Document

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CHINTENI PAG.31-60

Tip
Document
Emitent
Comuna Chinteni, jud. Cluj
Pagini
29
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CHINTENI PAG.31-60”, Comuna Chinteni, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariachinteni.ro/wp-content/uploads/2021/11/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-COMUNEI-CHINTENI-PAG.31-60.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/chinteni/129204-strategia-de-dezvoltare-a-comunei-chinteni-pag-31-60, 18.11.2026)

Fișier creat
23.11.2021
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Cultura plantelor la nivelul comunei Chinteni: producția de grâu și secara este de 740 t, porumb boabe 2476 t, floarea soarelui 19t, sfecla de zahar 58 t, legume 3601 tone, acest fapt se datorează condițiilor pedo-climatice favorabile. Suprafața agricolă ce revine în medie unui locuitor din comuna Chinteni este de 0,40 ha teren agricol, acest indicator oferind un indiciu important despre resursele agricole ale teritoriului analizat. Dar mult mai sugestiv pentru activitatea din agricultură este indicatorul suprafață arabilă / locuitor 1,44 ha teren arabil/ locuitori, acest indicator face trimitere directă asupra activităților agricole din sectorul vegetal. 2.4.3. Silvicultură datorită situării geografice în arealul de podis, în zona deluroasă cu altitudini între 500-600 m, predominând stejarul și carpenul. Pe teritoriul comunei mai sunt întâlnite speciile care intră în compoziția arboretelor predomină gorunul, carpenul, cerul, rășinoasele și paltin, ulm, frasin, salcâm, plop tremurător, tei, cireș, păducel, alun, măceș etc. Bradul și pinul cresc în zonă, datorită plantațiilor recente în locurile unde pădurile au fost tăiate în totalitate; pădurile sunt puține, intercalate de pajiști și pășuni cu ierburi mărunte, vegetație specifică de silvostepă. Fondul cinegetic este prezent cu următoarele specii: căprioara, lupul, mistrețul, vulpea, iar dintre rozătoare: iepurele de câmp, șoarecele de câmp, șobolanul și dihorul. 2.4.4.. Piscicultură teritoriul comunei Chinteni este drenat de Valea Chintăului, iar la aproximativ 1 km de comună se găsește situat și Lacul Chinteni. Fauna piscicolă este prezentă prin variate specii de pești cum ar fi: crapul, carasul, plătica, roșioara, mreana, cleanul, tenul, porcușorul, iar dintre răpitori: șalăul, somnul, bibanul, biborțul, știuca. 2.4.5. Industria și serviciile Activitățile comerciale constituite o coordonată importantă în dezvoltarea comunei Chinteni. În localitatea Chinteni nu există activități de tip industrial sau de construcții, nici condiții favorabile de dezvoltare a acestora, eventual activități de mică industrie de prelucrare a produselor agricole, vegetale sau animale. Principala ocupație a locuitorilor este cultivarea pămânului și creșterea animalelor. Principalele unități agricole sunt: -crescătorii de găini -crescătorii de porci -moară și brutărie (nefuncționale, necesitând reparații capitale) -dispensar veterinar 1

Pagina 2

Principalii agenți economici de pe raza comune Chinteni:24 unități care au ca obiect de activitate: Deușu SC Tapova SRL - Crescătorie găini și pui SC Mavaro SRL - Bar PF Vaida Marta - Magazin alimentar Chinteni SC Varaion SRL - Magazin alimentar SC Gabioana SRL- Spălătorie auto SC Agroservice SA - Mecanizarea agriculturii Intr. Individ. Lorincz Andras – Spălătorie auto SC Rogex SRL - Fibră de sticla SC Mavaro SRL - Magazin alimentar SC Casa Kola SRL - Mobila SM Instal Construct - Magazin materiale constructii SC Malera Comf SRL - Confectii metalice SC Garolomia SRL - Magazin materiale constructii SC Floem SRL - Magazin materiale constructii SC Pam Albatros - Magazin alimentar, Farmacie Dispensar medical. Macicașu SC Agroservice SA - Mecanizarea agriculturii SC Caramos SRL - Magazin alimentar Vechea SC Rata Camprod SRL - Magazin alimentar PF Bath Maria - Magazin alimentar Feiurdeni SC Vista SRL - Magazin alimentar SC Agroflor Comimpex SRL - Magazin alimentar SC Tamida SRL - Bar 2

Pagina 3

PF Doghi Alina - Magazin alimentar Satu Lung SC Kassar SRL - Magazin alimentar 2.4.6.Turismul și agroturismul în spațiul rural al comunei Activitatea turistică constituie o coordonată esențială pentru dezvoltarea localităților din comuna Chinteni. Conform legii 142/2008 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național secțiunea VI,,Zone cu resurse turistice” la nivelul comunei Chinteni există un grad de concentrare a resurselor turistice naturale și antropice considerabil. Astfel există potențial pentru dezvoltarea turismului rural, de valorificare a resurselor turistice locale (naturale, culturale și economice), ca și dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice rurale și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale, de valorile cultural-istorice și de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural. Turismul rural și agroturismul, ca activități economice și socio-culturale, se înscriu în normele de protecție a mediului înconjurător natural și umanizat, adică a turismului bazat pe principii ecologice în sfera turismului durabil. Potențialul agroturistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în alcătuirea sa componente naturale și cultural istorice de mare varietate și atractivitate turistică. Cadrul natural pitoresc, aspectele peisagistice, lacul din satul Chinteni, lăcașele de cult (biserica de lemn din satul Vechea, în anul 1900 se mai vedeau ruinele vechii Biserici Reformat-Calvine „Sf. Ștefan”. În noua Biserică Reformată-Calvină au fost integrate unele elemente din fosta biserică. S-au pierdut definitiv casetele de lemn ale tavanului și cupola amvonului din veche biserică, opere ale renumitului maestru sas clujean Lorenz Umling. Clopotul (70 kg) poartă acrostihul religios I.H.S. (Iesus hominum salvator = Isus mântuitorul omenirii). În acest sat se găsește biserica românească de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din 1726 (picturi interioare din 1748; turn înalt, acoperit cu șindrilă), resursele istorice (castelul Satu Lung) potențialul etnografic și folcloric, obiceiurile ancestrale, sărbătorile populare, toate generează o multitudine de posibilități pentru practicare a agroturismului. 3

Pagina 4

Dezvoltarea turismului și agroturismului în comuna Chinteni se bazează pe trei cordonate majore: dezvoltarea turismului de poziție, dezvoltarea turismului din punct de vedere a potențialului de atracție și studierea resurselor turistice și baza tehnico-materială. Evenimente culturale : 1- Ziua Eroilor, ceremonial religios, cantece patriotice, recital de poezii- 24 mai 2- Hramul Bisericii din loc. Chinteni – Sfinții Mucenici Romani – 21 octombrie 3- Hramul Bisericii din loc. Vechea – 26 octombrie 4- Hramul Bisericii din loc. Măcicașu –Sfantul Nicolae – 6 decembrie 5- Hramul Bisericii din loc. Sanmartin -8 noiembrie Obiective turistice: 1- Biserica din lemn din loc. Vechea 2- Monumentul Eroilor din loc. Feiurdeni 3- Monumentul Eroilor loc. Chinteni 4- Poiana Narciselor din loc. Pădureni 5- Biserica Romano-Catolica din loc. Chinteni 6- Lacul Chinteni –in suprafață de 16 Ha 7- Rezervația Botanică – in apropiere de Fanatele Clujului in suprafață de 7,25 HA – unde se intalnesc alunecări de teren dispuse in valuri, cunoscute sub numele de “glimee” 8- Casa din chirpicide la Băbuțiu – drumul spre loc. Așchileu 9- Sit de importanta comunitara ROSCI0295 Dealurile Clujului Est Pe valea Chintenilor la 15 km de Cluj-Napoca se afla lacul Chinteni, lac de origine naturala, proprietate a primariei Chinteni si administrat de AJVPS Cluj. Lacul este amenajat pentru pescuit, organizadu-se concurduri de pescuit sportiv. Pe malul stang al lacului se afla cabana si campingul Lacul Rece, iar terenul din jurul lacului va fi accesorizat si vandut de primarie pentru constructia de cabane. Apele freatice au diferite variabile, grad de mineralizare si duritatedeosebita.apele de adancime sunt puternic mineralizate si nepotabile. Tipurile de turism actuale și posibile care se pot desfășura în comuna Chinteni sunt turismul de tranzit, care cu reale suporturi poate fi întărit și dimensionat de-a lungul DJ 109 (popasuri, pensiuni, case de închiriat, campinguri, parkinguri etc.) Turismul de vizitare (obiective istorice, muzee, biserici ș.a.) are șanse reale în comuna Chinteni și în vecinătăți, turismul de drumeție către zonele cu peisaje inedite și către zonele de deal din comună și din împrejurimi. Turismul de recreere și de agrement, lacul din satul Chinteni. În linii generale, 4

Pagina 5

îmbină caracteristicile turismului pentru natură cu cele ale turismului de sănătate. Turismul sportiv și cinegetic, pescuitul , vânătoarea (mistreț) în pădurile de stejar și fag întinse pe dealurile de la hotarele comunei, sunt atracții turistice viabile. Turismul din comuna constituie o direcție importantă de dezvoltare a comunității, acestă dezvoltare bazându-se pe exploatarea resurselor turistice din satele Chinteni, Pădureni, Feurdeni, Satu Lung etc. și din localitățile vecine. Disfuncționalități în dezvoltarea turismului și agroturismului la nivelul comunei Chinteni reprezintă infrastructura de cazare slab dezvoltată și puțin diversificată, lipsa unor intinerarii turistice locale și integrate, slabă dezvoltare a formelor de turism practicat, sistemul de alimentare cu apă și canalizare slab dezvoltate. 2.5. POPULAȚIA Fig.23. Evoluția numărului de locuitori ai Comunei Chinteni 1990 - 2012 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Evoluția numărului de locuitori în comuna Chinteni între anii 1990 și 2012 este dată de o curbă sinusoidală. Se observă o scădere începând cu anul 1990 până la începutul anilor 2000, urmând o ușoară creștere din 2002. După 2002 numărul populației a fost aproape constant, cu 5

Pagina 6

mici creșteri și scăderi ale numărului populației. Acest fenomen este specific pentru întreaga țară. Unul dintre motivele tendinței de creștere ușoară a populației după anul 2000 poate fi explicat parțial prin dezvoltarea efervescentă a proiectelor imobiliare care a cuprins localitățile limitrofe municipiului Cluj Napoca. Pentru anul 1992 numărul de locuitori pentru fiecare localitate componentă comunei Chinteni este reprezentată în graficul și tabelul de mai jos. Ponderea cea mai mare a numărului de locuitori o deține localitatea Chinteni (aproximativ o treime din total), urmată de localitatea Vechea. Cu ponderi aproximativ egale sunt localitățile Deușu, Măcicașu, Feiurdeni și Sânmărtin. Cel mai mic număr de locuitori se înregistrează în localitățile Pădureni, Satu Lung și Săliștea Veche. Localitățile Chinteni și Vechea sunt cele mai populate ca urmare a localizări acestora pe Drumul Județean 109A, chiar la limita cu Municipiul Cluj Napoca (DJ 109A pare ca o prelungire a Străzii Oașului, respectiv Valea Chintăului). Fig. 24. Structura populației pe sexe și localități Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, în anul 1992 comuna Chinteni avea o populație de 3067 persoane, dintre care bărbații dețineau o pondere un pic mai mare decât femeile. Chinteni și Vechea sunt cele mai apropiate de municipiul Cluj Napoca, 6

Pagina 7

facilitând astfel fenomenul navetismului. In plus, Chinteni este centru de comună și beneficiază de mai multe servicii, ceea ce il face mai atractiv, în detrimentul celorlalte sate componente. LOCALITATEA Ambele sexe Masculin Feminin Chinteni 1022 514 508 Deușu 284 146 138 Vechea 566 292 274 Măcicașu 316 165 151 Sânmărtin 249 126 123 Feiurdeni 320 154 166 Pădureni 104 53 51 Satu Lung 129 68 61 Săliștea Veche 77 38 39 Total 3067 1556 1511 Fig.25. Populația comunei Chinteni în anul 1992 - Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig.26. Structura pe sexe și grupe de vârstă -comuna Chinteni în anul 1992 - Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Din graficul care reprezintă structura populației pe grupe de vârstă și sexe se pot vedea două maxime: grupa de vârstă 15-19 ani și cea de 60-64 ani, minimul fiind deținut de grupa de 7

Pagina 8

peste 85 de ani. Până la grupa de 40-44 ani predomină populația masculină, la restul grupelor predominând ponderea feminină. Fig.27. Numărul de locuitori/ 2002 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj După vârsta de 40-44 ani mortalitatea în rândul persoanelor de sex masculin este mai ridicată decât în randul persoanelor de sex feminin. În plus diferențele numerice mari între sexe la categoriile de vârstă 20-24 până la 30-34 pot fi explicate parțial și prin migrarea persoanelor de sex masculin în alte localități/ țări în vederea căutării unui loc de muncă. Tabelul nr. 2 Populația Comunei Chinteni în anul 2002 Localitatea Ambele sexe Masculin Feminin Chinteni 1018 503 515 Deușu 252 124 128 Vechea 453 246 207 Măcicașu 275 145 130 Sânmărtin 222 111 111 Feiurdeni 332 164 168 Pădureni 88 46 42 Satu Lung 99 44 55 Săliștea veche 57 31 26 Total 2796 1414 1382 Fig.28. Populația comunei Chinteni în anul 2002 – Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj 8

Pagina 9

Pentru anul 2002 structura pe grupe de vârstă și sexe este aproximativ la fel cu cea din 1992, numai că numărul total al populației pentru toate localitățile componente comunei Chinteni este mai mic față de 1992. În plus, în anul 2002 cele mai mari diferențe numerice între sexe se remarcă la nivelul grupei de vârstă 30-34 ani când predomină populația masculină și la nivelul grupei 70-74 ani unde predomină populația feminină. Tendința descendentă este una generală la nivelul țării noastre și poate fi explicată prin scăderea natalității, respectiv emigrația populației. Fig.29. Structura pe sexe și grupe de vârstă în comuna Chinteni în anul 2002 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig.30. Populația comunei Chinteni în anul 2011 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj 9

Pagina 10

În anul 2011 populația comunei este aproape la fel de mare ca în anul 1992. Acest fapt se poate datora într-o oarecare măsură dezvoltării imobiliare în comunele limitrofe municipiului Cluj Napoca. Terenul mai accidentat nu a permis o dezvoltare la fel de intensă ca în comuna Florești cu locuințe colective (blocuri) ci mai degrabă locuințe cu regim redus de înălțime, destinate unei familii sau unui număr foarte restrâns de familii. În plus, unele sate precum Feiurdeni, Pădureni și Satu Lung au o populație sub 100 de locuitori în anul 2002 ceea ce înseamnă practic un fenomen de depopulare a comunei. Fig.31. Structura pe grupe de vârstă în comuna Chinteni în anul 2011 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj În anul 2011 ponderea feminină este aproximativ egală cu ponderea masculină. Structura pe sexe și grupe de vârstă este diferită față de anii 1992 și 2002, adică pentru grupele de vârstă 10-14 ani și 15-19 ani numărul populației feminine este mai mare decât cel al populației masculine. Populația masculină predomină însă la grupele de vârstă cuprinse între 35-39 ani până la 50-54 pentru ca la grupele de vârstă mai mare să predomine iar femeile. Fig.32. Structura confesională în comuna Chinteni în anul 1992 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj 10

Pagina 11

Pentru anul 1992 predomină populația de confesiune ortodoxă pentru toate localitățile componente ale comunei Chinteni. Deși confesiunea ortodoxă este predominantă, structura confesională este mai variată decât în alte regiuni ale țării (cum ar fi Moldova sau Muntenia unde confesiunea ortodoxă este majoritară cu 99%). Tabelul nr. 3 Structura confesională a comunei Chinteni în anul 1992 Romano Greco Altă Ortodoxă Catolică Catolică Reformată Baptistă Penticostală religie Atei Chinteni 563 72 32 348 2 5 0 0 Deușu 232 3 4 0 11 32 1 1 Vechea 419 3 0 124 0 20 0 0 Măcicașu 215 0 0 61 5 35 0 0 Sânmărtin 235 0 0 0 0 14 0 0 Feiurdeni 274 5 5 18 5 13 0 0 Pădureni 103 0 0 0 1 0 0 0 Satu Lung 126 0 1 1 1 0 0 0 Săliștea veche 69 0 6 0 2 0 0 0 Total 2236 83 48 552 27 119 1 1 Fig.33. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 1992 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig.34. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj 11

Pagina 12

La fel ca în anul 1992 și în anul 2002 predomină confesiunea ortodoxă pentru toate localitățile componente comunei Chinteni. Se observă totuși o scădere a ponderii confesiunii ortodoxe, dar și a altor confesiuni, precum cea reformată, evanghelică sau luterană. Doar confesiunea greco-catolică înregistrează aproape o dublare a numărului de enoriași față de anul 1992. Tabelul nr. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002 Romano Greco Sinodo- Ortodoxă Catolică Catolică Reformată Evanghelică Luterană presbiteriană Chinteni 577 58 61 315 0 3 11 Deușu 206 0 9 1 0 10 26 Vechea 338 0 2 92 0 2 16 Măcicașu 191 0 3 53 0 2 25 Sânmărtin 204 0 0 0 0 0 17 Feiurdeni 277 5 13 18 2 2 15 Pădureni 84 0 1 1 0 0 2 Satu Lung 97 0 0 2 0 0 0 Săliștea Veche 53 0 1 1 0 1 1 Total 2027 63 90 483 2 20 113 Fig.35. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2002Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig.36. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2011Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj 12

Pagina 13

BISERICA Număr credincioși Ortodoxă 2087 Romano Catolică 75 Reformată 444 Penticostală 70 Greco Catolică 125 Baptistă 41 Adventistă 5 Unitariană 4 Martorii lui Iehova 6 Creștină după Evanghelie 34 Alta 13 Atei 9 Informație nedisponibilă 150 Fig.37. Structura confesională a comunei Chinteni în anul 2011 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Două treimi din totalul populației este reprezentată de confesiunea ortodoxă, un sfert reprezintă confesiunea reformată, restul populației aparținând altor confesiuni. De remarcat este faptul că religiile neo-proestante (baptiști,adventiști,martorii lui Iehova) numără tot mai multi credincioși, în detrimentul celorlalte confesiuni. Fig.38.Satu Lung 13

Pagina 14

STRUCTURA OCUPAȚIILOR PROFESIONALE DIN COMUNA CHINTENI În căutarea unui loc În căutarea primului Întreținute de alte Întreținute Altă Ocupată de muncă loc de muncă Elevi/Studenți Pensionari Casnice persoane de stat situație Chinteni 393 6 8 129 281 105 81 2 31 Deușu 85 9 7 40 102 35 17 0 5 Feiurdeni 102 1 5 16 100 71 28 0 3 Măcicașu 163 3 3 35 97 9 11 0 1 Pădureni 38 0 0 7 43 9 6 1 0 Săliștea Veche 28 7 3 7 9 31 1 0 1 Satu Lung 45 1 0 4 73 2 5 0 0 Sânmărtin 103 2 2 37 45 37 24 1 2 Vechea 254 17 6 76 151 45 40 0 0 Fig. 39. Structura ocupațiilor profesionale din comuna Chinteni (1992) Sursa: Prelucrere după datele obținute de la Institutul Național de Statistică Cel mai mare număr de persoane ocupate sunt din localitatea Chinteni (393) și din Vechea (254). Fiind mai apropiate de municipiul Cluj Napoca, un număr mai mare de persoane își permit naveta la un loc de muncă în oraș, distanțele de parcurs fiind destul de mici. De remarcat esteși numărul mare de pensionari (în unele localități fiind mai mare decât numărul persoanelor ocupate, fenomen carecteristic pentru mai multe localități ale 14

Pagina 15

țării). Pe lângă numărul mare de pensionari, îngrijorător este și faptul că numărul persoanelor ocupate este foarte mic. În plus aceștia trebuie să ”întrețină” financiar un număr mai mare de elevi/studenți/pensionari/ casnici. De exemplu, în localitatea Chinteni doar 393 persoane au un loc de muncă, în timp ce 643 nu au loc de muncă. Într-adevăr o parte dintre aceștia sunt elevi și pensionari ale căror vârste nu permit, prin legislație, ocuparea unui loc de muncă . În căutarea unui loc În căutarea primului Întreținute de alte Întreținute de Altă Ocupată de muncă loc de muncă Elevi/Studenți Pensionari Casnice persoane stat situație Chinteni 379 9 1 133 371 53 72 3 25 Deușu 69 0 1 42 96 23 20 0 0 Feiurdeni 96 6 4 14 158 52 39 3 2 Măcicașu 157 5 2 25 125 22 16 5 1 Pădureni 38 8 5 4 45 6 8 0 0 Săliștea Veche 18 3 0 0 26 14 7 1 0 Satu Lung 44 1 1 28 82 22 30 0 0 Sânmărtin 94 2 0 4 61 11 14 0 0 Vechea 231 25 3 39 194 36 34 1 7 Fig. 40. Structura ocupațiilor profesionale din Comuna Chinteni (2002) -Sursa: Prelucrere după datele obținute de la Institutul Național de Statistică Numărul persoanelor ocupate este mai mic în anul 2002 față de anul 1992. Dar numărul pensionarilor și elevilor/studenților este mai mare față de anul 1992. În rest situația ocupațiilor pentru cei doi ani este aproximativ la fel. Această situație este chiar mai gravă decât în anul 1992; cu cât numărul persoanelor ocupate este mai mic, cu atât bugetul local este mai solicitat (buget restrâns,dar necesități financiare pentru pensii si ajutoare sociale mai mari). 15

Pagina 16

Fig. 41. Structura etnică / 1992 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig. 41. Structura etnică / 2002 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Atât în anul 1992, 2002 cât și în 2011 predomină populația de etnie română, urmată numeric de cea de etnie maghiară și apoi de rromi. 16

Pagina 17

Toate etniile înregistrează un declin numeric în periada pe analiză, pe fondul tendinței generale de scădere a populației. Fig. 42. Structura etnică / 2011 Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Fig. 43. Evoluția natalității în comuna Chinteni Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Din graficul de mai sus se observă faptul că natalitatea a scăzut începând cu anul 1990 până în anul 2005, apoi urmând o ușoară creștere în anii 2010 și 2012. 17

Pagina 18

Fig. 43. Evoluția mortalității în comuna Chinteni - Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj În anul 2010 s-a înregistrat cea mai mică valoare a mortalității, în rest valoare este de circa 20 procente la mia de locuitori. Fig. 44. Evoluția sporului natural în comuna Chinteni Sursa: Prelucrare după date obținute de la Institutul Național de Statistică Cluj Pentru toți anii analizați valoarea sporului natural are valori negative, maximul valorii absolute înregistrându-se în anul 2000. 2.6.CIRCULAȚIA Infrastructurile tehnice ale unui teritoriu, incluzând aici ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice, precum și a instalațiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului și comunicației dintre diferite puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților social-economice 18

Pagina 19

constiuie osatura dezvoltării teritoriale1. Dezvoltarea unui teritoriu în ansamblu depinde foarte mult de starea , tipologia , rangul și nivelul de dezvoltare a infrastructurilor teritoriale. Infrastrcutura este cea care se inserează prima în cadrul teritoriului (ca și configurație spațială, tipologie și rang) și dictează mai departe modul de dezvoltare al celorlalte componente antropice (așezări, modul de valorificare economică al teritoriului, formele de protejare și conservare a mediului etc.). De aceea prioritatea unu trebuie să fie investițiile în infrastructura tehnică a unui teritoriu, indiferent de scara la care ne raportăm – național, regional, județean, local (comunal) - și, ulterior în alte componente teritoriale. Rolul rețelei căilor de transport în dezvoltarea economică și socială a teritoriului este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională reprezintă un factor de avantaj major2în competiția regională, națională și internațională. Analiza situației existente și depistarea disfuncionalităților în cadrul rețelei căilor de transport din cadrul comunei Chinteni s-a efectuat ținând cont de desfășurarea spațială a cestora, starea lor actuală, rolul lor în situl geografic, modul în care statisfac buna desfășurare a transporturilor. Analiza rețelei de transport din comuna Chinteni s-a făcut și în contextul legăturilor atât cu Zona Metropolitană Cluj cât și cu județul Cluj. 2.6.1. ORGANZIAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE În cadrul județului Cluj, comuna Chinteni ocupă un loc privilegiat în ceea ce privește densitatea drumurilor publice (0.41 Km/ ), peste media județeană (0.39 Km/ ) și peste media Zonei Metropilitane Cluj (0.36 Km/ ). Lungimea totală a drumurilor publice din comuna Chinteni este de 40.31 Km. Analizată în context județean, rețeaua de drumuri publice din comuna Chinteni, cu o lungime totală de 40.31 Km se prezintă astfel (Tabelul 1):  Drumuri naționale: nici un drum național nu traversează comuna;  Drumuri județene: 24 Km;  Drumuri comunale: 16.31 Km. La aceasta se mai adaugă încă o categorie de drumuri, cea a drumurilor de câmp/pământ/agricole cu o lungime totală de 76.5 Km (Primăria comunei Chinteni), ceea ce ridică lungimea totală a drumurilor publice din comuna Chinteni la 116.81 Km. Drumurile județene sunt administrate de Consiliul Județean Cluj prin Regia Autonomă a Drumurilor 1 Cocean, P., Zotic, V., Puiu, Vi., Moldovan, Ci., (2010), Amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistrița, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 2 Idem. 19

Pagina 20

Județene Cluj. Drumurile comunale și cele de câmp/pământ/agricole sunt, în totalitate, în administrația Consiliului Local Chinteni. Tabel 1. Lungimea pe categorii a drumurilor publice din comuna Chinteni Nr. Lungime Tip drum Pondere din lungimea totală (%) Crt. toatală (Km) 1 Drumuri naționale - - 2 Drumuri județene 24 20,55 3 Drumuri comunale 16,31 13,96 4 Drumuri de câmp 76,5 65,49 TOTAL: 116,81 100,00 Fig. 44. Lungimea pe categorii a drumurilor publice din comuna Chinteni Sursă: (Primăria comunei Chinteni) Pe tipuri de îmbrăcăminte și starea tehnică, situația la momentul actual se prezintă astfel (Tabel 1, Fig 1 și 2): Drumuri județene (DJ), total 24 km, din care: - un tronson de drum județean secundar (DJ 109 A: Cluj-Napoca – Chinteni – Deușu – Vechea – Fău-reni – Băbuțiu – Șoimeni; 8,9 km; asfaltat, stare relativ bună); - un tronson de Fig.45. Lungimi ale drumurilor pe categorii drum județean secun-dar (DJ 109 S: Vechea – Deușu – Sânmărtin – Giula – Borșa; 6 km; o parte betonat, iar cealaltă pietruită; stare precară); - un tronson de drum județean secundar (DJ 109 V: Cluj-Napoca – Pădureni – Satu Lung – Giula; 9,1 km; o parte asfaltat, iar cealaltă pietruită; stare precară). - Drumuri comunale (DC 142, 147, 148 și 149; 16,31 km; pietruite; stare precară). - Drumuri de câmp sau agricole (76,5 km; de pământ). 20

Pagina 21

Ponderea pe categorii a drumurilor publice din comuna Chinteni (%) 20.55 Drumuri județene Drumuri comunale 13.96 65.49 Drumuri de câmp Fig.46. Ponderea pe categorii a drumurilor publice LUNGIME SECTOR Nr. Crt. TIP DRUM (KM) 1 DJ 109A 8,9 Drumurile publice din 2 DJ 109S 6 comuna Chinteni se prezintă to- 3 DJ 109V 9,1 pologic ca drumuri județene 4 DC 149 4 5 DC 142 4 (trei tronsoane), drumuri comu- 6 DC 148 4 nale (patru tronsoane), la care 7 DC 174 4,31 se aduagă drumurile de câmp 8 Dr. de câmp 76,5 Fig.47.Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe (prezente în fiecare localitate tipuri de drumuri în km. din comună) – tabel 2, figura 3. Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe tipuri de drumuri 80 75 70 DJ 109A 65 60 DJ 109S 55 50 45 DJ 109V 40 35 DC 149 30 25 DC 142 20 15 DC 148 10 5 DC 174 0 Dr. de câmp DJ 109A DJ 109S DJ 109V DC 149 DC 142 DC 148 DC 174 Dr. de câmp 21

Pagina 22

Fig.48.Lungimea drumurilor publice din comuna Chinteni pe tipuri de drumuri(%). În comuna Chinteni rețeaua stradală este destul de bine reprezentată, lungimea depinzând de mărimea localității și de nivelul ei de dezvoltare (tabel 3, figura 4). Starea tehnică a străzilor comunale este diferită de la o localitate la alta, și, uneori chiar în interiorul aceleași localități. Comuna Chinteni are o rețea de străzi asfaltate, mai ales în centrul de comună, betonate în Vechea, Deușu și Măcicașu, pietruite în celelalte localități ale comunei. Pondere din lungimea totală Nr. Crt. Localitatea Lungimea străzilor (Km) (%) 1 Chinteni 5 12,89 2 Deușu 1 2,58 3 Vechea 6,5 16,75 4 Sânmartin 6,5 16,75 5 Măcicașu 4 10,31 6 Pădureni 3 7,73 7 Satu Lung 4 10,31 8 Feiurdeni 6,8 17,53 Săliștea 9 2 5,15 Veche TOTAL: 38,8 100,00 Fig.49.Lungimea străzilor din comuna Chinteni pe localități Sursă: (Primăria comunei Chinteni) Lungimea străzilor din comuna Chinteni (Km) 39 36 33 30 27 24 21 18 15 12 9 6 3 0 Chinteni Deușu Vechea Sânmartin Măcicașu Pădureni Satu Lung Feiurdeni Săliștea TOTAL Veche Fig.50 Grafic cu lungimea străzilor din comuna Chinteni pe localități Sursă: (Primăria comunei Chinteni) 22

Pagina 23

În exploatarea drumurilor publice din zona studiată există o serie de lucrări de artă, poduri și podețe în general. Astfel, sunt mai multe podețe pe drumurile județene, trei podețe pe drumul DC 149 (Deușu – Măcicașu), două podețe pe drumul DC 142 (Săliștea Nouă – Săliștea Veche), trei podețe pe drumul DC 148 (Pădureni – Satu Lung) și două podețe pe drumul DC 147 (Feiurdeni – Pădureni). Podețele de pe traseul drumurilor județene au o stare tehnică relative bună, dar nu același lucru se poate spune și despre podețele de pe drumurile comunale, unde au o stare precară. Alte categorii de drumuri. În această categorie sunt cuprinse drumurile care, conform legislației în vigoare, nu sunt publice și care asigură accesul la zone și puncte de exploatare forestieră agricolă sau spre anumite obiective industrial, la unele grupări de case izolate. Pentru comuna Chinteni o importanță mai mare o au drumurile de câmp (figura 7). Fig. 51. Ponderea lungimii străzilor pe localități (%). Acestea sunt drumuri de pământ care sigură accesul înspre zonele agricole, iar în acest sens toate localitățile comunei se prezintă onorabil în ceea ce privește lungimea acestor drumuri. Cea mai lungă rețea de drumuri de câmp o are localitatea Feiurdeni (15 km), urmată de Pădureni și Chinteni (11 km), Vechea și Șăliștea Veche (10 km), Măcicașu (7 km), Satu Lung (6 km), Deușu (4 km) și Sânmărtin (2,5 km). În ceea ce privește drumurile de câmp ce asigură accesul la zone și puncte de exploatare forestieră nu am putut obține date. 23

Pagina 24

Această categorie de drumuri are o importanță deosebită în dezvoltarea rețelei de drumuri în general, având în vedere că acestea pot constitui tronsoane alternative sau legături reale între așezări umane sau zone (puncte) de interes. 2.6.2. TRANSPORTUL RUTIER Drumul care face legătura cu municpiul Cluj-Napoca este DJ 109. Acesul spre satele aparținătoare comunei se face pe drumurile DC 149, DC 174, DC 148, DC 142. În momentul de față nu există o rețea publică de transport în comună, transportul fiind asigurat de catre firma privată Fany, 3 curse fiind realizate și de către R.A.T.U.C. Există 27 de curse pe direcția Chinteni-Cluj Napoca, din care doar 3 curse sunt realizate de către RATUC restul de 24 fiind realizate de către firma Fany. Un aspect important fiind faptul ca majoritatea curselor se realizează doar în cursul săptămânii de luni până vineri, și, doar 11 curse asigură transportul și în weekend (tabelul 4). Anul acesta (2013) s-a pus în discuție ca RATUC să asigure serviciul public de transport călători în comunele limitrofe Clujului, din care face parte și comuna Chinteni.Consilierii județeni au aprobat o hotărâre prin care au eliminat din Programul de Transport Public de Persoane traseele către aceste comune, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi scoase la licitație, iar RATUC va deveni o regie a zonei metropolitane.RATUC, regie în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca, urmează să se organizeze sub formă de societate pe acțiuni, astfel încât comunele din Asociația Metropolitană de Transport Public Cluj să poată deveni acționare. Luni - Vineri Sâmbătă Duminică Plecare Cluj-Napoca - Chinteni 5 25 , 6 20 , 7 25 , 8 30 , 12 30 , 14 30 , 15 30 , 7 30 , 11 30 , 14 30 , 17 30 , 6 30 , 11 30 , 14 30 , din fața Gării 30 30 30 30 30 16 , 18 , 20 , 22 20 17 30 , 19 30 mici Chinteni - Cluj-Napoca 4 50 , 5 55 , 6 45 , 7 55 , 9 00 , 13 00 , 15 00 , 16 00 , 6 00 , 8 00 , 12 00 , 15 00 , 7 00 , 12 00 , 15 00 , 00 00 00 00 00 17 , 19 , 21 18 , 21 18 00 , 20 00 Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu 6 25 Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca 45 6 Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Măcicașu 16 00 7 30 nu circulă din fața Gării mici 24

Pagina 25

Măcicașu - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca 30 4 5 40 nu circulă Cluj-Napoca - Așchileul Mic 6 30 , 12 00 , 15 30 nu circulă nu circulă din fața Gării mici Așchileul Mic - Cluj-Napoca 4 30 , 7 45 , 14 00 nu circulă nu circulă Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Șoimeni - Vultureni - Ciumăfaia - Chidea - Borșa 18 00 Autogara FANY Borșa - Ciumăfaia - Chidea - Vultureni - Șoimeni - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca 6 10 Fig. 52. Orarul curselor efectuate de firma FANY în comuna Chinteni Sursă: (http://www.fany.ro/orarjudet, accesat în 14.12.13, orele 13.25) Destinații internaționale nu are, cursele internaționale efectuându-se doar din ClujNapoca care se află la doar 14 kilometrii distanță, către următoarele țări: Italia, Franța, Ungaria, Austria, Norvegia, Anglia, Spania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Grecia, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia și Slovenia. Destinațiile naționale și intercomunale sunt următoarele:  Chinteni – Deușu;  Chinteni - Făureni;  Chinteni - Vultureni;  Chinteni - Fodora;  Chinteni - Cristorel;  Chinteni – Cluj-Napoca;  Chinteni –Vultureni;  Cluj-Napoca - Chinteni – Deușu;  Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca;  Cluj-Napoca - Chinteni – Deuș – Măcicașu;  Măcicașu - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca;  Cluj-Napoca - Chinteni - Deușu - Șoimeni - Vultureni - Ciumăfaia - Chidea – Borșa;  Borșa - Ciumăfaia - Chidea - Vultureni - Șoimeni - Deușu - Chinteni - Cluj-Napoca. 25

Pagina 26

Fig.53 . DJ 109 S la intrarea în Sânmărtin – neasfaltat, accesibilitate dificilă 26

Pagina 27

Difuncționalitățile depistate în cadrul rețelei de drumuri publice derivă din mai mulți factori și se prezintă astfel:  Lipsa unor trasee echipate la standarde europene care să faciliteze cooperarea internațională;  Scoaterea din Strategia Națională de Dezvoltare a Autostrazilor a sectorului Cluj- Napoca-Bistrița-nordul Moldovei, deși aceasta a fost prevăzută de legea 71/96 la poziția 1.15; această autostradă ar fi facilitate accesul rapid al comunei la rețeaua națională de autostrăzi și drumuri naționale;  Drumurile publice traversează în cea mai mare parte localități, viteza de circulație fiind redusă, la care se adaugă lățimea necorespunzatoare a platformei drumurilor datorită frontului îngust al limitei de proprietate;  Starea tehnică precară a drumurilor județene și comunale, la care de adaugă și proasta întreținere a infrastructurii aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei pluviale, ziduri de susținere, parapeți, marcajul prost, subdimensionarea și colmatarea multor podețe, etc.);  Neasfaltarea DJ 109 S Vechea-Deușu-Sânmartin-Giula-Borșa, precum și a tuturor drumurilor comunale;  Neasfaltarea unor străzi din comună;  Nepietruirea principalelor drumuri agricole;  Lispa unor piste de biciclete pe traseul Cluj-Napoca – Chinteni- Deușu-Vechea și pe traseul Cluj-Napoca – Pădureni – Satu Lung și Pădureni – Feiurdeni. Propuneri urbanistice privind dezvoltarea rețelei de transport rutier din comuna Chinteni  Reabilitarea tehnică a drumurilor județene (DJ 109A, DJ 109S, DJ 109V) și a infrastructurii aferente acestora (rigole de scrugere a apei pluviale, șanțuri, parapeți, marcaje și indicatoare, poduri și podețe);  Asfaltarea principalelor drumuri comunale și îmbunătățirea accesului în localitățile comunei (DC 142, 148, 149, 174);  Îmbunătățirea legăturilor dintre drumurile județene care traversează comuna și drumurile național-europene care traversează zona administrativă a municipiului Cluj- Napoca (E 576, E 81 și E 60); 27

Pagina 28

 Pietruirea principalelor drumuri de câmp/agricole;  Asfaltarea străzilor din localitățile comunei;  Dezvoltarea unor piste pentru bicicliști între muncipiul Cluj-Napoca și localitățile comunei;  Dezvoltarea în intravilanul localităților a unor trasee pietonale;  Introducerea a unei noi linii de autobus pe traseul Cluj-Napoca – Chinteni – Deușu- Vechea și Cluj-Napoca – Pădureni – Satu Lung (RATUC);  Interrelaționarea traficului rutier de transport public cu cel de transport de călători feroviar și aerian prezent în municipiul Cluj-Napoca. 2.6.3. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI FEROVIARE Fig. 55.. Harta infrastructurii de transport din Zona Metopolitană Cluj - Napoca 28

Pagina 29

29 Fig. 55.. Harta infrastructurii de transport din Zona Metopolitană Cluj - Napoca