Document

SDL 2021-2027 UATC CEANU MARE (1)

Tip
Document
Emitent
Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj
Pagini
168
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „SDL 2021-2027 UATC CEANU MARE (1)”, Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj. Sursa: http://www.ceanu-mare.ro/wp-content/uploads/2023/09/SDL-2021-2027-UATC-CEANU-MARE-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/ceanu-mare/174494-sdl-2021-2027-uatc-ceanu-mare-1, 18.11.2026)

Fișier creat
27.01.2022
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

cc STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a Comunei Ceanu Mare, județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 2021

Pagina 2

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Cuvânt înainte Stimați cetățeni, Comunele moderne trec prin schimbări, se transformă și se adaptează necesităților actuale ale locuitorilor, astfel încât să aibă un nivel ridicat de accesibilitate și servicii cât mai calitative. În toată această transformare, o comună trebuie să fie definită de creativitate, pentru că doar așa va putea să rețină minți inteligente, fiind, în același timp, atrăgătoare pentru vizitatori, investitori, dar și locuitori. Dezvoltarea durabilă a comunității locale reprezintă pentru noi o prioritate. Pentru a asigura această dezvoltare un instrument participativ este strategia locală economico-socială de dezvoltare durabilă care este un demers pe termen lung, un proiect de viitor și care vine să satisfacă nevoile comunității locale. De aceea, trebuie să fie susținută și promovată de toți membrii ei, fiind elementul principal care a urmărit identificarea oportunităților pentru comună. Administrația Locală a comunei Ceanu Mare are obligația să propună comunității programe pentru reabilitarea și dezvoltarea zonei. În aceste condiții, de când mi-ați acordat încrederea dumneavoastră, am făcut tot ce mi-a stat în putință să modernizez această comună și să fac eforturi pentru a o aduce la nivelul demn de a se integra în UniuneaEuropeană. În orizontul de timp 2021 – 2027 ne vom concentra pe proiecte mari care vor continua procesul de dezvoltare a comunei. Ca Primar al Comunei Ceanu Mare vă multumesc că m-ați sprijnit până acum și am încrederea totală că și de acum înainte vom forma o echipă bună și împreună vom sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială. Virgil Păcurar, Primar al comunei Ceanu Mare

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 CUPRINS: 1. Introducere 5 1.1 Definiții și Abrevieri 5 2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă 7 2.1 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 9 3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 11 3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Durabile 13 4. Strategia regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 15 4.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 în regiunea 15 Nord-Vest 4.2 Cadrul județean(Strategia de dezvoltare a Județului Cluj ) 19 4.3 Axe prioritare si obiectivele specifice ale Strategiei 20 4.4 Parteneriate 24 5. Prezentarea Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj 29 5.1 Noțiuni Generale 29 5.2 Asezare geografica si suprafata 32 5.3 Cadrul natural 35 5.4 Populatia 40 5.5 Învățământ și educație 48 5.6 Economia și Mediul de afaceri 50 5.7 Sănătate 63 5.8 Servicii publice 67 5.9 Cultura 69 5.10 Turismul 74 5.11 Situația Socială 78 5.12 Mediu 81 5.13 Infrastructura 89 6. Analiza SWOT 94 7. Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020- precedenta 107 7.1 Portofoliul de proiecte demarate, continuate, implementate în perioada 107 2014-2020 8. Planificarea strategică 108 8.1 Generalități 108 8.2 Principii si condiții 110 8.3 Obiective generale 110 8.4 Consolidarea capacitatii institutionale a primăriei 111 9. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Ceanu Mare, județul Cluj 113 9.1 Obiective de dezvoltare durabilă 113 9.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă 124 9.3 Portofoliu de proiecte 134 9.4 Etapele metodologice principale ale elaborării Strategiei de Dezvoltare 144 Durabilă 9.5 Implementarea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Durabilă 146 10. Alocare financiara 163 11. Parteneriatul în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă 164 11.1 Asociațiile de dezvoltare intercomunitară 164 11.2 Grupurile de Acțiune Locală - GAL 164

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 12. Metode de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă în perioada 165 2021-2027 Surse de informare 168

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 1. Introducere 1.1 Definiții și Abrevieri Dezvoltare durabilă înseamnă totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socioeconomică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural. Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite. Strategia de Dezvoltare Durabilă reprezintă instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii care au la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Echitatea socială – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării; Creșterea economică – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate; Mediul – cu nevoia de a conserva și îmbunătăți baza de resurse disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. Planificarea strategică este efortul organizat de luare a deciziilor fundamentale și de planificare a acțiunilor care arată cine este acea organizație, ce face și de ce face ceea ce face în sensul atingerii scopului ideal pe care și l-a propus.(Bryson’s Strategic Planning in Public and Nonprofit Organizations). Realizarea planificării este constituită din proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de Dezvoltare Locală. Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabilește direcția și obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecție a mediului. Etapele elaborării și realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare și actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituții, agenți economici, organizații neguvernamentale, comunități locale, toate având un interes comun în ceea ce privește rezolvarea problemelor de mediu. 5

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Planificarea începe cu un cadru de 4 întrebări fundamentale. Principiile care vor fundamenta procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, răspunderea și transparența, toate fiind componente ale încrederii civice. 2. Unde vrem să ajungem? 1.Cum am ajuns aici? 2.1 Viziune. 1.1Factorii de succes. 2.2 Obiective. Oportunități și amenințări Evaluare internă. Puncte tari și puncte slabe. 2.3Ținte 4. Cum facem să funcționeze? 3. Cum ajungem acolo? 4.1 Structură. 3.1 Strategii 4.2 Implementare Evaluare externă. Oportunități Programe de acțiune. și amenințări. 4.3 Revizuire Abrevieri: ADR Nord-Vest - Agenția pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest A.P.D.R.P. - Agenția pentru Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit; F.E.A.D.R. - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; F.E.D.R. - Fondul pentru Dezvoltare Regională; G.A.L. - Grup Acțiune Locală; P.N.D.R. - Plan Național de Dezvoltare Rurală; P.O.R. - Program Operațional Regional; POCID - Programul Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare PODR - Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă POS - Program Operațional Sănătate POTE - Program Operațional Tranziție Echitabilă POCS - Program Operațional Combaterea Sărăciei POT - Program Operațional Transport POCU - Program Operațional Capital Uman POAT - Program Operațional Asistență Tehnică 6

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă Încă în septembrie 2015, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă, a fost adoptat un document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a făcut o propunere ambițioasă pentru bugetul european care să sprijine domenii importante precum inovarea și mediul înconjurător, urmărind o simplificare nu doar de ordin administrativ, ci și a concentrării investițiilor în 5 obiective principale de politică (OP): ✓ Europă mai inteligentă (Propunerea Logica intervenției – Cercetare-dezvoltare-inovare, ITC și IMM-uri - o transformare economică inovatoare și inteligentă) - OP1, ✓ Europă mai verde, (Propunerea Logica intervenției Mediu; Propunerea Logica intervenției – Energie; Propunerea Logica intervenției – Mobilitate urbană - fără emisii de carbon) - OP2, ✓ Europă mai conectată (Propunerea Logica intervenției – Transporturi; Propunerea Logica intervenției – Broadband - mobilitate și conectivitate TIC regională) - OP3, ✓ Europă mai socială (Propunere Logica intervenției – Educație; Propunere Logica intervenției – Ocupare - implementarea Pilonului european al drepturilor sociale) - OP4, ✓ Europă mai aproape de cetățeni (Logica intervenției – Dezvoltare regională și locală - dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale) - OP5. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă este structurată pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile - economic, social și de mediu. 7

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Europă mai (OP1) Europă mai conectată Europă mai (OP3) Europă mai aproape de Europă mai cetățeni socială (OP5) (OP4) Și în perioada 29-30 mai 2018 Comisia Europeană a publicat propunerea privind Pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2021-2027. Acesta cuprinde: • Regulamentul privind prevederile comune (CPR) • Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC) • Regulamentul privind cooperarea teritorială; • Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră; • Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+). Ca urmare a evaluării implementării la nivelul UE a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în data de 18 octombrie 2018, Consiliului European a emis un nou set de concluzii: „12. UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia. Consiliul European salută intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare”. În cadrul președinției României la Consiliul UE (ianuarie 2019 - iunie 2019), Grupul de lucru pentru Agenda 2030 de la nivelul acestei instituții a fost prezidat de către Csilla Lőrincz, șef de birou al Departamentului. În aceată perioada au fost obținute progrese importante în ceea ce privește implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă la nivel european. 8

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Adoptarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai sustenabilă până în 2030” este una dintre cele mai importante realizări. Cele 27 de articole reafirmă angajamentul Uniunii Europene pentru Agenda 2030 și schițează un cadru prin care poate fi implementată. Concluziile Consiliului UE au fost incluse și în discuțiile ce au stat la baza Agendei strategice a Comisiei Europene, care cuprinde o parte importantă dedicată dezvoltării durabile. Agenda 2030 a fost adoptată și de România, și de Uniunea Europeană. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a inițiat în data de 21 iulie 2020, Conferința „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030), Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice”. Sub motto-ul „Planificăm global, acționăm local!”, organizatorii și-au propus să creeze un spațiu de discuții care să reunească o gamă diversă de actori instituționali de la nivel central și local, pentru a accelera dezvoltarea României pe baza celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD). La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară 2019 – Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027. Pe fiecare obiectiv de politică, de asemenea, pentru conturarea viitoarelor programe operaționale, s-au organizat întâlniri cu partenerii de la nivel național și regional și s-a purtat un dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene. La nivel regional, ADR Nord-Nord-Vest a demarat procesul de elaborare a Planului pentru Dezvoltare Regională (PDR) 2021-2027. Elaborarea acestui document strategic de programare se bazează pe consultări cu autoritățile regionale, locale, cu organizațiile societății civile, cu parteneri economici și sociali, astfel încât să reflecte nevoile de dezvoltare ale regiunii, urmând ca pe baza acestuia, să se contureze un Program Operațional Regional dedicat Regiunii Nord-Nord-Vest. De asemenea, având în vedere că 35% din resursele FEDR vor fi alocate pentru OP1 (O Europă mai inteligentă), ADR Nord-Nord-Vest are în vedere actualizarea Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă (RIS3), document strategic cu rol de coordonare a politicilor de inovare în sectoare economice cheie, cu scopul de a dezvolta atuurile, avantajele competitive și potențialul pentru excelență al Regiunii Nord-Nord-Vest. 2.1 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite sunt strâns legate între ele și concepute pentru a fi indivizibile, motiv pentru care integrarea acestora în acțiunile întreprinse de toți actorii este esențială pentru aplicarea cu succes a acestora pe teren. Este important să îmbunătățim sinergia și coerența între politici și să dezvoltăm un cadru de reglementare, financiar și comportamental care să le transforme în realitate. 9

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Deși fiecare obiectiv este important în realizarea Agendei 2030, Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor este mai special pentru că ne arată modul prin care putem realiza celelalte obiective, mai precis prin implicarea tuturor părților interesate. Statele membre ale UE ocupă deja primele locuri în privința punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, nicio țară din lume nu a atins toate obiectivele convenite și, la o analiză mai atentă a performanței UE privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), se observă că UE trebuie să facă în continuare eforturi pe toate fronturile. 10

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare. Conceptul de ODD s-a născut la Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declarației Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care și România, se reuneau în 2000 în jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală și a salva milioane de vieți. Declarația Mileniului a constituit în perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel și care includea ținte precise: 1. Reducerea sărăciei extreme și a foametei 2. Realizarea accesului universal la educație primară 3. Promovarea egalității de gen și emanciparea femeilor 4. Reducerea mortalității infantile 5. Îmbunătățirea sănătății materne 6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli 7. Asigurarea sustenabilității mediului 8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare În primul semestru al anului 2019, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene. În acea perioadă, România a avut oportunitatea, dar și responsabilitatea, de a promova valorile dezvoltării durabile la nivel european. În iulie 2020 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României anunță lansarea proiectului „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice” cu devizul ”Planificăm global, acționăm local!” . Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sprijină fundamentarea și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală prin: • promovarea și informarea la nivelul Administrației Publice Locale a Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) • promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) • fundamentarea cadrului de lucru al Planului de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 la nivel local, prin armonizarea obiectivelor de dezvoltare locală cu cele de dezvoltare durabilă la nivel național și adaptarea contextului local la ODD-uri 11

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 • construcția unui ghid pentru autoritățile publice locale pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală 2021-2027 în acord cu SNDDR 2030. Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal și sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030. 1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context. 2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile. 3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. 4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți. 5. Egalitate de gen – Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor. 6. Apă curată și sanitație – Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți. 7. Energie curată și la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern. 8. Muncă decentă și creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți. 9. Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației. 10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta. 11. Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. 12. Consum și producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile. 13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. 14. Viața acvatică – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. 12

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 15. Viața terestră – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. 16. Pace, justiție și instituții eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă. 3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale Ca membră a comunității internaționale, dar mai ales ca membră a Uniunii Europene, România are interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile pe plan național. Strategia susține ca România să fie în 2030 o țară membră a unei Uniunii Europene puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi întro țară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu preocupări crescute și constante pentru un mediu curat. La nivel european, prin adoptarea de măsuri și strategii, finanțarea de proiecte și prin diverse programe, toate acestea sunt dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează: • principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul central/guvernamental la cel regional și local; • principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii implicați; • principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite; • principiul co-finanțării, adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare. Dacă în etapa de tranziție conceptul de Dezvoltare Durabilă a fost acceptat mai mult declarativ, ca urmare a însușirii documentelor ONU în materie, după anul 2000, odată cu începerea tratativelor de aderare la UE, el a devenit o parte integrantă a construcției legislative și instituționale, găsindu-și reflectarea în principalele direcții ale politicii de stat. Se poate aprecia că încorporarea acquisului comunitar și aplicarea instrumentelor de lucru agreate la nivelul UE au constituit principalul motor al alinierii accelerate a României la principiile și practicile dezvoltării durabile. În ansamblu, în ciuda dificultăților întâmpinate, bilanțul primului deceniu de implementare a SNDD este pozitiv, demonstrând reziliența și sustenabilitatea opțiunilor strategice ale societății românești și apartenența sa la UE. Această apreciere este susținută de faptul că produsul intern brut al României calculat la paritatea puterii de cumpărare a sporit de la 39% din media UE în 2006 la 63% în 2017, cu perspectiva realistă, potrivit programului de convergență, să ajungă la 80% în 2020. Totodată, pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice, 13

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statuează următoarele principii directoare: • Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului; • Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații; • Cultivarea unei societați deschise și democratice; • Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional; • Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali; • Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global; • Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea factorilor interesați. • Utilizarea cunostințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și inNord- Vestiționale; • Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor stiințifice incerte; • Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. 14

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 4. Strategia Regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 Parlamentul European definește regiunea drept ” Un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic”. În aplicarea legii dezvoltării regionale în Romania, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de dezvoltare. 4.1 Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 în regiunea Nord -Vest Regiunea Nord-Vest este alcătuită din 6 județe: Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj. La nivelul regiunii Nord-Nord-Vest există o disparitate de dezvoltare care se accentuează. În interiorul județelor există disparități semnificative între mediul urban și rural, orașele mari polarizând dezvoltarea, fiind principalii poli care pot menține și atrage populația. Realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate și a unei competitivități sporite depind încă, în mare măsură, de nivelul național, de calitatea și de stabilitatea mediului extern și de crearea unui cadru instituțional adecvat, iar pe plan local și regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicați în susținerea și implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional. 15

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a autorităților locale și județene din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României, plasandu-se astfel pe locul 4 la nivel național. În nomenclatorul statistic al unitățir teritoriale europene (NUTS), regiunea se plasează pe locul 29 între cele 2831 regiuni NUTS2 ale UE28 (conform "NUTS 2021 classification"). În spațiul național, Regiunea Nord-Vest (Transilvania Nord) face parte din Macroregiunea 1 (NUTS1) și se învecinează în sud cu Regiunea Vest, în sud-est cu Regiunea Centru și în est cu Regiunea NordEst ,,Comunitățile din Regiunea Nord-Vest, înțeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradițiile istorice și interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene. Regiunea Nord-Vest, prin amplasarea și dotările sale infrastructurale îndeplinește un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său. Domeniile de excelență ale regiunii, care se disting prin potențialul lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” și poziționarea pe piețele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară și a bunurilor de consum (mobilier și confecții), industria de mașini și echipamente, turismul și IT&C. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație a adulților, de formare continuă a adulților și învățământ universitar fiind recunoscute la nivel internațional. Cetățenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un nivel al calității vieții ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Regiunea NordVest una dintre destinațiile preferate de investitori și turiști în Europa Centrala și de Est.” Populația cu domiciliul în spațiul rural al regiunii Nord-Vest a cunoscut un trend accentuat de scădere în perioada 2000-2019. Migrația dinspre zona rurală spre zona urbană, respectiv către alte țări membre ale Uniunii Europene dublată de un spor natural negativ a fost importantă mai ales în Maramureș ( -38.387 persoane), Bihor (-14.846 persoane) sau Sălaj (- 13.574 persoane). În județul Cluj trendul a fost pozitiv (+21.568 persoane) ca urmare a transformării zonei periurbane a municipiului Cluj-Napoca în zonă rezidențială pentru populația angajată în zona metropolitană (localitățile Florești; Apahida; Baciu; Cinteni etc). Cu excepția județului Cluj și parțial Maramureș, celelalte zone ale regiunii Nord-Vest aveau în anul 1992 un pronunțat caracter rural (ponderea populației cu rezidență în zona rurală de peste 50%). Între timp, datorită migrației accentuate, populație preponderent rurală se mai înregistrează doar în Bistrița-Năsăud, Satu-Mare și Sălaj. Ponderea populației cu vârsta mai mare de 65 de ani a crescut în perioada 1992 - 2017 în toate județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Populația cu reședința în zona rurală este mai îmbătrânită comparativ cu populația din zona urbană. În trimestrul 4 al anului 2018 venitul total mediu lunar al unei gospodării situată în Regiunea Nord Vest era de 4.607,7 lei. În zona rurală o gospodărie câștiga cu 18% mai puțin, iar în zona urbană cu 14% mai mult. Demn de remarcat este faptul că disparitățile urban/rural s-au accentuat foarte mult din punct de vedere a veniturilor totale obținute la nivel de gospodărie, ceea ce explică și fenomenul accentuat de emigrație. Din punct de vedere al execuției bugetelor locale pe regiuni pe componenta venituri conform date INS constatăm că în anul 2017 Regiunea Nord-Vest se situează pe un nivel relativ bun (pe locul 3) fiind surclasată de București-Ilfov și Regiunea Nord-Est, cu venituri 1 Conform Eurostat, numărul de regiuni NUTS2 pentru care se vor face raportările statistice la 1 ianuarie 2021 este de 283, incluzâd cele 35 regiuni ale UK. 16

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 (8.554,4 milioane lei în 2017) comparativ cu 5.371,5 milioane lei in anul 2010, ceea ce demonstrează creșterea posibilităților de a genera venituri in ultima perioada, cu un procent de 13,63 % în 2017 din total veniturilor pe toate cele 8 Regiuni ce țin de formarea execuțiilor bugetare. În cadrul aceleiași componente, județele din regiune a căror execuție bugetară au aportul cel mai mare privind componenta venituri în 2017, sunt județele Cluj (27,47%) și Bihor (22,25%) care împreună reprezintă aproape 50% din totalul bugetului pe regiune. În ceea ce privește cheltuielile din execuția bugetară, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se afla pe locul 3 în anul 2017, primele doua locuri ocupate de Regiunea București-Ilfov și Regiunea Nord-Est ca și în cazul Veniturilor. În cadrul regiunii analiza execuției bugetare privind componenta Cheltuieli reliefează aceleași date ca și în cazul veniturilor, cele două județe Cluj și Bihor au cheltuit in în jur de jumătate din totalul cheltuielilor din cadrul bugetului regiunii in cursul anului 2017. Din punct de vedere al subvențiilor primite de la bugetul de stat, Regiunea Nord-Vest este pe locul 3 la nivelul anului 2017, cu 901,1 mil. lei, conform INS. Astfel se constată că nevoile investiționale, dar nu numai, au permis Regiunii să atragă mai mulți bani pentru comunitatea sa, pentru anumite investiții, dar și pentru susținerea unor cheltuieli. Județul Bihor are subvenții primite de la bugetul de stat in valoare de 211,3 milioane lei ce îl poziționează pe primul loc in Regiune, cele mai puține subvenții obținute au fost in județul Salaj in suma de 74,2 milioane lei Se constată că din punct de vedere financiar, al execuției bugetare, la nivelul regiunii atât în ceea ce privește veniturile, cheltuielile, dar și al subvențiilor Regiunea ocupă locul 3, ceea ce semnifică o dependență financiară de bugetul central și doar în cazul a două județe se poate vorbi de o oarecare autonomie financiară ce s-ar putea crea datorită veniturilor proprii ce se pot genera. În același timp se poate constata, analizând structural aceste date, că din punct de vedere financiar subvențiile nu contribuie la recuperarea decalajelor de dezvoltare interregionale. O analiză a veniturilor bugetare/locuitor, indică faptul că orașele, comunele din zonele metropolitane/periurbane și cele din zone cu resurse naturale importante (de ex. stațiuni turistice - Băișoara, Măguri Răcătău) înregistrează venituri bugetare superioare mediei. La polul opus, cele mai mici venituri bugetare per locuitor se înregistrează în comunele din Satu Mare, Maramureș și Bistrița- Năsăud. Valori mult superioare mediei se înregistrează în unele unități administrativ-teritoriale care au accesat fonduri europene sau au primit alocări de la bugetul de stat (Săcășeni, Petrești, Romuli, etc.). Per ansamblu, se poate afirma că majoritatea comunelor din regiune au un deficit cronic de finanțare, cele de mici dimensiuni fiind dependente de alocările de la nivelurile teritoriale superioare. După evoluția veniturilor proprii locale pe locuitor în anul 2018 constatăm că Oradea se află pe primul loc la nivel național locul doi fiind ocupat de Cluj, celelalte municipii reședință de județ fiind undeva în urmă. Acest clasament ar fi relevant dacă nu ar considera creșterile de taxe locale (se știe că administrațiile locale aplică creșteri ale taxelor locale diferențiat). Programul Operațional Regional Nord-Vest (POR Nord-Vest) a propus viziunea strategică privind dezvoltarea regională, care are la bază nevoile de dezvoltare, identificate și prioritizate într-un larg cadru partenerial, care să permită Regiunii Nord-Vest ca la nivelul orizontului anului 2030 să fie o regiune europeană cu un nivel ridicat de inovare, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții și competențe, conectată intern și internațional, cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse. POR Nord-Vest este principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivelul Regiunii NordVest în perioada 2021-2027. 17

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Această viziune strategică va fi urmărită într-un orizont de timp de 8-10 ani prin implementarea de proiecte care să genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2014 –2020, dar care răspund și noilor provocări lansate de UE pentru perioada 2021-2027. Fiecare din prioritățile de mai jos conține un set de măsuri corespondente care prezintă tipurile de acțiuni ce trebuie întreprinse: Prioritatea 1 - Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor locuitorilor din regiune Obiective Măsuri 1. Creșterea economiei regionale prin 1.1 Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor dezvoltare multidimensională și integrată în sectoarele prioritare pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale, respective creșterea 1.2 Încurajarea activităților de CDI în standardului de viață regional activitățile economice prioritare și consolidarea capacităților de CDI 1.3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, care utilizează eficient resursele și are în vedere amenințările datorate schimbărilor climatice Prioritatea 2 – Creșterea accesibilității regiunii și a mobilității locuitorilor, mărfurilor și informațiilor Obiective Măsuri 2. Creșterea economiei regionale prin 2.1 Dezvoltarea unui sistem de transport dezvoltare multidimensională și integrată durabil și asigurarea accesului și integrării în pentru diminuarea disparităților intra- și rețelele de transport majore de la nivel inter-regionale, respective creșterea european și internațional standardului de viață regional 2.2. Îmbunătățirea accesului la TIC, a calității și utilizării acestor rețele de către mediul privat și public 2.3 Asigurarea accesului la energie și conectarea la rețelele europene Prioritatea 3 - Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune Obiective Măsuri 3. Creșterea economiei regionale prin 3.1 Îmbunătățirea sistemului de educație, a dezvoltare multidimensională și integrată competențelor și învățării pe tot parcursul pentru diminuarea disparităților intra- și vieții inter-regionale, respective creșterea 3.2 Sporirea accesului la servicii standardului de viață regional sociale de calitate 3.3 Sporirea accesului la asistență medicală convenabilă și de calitate 3.4 Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei 3.5 Regenerarea fizică și economică a comunităților urbane și rurale defavorizate 18

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 3.6 Protejarea și conservarea mediului natural și construit Prioritatea 4 - Protecția mediului și creșterea eficienței energetice Obiective Măsuri 4. Creșterea economiei regionale prin 4.1 Întărirea capacității administrative și dezvoltare multidimensională și integrată sprijinirea bunei guvernanțe pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale, respective creșterea standardului de viață regional 4.2 Cadrul județean(Strategia de dezvoltare a Județului Cluj) “Județul Cluj va fi în 2050 cea de-a doua regiune din România, după București-Ilfov, din perspectiva dezvoltării, și cel mai important pol economic, medical și educațional în teritoriul delimitat de principalele capitale central și est-europene: București și Budapesta. Cu o economie modernă și competitivă, bazată pe oportunitățile culturale și științifice, Clujul va oferi locuitorilor săi un standard de viață înalt, în armonie cu mediul înconjurător și încurajând spiritul civic.” Direcții strategice: 1. Cluj – centru economic modern și competitiv (IT&C, tehnologii de vârf, industrii creative, energii regenerabile, agricultură ecologică și produse tradiționale) 2. Cluj – pol științific și educațional (Clujul este principalul centru universitar din Transilvania, cu investiții semnificative în infrastructura de educație superioară și cercetare, iar cercetătorii de aici își vor lega cariera profesională de dezvoltarea județului) 3. Cluj – pol medical (Serviciile medicale de înaltă clasă și învățământul medical sunt o marcă distinctivă a județului.) 4. Cluj – centru turistic și cultural (Moștenirea culturală și istorică a Clujului este una foarte bogată, întregind competitivitatea și identitatea cosmopolită a județului.) 5. Cluj – centru al Transilvaniei, ușor accesibil și cu o infrastructură modernă (Județul Cluj va oferi soluții moderne de transport cetățenilor săi și celor care îl tranzitează.) 6. Cluj-Napoca – metropolă europeană (Prezența în județ a celei mai importante metropole din România după București și statutul acesteia de capitală neoficială a Transilvaniei, va întări funcția administrativă Clujului la nivelul întregii regiuni.) 7. Cluj – județ verde (Poziția sa geografică, la poalele unei splendide zone montane, bine împădurite, investițiile în infrastructura de protecție a mediului și angajamentul cetățenilor îi oferă Clujului statutul de regiune prietenoasă cu mediul, în comparație cu alte zone din țară.) 8. Cluj – județul cu servicii publice de cea mai bună calitate (Misiunea autorităților publice locale din Județul Cluj este de a integra eforturile clujenilor și de a transpune 19

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 viziunea de dezvoltare a județului în realitate, prin adoptarea unui sistem de management bazat pe un parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ.) 4.3 Axe prioritare si obiectivele specifice ale Strategiei: Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivelul Regiunii Nord-Vest, pentru perioada 2021–2027, la nivelul Programului Operațional Regional pentru Regiunea Nord-Vest au fost identificate următoarele 7 axe prioritare, care corespund tuturor celor 5 obiective de politică: Nr. Obiective de politică OP Axe prioritare Crt. 1 O Europă mai inteligentă OP1 Axa prioritară 1 - O regiune competitivă prin (prin promovarea unei inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice; transformări economice Axa prioritară 2 - O regiune cu orașe Smart. inovatoare și inteligente) 2 O Europă mai verde (mai OP2 Axa prioritară 3 - O regiune cu orașe ecologică, cu emisii scăzute de prietenoase cu mediul. carbon, prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor) 3 O Europă mai OP3 Axa prioritară 4 - O regiune accesibilă conectată (prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale) 4 O Europă mai socială (prin OP4 Axa prioritară 5 - O regiune educată implementarea Pilonului european al drepturilor sociale) 5 O Europă mai aproape de OP5 Axa prioritară 6 - O regiune atractivă cetățeni (prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale) Axa prioritară 7 - Asistență tehnică, nu corespunde unui obiectiv de politică, dar are rolul de a susține sistemul de management și control instituit pentru gestionarea programului, pentru acțiuni de spijinire a beneficiarilor pentru pregătirea portofoliului de proiecte, măsuri de informare și publicitate, analize, studii, analize, evaluări. 20

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Conform Planului de dezvoltare regională pentru 2021-2027 a regiunii Nord-Vest cadrul instituțional propus pentru perioada de programare 2021-2027 are la bază: - lecțiile învățate, - o descentralizare a implementării - apropierea de beneficiari, cu scopul de a crește leadership-ul în implementarea fondurilor europene. Se consideră că trebuie continuată identificarea unor instrumente de finanțare, în zona transferului tehnologic, adaptate nevoilor IMM-urilor. POR 2014-2020 a fost singurul PO care a finanțat investiții referitoare la îmbunătățirea competitivității IMM. Beneficiarii proiectelor de eficiență energetică trebuie să se concentreze asupra operațiunilor cu valoare adăugată și să fie informați despre cele mai bune practici în domeniu. De asemenea, asociațiile de locatari trebuie să fie implicate mai mult în inițierea, pregătirea și implementarea proiectului. Intervențiile de dezvoltare urbană integrată trebuie să urmărească componenta de creștere a calității vieții locuitorilor spațiului urban. Restaurarea obiectivelor de patrimoniu pe termen mediu și lung, cu un set de politici coerente și susținute la nivel central și local, va determina dezvoltarea și diversificarea economiilor locale. Pentru localitățile de dimensiuni mai mici, integrarea obiectivelor finanțate prin POR în circuite turistice regionale/naționale, poate reprezenta motorul revigorării economice cu real impact asupra nivelului de trai al comunităților. În aproprierea localităților interesate de investiții în zona de turism și patrimoniu, au fost identificate ca necesare și investiții în infrastructura. Atât dezvoltarea și modernizarea drumurilor județene, inclusiv a centurilor ocolitoare,cât și accesul la coridoarele TEN-T și, implicit la orașe și municipii, au condus la beneficii economice importante și au în continuare o relevanță mare și foarte mare pentru beneficiari. În ceea ce privește nivelul de integrare și coerență internă a investițiilor finanțate în domeniul turismului, pentru sustenabilitatea investițiilor și complementaritatea cu alte inițiative locale, se vor avea în vedere intervenții la nivel de drumuri județene sau ocolitoare ale orașelor principale din aproprierea resursei turistice, reabilitarea patrimoniului cultural și investiții private în structuri de primire turistică. Se pot identifica intervenții diferite, de la servicii de bază (servicii de sănătate adresate cetățenilor și turiștilor), la mobilitate sustenabilă, recalificarea clădirilor istorice, pe lângă investițiile operatorilor privați (pe structurile de primire, serviciile turistice, SPA și serviciile comerciale). În domeniul educației, un anumit număr de preșcolari, elevi și studenți vor învăța în clădiri renovate, care asigură confort și stare de bine absente anterior, și vor beneficia de dotări suplimentare. Acestea vor avea efect asupra participării școlare și universitare (vor contribui la reducerea abandonului școlar/universitar), dar și asupra rezultatelor învățării. Interesul beneficiarilor față de învățământul profesional și tehnic (în general) este crescut. Deși POR 2014-2020 a fost orientat pe domenii/sectoare distincte (eficiența energetică, educație, sănătate, competitivitate, etc), obiectivele sale de intervenție deși abordate individual au rezultate complementare. 21

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Pentru urmărirea dezvoltării integrate a Regiunii Nord-Vest, ar fi necesară corelarea rezultatelor cu celelalte programe și surse de finanțare. Axele prioritare ale POR 2014-2020 au fost fragmentate (14 axe prioritare + 1 asistență tehnică), ceea ce a însemnat o rigiditate a opțiunilor de a dezvolta proiecte. De asemenea ghidurile specifice elaborate pe fiecare prioritate de investiție/obiectiv specific au avut caracteristici diferite și derogări de la ghidul general, aducând un risc al apariției erorilor în cadrul proiectelor pentru beneficiarii care implementează mai multe proiecte din mai multe priorități de investiție, cum sunt UAT-urile. Implicarea timpurie a administrațiilor publice locale și a mediului de afaceri în vederea stabilirii noilor priorități, respectiv participarea acestora în pregătirea noilor ghiduri, poate crea o imagine de ansamblu din punct de vedere strategic asupra Regiunii Nord-Vest. Principalele instituții la nivel regional pentru POR Nord -Vest 2021-2027: (1) Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest - cu rol de asumare și decizie, inclusiv de a asuma în numele regiunii aceste programe și de a verifica și analiza implementarea lor, și care analizează și aprobă strategia și programele de dezvoltare regională. CDR este format din: • reprezentanții administrației locale, • președinții consiliilor județene, • primarii municipiilor reședință de județ, • câte un reprezentant al primarilor de orașe și unul al primarilor de comune din fiecare județ al regiunii; (2) Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, care conform legii este un organism non-guvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcționează în domeniul dezvoltării regionale și care va îndeplini, în perioada 2021-2027, rolul de autoritate de management pentru Programul Operațional Regional. (3) Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională (CRP) NordVest, organism consultativ care reunește și implică în procesul de planificare principalii actori cheie din regiune într-un cadru larg partenerial, și care participă la elaborarea și avizarea Planului de Dezvoltare Regională (PDR) Nord-Vest - document care fundamentează POR Nord-Vest pentru perioada 2021-2027. (4) Consorțiul Regional de Inovare Regiunea Nord-Vest (CRI) - structura consultativă implicată în procesul de actualizare și monitorizare a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă, de avizare a Documentului Cadru Regional, precum și de analiză și prioritizare a propunerilor de proiecte aferente entităților regionale de inovare și transfer tehnologic. Aceste instituții asigură implicarea și reprezentativitatea principalilor actori din regiune în procesul de elaborare, implementare și control al Programului Operațional Regional. Având o îndelungată colaborare de mai bine de 20 de ani, acestea vor asigura echilibrul structurilor locale și regionale, fiind un organism bine închegat. Sistemul decizional se bazează într-o măsură mai mare pe un sistem de reguli/proceduri profesionale și într-o măsură mai mică pe decizii administrative care pot fi uneori subiective. Implementarea, monitorizarea și evaluarea POR Nord-Vest 2021-2027 vor fi realizate cu sprijinul viitorului Comitet de Monitorizare al POR (CM POR) Nord-Vest. Comitetul va avea 24 membri, reprezentând la paritate administrația publică locală, respectiv mediul academic, 22

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 de afaceri și societatea civilă. Astfel jumătate din membri vor fi reprezentanți ai celor 6 consilii județene și a celor 6 primării ale municipiilor reședință de județ și a 6 primării de orașe, câte unul din fiecare județ. Cealaltă jumătate va fi formată din reprezentanți ai celor mai active și relevante firme din regiune, universități, ONG-uri care activează în domeniile de interes ale POR. Criteriile și procesul de selecție ale acestora vor fi realizate ulterior aprobării POR Nord-Vest 2021-2027. Având în vedere că, în conformitate cu prevederile Regulamentului comun, Comitetele de Monitorizare se pot constitui doar după aprobarea de către Comisia Europeană a Programelor Operaționale Regionale, propunem pregătirea și constituirea acestora în două etape, pentru a asigura cadrul și continuitatea funcțiilor privind programarea și monitorizarea la nivel regional. Astfel: -într-o primă etapă, se propune constituirea la nivelul Regiunii Nord-Vest a unui Comitet Strategic de Programare Regională, care să sprijine procesul de identificare a nevoilor de dezvoltare și de prioritizare a investițiilor care urmează a fi incluse în Programele Operaționale Regionale. - într-o etapă ulterioară, Comitetul Strategic de Programare Regională va sta la baza formării Comitetului de Monitorizare, prin preluarea membrilor, fie în calitate de membri cu drept de vot, fie în calitate de membri observatori. Acestor membri de la nivel regional, li se vor adăuga ca și membri cu drept de vot reprezentanți ai autorităților de la nivel național, cu care Programele Operaționale Regionale trebuie să se coreleze și coordoneze. În ceea ce privește, capacitatea administrativă, sunt avute în vedere atât măsuri pentru sistemul de management și control, pentru întărirea capacitații administrative a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest în calitate de autoritate de management, cât și măsuri de capacitate administrativă la nivelul principalilor beneficiari pentru creșterea capacității de implementare a proiectelor. În cadrul fiecărei axe sunt propuse acțiuni legate de creșterea capacității în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor. Portofoliu de proiecte În cadrul atelierelor de descoperire antreprenorială organizate în cursul anului 2019 și 2020, au fost identificate un număr de 7 proiecte strategice, propuse de actorii ecosistemului regional de inovare. De asemenea, au fost propuse și alte aproximativ 20 de inițiative, care au nevoie de dezvoltare a ideilor și transformare în proiecte. În cadrul exercițiului de pregătire de proiecte cu sprijinul POAT 2014-2020, se estimează că va putea fi pregătit un portofoliu de aproximativ 30 de proiecte în domenii, ca mobilitate și regenerare urbană, infrastructuri și servicii publice de turism, centre / baze de agrement de tip tabere școlare, drumuri județene. În urma evaluării făcute la nivelul listei de rezervă a POR 2014-2020 au fost identificate 56 proiecte în domenii precum: eficiență energetică, mobilitate și regenerare urbană, turism, patrimoniu, educație. De asemenea, estimăm că la nivelul beneficiarilor publici mai sunt în pregătire un număr de aproximativ 50 de proiecte, în zona de eficiență energetică, smart city, achiziții de material rulant, obiective de patrimoniu, turism. Metodologia de alocare financiară la nivelul POR 2021-2027 Alocarea prevăzută pentru regiunea Nord-Vest se încadrează și respectă constrângerile financiare impuse prin regulamentul privind dispozițiile comune. Cu privire la alocările 23

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 financiare propuse în interiorul programului, acestea țin cont de nevoile de dezvoltare identificate la nivel de sector și axă prioritară și au în vedere criterii de prioritizare precum:populația, bugetul de investiții, capacitatea de cofinanțare, nevoia de finanțare și experiența perioadelor anterioare, portofoliul de proiecte pregătit din POAT 2014-2020. Abordarea privind dezvoltarea urbană Programul Operațional Regional este un program eminamente adresat mediului urban, chiar dacă în anumite apeluri de proiecte orașele sunt în competiție pentru obținerea finanțării cu zone rurale. Din punct de vedere al dezvoltării urbane, în Regiunea Nord-Vest există 43 de municipii și orașe. Conform legislației naționale, împărțirea în categorii ar fi următoarea: a) Municipii reședință de județ (6), municipii (15) și orașe (28). În POR Nord-Vest se va gândi un sistem adaptat specificului regiunii care să aibă în vedere translatarea principiilor coeziunii la nivel regional, date fiind actualele disparități intraregionale. Se are în vedere construirea unui sistem care să pună în valoare următorii indicatori: nevoia de dezvoltare, capacitatea financiară reală, populația, specificitatea arealului asupra căruia se intervine. Acest mecanism de implementare va fi determinat atât de analizele bazate pe indicatori socio- economici, dar și prin consultări parteneriale ale mediului socioeconomic. Abordarea integrată cu privire la obiectivul de politică 5 În conformitate cu implementarea abordării teritoriale, acțiunile din Obiectivul 5 vor rezulta din strategii integrate, planuri de acțiune sau alte documente strategice de la nivel local sau regional care conțin propuneri de proiect. Strategiile de dezvoltare integrate vor reflecta legăturile funcționale și spațiale ale teritoriului. Obiectivul 5 prin consolidarea sentimentului de identitate regională, va fi, de asemenea, axat pe punerea în aplicare a ideilor de dezvoltare inovatoare/experimentale, astfel încât să permită testarea la nivel regionala unor proiecte, atât în urban, cât și în rural, din domenii precum: • protecția, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și a serviciilor în domeniul culturii ca factori importanți pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii; • dezvoltarea zonelor cu valori naturale și de peisaj ridicate, precum și a celor bazate pe proprietăți balneare și valori culturale care determină atractivitatea turistică ridicată. 4.4 Parteneriate În Regiunea NORD-VEST structurile parteneriale sunt constituite în conformitate cu prevederile Legii 315/2004, cu modificările ulterioare. De asemenea, se iau în considerare: • Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest; • Regulamentul- cadru privind organizarea și funcționarea Comitetelor Regionale pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională (CRP) 2021-2027; • Regulament privind organizarea și funcționarea Consorțiului Regional de Inovare (CRI) în Regiunea Nord-Vest. • Astfel, relații parteneriale se stabilesc la nivelul: • Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) 24

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 • Comitetului Regional pentru elaborarea PDR (CRP) • Consorțiului Regional de Inovare (CRI) Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, în scopul coordonarii activităților de elaborare și monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională. Comitetul Regional pentru elaborarea PDR 2021-2027 (CRP) are rol consultativ, reprezentând cadrul larg partenerial al CDR pentru elaborarea și avizarea PDR și are în componența sa ca membri titulari sau supleanți, reprezentanți, la nivel decizional, ai ADR, ai compartimentelor de dezvoltare rurală județene ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precum și ai altor servicii deconcentrate ale instituțiilor publice centrale, reprezentanți ai instituției prefectului , consiliilor județene, consiliilor locale, ai societății civile, precum și reprezentanți ai altor organizații cu activitate relevantă la nivel regional în diverse domenii specifice. CRP este coordonat de ADR Nord-Vest care asigură și secretariatul acestuia. Componența structurilor parteneriale prevăzute în Regulamentul Cadru al Comitetelor Regionale sunt: • Grupurile tematice regionale (GTR) • Grupurile de lucru subregionale (GLSR) Grupurile tematice regionale (GTR) stabilite la nivelul Regiunii Nord-Vest sunt în număr de șase structura acestora fiind corelată cu obiectivele de politică (OP) de la nivel european pentru perioada 2021-2027: - Competitivitate, inovare și transfer tehnologic, digitalizare (OP1); - Mediu și schimbări climatice, eficiență energetică, mobilitate (OP2); - Infrastructura regională de transport (OP3); - Educație, ocuparea forței de muncă, sănătate, servicii sociale (OP4); - Turism, cultură, patrimoniu cultural (OP5); - Administrație și bună guvernare. Grupurile de lucru subregionale(GLSR) sunt organizate la nivel județean, organizate în funcție de prioritățile regionale de dezvoltare.Atribuțiile grupurilor tematice regionale și grupurilor de lucru subregionale sunt de a examina analizele economice și sociale și problemele majore identificate la nivel județean, obiectivele de dezvoltare stabilite și strategia pentru realizarea acestora. Acestea contribuie la realizarea documentelor necesare elaborării PDR și formulează recomandări și propuneri care sunt transmise CRP. Parteneriatul regional este compus din membrii titulari și membri supleanți, reprezentanți ai ADR NORD-VEST astfel: • Consilii județene și Primării de municipii și orașe; • Servicii și instituții județene publice (Agenții pentru ocuparea forței de muncă, pentru protecția mediului, direcții de asistență socială, direcții de cultură); • Inspectorate școlare, Universități, licee, institute de cercetare; • Camere de comerț și industrie, întreprinderi mari; • Direcții regionale de drumuri și poduri, căi ferate, aeroporturi; 25

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 • Grupuri de acțiune locală (GAL-uri), organizații de cooperare transfrontalieră, dezvoltarea turismului; • Organizații culturale.O altă structură partenerială inițiată la nivelul Regiuni Nord-Vest este Consorțiul Regional de Inovare, constituit în conformitate cu prevederile din Metodologia pentru elaborarea Documentului Cadru pentru Strategia de Cercetare și Inovare Regională pentru Specializare Inteligentă, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Membri titulari sau supleanți, la nivel decizional, de la: • ADR Nord-Vest • Consilii județene / prefecturi / municipii / orașe • Direcția Regională de Statistică Regiunea Nord-Vest • Grupurilor tematice regionale (GTR) • Grupurilor de lucru subregionale (GLSR) • Universități • Mediului de afaceri • Patronate / sindicate • Societate civilă • Alte instituții și organizații cu reprezentare in Regiunea Nord-Vest Comitetul Regional de Planificare este o structură cu rol consultativ, reprezentând cadrul larg partenerial al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (CDR Nord-Vest) implicat in elaborarea și avizarea Planului pentru Dezvoltare Regională a Regiunii NORDVEST. Rolul principal al Consorțiului Regional de Inovare al Regiunii Nord-Vest este de a coordona elaborarea și implementarea Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă NORD-VEST (RIS3), de a aviza rapoartele de implementare, monitorizare și evaluare și de a aviza portofoliul de proiecte prioritare. Componenta structurii parteneriale este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și Funcționarea Consorțiului Regional de Inovare în Regiunea Nord-Vest și este format din reprezentanții următoarelor categorii de instituții/entități/organizații: - Instituții de învățământ superior de stat acreditate și structuri de cercetare - dezvoltare ale acestora; - Institute de cercetare - dezvoltare, care operează (au sediul central sau filiala cu personalitate juridică) în Regiunea Nord-Vest; - Institute, centre sau stațiuni de cercetare - dezvoltare din subordinea Academiei Române sau a academiilor de ramură; - Alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare, organizate ca instituții publice ori de drept public; - Alte instituții publice sau de drept public care au ca obiect de activitate și cercetarea- dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite; - Institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de utilitate publică; - Alte institute, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare, organizate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial; - Entități de management ale clusterelor;-Entități de transfer tehnologic acreditate;- Agenți economici care au activitate de CDI. 26

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest funcționează ca Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2021-2027 în Regiunea NordVest și a elaborat prima versiune a programului, care a fost transmisă Comisiei Europene. Urmează primele negocieri. Regiunea Nord-Vest are șansa de a elabora și negocia direct cu reprezentanții Comisiei propriul program operațional regional pentru perioada 2021-2027 odată cu descentralizarea managementului fondurilor europene pentru dezvoltare regională. POR Nord-Vest 2021-2027 va reprezenta principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivel regional pentru zona urbană în următoarea perioadă de programare, în care resursele financiare alocate Regiunii Nord-Vest vor depăși valoarea de 1 miliard de euro. După aprobarea finală a programului de către Comisia Europeană (care estimăm că va avea loc anul viitor), ADR Nord-Vest va stabili calendarul lansărilor de apeluri de proiecte și va elabora ghidul solicitantului pentru fiecare componentă. Agenția va stabili practic la nivel regional condițiile specifice de finanțare a proiectelor. Documentele pentru perioada de programare 2021-2027 sunt elaborate cu respectarea regulamentelor europene și a celor 5 obiective de politică prevăzute de acestea: O Europă mai inteligentă, O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon, O Europă mai conectată, O Europă mai socială și O Europă mai aproape de cetățeni. La elaborarea programului s-au avut în vedere totodată și documentele strategice regionale aflate în consultare publică: Planul pentru Dezvoltare Regională 2021-2027 al Regiunii Nord-Vest și Strategia pentru Specializare Inteligentă (RIS3 Nord-Vest) 2021-2027. În perioada de programare 2021-2027, finanțările vor fi orientate atât spre investiții cu o tipologie cunoscută, cât și spre tipologii noi de proiecte. Astfel, vor continua investițiile în mobilitatea urbană și transportul public, amenajarea spațiilor verzi și regenerare urbană, investițiile în eficientizarea termică a clădirilor publice și rezidențiale, dezvoltarea turismului cultural și natural, realizarea unor trasee turistice, precum și în domeniul infrastructurii educaționale. De asemenea, se vor finanța și și proiecte strategice de modernizare a drumurilor județene care asigură conectivitatea directă sau indirectă la rețeaua TEN-T. Un element de noutate îl reprezintă componenta ”Smart City”, prin care vor fi finanțate investiții privind digitalizarea administrației publice locale și a altor investiții specifice ”orașelor inteligente”, din varii domenii - mobilitate urbană, iluminat, clădiri publice, utilități edilitare, spații deschise, aplicații on-line etc. Mediul de afaceri va beneficia în continuare de investiții prin Programul Operațional Regional 2021-2027, acestea fiind orientate către cele șase domenii de specializare inteligentă identificate în Strategia pentru Specializare Inteligentă (RIS3 Nord-Vest) 2021-2027 - Agricultură și industrie alimentară; Eficiență energetică și construcții (clădiri) sustenabile; Digitalizare, industrializare, inclusiv Industry 4.0; Industria manufacturieră și prelucrătoare; Industriile culturale și creative; Sănătatea și calitatea vieții. Vor fi sprijinite 27

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 proiectele care vizează digitalizarea, cercetarea, transferul tehnologic, inovarea, precum și competitivitatea economică în aceste domenii. În funcție de rezultatul negocierilor, dar și de propunerile venite din partea entităților interesate, Programul Operațional Regional 2021-2027 Regiunea Nord-Vest poate suferi îmbunătățiri și actualizări. În așteptarea aprobării finale a programului, colaborăm îndeaproape cu unitățile administrativ-teritoriale, pe care ne dorim să le sprijinim în identificarea și pregătirea de proiecte care să genereze un impact pozitiv real asupra dezvoltării locale și regionale. Atenția noastră se îndreaptă totodată și către entitățile private, ale căror nevoi ne străduim să le înțelegem și să răspundem adecvat prin finanțările care vor urma. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a lansat în consultare publică „Ghidul Simplificat al Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor din Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 destinate pregătirii proiectelor în domeniul specializării inteligente din Regiunea Nord-Vest”. Ghidul Solicitantului – pregătirea proiectelor în domeniul specializării inteligente din Regiunea Nord-Vest modificat prin Ordin 1191/20.10.2020. Acest ghid a fost supus consultării publice până în data de 02.11.2020. Prin acest apel de proiecte se finanțează elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente unor proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare și transfer tehnologic din domeniile de specializare inteligentă ale Regiunii Nord-Vest care au și componentă de infrastructură. Un solicitant poate beneficia de sprijin nerambursabil pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice în valoare de maximum 3% din valoarea estimată a investiției, dar nu mai mult de 200.000 EUR, cu respectarea regulilor privind ajutorul de minimis, reglementat prin Ordinul MFE nr. 894/03.08.2020. Entitățile care pot beneficia de sprijin prin intermediul acestui apel sunt: • institutele de cercetare, ONG-urile, alte entități publice sau private de cercetare- dezvoltare-inovare, microîntreprinderile și/ sau întreprinderile mici, mijlocii și mari (individual sau în parteneriat); • unitățile administrativ-teritoriale, doar în calitate de membru-partener cu universități, institute de cercetare, ONG, alte entități publice sau private de cercetare-dezvoltare- inovare, microîntreprinderi/ întreprinderi mici, mijlocii și mari, universități. Pentru a aplica în cadrul acestui apel de proiecte, solicitanții de finanțare trebuie să depună o fișă de proiect care să respecte toate criteriile de eligibilitate menționate în cadrul ghidului. Solicitanții pot depune o singură fișă de proiect, indiferent dacă proiectul este depus în calitate de beneficiar unic sau de lider/ partener. Beneficiarii documentațiilor pentru care se va acorda sprijin financiar vor avea obligația de a de a depune și proiectul de investiții, în condițiile stabilite pentru perioada de programare 2021-2027. 28

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 5. Prezentarea comunei Ceanu Mare, județul Cluj 5.1 Noțiuni Generale România este situată în emisfera nordică la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și meridianul de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe aproximativ egale față de extremitățile continentului european. Suprafața țării este de 238.391 km², la care se adaugă 23.700 km² din platforma Mării Negre. Teritoriul actual al României poartă și denumirea de spațiu carpato-danubiano-pontic, deoarece aceasta se suprapune unui sistem teritorial european, care s-a conturat după forma cercului Carpaților Românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră. Relieful este axat pe arcul Carpaților și se caracterizează prin varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, repartiția este aproximativ egală la principalele unități de relief (28% munți, 42% dealuri și podișuri și 30% câmpii). În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Teritoriul Romaniei este organizat în unități administrativ-teritoriale: județe, municipii orașe, comune și sate. Capitala României este municipiul București, aceasta fiind organizată pe sectoare. Județul este unitatea administrativ-teritorială alcatuită din municipii, orașe și comune - unități de bază - administrativ teritoriale. Organizarea județelor se face în funcție de condițiile geografice, economice și social-politice. Județul asigură dezvoltarea social - culturală și edilitar - gospodarească a municipiilor, orașelor și comunelor. Municipiul este localitatea urbană care are un număr mai mare de locuitori, o industie dezvoltată, o însemnătate deosebită în viața economică, social - politică și cultural - științifică a țării, un important fond de locuințe și dotări edilitar - gospodarești, o rețea complexă de unități de învățământ, sănătate și cultură. Municipiile în care își au sediul prefecturile sunt municipii - reședință de județ. Pe de altă parte, orașul este centrul de populație mai dezvoltată din punct de vedere economic, social - cultural și edilitar - gospodaresc. Nu în ultimul rând, comuna este unitatea administrativ - teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate care cuprind populația rurală, fiind organizată în funcție de condițiile economice, social-culturale și geografice. Satele în care își au resedința primăriile (organele de conducere ale comunei) sunt reședință de comună. Satul este unitatea administrativ - teritorială elementară. În prezent, în România sunt 320 de localități urbane, 103 municipii și 217 orașe. Acestea sunt repartizate într-un mod echilibrat în teritoriu, inclusiv marile centre urbane, fiecare regiune de dezvoltare dispunând de câte un oraș de aproximativ 250.000 locuitori, 29

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 excepție făcând regiunea de Sud-Est cu peste 250.000 locuitori. Există, însă și localități izolate, respectiv sate și cătune, amplasate la distanțe considerabile de centrele comunale, cu un număr mic de locuitori și foarte puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Din 1998, Romania este impărțită în 8 regiuni de dezvoltare corespondente nivelului NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice) II de diviziuni al Uniunii Europene, dar fără a avea capacități administrative, fiind folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Regiunile de dezvoltare a României sunt: Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru și București – Ilfov. 30

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 În ce privește comuna Ceanu Mare, descoperirile arheologice din Ceanu Mare, HodăiBoian, Bolduț, Iacobeni și Boian-Sat atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite încă din timpul daco-romanilor. Cea mai veche atestare documentară indirectă a Ceanului datează din 1293 dintr-un document emis de Cancelaria Regelui Andrei al Ungariei. Numeroasele vestigii arheologice descoperite pe o mare suprafață a teritoriului comunei Ceanu Mare atestă existența unor așezări datând din neolitic, dar și din perioada romană și medievală timpurie. În prezent, comuna Ceanu Mare cuprinde 13 așezări umane, dintre care una nelocuită. Această situație s-a modificat de-a lungul timpului, din evidente cauze demografice și economice, dar și din motive administrative. Istoria reține consemnate și "mișcările de protest" ale localnicilor, fața de celebrul "Protest al memorandiștilor" precum și prezența la "Marea Adunare de la Alba" din 01.12.1918 când, după Unire se consolidează pe aceste meleaguri, o civilizație compactă și omogenă care nu a putut fi integral distrusă cu toate presiunile regimului comunist. Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany. În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096 și Sectio 110) apare sub numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie). În perioada interbelică, comuna rurală Ceanu Mare face parte din județul Turda, plasa Turda până în 1925, iar după al Doilea Război Mondial, până în 1968, când se ajunge la situația prezentă, face parte din regiunea Cluj, raionul Turda. Satul Iacobeni face parte o vreme din comuna Soporu de Câmpie, iar în 1956 trece la comuna Ceanu Mare. În acel moment, comuna număra nu mai puțin de 22 sate și cătune: Andici, Broscoaia, Ceanu Mare – centru, Cercelești, Ciurgău, Dosu Glodului, Dosu Napului, Fânațe, Fâșcăraiu, Gherea, Huda, Morțești, Năslăoiaia, Stârcu, Strucut, Valea Lată, Valea lui Cati, Valea Tinoasă, Boian, Boian Hodăi, Bolduț și Mischieni. Cele 13 localități actuale ale comunei Ceanu Mare au avut premise istorice și o evoluție în timp diferită, ceea ce a marcat în mod specific dezvoltarea fiecăreia dintre ele. Primele date de atestare a acestor localități relevă faptul că 4 dintre ele și anume Ceanu Mare, Boian, Iacobeni și Bolduț există ca așezări de sine stătătoare încă din Evul Mediu, Bolduțul dispărând la sfârșitul sec. al XVI – lea pentru ca să fie reînființat în perioada interbelică. Celelalte sate reprezintă “hodăi” aferente primelor, formă de așezare umană caracteristică Câmpiei Transilvaniei, pentru constituirea căreia Romulus Vuia, referindu-se cu specificitate la Ceanu Mare, oferă următoarea descriere: “sat de tipul îngrămădit cu tendință spre răsfirare, așezat într-o mică depresiune.Mai demult, proprietarii aveau numeroase parcele în diferite părți ale hotarului. După comasare, 31

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 acum vreo 80 de ani (Patentele de desființare a relațiilor urbariale în deceniul ce urmează Revoluției de la 1848), li s-a dat fiecăruia proprietatea la un loc, în hotarul comunei. Urmarea a fost că proprietarii au părăsit satul și s-au așezat fiecare pe proprietatea sa, având în medie 5 – 15 iugăre, ridicând o hodaie ca locuință permanentă, lăsând casa din sat pe seama unei rudenii mai sărace. Astfel, vreo trei părți din patru locuiesc în hodăile din hotar și numai cei mai săraci, care nu au pământ sufucient în hotar, locuiesc în sat”. După colectivizare, o mare parte a hodăilor a dispărut, locuitorii acestora, rămași fără proprietăți, mutându-se în general în localitățile urbane apropiate. 5.2 Așezare geografică și suprafață Regiunea Nord-Vest are o suprafață de 34.160 km2 și reprezintă 14,3% din teritoriul României. Vecinii Regiunii Nord-Vest sunt: în partea de sud cu regiunea Vest (Banat), în sudest cu regiunea Centru (Transilvania Sud) și în est cu regiunea Nord-Est (Bucovina-Moldova Nord). Fiind situată într-o zonă de interferență a regiunilor biogeografice continentală, alpină și panonică, regiunea Nord-Vest deține o zestre naturală și peisagistică de o mare frumusețe și varietate. Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitații bogate, cu mici diferențe între zonele de munte, cele de câmpie și deluroase. Organizarea administrativă a teritoriului pe La nivelul județului Cluj, județ organizarea administrativă a 5 1 teritoriului are loc astfel: 5 Municipii, Municipii 1 Oraș, 75 Comune și 420 Sate. 75 Orase Comuna Ceanu Mare este o Comune localitate din județul Cluj, așezată în 420 Sate sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca. Sursa datelor: INS Tempo Online Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km2, având o populație de 3.722 de locuitori(2020). Satele aferente comunei Ceanu Mare: Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Stârcu, Morțești, Ștrucut, Valea lui Cati și Andici, Cătunul Andici a fost dezafectat în anul 1985, când a fost dărâmată ultima locuință. În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și încorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat. Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei. Dintre acestea, reședința Ceanu Mare ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului 32

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 administrativ al comunei, fiind înconjurată spre nord, sud și vest de localitățile provenite din mai vechile sau mai recentele cătune ale acesteia: Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati. Acestea ocupă toată jumătatea vestică a teritoriului administrativ, fiind uneori destul de îndepărtate de localitatea mamă. Cu excepția localităților Dosu Napului și Valea lui Cati, aceasta din urmă însă de dimensiuni foarte reduse, toate celelalte sunt împrăștiate într-o mulțime de trupuri alcătuite din doar câteva gospodării. Localitățile Boian cu cătunul său Hodăi Boian și Bolduț sunt situate în aval de Ceanu Mare, concentrate pe mici afluenți ai Văii Largi, în timp ce Iacobeni, tot adunată, se situează pe un afluent al Văii Late, cu toatele, inclusiv reședința de comună fiind grupate în jumătatea estică a teritoriului administrativ. Datorită pe de o parte acestei concentrări a satelor principale și pe de altă parte extremei împăștieri a celorlalte, distanțele dintre localități sunt reduse, de cca. 1,0 – 1,5 km, iar la localitățile risipite din partea de vest a teritoriului, sunt aproape insesizabile. Comuna Ceanu Mare se află situată în patea de nord-est, în Depresiunea Turda-Câmpia Turzii, pe DJ 150 din Câmpia Turzii, DJ 161A prin Ceanu Mare-Cojocna-Aphaida-Cluj, la o distanță de 40 km distanță față de Municipiul Cluj Napoca, 70 km pe traseul Ceanu MareCâmpia Turzii-Turda-Cluj. În Podișul Transilvaniei este limitată de Câmpia Turzii - sud, Dealurile Mociului - la nord, Băile Cojocna la Apus, zona colinară Zau-est. Din punct de vedere al numărului de locuitori, comuna Ceanu Mare este o comună de mărime mijlocie în cadrul județului Cluj, iar localitățile Ceanu Mare și Boian reprezintă așezări mijlocii (peste 1.000 locuitori), în timp ce Bolduț și Iacobeni sunt localități mici spre mijlocii (500 – 1.000 locuitori). Din punct de vedere al căilor de comunicație, comuna Ceanu Mare este bine integrată în sistemul județean, fiind traversată de drumurile județene DJ 150 Câmpia Turzii – Mociu, DJ 161 A Ceanu Mare –Apahida și DJ 161 B Ceanu Mare - Turda. Comuna nu este deservită direct de calea ferată, cele mai apropiate stații fiind cele de la Cîmpia Turzii, Valea Florilor și Cojocna, pe linia principală 300. 33

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Legătura între reședința de comună Ceanu Mare și localitățile aparținătoare se realizează astfel: - prin intermediul drumurilor județene, cu localitatățile Boian, Bolduț, Strucut și Morțești; - prin intermediul drumurilor comunale, cu localitățile celelalte. - prin intermediul drumurilor de exploatare agricolă între trupurile de intravilan ale satelor împrăștiate. Suprafața teritoriului administrativ este de 9.508,10 ha, ceea ce situează comuna Ceanu Mare printre comunele mijlocii ale județului. În cadrul acestei suprafețe, intravilanele localităților conform ultimului P.U.G. aprobat însumează 960,64 ha, reprezentând un total de 65 de trupuri de mărimi diferite, respectiv cca. 10 % din suprafața totală a comunei. Comuna Ceanu Mare are următorii vecini: ▪ la nord se învecinează cu comuna Cojocna; ▪ la nord-vest se învecinează cu comuna Frata; ▪ la vest cu comuna Ploscoș ▪ la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos ▪ iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș. Rețeaua rutieră este bine reprezentată, comuna fiind traversată de la nord la sud de drumul județean DJ 150, modernizat, între Câmpia Turzii (DN 15) și Mociu (DN 16), iar de la de la est la vest de drumul județean DJ 161 A între Ceanu Mare și Apahida (DN 16) acesta din urmă în curs de asfaltare, precum și de DJ 161 B, spre Turda (DN 1 – E 60). În interiorul teritoriului administrativ al comunei circulația rutieră se realizează pe următoarele drumuri comunale: - DC 55, spre Iacobeni, Soporu de Câmpie (DJ 150); - DC 56, spre Boian și Hodăi Boian - DC 57, spre Valea lui Cati și Bolduț - DC 63, spre Stârcu - DC 64, spre Ciurgău, Dosu Napului și Stârcu - DC 65, spre Dosu Napului - DC 66, spre Fânațe. În Podișul Transilvaniei limitată de Câmpia Turzii - sud, Dealurile Mociului - la nord, Băile Cojocna la Apus, zona colinară Zau-est. În comuna Ceanu Mare suprafața Suprafață fond funciar comuna Ceanu Mare fondului funciar după modul de folosință, - an 2020 potrivit datelor statistice furnizate de INS, din anul 2013 măsura 9.508 ha, fiind Terenuri agricole compusă din 8.133 ha terenuri agricole și 1375; 1.375 ha terenuri neagricole. Terenurile 14% 8133; negricole sunt în suprafață de 1.375 ha, 86% Terenuri neagricole din care ponderea o dețin terenurile degradate și neproductive de 652 ha. 34

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Suprafața cu păduri și altă vegetație forestieră ocupă în comuna Ceanu Mare, 1.353 ha, potrivit datelor INS. Conform datelor statistice suprafața cu păduri, la nivelul Suprafață păduri și altă vegetație forestieră 2020 anului 2014 ocupa 152 ha și a scăzut continuu ajungând potrivit datelor furnizate de Primăria Ceanu Mare la numai 40,59 ha. 14% Regiunea Nord-Vest În județul Cluj, pădurile cuprind o suprafață de 167.662 ha. Din suprafață agricolă 4.668 Județul Cluj ha reprezintă teren arabil, pășuni 2.446 ha, 86% fânețe 979 ha și livezi 40 ha. Astfel, în anul 2013 reveneau în medie Sursa datelor: INS Tempo 4,52 sate la o comună la nivel național, 4,46 Online sate la o comună la nivel de Regiune Nord-Vest și 5,6 sate la o comună la nivelul județului Cluj., Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, HodăiBoian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati. Cele 12 sate se află mult peste medie, la nivel național, la nivel de regiune și la nivel județean. În general, o comună cu mai multe sate atrage aspecte pozitive, dar și aspecte negative. În timp ce un număr mai mare de sate înseamnă o sumă mai mare ce se adună la bugetul local din taxe și impozite, administrarea acestora poate ridica probleme datorită volumului de muncă implicat pentru monitorizarea și dezvoltarea lor. 5.3 Cadrul natural Relieful Județul Cluj este caracterizat de un relief predominant deluros și muntos, altitudinile maxime fiind deținute de masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu 1.842 m și respectiv 1.826 m. Comuna Ceanu Mare este așezată în partea de sud-est a judetului Cluj, în zona de coline joase a Câmpiei Transilvane, la o distanță de 61 km față de municipiul reședință de județ Cluj-Napoca, și la 20 km de cel mai apropiat oraș, municipiul Câmpia Turzii. Amplasată în cea mai mare parte în bazinul Valea Lată și în Valea Largă, amândouă cu orientare spre nord-sud, comuna se suprapune unității colinare formată din dealuri joase, Câmpia Transilvaniei, în structura căreia predomină marile depozite de: marne, argile și nisipuri sarmatiene. Toate acestea au favorizat în zona comunei Ceanu Mare maturizarea accentuată și foarte avansată a reliefului zonal și regional, generând corespunzător și o climă specifică temperat-continentală cu accente colinare. Bogată în precipitații, clima locala favorizeaza o bogată vegetațe și faună, foarte variate. Ca elemente de mediu, predomina pășunile, culturile de cereale și livezile locale asociate pădurilor zonale. Teritoriul administrativ al comunei Ceanu Mare se prezintă în principal ca o zonă de coline joase reprezentate prin culmi domoale, orientate în toate direcțiile, separate de văi evoluate, cu traseu meandrat, dominate de dealuri rotunde. 35

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Cele două văi mai mari, Valea Lată și Valea Largă, sunt ambele orientate pe direcția nord-sud, având altitudinea medie în cursul mijlociu și inferior de 300 m. Pe ambele laturi ale celor două văi, dar mai ales pe latura vestică, unde panta este mai puțin accentuată, existenta unor roci friabile în alternanță cu roci impermeabile a favorizat umectarea și alterarea în profunzime a stratelor și astfel dezvoltarea procesului de eroziune, care a dus la crearea unor bazinete de eroziune, în care s-au așezat satele. Aceste bazinete sunt constituite de văile Putornei, Fânațelor, Beiului și Bolduțului care se varsă în Valea Largă pe de o parte și ale Ciurgăului, Strucutului, Dosu Napului și Stârcului, care se varsă în Valea Lată. Versanții cu expoziție predominant vestică, mai abrupți, cu pante cuprinse în general între 15 si 20 de grade, afectați de alunecări de teren, eroziune torențială, spălări areolare, cuprind toate părțile stângi ale văilor cu orientare nord-sud: Dealul Soporului din Fânațe, Labul și Inăturile din centrul comunei, Groapa Sâniacobului, Țagla și Țicudeea, dealurile din Dosu Napului, Stârcu, Huda, Morțesti, apoi cele din Bolduț. Versanții monoclinali, cu expoziție predominant estică, prezintă înclinări mai reduse, între 5 si 14 grade și sunt afectați în mai mică măsură de procese de versant, fiind favorabili culturilor agricole. Versanții sudici sunt potriviți pentru pomicultură, viticultură, pășunat și plantații cu păduri. Interfluviile domoale și rotunjite, favorabile culturilor agricole, prezintă altitudini maxime de 514 m înălțime la Țucluiul lui Mani, 491,7 m îm dealul Comorii "La Cruce", din Hodăi Boian, 481 m pe dealul Curmăturii din centrul comunei. Clima Clima Regiunii Nord Vest este specifică zonei muntoase și depresiunilor intramontane, cu ierni geroase și lungi și verile scurte și răcoroase. Datorită poziției în teritoriul României și a Europei, climatul continental al Regiunii Nord-Vest este nuanțat de influențe climatice exterioare. Principalul factor care influențează distribuția parametrilor climatici îl constituie relieful. Clima județului Cluj este continetal-moderată, cu climă de munte, având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Clima comunei Ceanu Mare se înscrie în contextul general al Câmpiei Transilvaniei, respectiv în sectorul de climă temperat-continentală moderată, fiind supusă unei circulații dominant vestice. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritim-polară sau maritim-arctică din nord-est, iar vara aerul cald din sud-est, din cadrul activității ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Regimul termic La nivelul județului Cluj, amplitudinile termice anuale variază între 230C - 250C în regiunea deluroasă și scad la 170C - 190C în zona muntoasă. Temperatura medie în ianuarie este de -20C - -80C, iar în iulie de 120C - 230C. Media temperaturii anuale este de 8,5 °C. Primăvara, mediile lunare ale temperaturii aerului ajung la 9 °C. Vara, mediile lunare ale temperaturii aerului cresc cu 5-5,5°C față de anotimpul precedent, dând o medie de 17°C. În acest anotimp se înregistrează frecvent zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30°C, mai ales în luna iulie. Toamna, valorile ajung în medie la 9°C, suficient pentru coacerea și strângerea recoltelor. Iarna, media temperaturii 36

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 aerului este de -2,7°C. Data medie a primului îngheț este în prima decadă a lunii octombrie, iar a ultimului îngheț, în prima decadă a lunii mai. Media multianuală de precipitații, cu variații foarte mari, este de 550 l/mp. În anii cu activitate ciclonică intensă, cantitatea de precipitații este cuprinsă între 850 si 900 mm, iar în cei deficitari în precipitații, între 300 și 253 mm. Cantitățile medii lunare de precipitații prezintă un maxim în luna iunie de 85,6 mm și un minim în februarie, de 23,4 mm. Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore apare în iunie-iulie (valoarea cea mai mare în zonă s-a înregistrat în anul 1931 la Câmpia Turzii: 73,3 mm). Precipitațiile căzute în timpul iernii, sub formă de zăpadă, se manifestă cu primele ninsori la sfârșitul lunii noiembrie și țin până la sfârșitul lunii martie. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 23-27, stratul de zăpadă ajungând la o medie de 30 cm, cu durata în timp de circa trei luni și jumătate. Vântul are o frecvență mai mare în lunile de primăvară, depășind 60% tot atunci având și o intensitate maximă, datorită intensificării circulației vestice și pătrunderii ei pe culoarul Mureșului și pe Arieș de unde pătrunde pe cele două văi de pe teritoriul comunei Ceanu Mare), ajungând în depresiune sub formă de föhn. Valorile minime ale frecvenței și intensității vântului se manifestă în lunile de iarnă, determinând stagnarea maselor de aer mai mult timp în depresiune. Direcțiile vântului cele mai frecvente în cursul anului sunt N-V, S-V și S-E, diferind în funcție de anotimpuri (toamna și iarna predomină vântul de S-V, primăvara și vara cel de N-V). Viteza medie a vântului este de 3,0 m/s, având o valoare mai mare pe direcția N-V (5,3 m/s), urmată de direcția N (3,4 m/s). Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică a regiunii Nord-Vest este dominată de bazinele hidrografice ale râurilor Tisa și Someș, A rieș, Crasna și Crișuri. Tisa are toți afluenții cu izvoarele pe versanții sud-vestici ai Munților Maramureș și nordul Munților Rodnei, precum și numeroase pâraie care provin din munții Gutâi-Țibleș. Tisa primește râul Vișeu, care are ca afluenți mai importanți: Vaser, Negoiescu, Țăsla, Ruscova, Bistra, Frumușaua, Repedea și Izvorul Dragoș. Someșul curge în județul Maramureș între Benesat și Seini pe 50 km. Aici primește afluenți mai importanți: râul Lăpuș unit cu râul Săsar, Sălaj, Bârsău și Băița. Bazinul hidrografic al Someșului cuprinde parțial județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și se învecinează cu bazinele de ordin 1: Tisa, Siret, Mureș, Crișuri și Crasna. Cursurile de apă ale județului aparțin bazinului Someșului Mic, orientat spre sud-vest și nord-est, care colectează numeroși afluenți, Someșul Cald, Someșul Rece, Nadăș, Borșa, dar și bazinului Arieșului parțial, cu afluenții Iara, Hășdate. Comuna se află în vecinătatea Depresiunii Turda, care este în aval de frumoasele masive ale Cheii Turzii, la circa 25 Km înspre Est, pe șoseaua dintre Campia Turzii - Mociu, având ca însoțitor la drum, frumoasa ,,Vale a Ceanului", care izvorăște din satul Aruncuța, lângă Soporu de Câmpie, devenind un afluent bogat al Râului Arieș. 37

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 In imediata vecinătate se află Municipiul Câmpia Turzii, cu platoul colinar al șesului Capia Turdei care se învecinează cu: aeroportul de la Luna, Mormântul lui Mihai Viteazu sau cu marile ferme agricole din satul Viișoara și din Poiana. Râul Arieș curge ca afluent în Râul Mureș, având izvorul în localitatea Arieșeni de lângă orașul Câmpeni din Munții Apuseni, în cursul lui traversând frumoasele strâmtori: Cheile Burului, Depresiunea Sălciua și Depresiunea Câmpeni, străjuite de versanți de-o rara frumusete. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Ceanu Mare face parte din bazinul Arieșului, fiind străbătut de ultimii doi afluenți de stânga înainte de vărsarea în Mureș. Rețeaua hidrografică, slab dezvoltată, lucru caracteristic Câmpiei Transilvaniei, este reprezentată de două râuri: Valea Largă, cu obârșia pe teritoriul comunei Soporu de Câmpie, drept care poartă și numele de Valea Soporului, cu debit pe întreg cursul anului, curge de la nord la sud prin partea de est a teritoriului comunei, având ca afluenți, de la N la S, pâraiele Fânațelor, Putornei, Beiului și Bolduțului, ale căror debite, cu excepția pârâului Putornei, seacă uneori. Valea Lată, cu un debit mult mai mic și cu regim anual fluctuant, își are obârșia în localitatea Strucut și curge de la N la S avînd ca afluenți de stânga pâraiele Dosu Glodului, Gherea, Dosu Napului, Andiciului, Stârcului și Huzii. Pânza freatică, sărăcăcioasă ca peste tot în Câmpia Transilvaniei, se află în luncă la 1 – 3 m adâncime, pe creastă la 4 – 6m iar pe versanți la 5 – 8m adâncime, uneori concentrându-se în izvoare cu debit acceptabil. Calitatea apei este necorespunzătoare. Resursele solului Formele și treptele de relief variază, precum și complexitatea climatului Regiunii NordVest, fiind principalii factori ce contribuie la formarea si etajarea solurilor. Resursele solului și ale subsolului în regiunea Nord-Vest se găsesc în cantități limitate, cele mai deficitare resurse fiind cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale). Resurse bine reprezentate sunt minereurile complexe și auro-argentifere (zona Oaș-Gutâi-Țibleș-Rodna), bauxită (Munții Pădurea Craiului și Bihorului), sare (Depresiunea Maramureșului, bordura Câmpiei Transilvaniei), zăcăminte notabile și materiale de construcții: calcare comune, marmură (Viștea), caolin (Parva și Aghireș), argile refractare (Șuncuiuș). Resursele naturale sunt reprezentate de zăcămintele de minereuri complexe (pirită, zinc, plumb, aur și argint) și de fier (limonită, siderită și perlită), lignit, andezit, gresii, calcare, pietrișuri, nisipuri și argile (resurse importante pentru producerea materialelor de construcții), zăcăminte de betonită (necesară industriei de coloranți și degresanți), precum și de luturi caolinoase, pământuri colorate, hidrocarburi. Compoziția litologică specifică zonei din care face parte comuna Ceanu Mare este constituită din depozite de marne, argile și nisipuri sarmatiene, cu o colorație de la negru deschis, brun închis până la galben brun și galben cenușiu. Solurile fertile sunt reprezentate de cernoziomuri levigate și soluri brune de pădure. În partea inferioară a versanților mai puțin înclinați cu expoziție N,NE și NV întâlnim soluri negre de fâneață. În zonele joase ale văilor, pe terenuri plane, se dezvoltă lăcoviștile și sărăturile. 38

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Conform STAS 11100/1-93, teritoriul comunei se încadrează în macrozona cu intensitatea seismică de gradul 6. Conform normativului P 100-92 teritoriul comunei se încadrează în zona de calcul F cu coeficientul seismic Ks = 0,08 și cu perioada de colț Tc = 0,7 sec. In subsolul teritoriului comunei nu există și nu au fost exploatate zăcăminte minerale. Resursele subsolului constau în izvoarele de apă potabilă, insuficientă și necorespunzătoare din punct de vedere chimic și din roci de argilă, exploatate ocazional. În anii 1991 – 1992 s-au s-au executat sondări pentru determinarea unor zăcăminte petroliere, soldate cu rezultate neconcludente. Flora și fauna Pe teritoriul regiunii Nord-Vest se regăsesc trei regiuni biogeografice: panonică, alpină și continentală. Condițiile de sol, climă, așezarea geografică și relieful regiunii au favorizat apariția și dezvoltarea unor habitate de floră și faună de o mare diversitate și valoare. La nivelul regiunii Nord-Vest, au fost identificate un număr de 65 de habitate. Flora sălbatică se caracterizează prin 27 de taxoni vegetali de interes comunitar, pentru care au fost declarate situri de importanță comunitară. În regiune au fost identificate 310 specii de animale de interes comunitar, dintre care 227 specii de păsări, pentru care au fost declarate situri de importanță comunitară și arii de protecție specială avifaunistică. Vegetația din cadrul teritoriului administrativ al comunei Ceanu Mare aparține etajului silvostepei, la fel ca întreaga Câmpie a Transilvaniei. Astfel, se poate distinge un subetaj de silvostepa dezvoltat pe cernoziomurile levigate și uneori pozdolice, în care vegetația lemnoasă este reprezentată prin specii de stejar (Quercus), în amestec cu carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus procera), jugastrul (Acer campestre), arbuști de porumbar (Prunus spinosa), măceș (Rosa canina) și păducel (Crataegus monogyna). Substratul de silvostepă ocupă versanții cu orientare nordică și vestică. Stepa se dezvoltă insular prin pajiști, situate pe cumpenele de ape sau pe pantele cu expoziție sudică și vestică. Aici predomină mai ales colilia (Stipa joannis), păiușul (Festuca stulcata), pirul (Agropyron cristatum), cimbrișorul (Thymus) și altele. In zona sunt doar două păduri de mică întindere, a Bolduțului și a Andiciului, aceasta din urmă plantată relativ recent. În zonele umede se dezvoltă o vegetație hidrofilă alcătuită din papură, trestie, rogoz, trifoi și altele. Pe terenurile depresionare din cadrul teraselor, vegetația este reprezentată în mare parte din rogoz, coada-vulpii, trifoi etc. Plantele dezvoltate pe sărături sunt cele halofile: Puccinela, Salicornia herbaceea etc. Aici lipsesc cu totul arborii sau arbuștii. Fauna este de asemenea caracteristică etajului silvostepei, fiind prezent vânatul: căprioara, iepurele, vulpea și mistrețul, mai rar lupul. Pe terase întâlnim rozătoarele ca hârciogul și șoarecele de câmp, precum și carnivore, ca nevăstuica și dihorul, ultimul producând în ultimul timp pagube importante. De asemenea, se găsesc insectivore ca ariciul și cârtița. 39

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Păsările sunt cele comune: vrabia, cioara, bufnița, coțofana, ciocănitoarea pestriță, cucuveaua, porumbelul salbatic, pupăza, pițigoiul, prepelița, uliul-păsărar, uliul-șorecar și mai ales ciocârlia. În ultimul timp au apărut sticleții și fazanul. Dintre păsările migratoare amintim barza, rândunica, graurul, cucul și prigoria. Pe teritoriul comunei există și arii protejate Natura 2000. 5.4 Populația Demografia este studiul științific al populației. Demografii cercetează nivelurile și tendințele privind mărimea populației și componentele acesteia. În același timp, ei caută explicații ale schimbărilor demografice și impactul acestora asupra societății. Se folosesc de recensăminte, de înregistrările nașterilor, deceselor, de registrele vizelor și, uneori, de registrele școlare și chiar de registrele auto. Ei modelează aceste date în forme prelucrabile cum ar fi numere, rate sau rapoarte. Populațiile sunt 800000 700000 600000 colectivități statistice de 500000 400000 300000 maximă complexitate și 200000 100000 0 importanță a căror Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane Numar persoane cunoaștere nu poate fi concepută fără existența unor informații statistice veridice, complexe și operative asupra UM: Numar persoane volumului, distribuției Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul teritoriale, structurii și 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 evoluției lor în timp și Ani spațiu. Pentru fiecare Total Total Cluj TOTAL - - - 56844 CEANU MARE - Masculin Cluj TOTAL aspect, trăsătură sau - - - 56844 CEANU MARE - Feminin Cluj TOTAL - - - 56844 CEANU MARE problemă legată de populație s-au elaborat metode specifice de obținere a unor informații statistice care să reflecte corespunzător realitatea. Sistemul informațional utilizat în studiile de geografia populației și așezărilor cuprinde o varietate foarte mare de surse: recensămintele populației, statistica stării civile, statistica migrației, anchetele și monografiile demografice, registrele de populație, registrele agricole, cărțile de imobil, listele de alegători, cadastrul funciar, rapoartele statistice privind activitatea economico-socială, recensăminte ale personalului de specialitate pe trepte de pregătire, rapoartele statistice etc. Recensămintele populației (sau înregistrările similare acestuia) asigură cu precădere informații privind numărul și structura populației oferind o imagine secvențială a acesteia la un moment dat și într-un anumit loc. Este o înregistrare de tip static, cea mai veche în istoria omenirii. Recensămintele furnizează informațiile de bază cercetării științifice asupra principalelor fenomene demografice (fertilitate, natalitate, mortalitate și migrație), pentru 40

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 descoperirea tendințelor de evoluție a fenomenelor demografice în trecut cât și în viitor. Numărul populației La data de 1 ianuarie 2021 conform datelor INS, populația după domiciliu din comuna Ceanu Mare era de 3.719 locuitori, numărul acestora suferind de la an la an modificări vizibile, înscriind astfel scăderi anuale, plecând de la o populație de 4.073 locuitori în anul 2013. Numărul populației este un indicator de maximă generalitate, privit întotdeauna în strânsă legătură cu caracteristicile de spațiu și timp. Ca urmare, combinarea celor trei caracteristici (efectiv, spațiu, timp), justifică utilizarea unor noțiuni distincte privind acest indicator. Având în vedere teritoriul pe care îl locuiește, deosebim: numărul populației unei localități, al unei zone (regiuni), al unei țări, al unui continent sau al populației mondiale. Privită prin prisma diverselor caracteristici demografice, socio-economice, culturale, teritoriale etc., care o definesc, populația este o colectivitate eterogenă. În cadrul ei se pot individualiza însă subcolectivități sau subpopulații, care se caracterizează printr-un grad mai ridicat de omogenitate decât ansamblul din care fac parte, având la bază: - caracteristici cantitative: dinamică, mobilitate, densitate, structură; - caracteristici calitative: resurse de muncă, relații sociale, tradiții, obiceiuri. Numărul înregistrat al populației este numărul determinat nemijlocit cu prilejul recensământului populației sau al altor operații statistice similare, reprezentând populația la momentul critic al înregistrării, ca număr fizic. Acesta este primordial în demografie, pe baza lui efectuându-se diferite calcule demografice, fapt pentru care el este readus – cu procedee relativ simple – la momentul 1 ianuarie sau 1 iulie al anului respectiv. De asemenea, cu ajutorul numărului populației se determină densitatea acesteia, precum și indicatorii foarte importanți ai ritmului mediu de creștere demografică. 41

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Numărul populației indică numărul de locuitori de pe un anumit teritoriu la un moment dat. Acesta își etalează Național valoarea atunci când este 0 0 însoțit de repartizare teritorială și de structuri, fiind un indicator -0,0919 -0,0962 -0,1 22346178 -0,1261 fundamental pentru 22312887 -0,15 determinarea intensității 22273309 -0,1777 -0,1876 22236154 -0,2 fenomenelor 22221895 -0,2238 -0,25 demografice. 22204507 -0,268870331 22191818 -0,1 Analizând datele Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul statistice existente la data 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 de 1 ianuarie 2014, Național Creștere/Declin față de anul precedent % populația la nivel Sursa datelor: INS, Calcule național era de 22.346.178 locuitori. Între anii 2014-2020 se observă un declin de - 0,1%. Dintre cele opt Regiunea Nord-Vest 2590832 0,01 regiuni de dezvoltare, în 0 0,0047 0 2586034 -0,0104 anul 2014 conform datelor -0,0252 -0,02 -0,04 INS Tempo, Regiunea 2576567 -0,06 -0,0701 Nord-Vest avea o 2568392 -0,08 -0,0988 -0,1 populație de 2.837.677 2560504 -0,1146 -0,12 locuitori,evoluția -0,135279662-0,14 2552112 -0,1 populației înregistrând un Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul trend ascendent în 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 perioada 2014-2020. Regiunea Nord-Vest Creștere/Declin față de anul precedent % Sursa datelor: INS, Calcule proprii Comparativ cu anul 2014, populația Regiunii Nord-Vest a înregistrat o creștere de 0,01 %. Județul Cluj avea în Județul Cluj anul 2014 o populație de 732913 0,3786 0,4 0,35 718.404 locuitori, iar din 729441 0,2881 0,3 graficul alăturat se 0,2612 0,25 725807 observă că în perioada 0,1829 0,18903,2023196340,2 722779 0,1672 0,15 anilor 2014-2020 s-a 0,1 păstrat trendul ascendent, 720763 0,05 astfel, în anul 2020 erau 718404 0 0 înregistrați un număr de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Județul Cluj Creștere/Declin față de anul precedent % Sursa datelor: INS, Calcule proprii 40 42

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 737.242 locuitori, trendul a rămas ascendent. Densitatea populației Reflectă gradul de intensitate a populării unui anumit teritoriu prin raportarea numărului de locuitori la anumite suprafețe diferite în privința modului de utilizare. Ca formulă de calcul, densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la suprafață în kilometri pătrați. Conform prelucrării datelor INS Tempo, în anul 2014 pe teritoriul comunei Ceanu Mare, densitatea populației era de 29,86 locuitori pe km². Analizând datele din anii anteriori la nivel național, regional și județean, se observă o descreștere a populației pe km², așa cum putem observa în tabelului de mai jos: Locuitori/ km² 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Național 94,65 94,56 94,47 94,35 94,14 93,97 93,79 Regiunea 83,44 83,42 83,43 83,42 83,36 83,28 83,18 Nord-Vest 105,89 106,07 106,34 106,65 107,05 107,25 107,45 Județ Cluj Comuna 29,86 29,63 29,19 28,94 28,47 28,08 27,79 Ceanu Mare Sursa datelor : INS Tempo, calcule proprii Structura populației Structura populației pe sexe Conform datelor INS Tempo, în anul Populația după domiciliu Ceanu 2014, structura populației din localitate era Mare relativ egală: populația masculină avea un procent de 55%(2.050 persoane), iar diferența de 45%(1.968 persoane) o reprezenta populația 49%; 51%; feminină. În anul 2020, s-a schimbat cu cca 4% structura, în favoarea femeilor, numărul persoanelor de sex masculin fiind de 1.913 persoane, iar al celor de sex feminin de 1.827 Sursa datelor: INS Tempo Online persoane. 43

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Structura populației pe categorii de vârstă Analizând datele INS Tempo, la data de 1 ianuarie 2021 când se înregistra un număr de 3.719 locuitori, la nivelul comunei reies următoarele: populația tânără cu vârste cuprinse între 0-19 ani reprezintă un procent de 17% din populația după domiciliu, 59% este procentul populației adulte cu vârste cuprinse între 20-64 ani și 24% sunt persoanele vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste. Cunoașterea structurii populației pe vârste prezintă nu numai interes demografic, ci și o importanță deosebită pentru cunoașterea și conducerea activității economice și sociale. Vârsta reprezintă una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecărei persoane un anumit rol în activitatea socială. Ca urmare, pentru analiza structurii populației pe vârste, în tabelul de mai jos se poate observa repartizarea pe grupe de vârstă cuprinsă între anii 2013-2020: Populație Localitate Grupe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Ceanu de vârstă 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Mare Populația Persoane 844 794 778 750 721 693 662 632 tânără 0-19 ani Populația Persoane 2303 2301 2277 2252 2249 2222 2208 2207 adultă 20-64 ani Populația Persoane 926 923 932 926 925 916 909 901 vârstnică peste 65 Sursa datelor: INS calcule proprii Componența etnică a populației Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare era de 3.531 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.322 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,45%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,98%) și maghiari (2,18%). Pentru 3,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,39%), dar există și minorități de penticostali (5,75%) și reformați (1,78%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Starea civilă a populației Potrivit datelor INS Tempo, în anul 2020 în comună s-au oficiat 6 căsătorii și s-au înregistrat 2 divorțuri. În perioada anilor 2013-2020, numărul cel mai ridicat al căsătoriilor a fost înregistrat în anul 2015 fiind oficiate un număr de 24 căsătorii, iar în ceea ce privește numărul divorțurilor cel mai mare număr de 6 divorțuri a fost înregistrat în anul 2017. 44

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Comuna Ceanu Mare Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Căsătorii 20 17 24 21 17 11 11 6 Divorțuri 4 4 4 2 6 4 0 2 Sursa datelor: INS Tempo Online Mișcarea naturală a populației Procesul permanent de împrospătare, de regenerare, poartă denumirea de mișcare naturală. Planul de Devoltare Regională ne prezintă elementele definitorii ale mișcării naturale a populației precum: nașteri (intrările demografice naturale în sistem) și decese (ieșirile naturale din sistem), căsătorii și divorțuri. Totodată, mișcarea naturală a populației exprimă procesul de reînnoire al unei populații de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Intensitatea intrărilor și ieșirilor pe cale naturală dintr-un sistem demografic este exprimată prin natalitate și mortalitate, iar indicatorul care sintetizează mișcarea naturală a populației este sporul natural. Natalitatea caracterizează mulțimea născuților vii în cadrul unei colectivități umane. În localitatea Ceanu Mare, în anul 2020 s-au înregistrat 22 născuți vii, cel mai mare număr înregistrat fiind în anul 2016 cu 34 născuți vii. Comuna Ceanu Mare Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Număr născuți vii 23 29 24 34 33 23 28 22 Sursa datelor: INS Tempo online Mortalitatea reprezintă un indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație, într-o anumită perioadă la totalul populației respective, pe un anumit teritoriu. Rata generală de mortalitate sau rata brută de mortalitate, relevă frecvența deceselor în populația totală (națională, pe 45

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 unități administrativ teritoriale, pe orașe, comune) având o valoare globală, nediferențiată după anumite caracteristici (sex, vârstă). În comuna Ceanu Mare, în anul 2020 s-a înregistrat un număr de 67 persoane decedate. Comuna Ceanu Mare Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Număr 57 58 58 66 60 63 59 67 decedați Sursa datelor: INS Tempo Sporul Natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință. După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi: pozitiv - când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților; negativ - când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților; zero - când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților. Gradul de îmbătrânire Îmbătrânirea este definită ca un proces de degradare progresivă și diferențială, respectiv este un ansamblu de fenomene care apar ca urmare a încheierii fazei de dezvoltare și care implică schimbări din punct de vedere biologic și psihologic. Forma cea mai uzuală de clasificare a bătrâneții este: ❖ 65-75 de ani, trecerea spre bătrânețe. ❖ 75 – 85 de ani, bătrânețea medie; ❖ Peste 85 de ani, stadiul marii bătrâneți. La nivel național, în anul 2020 gradul de îmbătrânire al populației era de 1050,0‰, o valoare mult mai scăzută decât anul 2013 când procentul era de 997,0‰. Acest lucru însemnând că la 1000 de persoane tinere cu vârsta până la 14 ani revin aproximativ 1050 persoane vârstnice cu vârstă de 65 ani sau p este. Fenomenul de îmbătrânire Piramida vârstelor - comuna Ceanu Mare, an 2020 demografică de la nivelul populației comunei Ceanu Mare se poate 80-84 70-74 observa și cu ajutorul piramidei vârstelor. 60-64 50-54 Piramida vârstelor reprezintă grafic 40-44 structura populației pe grupe de vârstă și 30-34 20-24 sexe; în cazul localității Ceanu Mare, 10-14 ani 0- 4 ani piramida având forma de „urnă”. Acest lucru caracterizează o popul ație -6,0 -4,0 -2,0 0,0 2,0 4,0 6,0 % Masculin % Feminin cu natalitate scazută și longevitate ridicată , cu proporție mare a vârstnicilor în rândul populației. Sursa datelor: INS Tempo, calcule proprii 46

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Raportul de dependență a tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani și persoanele adulte de vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani. Conform datelor INS prezentate în graficului alăturat, extragem următoarele concluzii: la nivel național raportul de dependență a scăzut în anul 2019 la 211,1‰ comparativ cu anul 2013 ce avea valoarea 214,1‰. Acest lucru însemnând că pentru anul 2019 la 1.000 de persoane adulte revin 211,1‰ persoane tinere. Mișcarea migratorie a populației Aceasta contribuie la creșterea sau descreșterea unei populații, migrația fiind determinată de factori economici, sociali și politici. De asemenea, ea poate fi de tip intern (migrările) și de tip extern (emigrările). În anul 2020, conform datelor INS Tempo, în comuna Ceanu Mare și-au stabilit domiciliul 76 persoane și 52 persoane si-au schimbat domiciliul. Graficul alăturat prezintă situația stabilirii domiciliului precum și plecările din comuna Ceanu Mare din anii 2013-2020. În perioada anilor 2013-2020, în urma diferenței dintre stabilirile și plecările din domiciliu, comuna Ceanu Mare a înregistrat un spor migrator pozitiv numai în 2020, în ceilalți ani acesta a fost negativ, datele se pot observa în tabelul de mai jos: Sporul migrator la nivelul comunei Ceanu Mare Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 -17 -7 -25 -2 -38 -11 -19 24 Valori 47

Pagina 48

rategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 5.5 Învățământ și educație Structura sistemului de învățământ din România cuprinde: învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul secundar inferior, învățământul general obligatoriu, învățământul secundar superior, școlile de arte și meserii, școlile de ucenici, învățământul postliceal și învățământul superior.Principalii piloni ai proiectului legii educației în domeniul învățământului preuniversitar se referă la organizarea ciclurilor de învățământ, modernizarea curriculum-ului și a procedurilor de evaluare, accelerarea descentralizării, reorganizarea politicilor de resurse umane, educația timpurie, ca prioritate și educația permanentă, ca necesitate. Obiectivele specifice privesc asigurarea participării egale și universale la educație și formare profesională la nivelul învățământului obligatoriu și post-obligatoriu și crearea premiselor pentru asigurarea accesului egal la educație pe tot parcursul vieții, rezultatele estimate fiind reducerea eșecului școlar, creșterea numărului absolvenților și îmbunătățirea integrării socio-profesionale a elevilor/absolvenților. Pentru atingerea obiectivelor menționate se vor implementa în continuare programele sociale, programele pentru grupurile dezavantajate și vor fi extinse programele de educație compensatorie sau A doua șansă pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al educației de bază, inclusiv programe finanțate prin Fondul Social European. De la bugetul de stat vor fi, în continuare, finanțate: - Acordarea de rechizite școlare pentru elevii înscriși în învățământul de stat, primar și gimnazial, la cursuri de zi, care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe economie; - Bani de liceu – acordarea unui sprijin financiar elevilor proveniți din familii cu venituri reduse; - Programul Cornul și laptele pentru elevii din învățământul de stat primar și gimnazial, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal; - „Euro 200” – acordarea de ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare pentru elevii proveniți din medii defavorizate socio-economic etc. Infrastructura de învățământ În mediul rural, infrastructura educațională nu are capacitatea de a susține un nivel decent de trai. În acest context, educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Astfel, la nivelul creșelor, din 295 unități în anul 2011, doar 1% se aflau în mediul rural, în contextul în care, din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani, 45,5% erau înregistrați în mediul rural. În ceea ce privește procentul de acoperire grădinițe în mediul rural acesta era doar de 7,44 % din numărul înregistrat la nivel național în anul școlar 2012-2013. În comuna Ceanu Mare există o singură unitate școlară cu personalitate juridică - Școala Gimnazială Ceanu Mare cu învățământ primar si gimnazial cu 3 structuri școlare, Școala Gimnazială Boian și două școli primare, Școala Primară Bolduț și Școala primară 48

Pagina 49

rategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Iacobeni. Acestea cuprind potrivit datelor INS 24 săli de clasă, din care 4 de învățământ preșcolar și 20 de învățământ primar și gimnazial. În Ceanu Mare funcționează și o grădiniță în clădire independentă. Învățământul este capitolul în care s-a investit mult, fiind una dintre puținele comune din judetul Cluj care au autorizație de funcționare la toate școlile. S-a reabilitat termic școala din Ceanu Mare și s-a reabilitat interior școala de la Bolduț. Reabilitările s-au făcut din fonduri din bugetul local al comunei Ceanu Mare. Rezultatele școlare ne situează în topul școlilor din judetul Cluj, iar procesul de învățământ este asigurat de cadre didactice calificate. Pentru o bună funcționare a sistemului educativ executivul și legislativul comunei Ceanu Mare a alocat sume pentru transportul copiilor școlari și preșcolari cu cele două microbuze școlare care de asemeni au fost achiziționate cu fonduri din bugetul local al comunei Ceanu Mare, astfel încât comuna este privilegiată în acest sens. Pe teritoriul comunei nu este edificată nici o sală de sport, construirea unei săli de sport este cuprinsă în proiectele prioritare ce se dorește a fi implementate în orizontul de timp 2021-2027. Populația școlară În anul 2020, populația școlară era de 350 copii, fiind fluctuantă pe intervalul analizat 2013-2020, cel mai mic număr înregistrându-se în anul 2018 când erau doar 306 și cel mai mare număr în anul 2013 când erau 379. Datele se regăsesc în tabelul de mai jos: Populația școlară la nivelul comunei Ceanu Mare Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Valori 379 372 362 344 310 306 352 350 În ce privește populația școlară pe niveluri de învățământ în anul 2020 erau 77 copii înscriși la grădiniță și 273 în învățământul primar și gimnazial, din care 139 copii în învățământul primar și 134 copii în învățământul gimnazial. Personalul didactic Cadrele didactice din unitățile de învățământ ale comunei Ceanu Mare, în anul 2013 erau în număr de 29, ca și în anii 2016, 2019 și 2020, în anul 2018 erau în număr de 27,iar în ceilalți ani ai perioadei analizate numărul cadrelor didactice a fost de 28. Din cele 29 de cadre didactice, 4 sunt cadre didactice în învățământul preșcolar și 25 în învățământul primar și gimnazial, din care 10 în cel primar și 15 în cel gimnazial. Personalul didactic la nivelul comunei Ceanu Mare Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 29 28 28 29 28 27 29 29 Valori 49

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Comunei Ceanu Mare, Județul Cluj în orizontul de timp 2021-2027 Rata abandonului școlar Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.