Document
SDL 2021-2027 UATC CEANU MARE (1)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,4 MB · modificat pe site: 20.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „SDL 2021-2027 UATC CEANU MARE (1)”, Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj. Sursa: http://www.ceanu-mare.ro/wp-content/uploads/2023/09/SDL-2021-2027-UATC-CEANU-MARE-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/ceanu-mare/174494-sdl-2021-2027-uatc-ceanu-mare-1, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
cc
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
ECONOMICO-SOCIALĂ
a
Comunei Ceanu Mare,
județul Cluj
în orizontul de timp
2021-2027
2021
Pagina 2
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Cuvânt înainte
Stimați cetățeni,
Comunele moderne trec prin schimbări, se transformă și se adaptează necesităților
actuale ale locuitorilor, astfel încât să aibă un nivel ridicat de accesibilitate și servicii cât mai
calitative. În toată această transformare, o comună trebuie să fie definită de creativitate,
pentru că doar așa va putea să rețină minți inteligente, fiind, în același timp, atrăgătoare
pentru vizitatori, investitori, dar și locuitori.
Dezvoltarea durabilă a comunității locale reprezintă pentru noi o prioritate. Pentru a
asigura această dezvoltare un instrument participativ este strategia locală economico-socială
de dezvoltare durabilă care este un demers pe termen lung, un proiect de viitor și care vine să
satisfacă nevoile comunității locale. De aceea, trebuie să fie susținută și promovată de toți
membrii ei, fiind elementul principal care a urmărit identificarea oportunităților pentru
comună.
Administrația Locală a comunei Ceanu Mare are obligația să propună comunității
programe pentru reabilitarea și dezvoltarea zonei. În aceste condiții, de când mi-ați acordat
încrederea dumneavoastră, am făcut tot ce mi-a stat în putință să modernizez această comună
și să fac eforturi pentru a o aduce la nivelul demn de a se integra în UniuneaEuropeană.
În orizontul de timp 2021 – 2027 ne vom concentra pe proiecte mari care vor continua
procesul de dezvoltare a comunei.
Ca Primar al Comunei Ceanu Mare vă multumesc că m-ați sprijnit până acum și am
încrederea totală că și de acum înainte vom forma o echipă bună și împreună vom sărbători
finalizarea oricărui proiect evidențiat în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială.
Virgil Păcurar,
Primar al comunei Ceanu Mare
Pagina 3
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
CUPRINS:
1. Introducere 5
1.1 Definiții și Abrevieri 5
2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă 7
2.1 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 9
3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 11
3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Durabile 13
4. Strategia regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 15
4.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 în regiunea 15
Nord-Vest
4.2 Cadrul județean(Strategia de dezvoltare a Județului Cluj ) 19
4.3 Axe prioritare si obiectivele specifice ale Strategiei 20
4.4 Parteneriate 24
5. Prezentarea Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj 29
5.1 Noțiuni Generale 29
5.2 Asezare geografica si suprafata 32
5.3 Cadrul natural 35
5.4 Populatia 40
5.5 Învățământ și educație 48
5.6 Economia și Mediul de afaceri 50
5.7 Sănătate 63
5.8 Servicii publice 67
5.9 Cultura 69
5.10 Turismul 74
5.11 Situația Socială 78
5.12 Mediu 81
5.13 Infrastructura 89
6. Analiza SWOT 94
7. Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020- precedenta 107
7.1 Portofoliul de proiecte demarate, continuate, implementate în perioada 107
2014-2020
8. Planificarea strategică 108
8.1 Generalități 108
8.2 Principii si condiții 110
8.3 Obiective generale 110
8.4 Consolidarea capacitatii institutionale a primăriei 111
9. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Ceanu Mare, județul Cluj 113
9.1 Obiective de dezvoltare durabilă 113
9.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă 124
9.3 Portofoliu de proiecte 134
9.4 Etapele metodologice principale ale elaborării Strategiei de Dezvoltare 144
Durabilă
9.5 Implementarea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Durabilă 146
10. Alocare financiara 163
11. Parteneriatul în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă 164
11.1 Asociațiile de dezvoltare intercomunitară 164
11.2 Grupurile de Acțiune Locală - GAL 164
Pagina 4
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
12. Metode de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă în perioada 165
2021-2027
Surse de informare 168
Pagina 5
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
1. Introducere
1.1 Definiții și Abrevieri
Dezvoltare durabilă înseamnă totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socioeconomică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale,
economice și ecologice și elementele capitalului natural.
Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția
unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii
obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea
acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite.
Strategia de Dezvoltare Durabilă reprezintă instrumentul participativ care implică
întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale.
Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii care au
la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu
ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii
din domenii diferite.
Echitatea socială – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă
posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă,
alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării;
Creșterea economică – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia
de calitatea vieții din țările dezvoltate;
Mediul – cu nevoia de a conserva și îmbunătăți baza de resurse disponibile prin
schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile.
Planificarea strategică este efortul organizat de luare a deciziilor fundamentale și de
planificare a acțiunilor care arată cine este acea organizație, ce face și de ce face ceea ce face
în sensul atingerii scopului ideal pe care și l-a propus.(Bryson’s Strategic Planning in Public
and Nonprofit Organizations). Realizarea planificării este constituită din proiectarea și
trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de Dezvoltare Locală.
Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabilește direcția și
obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecție a mediului.
Etapele elaborării și realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul
sistemului de monitorizare, evaluare și actualizare pe baza mecanismului parteneriatului
strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituții, agenți economici, organizații
neguvernamentale, comunități locale, toate având un interes comun în ceea ce privește
rezolvarea problemelor de mediu.
5
Pagina 6
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Planificarea începe cu un cadru de 4 întrebări fundamentale. Principiile care vor
fundamenta procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea,
răspunderea și transparența, toate fiind componente ale încrederii civice.
2. Unde vrem să ajungem?
1.Cum am ajuns aici? 2.1 Viziune.
1.1Factorii de succes. 2.2 Obiective.
Oportunități și amenințări Evaluare internă. Puncte tari și
puncte slabe.
2.3Ținte
4. Cum facem să funcționeze?
3. Cum ajungem acolo?
4.1 Structură.
3.1 Strategii
4.2 Implementare
Evaluare externă. Oportunități
Programe de acțiune.
și amenințări. 4.3 Revizuire
Abrevieri:
ADR Nord-Vest - Agenția pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest
A.P.D.R.P. - Agenția pentru Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit;
F.E.A.D.R. - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;
F.E.D.R. - Fondul pentru Dezvoltare Regională;
G.A.L. - Grup Acțiune Locală;
P.N.D.R. - Plan Național de Dezvoltare Rurală;
P.O.R. - Program Operațional Regional;
POCID - Programul Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare
PODR - Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă
POS - Program Operațional Sănătate
POTE - Program Operațional Tranziție Echitabilă
POCS - Program Operațional Combaterea Sărăciei
POT - Program Operațional Transport
POCU - Program Operațional Capital Uman
POAT - Program Operațional Asistență Tehnică
6
Pagina 7
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă
Încă în septembrie 2015, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă, a fost
adoptat un document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, prin Rezoluția
Adunării Generale a ONU A/RES/70/1.
Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al
Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul
politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru
Dezvoltare Durabilă.
Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a făcut o propunere ambițioasă pentru
bugetul european care să sprijine domenii importante precum inovarea și mediul înconjurător,
urmărind o simplificare nu doar de ordin administrativ, ci și a concentrării investițiilor în 5
obiective principale de politică (OP):
✓ Europă mai inteligentă (Propunerea Logica intervenției – Cercetare-dezvoltare-inovare,
ITC și IMM-uri - o transformare economică inovatoare și inteligentă) - OP1,
✓ Europă mai verde, (Propunerea Logica intervenției Mediu; Propunerea Logica intervenției
– Energie; Propunerea Logica intervenției – Mobilitate urbană - fără emisii de carbon) -
OP2,
✓ Europă mai conectată (Propunerea Logica intervenției – Transporturi; Propunerea Logica
intervenției – Broadband - mobilitate și conectivitate TIC regională) - OP3,
✓ Europă mai socială (Propunere Logica intervenției – Educație; Propunere Logica
intervenției – Ocupare - implementarea Pilonului european al drepturilor sociale) - OP4,
✓ Europă mai aproape de cetățeni (Logica intervenției – Dezvoltare regională și locală -
dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative
locale) - OP5.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă este structurată pe cei trei piloni ai dezvoltării
durabile - economic, social și de mediu.
7
Pagina 8
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Europă mai
(OP1)
Europă mai
conectată Europă mai
(OP3)
Europă mai
aproape de Europă mai
cetățeni socială
(OP5) (OP4)
Și în perioada 29-30 mai 2018 Comisia Europeană a publicat propunerea
privind Pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2021-2027. Acesta cuprinde:
• Regulamentul privind prevederile comune (CPR)
• Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de
coeziune (FC)
• Regulamentul privind cooperarea teritorială;
• Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
• Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).
Ca urmare a evaluării implementării la nivelul UE a Agendei 2030 pentru dezvoltare
durabilă, în data de 18 octombrie 2018, Consiliului European a emis un nou set de concluzii:
„12. UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru
dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia. Consiliul European salută
intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să
deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în
aplicare”.
În cadrul președinției României la Consiliul UE (ianuarie 2019 - iunie 2019), Grupul de
lucru pentru Agenda 2030 de la nivelul acestei instituții a fost prezidat de către Csilla Lőrincz,
șef de birou al Departamentului. În aceată perioada au fost obținute progrese importante în
ceea ce privește implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă la nivel european.
8
Pagina 9
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Adoptarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai sustenabilă până în 2030”
este una dintre cele mai importante realizări. Cele 27 de articole reafirmă angajamentul
Uniunii Europene pentru Agenda 2030 și schițează un cadru prin care poate fi implementată.
Concluziile Consiliului UE au fost incluse și în discuțiile ce au stat la baza Agendei strategice
a Comisiei Europene, care cuprinde o parte importantă dedicată dezvoltării durabile.
Agenda 2030 a fost adoptată și de România, și de Uniunea Europeană.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a inițiat în
data de 21 iulie 2020, Conferința „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României 2030 (SNDDR 2030), Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de
Dezvoltare Locală a Administrației Publice”. Sub motto-ul „Planificăm global, acționăm
local!”, organizatorii și-au propus să creeze un spațiu de discuții care să reunească o gamă
diversă de actori instituționali de la nivel central și local, pentru a accelera dezvoltarea
României pe baza celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD).
La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară 2019 –
Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada
2021-2027. Pe fiecare obiectiv de politică, de asemenea, pentru conturarea viitoarelor
programe operaționale, s-au organizat întâlniri cu partenerii de la nivel național și regional și
s-a purtat un dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene.
La nivel regional, ADR Nord-Nord-Vest a demarat procesul de elaborare a Planului
pentru Dezvoltare Regională (PDR) 2021-2027. Elaborarea acestui document strategic de
programare se bazează pe consultări cu autoritățile regionale, locale, cu organizațiile societății
civile, cu parteneri economici și sociali, astfel încât să reflecte nevoile de dezvoltare ale
regiunii, urmând ca pe baza acestuia, să se contureze un Program Operațional Regional
dedicat Regiunii Nord-Nord-Vest.
De asemenea, având în vedere că 35% din resursele FEDR vor fi alocate pentru OP1 (O
Europă mai inteligentă), ADR Nord-Nord-Vest are în vedere actualizarea Strategiei Regionale
de Specializare Inteligentă (RIS3), document strategic cu rol de coordonare a politicilor de
inovare în sectoare economice cheie, cu scopul de a dezvolta atuurile, avantajele competitive
și potențialul pentru excelență al Regiunii Nord-Nord-Vest.
2.1 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) din Agenda 2030 pentru dezvoltare
durabilă a Organizației Națiunilor Unite sunt strâns legate între ele și concepute pentru a fi
indivizibile, motiv pentru care integrarea acestora în acțiunile întreprinse de toți actorii este
esențială pentru aplicarea cu succes a acestora pe teren. Este important să îmbunătățim
sinergia și coerența între politici și să dezvoltăm un cadru de reglementare, financiar și
comportamental care să le transforme în realitate.
9
Pagina 10
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Deși fiecare obiectiv este important în realizarea Agendei 2030, Obiectivul 17:
Parteneriate pentru realizarea obiectivelor este mai special pentru că ne arată modul prin care
putem realiza celelalte obiective, mai precis prin implicarea tuturor părților interesate.
Statele membre ale UE ocupă deja primele locuri în privința punerii în aplicare a
obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, nicio țară din lume nu a atins
toate obiectivele convenite și, la o analiză mai atentă a performanței UE privind obiectivele de
dezvoltare durabilă (ODD), se observă că UE trebuie să facă în continuare eforturi pe toate
fronturile.
10
Pagina 11
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii
Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD)
ale Agendei 2030.
România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind
dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un
program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care
promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și
de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate și cele aflate
în curs de dezvoltare.
Conceptul de ODD s-a născut la Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale
Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declarației Mileniului adoptată în septembrie 2000
la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care și România, se reuneau în 2000 în jurul
unui angajament de a reduce sărăcia globală și a salva milioane de vieți. Declarația
Mileniului a constituit în perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării
asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel și care includea ținte precise:
1. Reducerea sărăciei extreme și a foametei
2. Realizarea accesului universal la educație primară
3. Promovarea egalității de gen și emanciparea femeilor
4. Reducerea mortalității infantile
5. Îmbunătățirea sănătății materne
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli
7. Asigurarea sustenabilității mediului
8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare
În primul semestru al anului 2019, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii
Europene. În acea perioadă, România a avut oportunitatea, dar și responsabilitatea, de a
promova valorile dezvoltării durabile la nivel european.
În iulie 2020 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României
anunță lansarea proiectului „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României
2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației
Publice” cu devizul ”Planificăm global, acționăm local!” .
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sprijină fundamentarea și elaborarea
strategiilor de dezvoltare locală prin:
• promovarea și informarea la nivelul Administrației Publice Locale a Strategiei
naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030)
• promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)
• fundamentarea cadrului de lucru al Planului de acțiune pentru implementarea SNDDR
2030 la nivel local, prin armonizarea obiectivelor de dezvoltare locală cu cele de
dezvoltare durabilă la nivel național și adaptarea contextului local la ODD-uri
11
Pagina 12
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
• construcția unui ghid pentru autoritățile publice locale pentru elaborarea Strategiilor
de Dezvoltare Locală 2021-2027 în acord cu SNDDR 2030.
Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei
2030 și implementarea setului de 17 ODD.
Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și
încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un
mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal
și sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o
agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme,
combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030.
1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context.
2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea
nutriției și promovarea unei agriculturi durabile.
3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării
tuturor la orice vârstă.
4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea
oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
5. Egalitate de gen – Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a
fetelor.
6. Apă curată și sanitație – Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei
și sanitație pentru toți.
7. Energie curată și la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la
prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern.
8. Muncă decentă și creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute,
deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei
munci decente pentru toți.
9. Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente,
promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației.
10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta.
11. Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele
să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile.
12. Consum și producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum și producție
durabile.
13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice
și a impactului lor.
14. Viața acvatică – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor
marine pentru o dezvoltare durabilă.
12
Pagina 13
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
15. Viața terestră – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a
ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării,
stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
16. Pace, justiție și instituții eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive
pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții
eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de
implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.
3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale
Ca membră a comunității internaționale, dar mai ales ca membră a Uniunii Europene,
România are interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile pe plan național.
Strategia susține ca România să fie în 2030 o țară membră a unei Uniunii Europene
puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi întro țară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu
preocupări crescute și constante pentru un mediu curat.
La nivel european, prin adoptarea de măsuri și strategii, finanțarea de proiecte și prin
diverse programe, toate acestea sunt dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza
elaborării și aplicării lor, după cum urmează:
• principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul
central/guvernamental la cel regional și local;
• principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii
implicați;
• principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
• principiul co-finanțării, adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori
implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare.
Dacă în etapa de tranziție conceptul de Dezvoltare Durabilă a fost acceptat mai mult
declarativ, ca urmare a însușirii documentelor ONU în materie, după anul 2000, odată cu
începerea tratativelor de aderare la UE, el a devenit o parte integrantă a construcției legislative
și instituționale, găsindu-și reflectarea în principalele direcții ale politicii de stat. Se poate
aprecia că încorporarea acquisului comunitar și aplicarea instrumentelor de lucru agreate la
nivelul UE au constituit principalul motor al alinierii accelerate a României la principiile și
practicile dezvoltării durabile.
În ansamblu, în ciuda dificultăților întâmpinate, bilanțul primului deceniu de
implementare a SNDD este pozitiv, demonstrând reziliența și sustenabilitatea opțiunilor
strategice ale societății românești și apartenența sa la UE.
Această apreciere este susținută de faptul că produsul intern brut al României calculat la
paritatea puterii de cumpărare a sporit de la 39% din media UE în 2006 la 63% în 2017, cu
perspectiva realistă, potrivit programului de convergență, să ajungă la 80% în 2020.
Totodată, pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,
13
Pagina 14
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statuează următoarele
principii directoare:
• Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;
• Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații;
• Cultivarea unei societați deschise și democratice;
• Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;
• Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;
• Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;
• Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și
consultarea factorilor interesați.
• Utilizarea cunostințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și inNord-
Vestiționale;
• Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor stiințifice incerte;
• Aplicarea principiului “poluatorul plateste”.
14
Pagina 15
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
4. Strategia Regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027
Parlamentul European definește regiunea drept ” Un teritoriu care formează, din punct de
vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există
continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze
specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social
și economic”.
În aplicarea legii dezvoltării regionale în Romania, în concordanță cu obiectivele de
coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul
politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de
dezvoltare.
4.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 în regiunea Nord -Vest
Regiunea Nord-Vest este alcătuită din 6 județe: Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș,
Satu Mare, Sălaj. La nivelul regiunii Nord-Nord-Vest există o disparitate de dezvoltare care
se accentuează.
În interiorul județelor există disparități semnificative între mediul urban și rural, orașele
mari polarizând dezvoltarea, fiind principalii poli care pot menține și atrage populația.
Realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate și a unei competitivități sporite depind
încă, în mare măsură, de nivelul național, de calitatea și de stabilitatea mediului extern și de
crearea unui cadru instituțional adecvat, iar pe plan local și regional de capacitatea de
mobilizare a tuturor actorilor implicați în susținerea și implementarea unor proiecte de
dezvoltare cu impact regional.
15
Pagina 16
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea
voluntară a autorităților locale și județene din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3%
din teritoriul României, plasandu-se astfel pe locul 4 la nivel național. În nomenclatorul
statistic al unitățir teritoriale europene (NUTS), regiunea se plasează pe locul 29 între cele
2831 regiuni NUTS2 ale UE28 (conform "NUTS 2021 classification").
În spațiul național, Regiunea Nord-Vest (Transilvania Nord) face parte din
Macroregiunea 1 (NUTS1) și se învecinează în sud cu Regiunea Vest, în sud-est cu Regiunea
Centru și în est cu Regiunea NordEst
,,Comunitățile din Regiunea Nord-Vest, înțeleg să valorifice împreună, respectând
principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradițiile istorice și
interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, constante care fac din Transilvania de Nord
una dintre cele mai dinamice regiuni europene.
Regiunea Nord-Vest, prin amplasarea și dotările sale infrastructurale îndeplinește un rol
strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său.
Domeniile de excelență ale regiunii, care se disting prin potențialul lor inovativ, “dezvoltare
tehnologică” și poziționarea pe piețele europene a produselor regionale sunt: agricultura,
industria alimentară și a bunurilor de consum (mobilier și confecții), industria de mașini și
echipamente, turismul și IT&C.
Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație a adulților, de
formare continuă a adulților și învățământ universitar fiind recunoscute la nivel internațional.
Cetățenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un
nivel al calității vieții ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Regiunea NordVest una dintre destinațiile preferate de investitori și turiști în Europa Centrala și de Est.”
Populația cu domiciliul în spațiul rural al regiunii Nord-Vest a cunoscut un trend
accentuat de scădere în perioada 2000-2019. Migrația dinspre zona rurală spre zona urbană,
respectiv către alte țări membre ale Uniunii Europene dublată de un spor natural negativ a fost
importantă mai ales în Maramureș ( -38.387 persoane), Bihor (-14.846 persoane) sau Sălaj (-
13.574 persoane). În județul Cluj trendul a fost pozitiv (+21.568 persoane) ca urmare a
transformării zonei periurbane a municipiului Cluj-Napoca în zonă rezidențială pentru
populația angajată în zona metropolitană (localitățile Florești; Apahida; Baciu; Cinteni etc).
Cu excepția județului Cluj și parțial Maramureș, celelalte zone ale regiunii Nord-Vest
aveau în anul 1992 un pronunțat caracter rural (ponderea populației cu rezidență în zona
rurală de peste 50%). Între timp, datorită migrației accentuate, populație preponderent rurală
se mai înregistrează doar în Bistrița-Năsăud, Satu-Mare și Sălaj.
Ponderea populației cu vârsta mai mare de 65 de ani a crescut în perioada 1992 - 2017 în
toate județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Populația cu reședința în zona rurală este
mai îmbătrânită comparativ cu populația din zona urbană.
În trimestrul 4 al anului 2018 venitul total mediu lunar al unei gospodării situată în
Regiunea Nord Vest era de 4.607,7 lei. În zona rurală o gospodărie câștiga cu 18% mai puțin,
iar în zona urbană cu 14% mai mult. Demn de remarcat este faptul că disparitățile urban/rural
s-au accentuat foarte mult din punct de vedere a veniturilor totale obținute la nivel de
gospodărie, ceea ce explică și fenomenul accentuat de emigrație.
Din punct de vedere al execuției bugetelor locale pe regiuni pe componenta venituri
conform date INS constatăm că în anul 2017 Regiunea Nord-Vest se situează pe un nivel
relativ bun (pe locul 3) fiind surclasată de București-Ilfov și Regiunea Nord-Est, cu venituri
1 Conform Eurostat, numărul de regiuni NUTS2 pentru care se vor face raportările statistice la 1 ianuarie 2021 este de 283, incluzâd cele 35 regiuni ale UK.
16
Pagina 17
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
(8.554,4 milioane lei în 2017) comparativ cu 5.371,5 milioane lei in anul 2010, ceea ce
demonstrează creșterea posibilităților de a genera venituri in ultima perioada, cu un procent
de 13,63 % în 2017 din total veniturilor pe toate cele 8 Regiuni ce țin de formarea execuțiilor
bugetare. În cadrul aceleiași componente, județele din regiune a căror execuție bugetară au
aportul cel mai mare privind componenta venituri în 2017, sunt județele Cluj (27,47%) și
Bihor (22,25%) care împreună reprezintă aproape 50% din totalul bugetului pe regiune.
În ceea ce privește cheltuielile din execuția bugetară, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
se afla pe locul 3 în anul 2017, primele doua locuri ocupate de Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Nord-Est ca și în cazul Veniturilor. În cadrul regiunii analiza execuției bugetare
privind componenta Cheltuieli reliefează aceleași date ca și în cazul veniturilor, cele două
județe Cluj și Bihor au cheltuit in în jur de jumătate din totalul cheltuielilor din cadrul
bugetului regiunii in cursul anului 2017.
Din punct de vedere al subvențiilor primite de la bugetul de stat, Regiunea Nord-Vest
este pe locul 3 la nivelul anului 2017, cu 901,1 mil. lei, conform INS. Astfel se constată că
nevoile investiționale, dar nu numai, au permis Regiunii să atragă mai mulți bani pentru
comunitatea sa, pentru anumite investiții, dar și pentru susținerea unor cheltuieli. Județul
Bihor are subvenții primite de la bugetul de stat in valoare de 211,3 milioane lei ce îl
poziționează pe primul loc in Regiune, cele mai puține subvenții obținute au fost in județul
Salaj in suma de 74,2 milioane lei
Se constată că din punct de vedere financiar, al execuției bugetare, la nivelul regiunii atât
în ceea ce privește veniturile, cheltuielile, dar și al subvențiilor Regiunea ocupă locul 3, ceea
ce semnifică o dependență financiară de bugetul central și doar în cazul a două județe se
poate vorbi de o oarecare autonomie financiară ce s-ar putea crea datorită veniturilor proprii
ce se pot genera. În același timp se poate constata, analizând structural aceste date, că din
punct de vedere financiar subvențiile nu contribuie la recuperarea decalajelor de dezvoltare
interregionale.
O analiză a veniturilor bugetare/locuitor, indică faptul că orașele, comunele din zonele
metropolitane/periurbane și cele din zone cu resurse naturale importante (de ex. stațiuni
turistice - Băișoara, Măguri Răcătău) înregistrează venituri bugetare superioare mediei. La
polul opus, cele mai mici venituri bugetare per locuitor se înregistrează în comunele din Satu
Mare, Maramureș și Bistrița- Năsăud. Valori mult superioare mediei se înregistrează în unele
unități administrativ-teritoriale care au accesat fonduri europene sau au primit alocări de la
bugetul de stat (Săcășeni, Petrești, Romuli, etc.). Per ansamblu, se poate afirma că majoritatea
comunelor din regiune au un deficit cronic de finanțare, cele de mici dimensiuni fiind
dependente de alocările de la nivelurile teritoriale superioare.
După evoluția veniturilor proprii locale pe locuitor în anul 2018 constatăm că Oradea se
află pe primul loc la nivel național locul doi fiind ocupat de Cluj, celelalte municipii reședință
de județ fiind undeva în urmă. Acest clasament ar fi relevant dacă nu ar considera creșterile
de taxe locale (se știe că administrațiile locale aplică creșteri ale taxelor locale diferențiat).
Programul Operațional Regional Nord-Vest (POR Nord-Vest) a propus viziunea
strategică privind dezvoltarea regională, care are la bază nevoile de dezvoltare, identificate și
prioritizate într-un larg cadru partenerial, care să permită Regiunii Nord-Vest ca la nivelul
orizontului anului 2030 să fie o regiune europeană cu un nivel ridicat de inovare, capabilă să
atragă și să capitalizeze investiții și competențe, conectată intern și internațional, cu acces
facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse. POR Nord-Vest este
principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivelul Regiunii NordVest în perioada 2021-2027.
17
Pagina 18
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Această viziune strategică va fi urmărită într-un orizont de timp de 8-10 ani prin
implementarea de proiecte care să genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2014
–2020, dar care răspund și noilor provocări lansate de UE pentru perioada 2021-2027.
Fiecare din prioritățile de mai jos conține un set de măsuri corespondente care prezintă
tipurile de acțiuni ce trebuie întreprinse:
Prioritatea 1 - Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor locuitorilor din
regiune
Obiective Măsuri
1. Creșterea economiei regionale prin 1.1 Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor
dezvoltare multidimensională și integrată în sectoarele prioritare
pentru diminuarea disparităților intra- și
inter-regionale, respective creșterea 1.2 Încurajarea activităților de CDI în
standardului de viață regional activitățile economice prioritare și
consolidarea capacităților de CDI
1.3 Sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii scăzute de carbon, care utilizează
eficient resursele și are în vedere amenințările
datorate schimbărilor climatice
Prioritatea 2 – Creșterea accesibilității regiunii și a mobilității locuitorilor,
mărfurilor și informațiilor
Obiective Măsuri
2. Creșterea economiei regionale prin 2.1 Dezvoltarea unui sistem de transport
dezvoltare multidimensională și integrată durabil și asigurarea accesului și integrării în
pentru diminuarea disparităților intra- și rețelele de transport majore de la nivel
inter-regionale, respective creșterea european și internațional
standardului de viață regional 2.2. Îmbunătățirea accesului la TIC, a calității
și utilizării acestor rețele de către mediul privat
și public
2.3 Asigurarea accesului la energie și
conectarea la rețelele europene
Prioritatea 3 - Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune
Obiective Măsuri
3. Creșterea economiei regionale prin 3.1 Îmbunătățirea sistemului de educație, a
dezvoltare multidimensională și integrată competențelor și învățării pe tot parcursul
pentru diminuarea disparităților intra- și vieții
inter-regionale, respective creșterea 3.2 Sporirea accesului la servicii
standardului de viață regional sociale de calitate
3.3 Sporirea accesului la asistență
medicală convenabilă și de calitate
3.4 Promovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei
3.5 Regenerarea fizică și economică a
comunităților urbane și rurale defavorizate
18
Pagina 19
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
3.6 Protejarea și conservarea mediului natural
și construit
Prioritatea 4 - Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
Obiective Măsuri
4. Creșterea economiei regionale prin 4.1 Întărirea capacității administrative și
dezvoltare multidimensională și integrată sprijinirea bunei guvernanțe
pentru diminuarea disparităților intra- și
inter-regionale, respective creșterea
standardului de viață regional
4.2 Cadrul județean(Strategia de dezvoltare a Județului Cluj)
“Județul Cluj va fi în 2050 cea de-a doua regiune din România, după București-Ilfov, din
perspectiva dezvoltării, și cel mai important pol economic, medical și educațional în teritoriul
delimitat de principalele capitale central și est-europene: București și Budapesta. Cu o
economie modernă și competitivă, bazată pe oportunitățile culturale și științifice, Clujul va
oferi locuitorilor săi un standard de viață înalt, în armonie cu mediul înconjurător și
încurajând spiritul civic.”
Direcții strategice:
1. Cluj – centru economic modern și competitiv (IT&C, tehnologii de vârf, industrii
creative, energii regenerabile, agricultură ecologică și produse tradiționale)
2. Cluj – pol științific și educațional (Clujul este principalul centru universitar din
Transilvania, cu investiții semnificative în infrastructura de educație superioară și
cercetare, iar cercetătorii de aici își vor lega cariera profesională de dezvoltarea
județului)
3. Cluj – pol medical (Serviciile medicale de înaltă clasă și învățământul medical sunt o
marcă distinctivă a județului.)
4. Cluj – centru turistic și cultural (Moștenirea culturală și istorică a Clujului este una
foarte bogată, întregind competitivitatea și identitatea cosmopolită a județului.)
5. Cluj – centru al Transilvaniei, ușor accesibil și cu o infrastructură modernă (Județul
Cluj va oferi soluții moderne de transport cetățenilor săi și celor care îl tranzitează.)
6. Cluj-Napoca – metropolă europeană (Prezența în județ a celei mai importante
metropole din România după București și statutul acesteia de capitală neoficială a
Transilvaniei, va întări funcția administrativă Clujului la nivelul întregii regiuni.)
7. Cluj – județ verde (Poziția sa geografică, la poalele unei splendide zone montane,
bine împădurite, investițiile în infrastructura de protecție a mediului și angajamentul
cetățenilor îi oferă Clujului statutul de regiune prietenoasă cu mediul, în comparație
cu alte zone din țară.)
8. Cluj – județul cu servicii publice de cea mai bună calitate (Misiunea autorităților
publice locale din Județul Cluj este de a integra eforturile clujenilor și de a transpune
19
Pagina 20
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
viziunea de dezvoltare a județului în realitate, prin adoptarea unui sistem de
management bazat pe un parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ.)
4.3 Axe prioritare si obiectivele specifice ale Strategiei:
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivelul Regiunii Nord-Vest, pentru perioada
2021–2027, la nivelul Programului Operațional Regional pentru Regiunea Nord-Vest au fost
identificate următoarele 7 axe prioritare, care corespund tuturor celor 5 obiective de politică:
Nr. Obiective de politică OP Axe prioritare
Crt.
1 O Europă mai inteligentă OP1 Axa prioritară 1 - O regiune competitivă prin
(prin promovarea unei inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice;
transformări economice Axa prioritară 2 - O regiune cu orașe Smart.
inovatoare și inteligente)
2 O Europă mai verde (mai OP2 Axa prioritară 3 - O regiune cu orașe
ecologică, cu emisii scăzute de prietenoase cu mediul.
carbon, prin promovarea
tranziției către o energie
nepoluantă și echitabilă, a
investițiilor verzi și albastre, a
economiei circulare, a
adaptării la schimbările
climatice și a prevenirii și
gestionării riscurilor)
3 O Europă mai OP3 Axa prioritară 4 - O regiune accesibilă
conectată (prin dezvoltarea
mobilității și a conectivității
TIC regionale)
4 O Europă mai socială (prin OP4 Axa prioritară 5 - O regiune educată
implementarea Pilonului
european al drepturilor
sociale)
5 O Europă mai aproape de OP5 Axa prioritară 6 - O regiune atractivă
cetățeni (prin promovarea
dezvoltării durabile și integrate
a zonelor urbane, rurale și de
coastă și a inițiativelor locale)
Axa prioritară 7 - Asistență tehnică, nu corespunde unui obiectiv de politică, dar are
rolul de a susține sistemul de management și control instituit pentru gestionarea
programului, pentru acțiuni de spijinire a beneficiarilor pentru pregătirea portofoliului
de proiecte, măsuri de informare și publicitate, analize, studii, analize, evaluări.
20
Pagina 21
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Conform Planului de dezvoltare regională pentru 2021-2027 a regiunii Nord-Vest cadrul
instituțional propus pentru perioada de programare 2021-2027 are la bază:
- lecțiile învățate,
- o descentralizare a implementării
- apropierea de beneficiari, cu scopul de a crește leadership-ul în implementarea fondurilor
europene.
Se consideră că trebuie continuată identificarea unor instrumente de finanțare, în zona
transferului tehnologic, adaptate nevoilor IMM-urilor. POR 2014-2020 a fost singurul PO
care a finanțat investiții referitoare la îmbunătățirea competitivității IMM.
Beneficiarii proiectelor de eficiență energetică trebuie să se concentreze asupra
operațiunilor cu valoare adăugată și să fie informați despre cele mai bune practici în domeniu.
De asemenea, asociațiile de locatari trebuie să fie implicate mai mult în inițierea, pregătirea și
implementarea proiectului. Intervențiile de dezvoltare urbană integrată trebuie să urmărească
componenta de creștere a calității vieții locuitorilor spațiului urban.
Restaurarea obiectivelor de patrimoniu pe termen mediu și lung, cu un set de politici
coerente și susținute la nivel central și local, va determina dezvoltarea și diversificarea
economiilor locale.
Pentru localitățile de dimensiuni mai mici, integrarea obiectivelor finanțate prin POR în
circuite turistice regionale/naționale, poate reprezenta motorul revigorării economice cu real
impact asupra nivelului de trai al comunităților.
În aproprierea localităților interesate de investiții în zona de turism și patrimoniu, au fost
identificate ca necesare și investiții în infrastructura. Atât dezvoltarea și modernizarea
drumurilor județene, inclusiv a centurilor ocolitoare,cât și accesul la coridoarele TEN-T și,
implicit la orașe și municipii, au condus la beneficii economice importante și au în continuare
o relevanță mare și foarte mare pentru beneficiari. În ceea ce privește nivelul de integrare și
coerență internă a investițiilor finanțate în domeniul turismului, pentru sustenabilitatea
investițiilor și complementaritatea cu alte inițiative locale, se vor avea în vedere intervenții la
nivel de drumuri județene sau ocolitoare ale orașelor principale din aproprierea resursei
turistice, reabilitarea patrimoniului cultural și investiții private în structuri de primire turistică.
Se pot identifica intervenții diferite, de la servicii de bază (servicii de sănătate adresate
cetățenilor și turiștilor), la mobilitate sustenabilă, recalificarea clădirilor istorice, pe lângă
investițiile operatorilor privați (pe structurile de primire, serviciile turistice, SPA și serviciile
comerciale).
În domeniul educației, un anumit număr de preșcolari, elevi și studenți vor învăța în
clădiri renovate, care asigură confort și stare de bine absente anterior, și vor beneficia de
dotări suplimentare. Acestea vor avea efect asupra participării școlare și universitare (vor
contribui la reducerea abandonului școlar/universitar), dar și asupra rezultatelor învățării.
Interesul beneficiarilor față de învățământul profesional și tehnic (în general) este crescut.
Deși POR 2014-2020 a fost orientat pe domenii/sectoare distincte (eficiența energetică,
educație, sănătate, competitivitate, etc), obiectivele sale de intervenție deși abordate
individual au rezultate complementare.
21
Pagina 22
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Pentru urmărirea dezvoltării integrate a Regiunii Nord-Vest, ar fi necesară corelarea
rezultatelor cu celelalte programe și surse de finanțare. Axele prioritare ale POR 2014-2020
au fost fragmentate (14 axe prioritare + 1 asistență tehnică), ceea ce a însemnat o rigiditate a
opțiunilor de a dezvolta proiecte. De asemenea ghidurile specifice elaborate pe fiecare
prioritate de investiție/obiectiv specific au avut caracteristici diferite și derogări de la ghidul
general, aducând un risc al apariției erorilor în cadrul proiectelor pentru beneficiarii care
implementează mai multe proiecte din mai multe priorități de investiție, cum sunt UAT-urile.
Implicarea timpurie a administrațiilor publice locale și a mediului de afaceri în vederea
stabilirii noilor priorități, respectiv participarea acestora în pregătirea noilor ghiduri, poate
crea o imagine de ansamblu din punct de vedere strategic asupra Regiunii Nord-Vest.
Principalele instituții la nivel regional pentru POR Nord -Vest 2021-2027:
(1) Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest - cu rol de asumare și decizie,
inclusiv de a asuma în numele regiunii aceste programe și de a verifica și analiza
implementarea lor, și care analizează și aprobă strategia și programele de dezvoltare
regională. CDR este format din:
• reprezentanții administrației locale,
• președinții consiliilor județene,
• primarii municipiilor reședință de județ,
• câte un reprezentant al primarilor de orașe și unul al primarilor de comune din fiecare
județ al regiunii;
(2) Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, care conform legii este un
organism non-guvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care
funcționează în domeniul dezvoltării regionale și care va îndeplini, în perioada 2021-2027,
rolul de autoritate de management pentru Programul Operațional Regional.
(3) Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională (CRP) NordVest, organism consultativ care reunește și implică în procesul de planificare principalii actori
cheie din regiune într-un cadru larg partenerial, și care participă la elaborarea și avizarea
Planului de Dezvoltare Regională (PDR) Nord-Vest - document care fundamentează POR
Nord-Vest pentru perioada 2021-2027.
(4) Consorțiul Regional de Inovare Regiunea Nord-Vest (CRI) - structura consultativă
implicată în procesul de actualizare și monitorizare a Strategiei Regionale de Specializare
Inteligentă, de avizare a Documentului Cadru Regional, precum și de analiză și prioritizare a
propunerilor de proiecte aferente entităților regionale de inovare și transfer tehnologic.
Aceste instituții asigură implicarea și reprezentativitatea principalilor actori din regiune în
procesul de elaborare, implementare și control al Programului Operațional Regional.
Având o îndelungată colaborare de mai bine de 20 de ani, acestea vor asigura echilibrul
structurilor locale și regionale, fiind un organism bine închegat. Sistemul decizional se
bazează într-o măsură mai mare pe un sistem de reguli/proceduri profesionale și într-o măsură
mai mică pe decizii administrative care pot fi uneori subiective.
Implementarea, monitorizarea și evaluarea POR Nord-Vest 2021-2027 vor fi realizate cu
sprijinul viitorului Comitet de Monitorizare al POR (CM POR) Nord-Vest. Comitetul va avea
24 membri, reprezentând la paritate administrația publică locală, respectiv mediul academic,
22
Pagina 23
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
de afaceri și societatea civilă. Astfel jumătate din membri vor fi reprezentanți ai celor 6
consilii județene și a celor 6 primării ale municipiilor reședință de județ și a 6 primării de
orașe, câte unul din fiecare județ. Cealaltă jumătate va fi formată din reprezentanți ai celor
mai active și relevante firme din regiune, universități, ONG-uri care activează în domeniile de
interes ale POR. Criteriile și procesul de selecție ale acestora vor fi realizate ulterior aprobării
POR Nord-Vest 2021-2027.
Având în vedere că, în conformitate cu prevederile Regulamentului comun, Comitetele de
Monitorizare se pot constitui doar după aprobarea de către Comisia Europeană a Programelor
Operaționale Regionale, propunem pregătirea și constituirea acestora în două etape, pentru a
asigura cadrul și continuitatea funcțiilor privind programarea și monitorizarea la nivel
regional. Astfel:
-într-o primă etapă, se propune constituirea la nivelul Regiunii Nord-Vest a unui Comitet
Strategic de Programare Regională, care să sprijine procesul de identificare a nevoilor de
dezvoltare și de prioritizare a investițiilor care urmează a fi incluse în Programele
Operaționale Regionale.
- într-o etapă ulterioară, Comitetul Strategic de Programare Regională va sta la baza formării
Comitetului de Monitorizare, prin preluarea membrilor, fie în calitate de membri cu drept de
vot, fie în calitate de membri observatori. Acestor membri de la nivel regional, li se vor
adăuga ca și membri cu drept de vot reprezentanți ai autorităților de la nivel național, cu care
Programele Operaționale Regionale trebuie să se coreleze și coordoneze.
În ceea ce privește, capacitatea administrativă, sunt avute în vedere atât măsuri pentru
sistemul de management și control, pentru întărirea capacitații administrative a Agenției
pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest în calitate de autoritate de management, cât și măsuri
de capacitate administrativă la nivelul principalilor beneficiari pentru creșterea capacității de
implementare a proiectelor. În cadrul fiecărei axe sunt propuse acțiuni legate de creșterea
capacității în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor.
Portofoliu de proiecte
În cadrul atelierelor de descoperire antreprenorială organizate în cursul anului 2019 și
2020, au fost identificate un număr de 7 proiecte strategice, propuse de actorii ecosistemului
regional de inovare. De asemenea, au fost propuse și alte aproximativ 20 de inițiative, care au
nevoie de dezvoltare a ideilor și transformare în proiecte. În cadrul exercițiului de pregătire de
proiecte cu sprijinul POAT 2014-2020, se estimează că va putea fi pregătit un portofoliu de
aproximativ 30 de proiecte în domenii, ca mobilitate și regenerare urbană, infrastructuri și
servicii publice de turism, centre / baze de agrement de tip tabere școlare, drumuri județene.
În urma evaluării făcute la nivelul listei de rezervă a POR 2014-2020 au fost identificate 56
proiecte în domenii precum: eficiență energetică, mobilitate și regenerare urbană, turism,
patrimoniu, educație. De asemenea, estimăm că la nivelul beneficiarilor publici mai sunt în
pregătire un număr de aproximativ 50 de proiecte, în zona de eficiență energetică, smart city,
achiziții de material rulant, obiective de patrimoniu, turism.
Metodologia de alocare financiară la nivelul POR 2021-2027
Alocarea prevăzută pentru regiunea Nord-Vest se încadrează și respectă constrângerile
financiare impuse prin regulamentul privind dispozițiile comune. Cu privire la alocările
23
Pagina 24
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
financiare propuse în interiorul programului, acestea țin cont de nevoile de dezvoltare
identificate la nivel de sector și axă prioritară și au în vedere criterii de prioritizare
precum:populația, bugetul de investiții, capacitatea de cofinanțare, nevoia de finanțare și
experiența perioadelor anterioare, portofoliul de proiecte pregătit din POAT 2014-2020.
Abordarea privind dezvoltarea urbană
Programul Operațional Regional este un program eminamente adresat mediului urban,
chiar dacă în anumite apeluri de proiecte orașele sunt în competiție pentru obținerea finanțării
cu zone rurale. Din punct de vedere al dezvoltării urbane, în Regiunea Nord-Vest există 43 de
municipii și orașe. Conform legislației naționale, împărțirea în categorii ar fi următoarea:
a) Municipii reședință de județ (6), municipii (15) și orașe (28).
În POR Nord-Vest se va gândi un sistem adaptat specificului regiunii care să aibă în
vedere translatarea principiilor coeziunii la nivel regional, date fiind actualele disparități intraregionale. Se are în vedere construirea unui sistem care să pună în valoare următorii
indicatori: nevoia de dezvoltare, capacitatea financiară reală, populația, specificitatea arealului
asupra căruia se intervine. Acest mecanism de implementare va fi determinat atât de analizele
bazate pe indicatori socio- economici, dar și prin consultări parteneriale ale mediului socioeconomic.
Abordarea integrată cu privire la obiectivul de politică 5
În conformitate cu implementarea abordării teritoriale, acțiunile din Obiectivul 5 vor
rezulta din strategii integrate, planuri de acțiune sau alte documente strategice de la nivel local
sau regional care conțin propuneri de proiect. Strategiile de dezvoltare integrate vor reflecta
legăturile funcționale și spațiale ale teritoriului. Obiectivul 5 prin consolidarea sentimentului
de identitate regională, va fi, de asemenea, axat pe punerea în aplicare a ideilor de dezvoltare
inovatoare/experimentale, astfel încât să permită testarea la nivel regionala unor proiecte, atât
în urban, cât și în rural, din domenii precum:
• protecția, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și a serviciilor în domeniul
culturii ca factori importanți pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii;
• dezvoltarea zonelor cu valori naturale și de peisaj ridicate, precum și a celor bazate pe
proprietăți balneare și valori culturale care determină atractivitatea turistică ridicată.
4.4 Parteneriate
În Regiunea NORD-VEST structurile parteneriale sunt constituite în conformitate cu
prevederile Legii 315/2004, cu modificările ulterioare. De asemenea, se iau în considerare:
• Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului pentru Dezvoltare Regională
(CDR) al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest;
• Regulamentul- cadru privind organizarea și funcționarea Comitetelor Regionale pentru
elaborarea Planului de Dezvoltare Regională (CRP) 2021-2027;
• Regulament privind organizarea și funcționarea Consorțiului Regional de Inovare
(CRI) în Regiunea Nord-Vest.
• Astfel, relații parteneriale se stabilesc la nivelul:
• Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR)
24
Pagina 25
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
• Comitetului Regional pentru elaborarea PDR (CRP)
• Consorțiului Regional de Inovare (CRI)
Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) este organismul regional deliberativ, fără
personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe principii parteneriale la nivelul
fiecărei regiuni de dezvoltare, în scopul coordonarii activităților de elaborare și monitorizare
ce decurg din politicile de dezvoltare regională.
Comitetul Regional pentru elaborarea PDR 2021-2027 (CRP) are rol consultativ,
reprezentând cadrul larg partenerial al CDR pentru elaborarea și avizarea PDR și are în
componența sa ca membri titulari sau supleanți, reprezentanți, la nivel decizional, ai ADR, ai
compartimentelor de dezvoltare rurală județene ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale precum și ai altor servicii deconcentrate ale instituțiilor publice centrale, reprezentanți
ai instituției prefectului , consiliilor județene, consiliilor locale, ai societății civile, precum și
reprezentanți ai altor organizații cu activitate relevantă la nivel regional în diverse domenii
specifice. CRP este coordonat de ADR Nord-Vest care asigură și secretariatul acestuia.
Componența structurilor parteneriale prevăzute în Regulamentul Cadru al Comitetelor
Regionale sunt:
• Grupurile tematice regionale (GTR)
• Grupurile de lucru subregionale (GLSR)
Grupurile tematice regionale (GTR) stabilite la nivelul Regiunii Nord-Vest sunt în număr
de șase structura acestora fiind corelată cu obiectivele de politică (OP) de la nivel european
pentru perioada 2021-2027:
- Competitivitate, inovare și transfer tehnologic, digitalizare (OP1);
- Mediu și schimbări climatice, eficiență energetică, mobilitate (OP2);
- Infrastructura regională de transport (OP3);
- Educație, ocuparea forței de muncă, sănătate, servicii sociale (OP4);
- Turism, cultură, patrimoniu cultural (OP5);
- Administrație și bună guvernare.
Grupurile de lucru subregionale(GLSR) sunt organizate la nivel județean, organizate în
funcție de prioritățile regionale de dezvoltare.Atribuțiile grupurilor tematice regionale și
grupurilor de lucru subregionale sunt de a examina analizele economice și sociale și
problemele majore identificate la nivel județean, obiectivele de dezvoltare stabilite și strategia
pentru realizarea acestora. Acestea contribuie la realizarea documentelor necesare elaborării
PDR și formulează recomandări și propuneri care sunt transmise CRP.
Parteneriatul regional este compus din membrii titulari și membri supleanți, reprezentanți
ai ADR NORD-VEST astfel:
• Consilii județene și Primării de municipii și orașe;
• Servicii și instituții județene publice (Agenții pentru ocuparea forței de muncă, pentru
protecția mediului, direcții de asistență socială, direcții de cultură);
• Inspectorate școlare, Universități, licee, institute de cercetare;
• Camere de comerț și industrie, întreprinderi mari;
• Direcții regionale de drumuri și poduri, căi ferate, aeroporturi;
25
Pagina 26
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
• Grupuri de acțiune locală (GAL-uri), organizații de cooperare transfrontalieră,
dezvoltarea turismului;
• Organizații culturale.O altă structură partenerială inițiată la nivelul Regiuni Nord-Vest
este Consorțiul Regional de Inovare, constituit în conformitate cu prevederile din
Metodologia pentru elaborarea Documentului Cadru pentru Strategia de Cercetare și
Inovare Regională pentru Specializare Inteligentă, emis de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice (MDRAP).
Membri titulari sau supleanți, la nivel decizional, de la:
• ADR Nord-Vest
• Consilii județene / prefecturi / municipii / orașe
• Direcția Regională de Statistică Regiunea Nord-Vest
• Grupurilor tematice regionale (GTR)
• Grupurilor de lucru subregionale (GLSR)
• Universități
• Mediului de afaceri
• Patronate / sindicate
• Societate civilă
• Alte instituții și organizații cu reprezentare in Regiunea Nord-Vest
Comitetul Regional de Planificare este o structură cu rol consultativ, reprezentând cadrul
larg partenerial al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (CDR Nord-Vest)
implicat in elaborarea și avizarea Planului pentru Dezvoltare Regională a Regiunii NORDVEST.
Rolul principal al Consorțiului Regional de Inovare al Regiunii Nord-Vest este de a
coordona elaborarea și implementarea Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă
NORD-VEST (RIS3), de a aviza rapoartele de implementare, monitorizare și evaluare și de a
aviza portofoliul de proiecte prioritare.
Componenta structurii parteneriale este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și
Funcționarea Consorțiului Regional de Inovare în Regiunea Nord-Vest și este format din
reprezentanții următoarelor categorii de instituții/entități/organizații:
- Instituții de învățământ superior de stat acreditate și structuri de cercetare - dezvoltare
ale acestora;
- Institute de cercetare - dezvoltare, care operează (au sediul central sau filiala cu
personalitate juridică) în Regiunea Nord-Vest;
- Institute, centre sau stațiuni de cercetare - dezvoltare din subordinea Academiei
Române sau a academiilor de ramură;
- Alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare, organizate ca instituții
publice ori de drept public;
- Alte instituții publice sau de drept public care au ca obiect de activitate și cercetarea-
dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite;
- Institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de
utilitate publică;
- Alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare, organizate ca persoane
juridice de drept privat, fără scop patrimonial;
- Entități de management ale clusterelor;-Entități de transfer tehnologic acreditate;-
Agenți economici care au activitate de CDI.
26
Pagina 27
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest funcționează ca Autoritate
de Management pentru Programul Operațional Regional 2021-2027 în Regiunea NordVest și a elaborat prima versiune a programului, care a fost transmisă Comisiei Europene.
Urmează primele negocieri.
Regiunea Nord-Vest are șansa de a elabora și negocia direct cu reprezentanții Comisiei
propriul program operațional regional pentru perioada 2021-2027 odată cu descentralizarea
managementului fondurilor europene pentru dezvoltare regională. POR Nord-Vest 2021-2027
va reprezenta principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivel
regional pentru zona urbană în următoarea perioadă de programare, în care resursele
financiare alocate Regiunii Nord-Vest vor depăși valoarea de 1 miliard de euro.
După aprobarea finală a programului de către Comisia Europeană (care estimăm că va
avea loc anul viitor), ADR Nord-Vest va stabili calendarul lansărilor de apeluri de proiecte și
va elabora ghidul solicitantului pentru fiecare componentă. Agenția va stabili practic la nivel
regional condițiile specifice de finanțare a proiectelor.
Documentele pentru perioada de programare 2021-2027 sunt elaborate cu respectarea
regulamentelor europene și a celor 5 obiective de politică prevăzute de acestea: O Europă mai
inteligentă, O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon, O Europă mai conectată,
O Europă mai socială și O Europă mai aproape de cetățeni.
La elaborarea programului s-au avut în vedere totodată și documentele strategice
regionale aflate în consultare publică: Planul pentru Dezvoltare Regională 2021-2027 al
Regiunii Nord-Vest și Strategia pentru Specializare Inteligentă (RIS3 Nord-Vest) 2021-2027.
În perioada de programare 2021-2027, finanțările vor fi orientate atât spre investiții cu o
tipologie cunoscută, cât și spre tipologii noi de proiecte. Astfel, vor continua investițiile în
mobilitatea urbană și transportul public, amenajarea spațiilor verzi și regenerare urbană,
investițiile în eficientizarea termică a clădirilor publice și rezidențiale, dezvoltarea
turismului cultural și natural, realizarea unor trasee turistice, precum și în domeniul
infrastructurii educaționale. De asemenea, se vor finanța și și proiecte strategice de
modernizare a drumurilor județene care asigură conectivitatea directă sau indirectă la
rețeaua TEN-T.
Un element de noutate îl reprezintă componenta ”Smart City”, prin care vor fi finanțate
investiții privind digitalizarea administrației publice locale și a altor investiții specifice
”orașelor inteligente”, din varii domenii - mobilitate urbană, iluminat, clădiri publice,
utilități edilitare, spații deschise, aplicații on-line etc.
Mediul de afaceri va beneficia în continuare de investiții prin Programul Operațional
Regional 2021-2027, acestea fiind orientate către cele șase domenii de specializare inteligentă
identificate în Strategia pentru Specializare Inteligentă (RIS3 Nord-Vest) 2021-2027 -
Agricultură și industrie alimentară; Eficiență energetică și construcții (clădiri) sustenabile;
Digitalizare, industrializare, inclusiv Industry 4.0; Industria manufacturieră și
prelucrătoare; Industriile culturale și creative; Sănătatea și calitatea vieții. Vor fi sprijinite
27
Pagina 28
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
proiectele care vizează digitalizarea, cercetarea, transferul tehnologic, inovarea, precum și
competitivitatea economică în aceste domenii.
În funcție de rezultatul negocierilor, dar și de propunerile venite din partea entităților
interesate, Programul Operațional Regional 2021-2027 Regiunea Nord-Vest poate suferi
îmbunătățiri și actualizări.
În așteptarea aprobării finale a programului, colaborăm îndeaproape cu unitățile
administrativ-teritoriale, pe care ne dorim să le sprijinim în identificarea și pregătirea de
proiecte care să genereze un impact pozitiv real asupra dezvoltării locale și regionale. Atenția
noastră se îndreaptă totodată și către entitățile private, ale căror nevoi ne străduim să le
înțelegem și să răspundem adecvat prin finanțările care vor urma.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a lansat în consultare publică „Ghidul
Simplificat al Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor din Programul
Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 destinate pregătirii proiectelor în domeniul
specializării inteligente din Regiunea Nord-Vest”. Ghidul Solicitantului – pregătirea
proiectelor în domeniul specializării inteligente din Regiunea Nord-Vest modificat prin Ordin
1191/20.10.2020. Acest ghid a fost supus consultării publice până în data de 02.11.2020.
Prin acest apel de proiecte se finanțează elaborarea documentațiilor tehnico-economice
aferente unor proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare și transfer tehnologic din domeniile de
specializare inteligentă ale Regiunii Nord-Vest care au și componentă de infrastructură.
Un solicitant poate beneficia de sprijin nerambursabil pentru elaborarea documentațiilor
tehnico-economice în valoare de maximum 3% din valoarea estimată a investiției, dar nu mai
mult de 200.000 EUR, cu respectarea regulilor privind ajutorul de minimis, reglementat prin
Ordinul MFE nr. 894/03.08.2020.
Entitățile care pot beneficia de sprijin prin intermediul acestui apel sunt:
• institutele de cercetare, ONG-urile, alte entități publice sau private de cercetare-
dezvoltare-inovare, microîntreprinderile și/ sau întreprinderile mici, mijlocii și mari
(individual sau în parteneriat);
• unitățile administrativ-teritoriale, doar în calitate de membru-partener cu universități,
institute de cercetare, ONG, alte entități publice sau private de cercetare-dezvoltare-
inovare, microîntreprinderi/ întreprinderi mici, mijlocii și mari, universități.
Pentru a aplica în cadrul acestui apel de proiecte, solicitanții de finanțare trebuie să depună o
fișă de proiect care să respecte toate criteriile de eligibilitate menționate în cadrul ghidului.
Solicitanții pot depune o singură fișă de proiect, indiferent dacă proiectul este depus în calitate
de beneficiar unic sau de lider/ partener.
Beneficiarii documentațiilor pentru care se va acorda sprijin financiar vor avea obligația
de a de a depune și proiectul de investiții, în condițiile stabilite pentru perioada de programare
2021-2027.
28
Pagina 29
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
5. Prezentarea comunei Ceanu Mare, județul Cluj
5.1 Noțiuni Generale
România este situată în emisfera nordică la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și
meridianul de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe
aproximativ egale față de extremitățile continentului european. Suprafața țării este de 238.391
km², la care se adaugă 23.700 km² din platforma Mării Negre.
Teritoriul actual al României poartă și denumirea de spațiu carpato-danubiano-pontic,
deoarece aceasta se suprapune unui sistem teritorial european, care s-a conturat după forma
cercului Carpaților Românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar
Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea
Neagră.
Relieful este axat pe arcul Carpaților și se caracterizează prin varietate, proporționalitate,
complementaritate și dispunere simetrică, repartiția este aproximativ egală la principalele
unități de relief (28% munți, 42% dealuri și podișuri și 30% câmpii). În centrul teritoriului se
află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali,
Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și
câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice.
Teritoriul Romaniei este organizat în unități administrativ-teritoriale: județe, municipii
orașe, comune și sate. Capitala României este municipiul București, aceasta fiind organizată
pe sectoare. Județul este unitatea administrativ-teritorială alcatuită din municipii, orașe și
comune - unități de bază - administrativ teritoriale. Organizarea județelor se face în funcție de
condițiile geografice, economice și social-politice. Județul asigură dezvoltarea social -
culturală și edilitar - gospodarească a municipiilor, orașelor și comunelor.
Municipiul este localitatea urbană care are un număr mai mare de locuitori, o industie
dezvoltată, o însemnătate deosebită în viața economică, social - politică și cultural - științifică
a țării, un important fond de locuințe și dotări edilitar - gospodarești, o rețea complexă de
unități de învățământ, sănătate și cultură. Municipiile în care își au sediul prefecturile sunt
municipii - reședință de județ.
Pe de altă parte, orașul este centrul de populație mai dezvoltată din punct de vedere
economic, social - cultural și edilitar - gospodaresc.
Nu în ultimul rând, comuna este unitatea administrativ - teritorială alcătuită din unul sau
mai multe sate care cuprind populația rurală, fiind organizată în funcție de condițiile
economice, social-culturale și geografice. Satele în care își au resedința primăriile (organele
de conducere ale comunei) sunt reședință de comună. Satul este unitatea administrativ -
teritorială elementară.
În prezent, în România sunt 320 de localități urbane, 103 municipii și 217 orașe. Acestea
sunt repartizate într-un mod echilibrat în teritoriu, inclusiv marile centre urbane, fiecare
regiune de dezvoltare dispunând de câte un oraș de aproximativ 250.000 locuitori,
29
Pagina 30
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
excepție făcând regiunea de Sud-Est cu peste 250.000 locuitori. Există, însă și localități
izolate, respectiv sate și cătune, amplasate la distanțe considerabile de centrele comunale, cu
un număr mic de locuitori și foarte puțin dezvoltate din punct de vedere economic.
Din 1998, Romania este impărțită în 8 regiuni de dezvoltare corespondente nivelului
NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice) II de diviziuni al Uniunii Europene,
dar fără a avea capacități administrative, fiind folosite în special pentru coordonarea
proiectelor de dezvoltare regională.
Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate
juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Regiunile de
dezvoltare a României sunt: Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru
și București – Ilfov.
30
Pagina 31
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
În ce privește comuna Ceanu Mare, descoperirile arheologice din Ceanu Mare, HodăiBoian, Bolduț, Iacobeni și Boian-Sat atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite încă din
timpul daco-romanilor. Cea mai veche atestare documentară indirectă a Ceanului datează din
1293 dintr-un document emis de Cancelaria Regelui Andrei al Ungariei.
Numeroasele vestigii arheologice descoperite pe o mare suprafață a teritoriului comunei
Ceanu Mare atestă existența unor așezări datând din neolitic, dar și din perioada romană și
medievală timpurie. În prezent, comuna Ceanu Mare cuprinde 13 așezări umane, dintre care una
nelocuită. Această situație s-a modificat de-a lungul timpului, din evidente cauze demografice și
economice, dar și din motive administrative.
Istoria reține consemnate și "mișcările de protest" ale localnicilor, fața de celebrul
"Protest al memorandiștilor" precum și prezența la "Marea Adunare de la Alba" din 01.12.1918
când, după Unire se consolidează pe aceste meleaguri, o civilizație compactă și omogenă care nu
a putut fi integral distrusă cu toate presiunile regimului comunist.
Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al
Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al
XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439
apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany.
În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale,
cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost
prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu
România.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096 și Sectio 110) apare sub
numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie).
În perioada interbelică, comuna rurală Ceanu Mare face parte din județul Turda, plasa
Turda până în 1925, iar după al Doilea Război Mondial, până în 1968, când se ajunge la situația
prezentă, face parte din regiunea Cluj, raionul Turda. Satul Iacobeni face parte o vreme din
comuna Soporu de Câmpie, iar în 1956 trece la comuna Ceanu Mare. În acel moment, comuna
număra nu mai puțin de 22 sate și cătune: Andici, Broscoaia, Ceanu Mare – centru, Cercelești,
Ciurgău, Dosu Glodului, Dosu Napului, Fânațe, Fâșcăraiu, Gherea, Huda, Morțești, Năslăoiaia,
Stârcu, Strucut, Valea Lată, Valea lui Cati, Valea Tinoasă, Boian, Boian Hodăi, Bolduț și
Mischieni.
Cele 13 localități actuale ale comunei Ceanu Mare au avut premise istorice și o evoluție
în timp diferită, ceea ce a marcat în mod specific dezvoltarea fiecăreia dintre ele. Primele date
de atestare a acestor localități relevă faptul că 4 dintre ele și anume Ceanu Mare, Boian, Iacobeni
și Bolduț există ca așezări de sine stătătoare încă din Evul Mediu, Bolduțul dispărând la sfârșitul
sec. al XVI – lea pentru ca să fie reînființat în perioada interbelică. Celelalte sate reprezintă
“hodăi” aferente primelor, formă de așezare umană caracteristică Câmpiei Transilvaniei, pentru
constituirea căreia Romulus Vuia, referindu-se cu specificitate la Ceanu Mare, oferă următoarea
descriere: “sat de tipul îngrămădit cu tendință spre răsfirare, așezat într-o mică depresiune.Mai
demult, proprietarii aveau numeroase parcele în diferite părți ale hotarului. După comasare,
31
Pagina 32
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
acum vreo 80 de ani (Patentele de desființare a relațiilor urbariale în deceniul ce urmează
Revoluției de la 1848), li s-a dat fiecăruia proprietatea la un loc, în hotarul comunei. Urmarea a
fost că proprietarii au părăsit satul și s-au așezat fiecare pe proprietatea sa, având în medie 5 –
15 iugăre, ridicând o hodaie ca locuință permanentă, lăsând casa din sat pe seama unei rudenii
mai sărace. Astfel, vreo trei părți din patru locuiesc în hodăile din hotar și numai cei mai săraci,
care nu au pământ sufucient în hotar, locuiesc în sat”.
După colectivizare, o mare parte a hodăilor a dispărut, locuitorii acestora, rămași fără
proprietăți, mutându-se în general în localitățile urbane apropiate.
5.2 Așezare geografică și suprafață
Regiunea Nord-Vest are o suprafață de 34.160 km2 și reprezintă 14,3% din teritoriul
României. Vecinii Regiunii Nord-Vest sunt: în partea de sud cu regiunea Vest (Banat), în sudest cu regiunea Centru (Transilvania Sud) și în est cu regiunea Nord-Est (Bucovina-Moldova
Nord).
Fiind situată într-o zonă de interferență a regiunilor biogeografice continentală, alpină și
panonică, regiunea Nord-Vest deține o zestre naturală și peisagistică de o mare frumusețe și
varietate.
Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni
friguroase, precipitații bogate, cu mici diferențe între zonele de munte, cele de câmpie și
deluroase.
Organizarea administrativă a teritoriului pe
La nivelul județului Cluj, județ
organizarea administrativă a 5 1
teritoriului are loc astfel: 5 Municipii, Municipii
1 Oraș, 75 Comune și 420 Sate. 75
Orase
Comuna Ceanu Mare este o Comune
localitate din județul Cluj, așezată în
420 Sate
sud-estul județului Cluj, la 20 km de
orașul Câmpia Turzii, 30 km
de Turda și 60 km de Cluj-Napoca. Sursa datelor: INS Tempo Online
Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km2, având o populație de 3.722 de
locuitori(2020).
Satele aferente comunei Ceanu Mare: Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe,
Hodăi-Boian, Iacobeni, Stârcu, Morțești, Ștrucut, Valea lui Cati și Andici, Cătunul Andici a fost
dezafectat în anul 1985, când a fost dărâmată ultima locuință.
În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2
din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste
România, acesta a fost desființat și încorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat.
Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea
Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei.
Dintre acestea, reședința Ceanu Mare ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului
32
Pagina 33
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
administrativ al comunei, fiind înconjurată spre nord, sud și vest de localitățile provenite din mai
vechile sau mai recentele cătune ale acesteia: Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Morțești, Stârcu,
Strucut și Valea lui Cati. Acestea ocupă toată jumătatea vestică a teritoriului administrativ, fiind
uneori destul de îndepărtate de localitatea mamă. Cu excepția localităților Dosu Napului și Valea
lui Cati, aceasta din urmă însă de dimensiuni foarte reduse, toate celelalte sunt împrăștiate într-o
mulțime de trupuri alcătuite din doar câteva gospodării.
Localitățile Boian cu cătunul său Hodăi Boian și Bolduț sunt situate în aval de Ceanu
Mare, concentrate pe mici afluenți ai Văii Largi, în timp ce Iacobeni, tot adunată, se situează pe
un afluent al Văii Late, cu toatele, inclusiv reședința de comună fiind grupate în jumătatea estică
a teritoriului administrativ.
Datorită pe de o parte acestei concentrări a satelor principale și pe de altă parte extremei
împăștieri a celorlalte, distanțele dintre localități sunt reduse, de cca. 1,0 – 1,5 km, iar la
localitățile risipite din partea de vest a teritoriului, sunt aproape insesizabile.
Comuna Ceanu Mare se află situată în patea de nord-est, în Depresiunea Turda-Câmpia
Turzii, pe DJ 150 din Câmpia Turzii, DJ 161A prin Ceanu Mare-Cojocna-Aphaida-Cluj, la o
distanță de 40 km distanță față de Municipiul Cluj Napoca, 70 km pe traseul Ceanu MareCâmpia Turzii-Turda-Cluj. În Podișul Transilvaniei este limitată de Câmpia Turzii - sud,
Dealurile Mociului - la nord, Băile Cojocna la Apus, zona colinară Zau-est.
Din punct de vedere al numărului de locuitori, comuna Ceanu Mare este o comună de
mărime mijlocie în cadrul județului Cluj, iar localitățile Ceanu Mare și Boian reprezintă așezări
mijlocii (peste 1.000 locuitori), în timp ce Bolduț și Iacobeni sunt localități mici spre mijlocii
(500 – 1.000 locuitori).
Din punct de vedere al căilor de comunicație, comuna Ceanu Mare este bine integrată în
sistemul județean, fiind traversată de drumurile județene DJ 150 Câmpia Turzii – Mociu, DJ 161
A Ceanu Mare –Apahida și DJ 161 B Ceanu Mare - Turda. Comuna nu este deservită direct de
calea ferată, cele mai apropiate stații fiind cele de la Cîmpia Turzii, Valea Florilor și Cojocna, pe
linia principală 300.
33
Pagina 34
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Legătura între reședința de comună Ceanu Mare și localitățile aparținătoare se realizează
astfel:
- prin intermediul drumurilor județene, cu localitatățile Boian, Bolduț, Strucut și Morțești;
- prin intermediul drumurilor comunale, cu localitățile celelalte.
- prin intermediul drumurilor de exploatare agricolă între trupurile de intravilan ale
satelor împrăștiate.
Suprafața teritoriului administrativ este de 9.508,10 ha, ceea ce situează comuna Ceanu
Mare printre comunele mijlocii ale județului. În cadrul acestei suprafețe, intravilanele
localităților conform ultimului P.U.G. aprobat însumează 960,64 ha, reprezentând un total de 65
de trupuri de mărimi diferite, respectiv cca. 10 % din suprafața totală a comunei.
Comuna Ceanu Mare are următorii vecini:
▪ la nord se învecinează cu comuna Cojocna;
▪ la nord-vest se învecinează cu comuna Frata;
▪ la vest cu comuna Ploscoș
▪ la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos
▪ iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș.
Rețeaua rutieră este bine reprezentată, comuna fiind traversată de la nord la sud de
drumul județean DJ 150, modernizat, între Câmpia Turzii (DN 15) și Mociu (DN 16), iar de la de
la est la vest de drumul județean DJ 161 A între Ceanu Mare și Apahida (DN 16) acesta din urmă
în curs de asfaltare, precum și de DJ 161 B, spre Turda (DN 1 – E 60).
În interiorul teritoriului administrativ al comunei circulația rutieră se realizează pe
următoarele drumuri comunale:
- DC 55, spre Iacobeni, Soporu de Câmpie (DJ 150);
- DC 56, spre Boian și Hodăi Boian
- DC 57, spre Valea lui Cati și Bolduț
- DC 63, spre Stârcu
- DC 64, spre Ciurgău, Dosu Napului și Stârcu
- DC 65, spre Dosu Napului
- DC 66, spre Fânațe.
În Podișul Transilvaniei limitată de Câmpia Turzii - sud, Dealurile Mociului - la nord,
Băile Cojocna la Apus, zona colinară Zau-est.
În comuna Ceanu Mare suprafața
Suprafață fond funciar comuna Ceanu Mare
fondului funciar după modul de folosință, - an 2020
potrivit datelor statistice furnizate de INS,
din anul 2013 măsura 9.508 ha, fiind
Terenuri agricole
compusă din 8.133 ha terenuri agricole și 1375;
1.375 ha terenuri neagricole. Terenurile 14%
8133;
negricole sunt în suprafață de 1.375 ha, 86%
Terenuri neagricole
din care ponderea o dețin terenurile
degradate și neproductive de 652 ha.
34
Pagina 35
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Suprafața cu păduri și altă vegetație forestieră ocupă în comuna Ceanu Mare, 1.353 ha,
potrivit datelor INS. Conform datelor
statistice suprafața cu păduri, la nivelul Suprafață păduri și altă vegetație forestieră 2020
anului 2014 ocupa 152 ha și a scăzut
continuu ajungând potrivit datelor furnizate
de Primăria Ceanu Mare la numai 40,59 ha. 14%
Regiunea Nord-Vest
În județul Cluj, pădurile cuprind o suprafață
de 167.662 ha. Din suprafață agricolă 4.668
Județul Cluj
ha reprezintă teren arabil, pășuni 2.446 ha, 86%
fânețe 979 ha și livezi 40 ha.
Astfel, în anul 2013 reveneau în medie Sursa datelor: INS Tempo
4,52 sate la o comună la nivel național, 4,46 Online
sate la o comună la nivel de Regiune Nord-Vest și 5,6 sate la o comună la nivelul județului
Cluj., Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, HodăiBoian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati. Cele 12 sate se află mult peste
medie, la nivel național, la nivel de regiune și la nivel județean.
În general, o comună cu mai multe sate atrage aspecte pozitive, dar și aspecte negative.
În timp ce un număr mai mare de sate înseamnă o sumă mai mare ce se adună la bugetul local
din taxe și impozite, administrarea acestora poate ridica probleme datorită volumului de
muncă implicat pentru monitorizarea și dezvoltarea lor.
5.3 Cadrul natural
Relieful
Județul Cluj este caracterizat de un relief predominant deluros și muntos, altitudinile
maxime fiind deținute de masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu 1.842 m și respectiv 1.826
m.
Comuna Ceanu Mare este așezată în partea de sud-est a judetului Cluj, în zona de
coline joase a Câmpiei Transilvane, la o distanță de 61 km față de municipiul reședință de
județ Cluj-Napoca, și la 20 km de cel mai apropiat oraș, municipiul Câmpia Turzii.
Amplasată în cea mai mare parte în bazinul Valea Lată și în Valea Largă, amândouă cu
orientare spre nord-sud, comuna se suprapune unității colinare formată din dealuri joase,
Câmpia Transilvaniei, în structura căreia predomină marile depozite de: marne, argile și
nisipuri sarmatiene. Toate acestea au favorizat în zona comunei Ceanu Mare maturizarea
accentuată și foarte avansată a reliefului zonal și regional, generând corespunzător și o
climă specifică temperat-continentală cu accente colinare. Bogată în precipitații, clima
locala favorizeaza o bogată vegetațe și faună, foarte variate. Ca elemente de mediu,
predomina pășunile, culturile de cereale și livezile locale asociate pădurilor zonale.
Teritoriul administrativ al comunei Ceanu Mare se prezintă în principal ca o zonă de
coline joase reprezentate prin culmi domoale, orientate în toate direcțiile, separate de văi
evoluate, cu traseu meandrat, dominate de dealuri rotunde.
35
Pagina 36
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Cele două văi mai mari, Valea Lată și Valea Largă, sunt ambele orientate pe direcția
nord-sud, având altitudinea medie în cursul mijlociu și inferior de 300 m. Pe ambele laturi ale
celor două văi, dar mai ales pe latura vestică, unde panta este mai puțin accentuată, existenta
unor roci friabile în alternanță cu roci impermeabile a favorizat umectarea și alterarea în
profunzime a stratelor și astfel dezvoltarea procesului de eroziune, care a dus la crearea unor
bazinete de eroziune, în care s-au așezat satele. Aceste bazinete sunt constituite de văile
Putornei, Fânațelor, Beiului și Bolduțului care se varsă în Valea Largă pe de o parte și ale
Ciurgăului, Strucutului, Dosu Napului și Stârcului, care se varsă în Valea Lată.
Versanții cu expoziție predominant vestică, mai abrupți, cu pante cuprinse în general
între 15 si 20 de grade, afectați de alunecări de teren, eroziune torențială, spălări areolare,
cuprind toate părțile stângi ale văilor cu orientare nord-sud: Dealul Soporului din Fânațe,
Labul și Inăturile din centrul comunei, Groapa Sâniacobului, Țagla și Țicudeea, dealurile din
Dosu Napului, Stârcu, Huda, Morțesti, apoi cele din Bolduț. Versanții monoclinali, cu
expoziție predominant estică, prezintă înclinări mai reduse, între 5 si 14 grade și sunt afectați
în mai mică măsură de procese de versant, fiind favorabili culturilor agricole. Versanții sudici
sunt potriviți pentru pomicultură, viticultură, pășunat și plantații cu păduri.
Interfluviile domoale și rotunjite, favorabile culturilor agricole, prezintă altitudini
maxime de 514 m înălțime la Țucluiul lui Mani, 491,7 m îm dealul Comorii "La Cruce", din
Hodăi Boian, 481 m pe dealul Curmăturii din centrul comunei.
Clima
Clima Regiunii Nord Vest este specifică zonei muntoase și depresiunilor intramontane,
cu ierni geroase și lungi și verile scurte și răcoroase. Datorită poziției în teritoriul României
și a Europei, climatul continental al Regiunii Nord-Vest este nuanțat de influențe climatice
exterioare. Principalul factor care influențează distribuția parametrilor climatici îl constituie
relieful.
Clima județului Cluj este continetal-moderată, cu climă de munte, având ca specific un
regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate.
Clima comunei Ceanu Mare se înscrie în contextul general al Câmpiei Transilvaniei,
respectiv în sectorul de climă temperat-continentală moderată, fiind supusă unei circulații
dominant vestice. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritim-polară
sau maritim-arctică din nord-est, iar vara aerul cald din sud-est, din cadrul activității ciclonice
nord-mediteraneene deplasate spre nord.
Regimul termic
La nivelul județului Cluj, amplitudinile termice anuale variază între 230C - 250C în
regiunea deluroasă și scad la 170C - 190C în zona muntoasă. Temperatura medie în ianuarie
este de -20C - -80C, iar în iulie de 120C - 230C.
Media temperaturii anuale este de 8,5 °C. Primăvara, mediile lunare ale temperaturii
aerului ajung la 9 °C. Vara, mediile lunare ale temperaturii aerului cresc cu 5-5,5°C față de
anotimpul precedent, dând o medie de 17°C. În acest anotimp se înregistrează frecvent zile
tropicale, cu temperaturi mai mari de 30°C, mai ales în luna iulie. Toamna, valorile ajung în
medie la 9°C, suficient pentru coacerea și strângerea recoltelor. Iarna, media temperaturii
36
Pagina 37
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
aerului este de -2,7°C.
Data medie a primului îngheț este în prima decadă a lunii octombrie, iar a ultimului
îngheț, în prima decadă a lunii mai.
Media multianuală de precipitații, cu variații foarte mari, este de 550 l/mp. În anii cu
activitate ciclonică intensă, cantitatea de precipitații este cuprinsă între 850 si 900 mm, iar în
cei deficitari în precipitații, între 300 și 253 mm.
Cantitățile medii lunare de precipitații prezintă un maxim în luna iunie de 85,6 mm și un
minim în februarie, de 23,4 mm. Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore apare
în iunie-iulie (valoarea cea mai mare în zonă s-a înregistrat în anul 1931 la Câmpia Turzii:
73,3 mm). Precipitațiile căzute în timpul iernii, sub formă de zăpadă, se manifestă cu primele
ninsori la sfârșitul lunii noiembrie și țin până la sfârșitul lunii martie. Numărul mediu al
zilelor cu ninsoare este de 23-27, stratul de zăpadă ajungând la o medie de 30 cm, cu durata
în timp de circa trei luni și jumătate.
Vântul are o frecvență mai mare în lunile de primăvară, depășind 60% tot atunci având și
o intensitate maximă, datorită intensificării circulației vestice și pătrunderii ei pe culoarul
Mureșului și pe Arieș de unde pătrunde pe cele două văi de pe teritoriul comunei Ceanu
Mare), ajungând în depresiune sub formă de föhn. Valorile minime ale frecvenței și
intensității vântului se manifestă în lunile de iarnă, determinând stagnarea maselor de aer mai
mult timp în depresiune. Direcțiile vântului cele mai frecvente în cursul anului sunt N-V, S-V
și S-E, diferind în funcție de anotimpuri (toamna și iarna predomină vântul de S-V, primăvara
și vara cel de N-V). Viteza medie a vântului este de 3,0 m/s, având o valoare mai mare pe
direcția N-V (5,3 m/s), urmată de direcția N (3,4 m/s).
Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a regiunii Nord-Vest este dominată de bazinele hidrografice ale
râurilor Tisa și Someș, A
rieș, Crasna și Crișuri.
Tisa are toți afluenții cu izvoarele pe versanții sud-vestici ai Munților Maramureș și
nordul Munților Rodnei, precum și numeroase pâraie care provin din munții Gutâi-Țibleș.
Tisa primește râul Vișeu, care are ca afluenți mai importanți: Vaser, Negoiescu, Țăsla,
Ruscova, Bistra, Frumușaua, Repedea și Izvorul Dragoș.
Someșul curge în județul Maramureș între Benesat și Seini pe 50 km. Aici primește
afluenți mai importanți: râul Lăpuș unit cu râul Săsar, Sălaj, Bârsău și Băița. Bazinul
hidrografic al Someșului cuprinde parțial județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj,
Satu Mare și se învecinează cu bazinele de ordin 1: Tisa, Siret, Mureș, Crișuri și Crasna.
Cursurile de apă ale județului aparțin bazinului Someșului Mic, orientat spre sud-vest și
nord-est, care colectează numeroși afluenți, Someșul Cald, Someșul Rece, Nadăș, Borșa,
dar și bazinului Arieșului parțial, cu afluenții Iara, Hășdate.
Comuna se află în vecinătatea Depresiunii Turda, care este în aval de frumoasele masive
ale Cheii Turzii, la circa 25 Km înspre Est, pe șoseaua dintre Campia Turzii - Mociu, având
ca însoțitor la drum, frumoasa ,,Vale a Ceanului", care izvorăște din satul Aruncuța, lângă
Soporu de Câmpie, devenind un afluent bogat al Râului Arieș.
37
Pagina 38
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
In imediata vecinătate se află Municipiul Câmpia Turzii, cu platoul colinar al șesului
Capia Turdei care se învecinează cu: aeroportul de la Luna, Mormântul lui Mihai Viteazu
sau cu marile ferme agricole din satul Viișoara și din Poiana.
Râul Arieș curge ca afluent în Râul Mureș, având izvorul în localitatea Arieșeni de lângă
orașul Câmpeni din Munții Apuseni, în cursul lui traversând frumoasele strâmtori:
Cheile Burului, Depresiunea Sălciua și Depresiunea Câmpeni, străjuite de versanți de-o
rara frumusete. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Ceanu Mare face parte
din bazinul Arieșului, fiind străbătut de ultimii doi afluenți de stânga înainte de vărsarea în
Mureș. Rețeaua hidrografică, slab dezvoltată, lucru caracteristic Câmpiei Transilvaniei, este
reprezentată de două râuri: Valea Largă, cu obârșia pe teritoriul comunei Soporu de Câmpie,
drept care poartă și numele de Valea Soporului, cu debit pe întreg cursul anului, curge de la
nord la sud prin partea de est a teritoriului comunei, având ca afluenți, de la N la S, pâraiele
Fânațelor, Putornei, Beiului și Bolduțului, ale căror debite, cu excepția pârâului Putornei,
seacă uneori.
Valea Lată, cu un debit mult mai mic și cu regim anual fluctuant, își are obârșia în
localitatea Strucut și curge de la N la S avînd ca afluenți de stânga pâraiele Dosu Glodului,
Gherea, Dosu Napului, Andiciului, Stârcului și Huzii.
Pânza freatică, sărăcăcioasă ca peste tot în Câmpia Transilvaniei, se află în luncă la 1 – 3
m adâncime, pe creastă la 4 – 6m iar pe versanți la 5 – 8m adâncime, uneori concentrându-se
în izvoare cu debit acceptabil. Calitatea apei este necorespunzătoare.
Resursele solului
Formele și treptele de relief variază, precum și complexitatea climatului Regiunii NordVest, fiind principalii factori ce contribuie la formarea si etajarea solurilor.
Resursele solului și ale subsolului în regiunea Nord-Vest se găsesc în cantități limitate,
cele mai deficitare resurse fiind cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale). Resurse bine
reprezentate sunt minereurile complexe și auro-argentifere (zona Oaș-Gutâi-Țibleș-Rodna),
bauxită (Munții Pădurea Craiului și Bihorului), sare (Depresiunea Maramureșului, bordura
Câmpiei Transilvaniei), zăcăminte notabile și materiale de construcții: calcare comune,
marmură (Viștea), caolin (Parva și Aghireș), argile refractare (Șuncuiuș).
Resursele naturale sunt reprezentate de zăcămintele de minereuri complexe (pirită, zinc,
plumb, aur și argint) și de fier (limonită, siderită și perlită), lignit, andezit, gresii, calcare,
pietrișuri, nisipuri și argile (resurse importante pentru producerea materialelor de construcții),
zăcăminte de betonită (necesară industriei de coloranți și degresanți), precum și de luturi
caolinoase, pământuri colorate, hidrocarburi.
Compoziția litologică specifică zonei din care face parte comuna Ceanu Mare este
constituită din depozite de marne, argile și nisipuri sarmatiene, cu o colorație de la negru
deschis, brun închis până la galben brun și galben cenușiu.
Solurile fertile sunt reprezentate de cernoziomuri levigate și soluri brune de pădure. În
partea inferioară a versanților mai puțin înclinați cu expoziție N,NE și NV întâlnim soluri
negre de fâneață. În zonele joase ale văilor, pe terenuri plane, se dezvoltă lăcoviștile și
sărăturile.
38
Pagina 39
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Conform STAS 11100/1-93, teritoriul comunei se încadrează în macrozona cu
intensitatea seismică de gradul 6. Conform normativului P 100-92 teritoriul comunei se
încadrează în zona de calcul F cu coeficientul seismic Ks = 0,08 și cu perioada de colț Tc =
0,7 sec.
In subsolul teritoriului comunei nu există și nu au fost exploatate zăcăminte minerale.
Resursele subsolului constau în izvoarele de apă potabilă, insuficientă și necorespunzătoare
din punct de vedere chimic și din roci de argilă, exploatate ocazional. În anii 1991 – 1992 s-au
s-au executat sondări pentru determinarea unor zăcăminte petroliere, soldate cu rezultate
neconcludente.
Flora și fauna
Pe teritoriul regiunii Nord-Vest se regăsesc trei regiuni biogeografice: panonică, alpină
și continentală. Condițiile de sol, climă, așezarea geografică și relieful regiunii au favorizat
apariția și dezvoltarea unor habitate de floră și faună de o mare diversitate și valoare.
La nivelul regiunii Nord-Vest, au fost identificate un număr de 65 de habitate. Flora
sălbatică se caracterizează prin 27 de taxoni vegetali de interes comunitar, pentru care au fost
declarate situri de importanță comunitară.
În regiune au fost identificate 310 specii de animale de interes comunitar, dintre care
227 specii de păsări, pentru care au fost declarate situri de importanță comunitară și arii de
protecție specială avifaunistică.
Vegetația din cadrul teritoriului administrativ al comunei Ceanu Mare aparține etajului
silvostepei, la fel ca întreaga Câmpie a Transilvaniei.
Astfel, se poate distinge un subetaj de silvostepa dezvoltat pe cernoziomurile levigate și
uneori pozdolice, în care vegetația lemnoasă este reprezentată prin specii de stejar (Quercus),
în amestec cu carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus procera), jugastrul (Acer
campestre), arbuști de porumbar (Prunus spinosa), măceș (Rosa canina) și păducel
(Crataegus monogyna). Substratul de silvostepă ocupă versanții cu orientare nordică și
vestică.
Stepa se dezvoltă insular prin pajiști, situate pe cumpenele de ape sau pe pantele cu
expoziție sudică și vestică. Aici predomină mai ales colilia (Stipa joannis), păiușul (Festuca
stulcata), pirul (Agropyron cristatum), cimbrișorul (Thymus) și altele. In zona sunt doar două
păduri de mică întindere, a Bolduțului și a Andiciului, aceasta din urmă plantată relativ recent.
În zonele umede se dezvoltă o vegetație hidrofilă alcătuită din papură, trestie, rogoz,
trifoi și altele. Pe terenurile depresionare din cadrul teraselor, vegetația este reprezentată în
mare parte din rogoz, coada-vulpii, trifoi etc. Plantele dezvoltate pe sărături sunt cele halofile:
Puccinela, Salicornia herbaceea etc. Aici lipsesc cu totul arborii sau arbuștii.
Fauna este de asemenea caracteristică etajului silvostepei, fiind prezent vânatul:
căprioara, iepurele, vulpea și mistrețul, mai rar lupul. Pe terase întâlnim rozătoarele ca
hârciogul și șoarecele de câmp, precum și carnivore, ca nevăstuica și dihorul, ultimul
producând în ultimul timp pagube importante. De asemenea, se găsesc insectivore ca ariciul și
cârtița.
39
Pagina 40
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Păsările sunt cele comune: vrabia, cioara, bufnița, coțofana, ciocănitoarea pestriță,
cucuveaua, porumbelul salbatic, pupăza, pițigoiul, prepelița, uliul-păsărar, uliul-șorecar și mai
ales ciocârlia. În ultimul timp au apărut sticleții și fazanul. Dintre păsările migratoare amintim
barza, rândunica, graurul, cucul și prigoria.
Pe teritoriul comunei există și arii protejate Natura 2000.
5.4 Populația
Demografia este studiul științific al populației. Demografii cercetează nivelurile și
tendințele privind mărimea populației și componentele acesteia. În același timp, ei caută
explicații ale schimbărilor demografice și impactul acestora asupra societății. Se folosesc de
recensăminte, de înregistrările nașterilor, deceselor, de registrele vizelor și, uneori, de
registrele școlare și chiar de registrele auto. Ei modelează aceste date în forme prelucrabile
cum ar fi numere, rate sau rapoarte.
Populațiile sunt 800000
700000
600000
colectivități statistice de 500000
400000
300000
maximă complexitate și 200000
100000
0
importanță a căror
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
cunoaștere nu poate fi
concepută fără existența
unor informații statistice
veridice, complexe și
operative asupra UM: Numar persoane
volumului, distribuției Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
teritoriale, structurii și 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
evoluției lor în timp și Ani
spațiu. Pentru fiecare Total Total Cluj TOTAL - - - 56844 CEANU MARE - Masculin Cluj TOTAL
aspect, trăsătură sau - - - 56844 CEANU MARE - Feminin Cluj TOTAL - - - 56844 CEANU MARE
problemă legată de
populație s-au elaborat metode specifice de obținere a unor informații statistice care să
reflecte corespunzător realitatea.
Sistemul informațional utilizat în studiile de geografia populației și așezărilor cuprinde
o varietate foarte mare de surse: recensămintele populației, statistica stării civile, statistica
migrației, anchetele și monografiile demografice, registrele de populație, registrele agricole,
cărțile de imobil, listele de alegători, cadastrul funciar, rapoartele statistice privind activitatea
economico-socială, recensăminte ale personalului de specialitate pe trepte de pregătire,
rapoartele statistice etc.
Recensămintele populației (sau înregistrările similare acestuia) asigură cu precădere
informații privind numărul și structura populației oferind o imagine secvențială a acesteia la
un moment dat și într-un anumit loc. Este o înregistrare de tip static, cea mai veche în istoria
omenirii. Recensămintele furnizează informațiile de bază cercetării științifice asupra
principalelor fenomene demografice (fertilitate, natalitate, mortalitate și migrație), pentru
40
Pagina 41
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
descoperirea tendințelor de evoluție a fenomenelor demografice în trecut cât și în viitor.
Numărul populației
La data de 1 ianuarie 2021 conform datelor INS, populația după domiciliu din comuna
Ceanu Mare era de 3.719 locuitori, numărul acestora suferind de la an la an modificări
vizibile, înscriind astfel scăderi anuale, plecând de la o populație de 4.073 locuitori în anul
2013.
Numărul populației este un indicator de maximă generalitate, privit întotdeauna în
strânsă legătură cu caracteristicile de spațiu și timp. Ca urmare, combinarea celor trei
caracteristici (efectiv, spațiu, timp), justifică utilizarea unor noțiuni distincte privind acest
indicator. Având în vedere teritoriul pe care îl locuiește, deosebim: numărul populației unei
localități, al unei zone (regiuni), al unei țări, al unui continent sau al populației mondiale.
Privită prin prisma diverselor caracteristici demografice, socio-economice, culturale,
teritoriale etc., care o definesc, populația este o colectivitate eterogenă. În cadrul ei se pot
individualiza însă subcolectivități sau subpopulații, care se caracterizează printr-un grad mai
ridicat de omogenitate decât ansamblul din care fac parte, având la bază:
- caracteristici cantitative: dinamică, mobilitate, densitate, structură;
- caracteristici calitative: resurse de muncă, relații sociale, tradiții, obiceiuri.
Numărul înregistrat al populației este numărul determinat nemijlocit cu prilejul
recensământului populației sau al altor operații statistice similare, reprezentând populația la
momentul critic al înregistrării, ca număr fizic. Acesta este primordial în demografie, pe baza
lui efectuându-se diferite calcule demografice, fapt pentru care el este readus – cu procedee
relativ simple – la momentul 1 ianuarie sau 1 iulie al anului respectiv. De asemenea, cu
ajutorul numărului populației se determină densitatea acesteia, precum și indicatorii foarte
importanți ai ritmului mediu de creștere demografică.
41
Pagina 42
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Numărul populației indică numărul de locuitori de pe un anumit teritoriu la un moment dat.
Acesta își etalează
Național
valoarea atunci când este
0 0
însoțit de repartizare
teritorială și de structuri,
fiind un indicator -0,0919 -0,0962 -0,1
22346178 -0,1261
fundamental pentru 22312887 -0,15
determinarea intensității 22273309 -0,1777 -0,1876
22236154 -0,2
fenomenelor 22221895 -0,2238
-0,25
demografice. 22204507
-0,268870331
22191818 -0,1
Analizând datele
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
statistice existente la data 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
de 1 ianuarie 2014, Național Creștere/Declin față de anul precedent %
populația la nivel Sursa datelor: INS, Calcule
național era de
22.346.178 locuitori.
Între anii 2014-2020 se observă un declin de - 0,1%.
Dintre cele opt Regiunea Nord-Vest
2590832 0,01
regiuni de dezvoltare, în 0 0,0047 0
2586034 -0,0104
anul 2014 conform datelor -0,0252 -0,02
-0,04
INS Tempo, Regiunea 2576567 -0,06
-0,0701
Nord-Vest avea o 2568392 -0,08
-0,0988 -0,1
populație de 2.837.677 2560504
-0,1146 -0,12
locuitori,evoluția -0,135279662-0,14
2552112 -0,1
populației înregistrând un Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
trend ascendent în 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
perioada 2014-2020. Regiunea Nord-Vest Creștere/Declin față de anul precedent %
Sursa datelor: INS, Calcule proprii
Comparativ cu anul 2014,
populația Regiunii Nord-Vest a înregistrat o creștere de 0,01 %.
Județul Cluj avea în Județul Cluj
anul 2014 o populație de 732913
0,3786
0,4
0,35
718.404 locuitori, iar din 729441
0,2881 0,3
graficul alăturat se 0,2612 0,25
725807
observă că în perioada 0,1829 0,18903,2023196340,2
722779 0,1672 0,15
anilor 2014-2020 s-a
0,1
păstrat trendul ascendent, 720763
0,05
astfel, în anul 2020 erau 718404 0 0
înregistrați un număr de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Județul Cluj Creștere/Declin față de anul precedent %
Sursa datelor: INS, Calcule proprii
40 42
Pagina 43
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
737.242 locuitori, trendul a rămas ascendent.
Densitatea populației
Reflectă gradul de intensitate a populării unui anumit teritoriu prin raportarea numărului
de locuitori la anumite suprafețe diferite în privința modului de utilizare.
Ca formulă de calcul, densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de
suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin
împărțirea numărului de locuitori la suprafață în kilometri pătrați.
Conform prelucrării datelor INS Tempo, în anul 2014 pe teritoriul comunei Ceanu
Mare, densitatea populației era de 29,86 locuitori pe km². Analizând datele din anii anteriori
la nivel național, regional și județean, se observă o descreștere a populației pe km², așa cum
putem observa în tabelului de mai jos:
Locuitori/ km²
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Național 94,65 94,56 94,47 94,35 94,14 93,97 93,79
Regiunea 83,44 83,42 83,43 83,42 83,36 83,28 83,18
Nord-Vest
105,89 106,07 106,34 106,65 107,05 107,25 107,45
Județ Cluj
Comuna 29,86 29,63 29,19 28,94 28,47 28,08 27,79
Ceanu Mare
Sursa datelor : INS Tempo,
calcule proprii
Structura populației
Structura populației pe sexe
Conform datelor INS Tempo, în anul Populația după domiciliu Ceanu
2014, structura populației din localitate era Mare
relativ egală: populația masculină avea un
procent de 55%(2.050 persoane), iar diferența
de 45%(1.968 persoane) o reprezenta populația 49%; 51%;
feminină. În anul 2020, s-a schimbat cu cca 4%
structura, în favoarea femeilor, numărul
persoanelor de sex masculin fiind de 1.913
persoane, iar al celor de sex feminin de 1.827 Sursa datelor: INS Tempo Online
persoane.
43
Pagina 44
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Structura populației pe categorii de vârstă
Analizând datele INS Tempo, la data de 1 ianuarie 2021 când se înregistra un număr de
3.719 locuitori, la nivelul comunei reies următoarele: populația tânără cu vârste cuprinse
între 0-19 ani reprezintă un procent de 17% din populația după domiciliu, 59% este
procentul populației adulte cu vârste cuprinse între 20-64 ani și 24% sunt persoanele
vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste.
Cunoașterea structurii populației pe vârste prezintă nu numai interes demografic, ci și o
importanță deosebită pentru cunoașterea și conducerea activității economice și sociale.
Vârsta reprezintă una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune
fiecărei persoane un anumit rol în activitatea socială.
Ca urmare, pentru analiza structurii populației pe vârste, în tabelul de mai jos se poate
observa repartizarea pe grupe de vârstă cuprinsă între anii 2013-2020:
Populație
Localitate Grupe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Ceanu de vârstă 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Mare
Populația Persoane 844 794 778 750 721 693 662 632
tânără 0-19 ani
Populația Persoane 2303 2301 2277 2252 2249 2222 2208 2207
adultă 20-64 ani
Populația Persoane 926 923 932 926 925 916 909 901
vârstnică peste 65
Sursa datelor: INS calcule proprii
Componența etnică a populației
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare era de 3.531
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
4.322 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,45%). Principalele minorități sunt
cele de romi (5,98%) și maghiari (2,18%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (85,39%), dar există și minorități de penticostali (5,75%) și reformați (1,78%).
Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Starea civilă a populației
Potrivit datelor INS Tempo, în anul 2020 în comună s-au oficiat 6 căsătorii și s-au
înregistrat 2 divorțuri. În perioada anilor 2013-2020, numărul cel mai ridicat al căsătoriilor a
fost înregistrat în anul 2015 fiind oficiate un număr de 24 căsătorii, iar în ceea ce privește
numărul divorțurilor cel mai mare număr de 6 divorțuri a fost înregistrat în anul 2017.
44
Pagina 45
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Comuna Ceanu Mare
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Căsătorii 20 17 24 21 17 11 11 6
Divorțuri 4 4 4 2 6 4 0 2
Sursa datelor: INS Tempo Online
Mișcarea naturală a populației
Procesul permanent de împrospătare, de regenerare, poartă denumirea de mișcare
naturală. Planul de Devoltare Regională ne prezintă elementele definitorii ale mișcării
naturale a populației precum: nașteri (intrările demografice naturale în sistem) și decese
(ieșirile naturale din sistem), căsătorii și divorțuri.
Totodată, mișcarea naturală a populației exprimă procesul de reînnoire al unei
populații de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Intensitatea intrărilor și ieșirilor pe cale
naturală dintr-un sistem demografic este exprimată prin natalitate și mortalitate, iar indicatorul
care sintetizează mișcarea naturală a populației este sporul natural.
Natalitatea caracterizează mulțimea născuților vii în cadrul unei colectivități umane.
În localitatea Ceanu Mare, în anul 2020 s-au înregistrat 22 născuți vii, cel mai mare număr
înregistrat fiind în anul 2016 cu 34 născuți vii.
Comuna Ceanu Mare
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr născuți vii 23 29 24 34 33 23 28 22
Sursa datelor: INS Tempo online
Mortalitatea
reprezintă un indice
rezultat din raportarea
numărului de decese
dintr-o populație, într-o
anumită perioadă la
totalul populației
respective, pe un anumit
teritoriu. Rata generală
de mortalitate sau rata
brută de mortalitate,
relevă frecvența
deceselor în populația
totală (națională, pe
45
Pagina 46
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
unități administrativ teritoriale, pe orașe, comune) având o valoare globală, nediferențiată
după anumite caracteristici (sex, vârstă). În comuna Ceanu Mare, în anul 2020 s-a
înregistrat un număr de 67 persoane decedate.
Comuna Ceanu Mare
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr 57 58 58 66 60 63 59 67
decedați
Sursa datelor: INS Tempo
Sporul Natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute,
reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de
referință.
După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi: pozitiv - când numărul
născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților; negativ - când numărul născuților-vii
este mai mic decât numărul decedaților; zero - când numărul născuților-vii este egal cu
numărul decedaților.
Gradul de îmbătrânire
Îmbătrânirea este definită ca un proces de degradare progresivă și diferențială,
respectiv este un ansamblu de fenomene care apar ca urmare a încheierii fazei de dezvoltare și
care implică schimbări din punct de vedere biologic și psihologic.
Forma cea mai uzuală de clasificare a bătrâneții este:
❖ 65-75 de ani, trecerea spre bătrânețe.
❖ 75 – 85 de ani, bătrânețea medie;
❖ Peste 85 de ani, stadiul marii bătrâneți.
La nivel național, în anul 2020 gradul de îmbătrânire al populației era de 1050,0‰, o
valoare mult mai scăzută decât anul 2013 când procentul era de 997,0‰. Acest lucru
însemnând că la 1000 de persoane tinere cu vârsta până la 14 ani revin aproximativ 1050
persoane vârstnice cu vârstă de 65 ani sau p este.
Fenomenul de îmbătrânire Piramida vârstelor - comuna Ceanu Mare,
an 2020
demografică de la nivelul populației
comunei Ceanu Mare se poate 80-84
70-74
observa și cu ajutorul piramidei vârstelor. 60-64
50-54
Piramida vârstelor reprezintă grafic 40-44
structura populației pe grupe de vârstă și 30-34
20-24
sexe; în cazul localității Ceanu Mare, 10-14 ani
0- 4 ani
piramida având forma de „urnă”.
Acest lucru caracterizează o popul ație -6,0 -4,0 -2,0 0,0 2,0 4,0 6,0
% Masculin % Feminin
cu natalitate scazută și longevitate ridicată ,
cu proporție mare a vârstnicilor în rândul populației. Sursa datelor: INS Tempo, calcule proprii
46
Pagina 47
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Raportul de dependență a tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani și
persoanele adulte de vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani. Conform datelor INS prezentate în graficului
alăturat, extragem următoarele concluzii: la nivel național raportul de dependență a scăzut în anul 2019
la 211,1‰ comparativ cu anul 2013 ce avea valoarea 214,1‰. Acest lucru însemnând că pentru anul
2019 la 1.000 de persoane adulte revin 211,1‰ persoane tinere.
Mișcarea migratorie a populației
Aceasta contribuie la creșterea sau descreșterea unei populații, migrația fiind determinată de
factori economici, sociali și politici. De asemenea, ea poate fi de tip intern (migrările) și de tip
extern (emigrările).
În anul 2020, conform datelor INS Tempo, în comuna Ceanu Mare și-au stabilit domiciliul 76
persoane și 52 persoane si-au schimbat domiciliul. Graficul alăturat prezintă situația stabilirii
domiciliului precum și plecările din comuna Ceanu Mare din anii 2013-2020.
În perioada anilor 2013-2020, în urma diferenței dintre stabilirile și plecările din domiciliu,
comuna Ceanu Mare a înregistrat un spor migrator pozitiv numai în 2020, în ceilalți ani acesta
a fost negativ, datele se pot observa în tabelul de mai jos:
Sporul migrator la nivelul comunei Ceanu Mare
Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
-17 -7 -25 -2 -38 -11 -19 24
Valori
47
Pagina 48
rategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
5.5 Învățământ și educație
Structura sistemului de învățământ din România cuprinde: învățământul preșcolar,
învățământul primar, învățământul secundar inferior, învățământul general obligatoriu,
învățământul secundar superior, școlile de arte și meserii, școlile de ucenici, învățământul postliceal și învățământul superior.Principalii piloni ai proiectului legii educației în domeniul
învățământului preuniversitar se referă la organizarea ciclurilor de învățământ, modernizarea
curriculum-ului și a procedurilor de evaluare, accelerarea descentralizării, reorganizarea
politicilor de resurse umane, educația timpurie, ca prioritate și educația permanentă, ca
necesitate.
Obiectivele specifice privesc asigurarea participării egale și universale la educație și
formare profesională la nivelul învățământului obligatoriu și post-obligatoriu și crearea
premiselor pentru asigurarea accesului egal la educație pe tot parcursul vieții, rezultatele
estimate fiind reducerea eșecului școlar, creșterea numărului absolvenților și îmbunătățirea
integrării socio-profesionale a elevilor/absolvenților.
Pentru atingerea obiectivelor menționate se vor implementa în continuare programele
sociale, programele pentru grupurile dezavantajate și vor fi extinse programele de educație
compensatorie sau A doua șansă pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al
educației de bază, inclusiv programe finanțate prin Fondul Social European.
De la bugetul de stat vor fi, în continuare, finanțate:
- Acordarea de rechizite școlare pentru elevii înscriși în învățământul de stat, primar și
gimnazial, la cursuri de zi, care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net
lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe
economie;
- Bani de liceu – acordarea unui sprijin financiar elevilor proveniți din familii cu venituri
reduse;
- Programul Cornul și laptele pentru elevii din învățământul de stat primar și gimnazial,
precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal;
- „Euro 200” – acordarea de ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de
calculatoare pentru elevii proveniți din medii defavorizate socio-economic etc.
Infrastructura de învățământ
În mediul rural, infrastructura educațională nu are capacitatea de a susține un nivel
decent de trai. În acest context, educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se
confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Astfel, la nivelul creșelor, din
295 unități în anul 2011, doar 1% se aflau în mediul rural, în contextul în care, din totalul
copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani, 45,5% erau înregistrați în mediul rural. În ceea ce
privește procentul de acoperire grădinițe în mediul rural acesta era doar de 7,44 % din numărul
înregistrat la nivel național în anul școlar 2012-2013.
În comuna Ceanu Mare există o singură unitate școlară cu personalitate juridică -
Școala Gimnazială Ceanu Mare cu învățământ primar si gimnazial cu 3 structuri școlare,
Școala Gimnazială Boian și două școli primare, Școala Primară Bolduț și Școala primară
48
Pagina 49
rategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Iacobeni. Acestea cuprind potrivit datelor INS 24 săli de clasă, din care 4 de învățământ
preșcolar și 20 de învățământ primar și gimnazial.
În Ceanu Mare funcționează și o grădiniță în clădire independentă.
Învățământul este capitolul în care s-a investit mult, fiind una dintre puținele comune
din judetul Cluj care au autorizație de funcționare la toate școlile. S-a reabilitat termic
școala din Ceanu Mare și s-a reabilitat interior școala de la Bolduț. Reabilitările s-au făcut
din fonduri din bugetul local al comunei Ceanu Mare. Rezultatele școlare ne situează în
topul școlilor din judetul Cluj, iar procesul de învățământ este asigurat de cadre didactice
calificate.
Pentru o bună funcționare a sistemului educativ executivul și legislativul comunei
Ceanu Mare a alocat sume pentru transportul copiilor școlari și preșcolari cu cele două
microbuze școlare care de asemeni au fost achiziționate cu fonduri din bugetul local al
comunei Ceanu Mare, astfel încât comuna este privilegiată în acest sens.
Pe teritoriul comunei nu este edificată nici o sală de sport, construirea unei săli de sport
este cuprinsă în proiectele prioritare ce se dorește a fi implementate în orizontul de timp
2021-2027.
Populația școlară
În anul 2020, populația școlară era de 350 copii, fiind fluctuantă pe intervalul analizat
2013-2020, cel mai mic număr înregistrându-se în anul 2018 când erau doar 306 și cel mai
mare număr în anul 2013 când erau 379. Datele se regăsesc în tabelul de mai jos:
Populația școlară la nivelul comunei Ceanu Mare
Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Valori 379 372 362 344 310 306 352 350
În ce privește populația școlară pe niveluri de învățământ în anul 2020 erau 77 copii
înscriși la grădiniță și 273 în învățământul primar și gimnazial, din care 139 copii în
învățământul primar și 134 copii în învățământul gimnazial.
Personalul didactic
Cadrele didactice din unitățile de învățământ ale comunei Ceanu Mare, în anul 2013 erau
în număr de 29, ca și în anii 2016, 2019 și 2020, în anul 2018 erau în număr de 27,iar în ceilalți
ani ai perioadei analizate numărul cadrelor didactice a fost de 28. Din cele 29 de cadre
didactice, 4 sunt cadre didactice în învățământul preșcolar și 25 în învățământul primar și
gimnazial, din care 10 în cel primar și 15 în cel gimnazial.
Personalul didactic la nivelul comunei Ceanu Mare
Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
29 28 28 29 28 27 29 29
Valori
49
Pagina 50
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare,
Județul Cluj în orizontul de timp
2021-2027
Rata abandonului școlar
Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul
anului școlar și cel aflat
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.