aproximativ la fel.
Această situație este chiar mai gravă decât în anul 1992; cu cât numărul persoanelor ocupate este mai mic, cu atât bugetul local este mai
solicitat (buget restrâns,dar necesități financiare pentru pensii si ajutoare sociale mai mari).
15
Pagina 16
Fig. 41. Structura etnică / 1992
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Fig. 41. Structura etnică / 2002
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Atât în anul 1992, 2002 cât și în 2011 predomină populația de etnie română, urmată
numeric de cea de etnie maghiară și apoi de rromi.
16
Pagina 17
Toate etniile înregistrează un declin numeric în periada pe analiză, pe fondul tendinței
generale de scădere a populației.
Fig. 42. Structura etnică / 2011
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Fig. 43. Evoluția natalității în comuna Chinteni
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Din graficul de mai sus se observă faptul că natalitatea a scăzut începând cu anul 1990
până în anul 2005, apoi urmând o ușoară creștere în anii 2010 și 2012.
17
Pagina 18
Fig. 43. Evoluția mortalității în comuna Chinteni - Sursa: Prelucrare după date obținute de la
Institutul Național de Statistică Cluj
În anul 2010 s-a înregistrat cea mai mică valoare a mortalității, în rest valoare este de
circa 20 procente la mia de locuitori.
Fig. 44. Evoluția sporului natural în comuna Chinteni
Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj
Pentru toți anii analizați valoarea sporului natural are valori negative, maximul valorii
absolute înregistrându-se în anul 2000.
2.6.CIRCULAȚIA
Infrastructurile tehnice ale unui teritoriu, incluzând aici ansamblul sistemelor și
rețelelor tehnice, precum și a instalațiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului,
apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului și comunicației dintre
diferite puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților social-economice
18
Pagina 19
constiuie osatura dezvoltării teritoriale1. Dezvoltarea unui teritoriu în ansamblu depinde
foarte mult de starea , tipologia , rangul și nivelul de dezvoltare a infrastructurilor teritoriale.
Infrastrcutura este cea care se inserează prima în cadrul teritoriului (ca și configurație
spațială, tipologie și rang) și dictează mai departe modul de dezvoltare al celorlalte
componente antropice (așezări, modul de valorificare economică al teritoriului, formele de
protejare și conservare a mediului etc.). De aceea prioritatea unu trebuie să fie investițiile în
infrastructura tehnică a unui teritoriu, indiferent de scara la care ne raportăm – național,
regional, județean, local (comunal) - și, ulterior în alte componente teritoriale.
Rolul rețelei căilor de transport în dezvoltarea economică și socială a teritoriului este
determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională reprezintă un factor de
avantaj major2în competiția regională, națională și internațională. Analiza situației existente
și depistarea disfuncionalităților în cadrul rețelei căilor de transport din cadrul comunei
Chinteni s-a efectuat ținând cont de desfășurarea spațială a cestora, starea lor actuală, rolul lor
în situl geografic, modul în care statisfac buna desfășurare a transporturilor. Analiza rețelei de
transport din comuna Chinteni s-a făcut și în contextul legăturilor atât cu Zona Metropolitană
Cluj cât și cu județul Cluj.
2.6.1. ORGANZIAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE
În cadrul județului Cluj, comuna Chinteni ocupă un loc privilegiat în ceea ce privește
densitatea drumurilor publice (0.41 Km/ ), peste media județeană (0.39 Km/ ) și
peste media Zonei Metropilitane Cluj (0.36 Km/ ). Lungimea totală a drumurilor publice
din comuna Chinteni este de 40.31 Km.
Analizată în context județean, rețeaua de drumuri publice din comuna Chinteni, cu o
lungime totală de 40.31 Km se prezintă astfel (Tabelul 1):
Drumuri naționale: nici un drum național nu traversează comuna;
Drumuri județene: 24 Km;
Drumuri comunale: 16.31 Km.
La aceasta se mai adaugă încă o categorie de drumuri, cea a drumurilor de
câmp/pământ/agricole cu o lungime totală de 76.5 Km (Primăria comunei Chinteni), ceea ce
ridică lungimea totală a drumurilor publice din comuna Chinteni la 116.81 Km. Drumurile
județene sunt administrate de Consiliul Județean Cluj prin Regia Autonomă a Drumurilor
1
Cocean, P., Zotic, V., Puiu, Vi., Moldovan, Ci., (2010), Amenajarea teritoriului suburban al Municipiului
Bistrița, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
2
Idem.
19
Pagina 20
Județene Cluj. Drumurile comunale și cele de câmp/pământ/agricole sunt, în totalitate, în
administrația Consiliului Local Chinteni.
Tabel 1. Lungimea pe categorii a drumurilor publice din comuna Chinteni
Nr. Lungime
Tip drum Pondere din lungimea totală (%)
Crt. toatală (Km)
1 Drumuri naționale - -
2 Drumuri județene 24 20,55
3 Drumuri comunale 16,31 13,96
4 Drumuri de câmp 76,5 65,49
TOTAL: 116,81 100,00
Fig. 44. Lungimea pe categorii a drumurilor publice din comuna Chinteni
Sursă: (Primăria comunei Chinteni)
Pe tipuri de îmbrăcăminte și starea tehnică, situația la momentul actual se prezintă
astfel (Tabel 1, Fig 1 și 2):
Drumuri județene (DJ),
total 24 km, din care:
- un tronson de
drum județean secundar
(DJ 109 A: Cluj-Napoca
– Chinteni – Deușu –
Vechea – Fău-reni –
Băbuțiu – Șoimeni; 8,9
km; asfaltat, stare relativ
bună);
- un tronson de
Fig.45. Lungimi ale drumurilor pe categorii
drum județean secun-dar
(DJ 109 S: Vechea – Deușu – Sânmărtin – Giula – Borșa; 6 km; o parte betonat, iar cealaltă
pietruită; stare precară);
- un tronson de drum județean secundar (DJ 109 V: Cluj-Napoca – Pădureni – Satu
Lung – Giula; 9,1 km; o parte asfaltat, iar cealaltă pietruită; stare precară).
- Drumuri comunale (DC 142, 147, 148 și 149; 16,31 km; pietruite; stare precară).
- Drumuri de câmp sau agricole (76,5 km; de pământ).
20
Pagina 21
Ponderea pe categorii a drumurilor publice din
comuna Chinteni (%)
20.55 Drumuri
județene
Drumuri comunale
13.96
65.49
Drumuri de câmp
Fig.46. Ponderea pe categorii a drumurilor publice
LUNGIME SECTOR
Nr. Crt. TIP DRUM
(KM)
1 DJ 109A 8,9 Drumurile publice din
2 DJ 109S 6 comuna Chinteni se prezintă to-
3 DJ 109V 9,1
pologic ca drumuri județene
4 DC 149 4
5 DC 142 4 (trei tronsoane), drumuri comu-
6 DC 148 4 nale (patru tronsoane), la care
7 DC 174 4,31
se aduagă drumurile de câmp
8 Dr. de câmp 76,5
Fig.47.Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe (prezente în fiecare localitate
tipuri de drumuri în km. din comună) – tabel 2, figura 3.
Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe
tipuri de drumuri
80
75
70 DJ 109A
65
60 DJ 109S
55
50
45 DJ 109V
40
35 DC 149
30
25 DC 142
20
15 DC 148
10
5 DC 174
0
Dr. de câmp
DJ 109A DJ 109S DJ 109V DC 149 DC 142 DC 148 DC 174 Dr. de
câmp
21
Pagina 22
Fig.48.Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe tipuri de drumuri(%).
În comuna Chinteni rețeaua stradală este destul de bine reprezentată, lungimea depinzând
de mărimea localității și de nivelul ei de dezvoltare (tabel 3, figura 4). Starea tehnică a
străzilor comunale este diferită de la o localitate la alta, și, uneori chiar în interiorul aceleași
localități. Comuna Chinteni are o rețea de străzi asfaltate, mai ales în centrul de comună,
betonate în Vechea, Deușu și Măcicașu, pietruite în celelalte localități ale comunei.
Pondere din lungimea totală
Nr. Crt. Localitatea Lungimea străzilor (Km)
(%)
1 Chinteni 5 12,89
2 Deușu 1 2,58
3 Vechea 6,5 16,75
4 Sânmartin 6,5 16,75
5 Măcicașu 4 10,31
6 Pădureni 3 7,73
7 Satu Lung 4 10,31
8 Feiurdeni 6,8 17,53
Săliștea
9 2 5,15
Veche
TOTAL: 38,8 100,00
Fig.49.Lungimea străzilor din comuna Chinteni pe localități
Sursă: (Primăria comunei Chinteni)
Lungimea străzilor din comuna Chinteni (Km)
39
36
33
30
27
24
21
18
15
12
9
6
3
0
Chinteni Deușu Vechea Sânmartin Măcicașu Pădureni Satu Lung Feiurdeni Săliștea TOTAL
Veche
Fig.50 Grafic cu lungimea străzilor din comuna Chinteni pe localități
Sursă: (Primăria comunei Chinteni)
22
Pagina 23
În exploatarea drumurilor publice din zona studiată există o serie de lucrări de artă,
poduri și podețe în general. Astfel, sunt mai multe podețe pe drumurile județene, trei podețe
pe drumul DC 149 (Deușu – Măcicașu), două podețe pe drumul DC 142 (Săliștea Nouă –
Săliștea Veche), trei podețe pe drumul DC 148 (Pădureni – Satu Lung) și două podețe pe
drumul DC 147 (Feiurdeni – Pădureni). Podețele de pe traseul drumurilor județene au o stare
tehnică relative bună, dar nu același lucru se poate spune și despre podețele de pe drumurile
comunale, unde au o stare precară.
Alte categorii de drumuri. În această categorie sunt cuprinse drumurile care,
conform legislației în vigoare, nu sunt publice și care asigură accesul la zone și puncte de
exploatare forestieră agricolă sau spre anumite obiective industrial, la unele grupări de case
izolate. Pentru comuna Chinteni o importanță mai mare o au drumurile de câmp (figura 7).
Fig. 51. Ponderea lungimii străzilor pe localități (%).
Acestea sunt
drumuri de pământ care sigură accesul înspre zonele agricole, iar în acest sens toate
localitățile comunei se prezintă onorabil în ceea ce privește lungimea acestor drumuri. Cea
mai lungă rețea de drumuri de câmp o are localitatea Feiurdeni (15 km), urmată de Pădureni
și Chinteni (11 km), Vechea și Șăliștea Veche (10 km), Măcicașu (7 km), Satu Lung (6 km),
Deușu (4 km) și Sânmărtin (2,5 km). În ceea ce privește drumurile de câmp ce asigură
accesul la zone și puncte de exploatare forestieră nu am putut obține date.
23
Pagina 24
Această categorie de drumuri are o importanță deosebită în dezvoltarea rețelei de
drumuri în general, având în vedere că acestea pot constitui tronsoane alternative sau legături
reale între așezări umane sau zone (puncte) de interes.
2.6.2. TRANSPORTUL RUTIER
Drumul care face legătura cu municpiul Cluj-Napoca este DJ 109. Acesul spre satele
aparținătoare comunei se face pe drumurile DC 149, DC 174, DC 148, DC 142.
În momentul de față nu există o rețea publică de transport în comună, transportul fiind
asigurat de catre firma privată Fany, 3 curse fiind realizate și de către R.A.T.U.C. Există 27
de curse pe direcția Chinteni-Cluj Napoca, din care doar 3 curse sunt realizate de către
RATUC restul de 24 fiind realizate de către firma Fany. Un aspect important fiind faptul ca
majoritatea curselor se realizează doar în cursul săptămânii de luni până vineri, și, doar 11
curse asigură transportul și în weekend (tabelul 4).
Anul acesta (2013) s-a pus în discuție ca RATUC să asigure serviciul public de
transport călători în comunele limitrofe Clujului, din care face parte și comuna
Chinteni.Consilierii județeni au aprobat o hotărâre prin care au eliminat din Programul
de Transport Public de Persoane traseele către aceste comune, ceea ce înseamnă că nu
vor mai fi scoase la licitație, iar RATUC va deveni o regie a zonei
metropolitane.RATUC, regie în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca, urmează să se
organizeze sub formă de societate pe acțiuni, astfel încât comunele din Asociația
Metropolitană de Transport Public Cluj să poată deveni acționare.
Luni - Vineri Sâmbătă Duminică Plecare
Cluj-Napoca - Chinteni
5 25 , 6 20 , 7 25 , 8 30 , 12 30 , 14 30 , 15 30 , 7 30 , 11 30 , 14 30 , 17 30 , 6 30 , 11 30 , 14 30 , din fața Gării
30 30 30 30 30
16 , 18 , 20 , 22 20 17 30 , 19 30 mici
Chinteni - Cluj-Napoca
4 50 , 5 55 , 6 45 , 7 55 , 9 00 , 13 00 , 15 00 , 16 00 , 6 00 , 8 00 , 12 00 , 15 00 , 7 00 , 12 00 , 15 00 ,
00 00 00 00 00
17 , 19 , 21 18 , 21 18 00 , 20 00
Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu
6 25
Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca
45
6
Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Măcicașu
16 00 7 30 nu circulă din fața Gării
mici
24
Pagina 25
Măcicașu - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca
30
4 5 40 nu circulă
Cluj-Napoca - Așchileul Mic
6 30 , 12 00 , 15 30 nu circulă nu circulă din fața Gării
mici
Așchileul Mic - Cluj-Napoca
4 30 , 7 45 , 14 00 nu circulă nu circulă
Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Șoimeni - Vultureni - Ciumăfaia - Chidea - Borșa
18 00 Autogara
FANY
Borșa - Ciumăfaia - Chidea - Vultureni - Șoimeni - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca
6 10
Fig. 52. Orarul curselor efectuate de firma FANY în comuna Chinteni
Sursă: (http://www.fany.ro/orarjudet, accesat în 14.12.13, orele 13.25)
Destinații internaționale nu are, cursele internaționale efectuându-se doar din ClujNapoca care se află la doar 14 kilometrii distanță, către următoarele țări: Italia, Franța,
Ungaria, Austria, Norvegia, Anglia, Spania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Grecia,
Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia și Slovenia.
Destinațiile naționale și intercomunale sunt următoarele:
Chinteni – Deușu;
Chinteni - Făureni;
Chinteni - Vultureni;
Chinteni - Fodora;
Chinteni - Cristorel;
Chinteni – Cluj-Napoca;
Chinteni –Vultureni;
Cluj-Napoca - Chinteni – Deușu;
Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca;
Cluj-Napoca - Chinteni – Deuș – Măcicașu;
Măcicașu - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca;
Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Șoimeni - Vultureni - Ciumăfaia - Chidea – Borșa;
Borșa - Ciumăfaia - Chidea - Vultureni - Șoimeni - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca.
25
Pagina 26
Fig.53 . DJ 109 S la intrarea în Sânmărtin – neasfaltat, accesibilitate dificilă
26
Pagina 27
Difuncționalitățile depistate în cadrul rețelei de drumuri publice derivă din mai mulți factori
și se prezintă astfel:
Lipsa unor trasee echipate la standarde europene care să faciliteze cooperarea
internațională;
Scoaterea din Strategia Națională de Dezvoltare a Autostrazilor a sectorului Cluj-
Napoca-Bistrița-nordul Moldovei, deși aceasta a fost prevăzută de legea 71/96 la
poziția 1.15; această autostradă ar fi facilitate accesul rapid al comunei la rețeaua
națională de autostrăzi și drumuri naționale;
Drumurile publice traversează în cea mai mare parte localități, viteza de circulație
fiind redusă, la care se adaugă lățimea necorespunzatoare a platformei drumurilor
datorită frontului îngust al limitei de proprietate;
Starea tehnică precară a drumurilor județene și comunale, la care de adaugă și proasta
întreținere a infrastructurii aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei pluviale,
ziduri de susținere, parapeți, marcajul prost, subdimensionarea și colmatarea multor
podețe, etc.);
Neasfaltarea DJ 109 S Vechea-Deușu-Sânmartin-Giula-Borșa, precum și a tuturor
drumurilor comunale;
Neasfaltarea unor străzi din comună;
Nepietruirea principalelor drumuri agricole;
Lispa unor piste de biciclete pe traseul Cluj-Napoca – Chinteni- Deușu-Vechea și pe
traseul Cluj-Napoca – Pădureni – Satu Lung și Pădureni – Feiurdeni.
Propuneri urbanistice privind dezvoltarea rețelei de transport rutier din comuna
Chinteni
Reabilitarea tehnică a drumurilor județene (DJ 109A, DJ 109S, DJ 109V) și a
infrastructurii aferente acestora (rigole de scrugere a apei pluviale, șanțuri, parapeți,
marcaje și indicatoare, poduri și podețe);
Asfaltarea principalelor drumuri comunale și îmbunătățirea accesului în localitățile
comunei (DC 142, 148, 149, 174);
Îmbunătățirea legăturilor dintre drumurile județene care traversează comuna și
drumurile național-europene care traversează zona administrativă a municipiului Cluj-
Napoca (E 576, E 81 și E 60);
27
Pagina 28
Pietruirea principalelor drumuri de câmp/agricole;
Asfaltarea străzilor din localitățile comunei;
Dezvoltarea unor piste pentru bicicliști între muncipiul Cluj-Napoca și localitățile
comunei;
Dezvoltarea în intravilanul localităților a unor trasee pietonale;
Introducerea a unei noi linii de autobus pe traseul Cluj-Napoca – Chinteni – Deușu-
Vechea și Cluj-Napoca – Pădureni – Satu Lung (RATUC);
Interrelaționarea traficului rutier de transport public cu cel de transport de călători
feroviar și aerian prezent în municipiul Cluj-Napoca.
2.6.3. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI FEROVIARE
Fig. 55.. Harta infrastructurii de transport din Zona Metopolitană
Cluj - Napoca
28
Pagina 29
29
Fig. 55.. Harta infrastructurii de transport din Zona Metopolitană
Cluj - Napoca