Pagina 1
HOTĂRÂRE Nr. 583/2016 din 10 august 2016
privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de
performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a
inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare,
precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 644 din 23 august 2016
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările
ulterioare, precum și al art. 5 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, ratificată prin Legea nr.
365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31
octombrie 2003,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2016 - 2020, prevăzută în anexa nr. 1, denumită
în continuare strategia.
ART. 2
Se aprobă seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie
și sursele de verificare, prevăzute în anexa nr. 2.
ART. 3
Se aprobă inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și
indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 3.
ART. 4
Se aprobă standardul general de publicare a informațiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4.
ART. 5
Se aprobă standardul de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice,
prevăzut în anexa nr. 5.
ART. 6
(1) În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate instituțiile și autoritățile
publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și
întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni de la aceeași
dată elaborează și transmit Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.
(2) Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituțiilor și autorităților
prevăzute la alin. (1).
(3) Prin actul prevăzut la alin. (2) se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la
nivel de funcție de conducere, precum și persoanele de contact, la nivel de funcție de execuție. Atribuțiile
persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fișa postului, după caz.
ART. 7
Ministerul Justiției prezintă Guvernului României, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și,
după caz, propuneri de actualizare a strategiei.
ART. 8
Anexele nr. 1 - 5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
București, 10 august 2016.
Nr. 583.
ANEXA 1
MINISTERUL JUSTIȚIEI
STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
pe perioada 2016 - 2020
Pagina 2
Cuprins
1. INTRODUCERE
2. VALORI ȘI PRINCIPII
3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA
4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ
5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI
6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE
7. IMPLICAȚII JURIDICE
8. IMPLICAȚII BUGETARE
9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEI
ABREVIERI
AEP - Autoritatea Electorală Permanentă
ANABI - Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANCPI - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ANFP - Agenția Națională a Funcționarilor Publici
ANI - Agenția Națională de Integritate
ANAP - Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor
CARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor
CE - Comisia Europeană
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CSM - Consiliul Superior al Magistraturii
Convenția OCDE - Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind
combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale
CNATDCU - Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
DGA - Direcția Generală Anticorupție
DNA - Direcția Națională Anticorupție
GRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei
Grupul Anti-mită - Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale
H.G. - Hotărârea Guvernului
INM - Institutul Național al Magistraturii
IACA - Academia Internațională Anticorupție (International Anticorruption Academy)
ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și Justiție
MAI - Ministerul Afacerilor Interne
MCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic
MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
ME - Ministerul Energiei
MECRMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
MENCS - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
MFE - Ministerul Fondurilor Europene
MFP - Ministerul Finanțelor Publice
MJ - Ministerul Justiției
MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MP - Ministerul Public
MS - Ministerul Sănătății
MT - Ministerul Transporturilor
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului
ONU - Organizația Națiunilor Unite
OGP - Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership)
Pagina 3
PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
RAI - Inițiativa Regională Anticorupție (Regional Anticorruption Initiative)
SEECP - Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est
SGG - Secretariatul General al Guvernului
SNA - Strategia națională anticorupție
UNCAC - Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției
UE - Uniunea Europeană
UAT - unitate administrativ-teritorială
1. INTRODUCERE
1.1. Stadiul actual și problemele identificate
Strategia națională anticorupție 2012 - 2015, în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate, a
produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanță în ceea ce
privește eficiența măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupției, luate atât de DNA, cât și de ANI,
au dobândit sustenabilitate și predictibilitate, prin confirmări în fața instanțelor de judecată. Rezultatele
obținute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului și structurilor
administrative pentru a duce mai departe performanțele obținute. Aceasta înseamnă în primul rând o
necesitate a regândirii priorităților strategice prin SNA, mai multă prevenție, acțiune asupra cauzelor
profunde și nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în
ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârșirea de infracțiuni.
______________________________________________________________________________
| |
| 12000_|__________________________________________________ |
| 10000_|_____________________________________|////|_______ |
| | 9111 |////| _ |
| | ____ |////| |/| Dosare DNA |
| | |////| |////| _ |
| 8000_|_________________________|////|______|////|_______ |\| Dosare |
| | 7909 |////| |////| soluționate |
| | 7406 ____ |////| |////| |
| | ____ |////| |////| |////| |
| | |////| |////| |////| |////| |
| 6000_|_|////|______|////|______|////|______|////|_______ |
| | |////| |////| |////| |////| |
| | |////| |////| |////| |////| |
| | |////| |////| |////|4125 |////| |
| | |////| |////| |////|____ |////| |
| 4000_|_|////|______|////|______|////|\\\\|_|////|_______ |
| | |////| |////|3785 |////|\\\\| |////|3872 |
| | |////|3578 |////|____ |////|\\\\| |////|____ |
| | |////|____ |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |
| | |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |
| 2000_|_|////|\\\\|_|////|\\\\|_|////|\\\\|_|////|\\\\|__ |
| | |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |
| | |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |
| | |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |////|\\\\| |
| 0_|_|____|____|_|____|____|_|____|____|_|____|____|__ |
| 2012 2013 2014 2015 |
|______________________________________________________________________________|
__________________________________________________________________________________
| |
|1400_|___________________________________________________________________________ |
|1200_|___________________________________________________________________________ |
| | 1258 |
| | 1167 ____ 1138 |
| | 1073 ____|####| 1051 ____ |
|1000_|_______________________ ____|vvvv|####|_____ ____|vvvv|____________________ |
Pagina 4
| | |\\\\|vvvv|####| |\\\\|vvvv|973 _ |
| | |\\\\|vvvv|####| |\\\\|vvvv|###| |/| 2012 |
| | 828|\\\\|vvvv|####| |\\\\|vvvv|###| |
| 800_|___________________ ___|\\\\|vvvv|####|_____|\\\\|vvvv|###| _ |
| | |///|\\\\|vvvv|####| 743|\\\\|vvvv|###| |\| 2013 |
| | |///|\\\\|vvvv|####| ___|\\\\|vvvv|###| |
| | |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| _ |
| 600_|___________________|///|\\\\|vvvv|####|_|///|\\\\|vvvv|###| |v| 2014 |
| | |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |
| | |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| _ |
| | |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |#| 2015 |
| 400_|___________________|///|\\\\|vvvv|####|_|///|\\\\|vvvv|###|________________ |
| | 317 357 |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |
| | 234 270 ___ ___ |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |
| | ___ ___|vvv|###| |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |
| 200_|_|///|\\\|vvv|###|_|///|\\\\|vvvv|####|_|///|\\\\|vvvv|###|________________ |
| | |///|\\\|vvv|###| |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| 120 138 |
| | |///|\\\|vvv|###| |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| ___ 99 ___ 96 |
| | |///|\\\|vvv|###| |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |///|__|vvv|__ |
| | |///|\\\|vvv|###| |///|\\\\|vvvv|####| |///|\\\\|vvvv|###| |///|\\|vvv|##| |
| 0_|_|___|___|___|___|_|___|____|____|____|_|___|____|____|___|_|___|__|___|__| |
| |
| rechizitorii trimiși în condamnați achitați |
| și ......... judecată definitiv |
|__________________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| _ _ |
| |_______________________________________________ |/| cazuri |
| 2015 |//25//|\30\\|vvvv187vvvv|########229###########| săvârșire |
| _|________________________________________________ fapte |
|_______________________________________________ _ |
| 2014 |//29///|\29\\|vvv161vvv|##########294##########| |\| diferențe |
| _|________________________________________________ nejustificate|
| |_______________________________________________ _ |
| 2013 |//22//|\15\|vv126vvv|###########323############| |v| conflicte |
| _|________________________________________________ de interese |
| |_______________________________________________ _ |
| 2012 |////38////|\14\|vv95vv|###########165##########| |#| incompatibi- |
| _|________________________________________________ lități |
| 0% 50% 100% |
|______________________________________________________________________________|
Figura este reprodusă în facsimil.
Evaluările internaționale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupție. Cel
mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că "strategia
națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor
preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele
concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor, unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații
neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul
administrației". Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO*1) și OCDE*2).
Totodată, SNA 2012 - 2015 a generat o bună practică internațională, prin instituirea unui mecanism de
misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare
de către echipe de experți formate din reprezentanți ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea
civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 de entități din
administrația publică locală. Acest tip de cooperare și schimb de experiență trebuie consolidat și în
următorul ciclu strategic.
1.1.1. Evoluții majore înregistrate în perioada de implementare
• După aprobarea SNA de către Guvern, documentul a fost asumat de către Parlamentul României și
sistemul judiciar.
Pagina 5
• Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de
integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile și
administrația publică locală în perioada 2008 - 2010 (4 instituții publice și 12 primării), aproximativ 2.500
de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat
au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.
• Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării
resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea
eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere
a cetățenilor în instituțiile anticorupție*3).
• Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de
infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea
extinsă, alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia
dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.
• Mecanismul de evaluare reciprocă între instituțiile publice, deja instituționalizat prin SNA, a relevat
importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției.
• Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante (prin
constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea și identificarea potențialelor
conflicte de interese), investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de
investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a
campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcțiilor echivalente
din cadrul Consiliului Concurenței.
• Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție, testată de către DGA în cadrul SNA 2008 - 2010, a
fost extinsă în 4 instituții-pilot (MS, MENCS, ANAF și ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP
a fost testată la nivelul a 130 de primării;
• A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România și Statele Unite ale
Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliției Române suma de 400.000
USD, confiscată de o instanță americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul
autorităților române.
• La nivelul administrației publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot
fi amintite, cu titlu de exemplu:
- înființarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF);
- formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul
total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mil. euro;
- crearea, la inițiativa Consiliului Concurenței, a modulului de licitații trucate - instrument de lucru axat
pe schimbul rapid de informații între experții desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor
publice;
- elaborarea propriilor strategii anticorupție (MDRAP și MECS);
- operaționalizarea, la nivelul ANAF, a aplicației informatice MonitorSP, care stochează atât măsurile
întreprinse de agenție în vederea recuperării creanțelor, cât și informații preluate din hotărârile judecătorești
pronunțate în materie penală;
- constituirea Consiliilor de Etică și aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul
spitalelor publice din România, ca mecanisme-suport pentru acțiunile ce au ca scop reducerea nivelului
plăților informale.
• La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA*4):
elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al
achizițiilor publice; implementarea unor proceduri on-line de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și
activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice
locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidența cazurilor de abținere în luarea
deciziei în situații de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate.
O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost
organizate în perioada 2013 - 2014, în proiectul "Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor
publice", implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații
ale societății civile și parteneri internaționali.
------------
*1) http:www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/ReportsRound3_en.asp
Pagina 6
*2) http:www.oecd.org/corruption/acn/preventionofcorruption/; http:www.oecd.org/corruption/anticorruption-reforms-eastern-europe-central-asia-2013.htm
*3) http:ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf
*4) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012 - 2015
la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.
1.1.2. Puncte slabe/priorități de intervenție strategică
Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot reprezenta repere
și pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016 - 2020:
• Instituționalizarea reacției la incidentele de integritate asimilate eșecului de management;
• Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de
control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale;
• Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de
către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public,
consilierea etică, interdicțiile postangajare - pantouflage, gestionarea funcțiilor sensibile);
• Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor
sechestrate și de valorificare a celor confiscate;
• Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante
prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a
percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea
codului de etică al acestora;
• Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile
publice, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic al
companiei, instituirea de mecanisme pentru protecția avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor
preventive pentru funcțiile sensibile și a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate;
• Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupției la
nivel local*5). Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele
responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este
cunoscută la nivelul UAT-urilor și în majoritatea instituțiilor nu se implementează. Nu există proceduri de
prevenire a conflictelor de interese și incompatibilităților. Prevederile privind interdicțiile postangajare
(pantouflage-ul) și instituția avertizorului în interes public sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul
instituțiilor administrației publice locale, la fel ca și informațiile privind publicarea datelor în format
deschis.
Pe lângă acestea, principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației
publice locale se referă la*6):
• lipsa personalului și nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuțiilor;
• cumul de atribuții ale persoanelor desemnate cu monitorizarea și implementarea SNA;
• lipsa capacității proprii de realizare a analizei riscurilor și vulnerabilităților la corupție, de identificare
a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;
• lipsa consultanței în ceea ce privește redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupție și a
indicatorilor aferenți, precum și a celorlalte documente solicitate la raportare;
• lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării
gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupție obligatorii;
• instabilitatea și insecuritatea resimțite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la
reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat
și mai puțin problema corupției, care nu este percepută ca având un efect direct și imediat asupra individului,
ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;
• rigiditatea și teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare și faptele de corupție identificate;
• dificultatea de a atrage și de a menține în sistem personal specializat și lipsa unor mecanisme eficiente
de descoperire, raportare și sancționare a abuzurilor funcționarilor;
• lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat
organizațional optim;
• salarizarea necorespunzătoare;
• lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea
unor noi soluții de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetățeni);
Pagina 7
• resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaților
instituției;
• resurse financiare și umane insuficiente pentru dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor
publice anticorupție de la nivel teritorial/local;
• nivelul relativ scăzut al interesului salariaților și al instituțiilor publice privind organizarea de consultări
și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției;
• lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor.
La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate
Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din
instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție.
Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015*7),
referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte.
Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta
cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.
------------
*5) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012 - 2015
la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.
*6) Conform Raportului de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării Strategiei
Naționale Anticorupție 2012 - 2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ
pentru perioada 2012 - 2015, elaborat de MDRAP.
*7) http:drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunturi/studiul-experiente-directe-fenomenul-coruptiei-alepersoanelor-condamnate.pdf
1.1.3. Evaluările interne sunt confirmate în mare parte și de concluziile auditului independent
realizat cu sprijinul OCDE
Raportul de audit privind implementarea SNA 2012 - 2015 validează o parte din concluziile evaluării
realizate de Secretariatul tehnic al SNA și prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă
selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte
la care sunt parte instituțiile publice, dar și transparența. De asemenea, raportul recomandă implementarea
sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situații de conflict de interese în procedurile de
achiziții publice), și utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziții publice, dar și punerea la dispoziția
publicului a informațiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a
societăților și persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de
administrație/consiliul de supraveghere/directorat/directori generali/directori) care au încălcat legea privind
achizițiile publice, dar și includerea întreprinderilor publice și a administrației publice locale printre
prioritățile noii strategii.
Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes
public și implicarea populației în elaborarea bugetelor locale, dar și instruirea funcționarilor locali și a
societăților în care municipalitatea este acționar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiv a
informațiilor de interes public de către autoritățile publice locale; analizarea implementării efective a
solicitărilor de informații, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor de a
obține informații de la nivelul autorităților locale. Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori
transparența la nivel local, alături de punerea la dispoziție a informațiilor de interes public pe site-urile
instituțiilor publice și ale întreprinderilor publice.
Trebuie acordată atenție proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupție și lipsite de
transparență. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie
schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituțiile medicale,
achiziționarea de echipamente medicale și medicamente). Este încurajată utilizarea de soluții electronice
(e-certificate, e-înregistrare pentru medici, e-rețete, e-consiliere de către medici, e-școală, inclusiv e-testare)
pentru a limita posibilitățile de corupție.
Raportul recomandă și oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizațiile și organele de
conducere ale acestora să integreze politici anticorupție, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare
pe baza prezenței măsurilor anticorupție sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituție
sau administrația locală. În plus, raportul recomandă ca MJ și alte autorități să introducă inițiative de
sensibilizare și conștientizare cu privire la impactul fenomenului de corupție. Este recomandată includerea
Pagina 8
riscurilor de mituire a funcționarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform
Convenției OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanții mediului de afaceri.
Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar și luarea
în considerare a restrângerii imunităților sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt, de
asemenea, recomandate asigurarea stabilității instituțiilor-cheie anticorupție, alocarea de fonduri
suplimentare și resurse umane adecvate pentru acestea, dar și punerea unui accent sporit asupra confiscării
bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creșterea gradului de educație anticorupție pentru
entitățile publice și private interesate, prin module de instruire pentru funcționarii publici și personalul
contractual, dar și cursuri de formare, cu testare interactivă online, pentru persoanele din conducerea
instituțiilor publice.
În ceea ce privește mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaște valoarea
adăugată a misiunilor de evaluare și recomandă menținerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem
de benefică de sensibilizare și consiliere. Se recomandă și adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii
în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare
pentru implementarea politicii anticorupție.
1.2. Corelarea cu alte politici naționale și sectoriale
În arhitectura politicilor publice naționale, SNA ocupă un loc important, la intersecția mai multor politici
publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Națională de Apărare a
Țării (SNApT) 2015 - 2019. De altfel, SNApT identifică în mod direct corupția ca pe un risc și o
vulnerabilitate importantă:
- "nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților
economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii,
dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE și gradul scăzut de
rezistență față de turbulențele majore de pe piețele externe, mai ales pe zona financiar-bancară";
- "corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare
a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de
justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității
și imaginii țării noastre".
SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administrației centrale și locale
de a implementa politicile publice naționale și europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate.
Deși este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituțiilor și
autorităților publice, SNA nu este un remediu universal și nu poate soluționa singură cauzele profunde ale
corupției din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau
descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluționa problemele de salarizare ale diferitelor
categorii profesionale.
Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează și corelează cu strategii sectoriale precum
Strategia de reformă a funcției publice, Strategia pentru consolidarea administrației publice, Strategia
pentru dezvoltarea justiției ca serviciu public, Strategia națională pentru achiziții publice sau Strategia
națională pentru competitivitate, Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020.
1.3. Fenomenul corupției din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naționale și
internaționale
1.3.1. Percepția fenomenului de corupție din România
În ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia națională
anticorupție 2012 - 2015, și datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupției
din 2013, situația se prezintă astfel:
______________________________________________________________________________
| Indicator | Strategia 2012 - 2015 | Stadiu actual |
|______________|______________________________|________________________________|
| |_________________|____________|___________________|____________|
|Indicele de |Aproximativ trei |6,37 media |România are un scor|Media este |
|percepție a |sferturi dintre |UE |de 46 (0 nivel |65,36 |
|Corupției |țările cărora li | |ridicat de corupție| |
| |se aplică acest | |și 100 nivel de | |
| |index au un scor | |integritate) | |
Pagina 9
| |inferior valorii | | | |
| |de 5 (pe o scara | | | |
| |de la 0 - nivel | | | |
| |ridicat de | | | |
| |corupție, la 10 -| | | |
| |nivel ridicat de | | | |
| |integritate). | | | |
| |România are un | | | |
| |scor de 3,6. | | | |
|______________|_________________|____________|___________________|____________|
|Barometrul |87% dintre |73% media UE|43% dintre |28,5% |
|Global al |respondenții | |respondenții români|dintre |
|Corupției |români consideră | |consideră că |europeni |
| |că nivelul | |nivelul corupției |apreciază |
| |corupției din | |din România a |că nivelul |
| |România a crescut| |crescut mult în |corupției a |
| |în ultimii 3 ani | |ultimii 2 ani și |crescut |
| | | |21% că a crescut |mult și |
| | | |puțin |24,18% că a |
| | | | |crescut |
| | | | |puțin |
| |_________________|____________|___________________|____________|
| |Partidele |Media UE |Partidele politice |Media UE |
| |politice și |4,4 |și parlamentul |69,6% |
| |parlamentul sunt |(partide |rămân instituțiile |(partide |
| |considerate |politice) |considerate |politice) |
| |instituțiile cele|3,5 |instituțiile cele |57,7% |
| |mai afectate de |(parlament) |mai afectate de |(parlament) |
| |corupție (cu un |3,4 |corupție (cu un | 45,5% |
| |scor de 4,5), |(justiție) |scor de 76%, |(justiție) |
| |urmate |3,1 |respectiv 68%), |41% |
| |îndeaproape de |(poliție) |urmate de justiție |(poliție) |
| |justiție (4), |3,5 |(58%), poliție |50,6% |
| |poliție (3,9) și |(funcționari|(54%) și |(funcționari|
| |funcționari |publici) |funcționari publici|publici) |
| |_________________|____________|___________________|____________|
| |Numai 7% dintre |26% - media |2% dintre |1,27% dintre|
| |respondenți |UE |respondenți |europeni |
| |apreciază ca | |apreciază ca foarte|apreciază ca|
| |eficiente | |eficiente |foarte |
| |eforturile | |eforturile |eficiente |
| |curente ale | |Guvernului de a |eforturile |
| |Guvernului de a | |lupta împotriva |Guvernului |
| |lupta împotriva | |corupției și 11% |de a lupta |
| |corupției | |ca eficiente |împotriva |
| | | | |corupției și|
|______________|_________________|____________|___________________|____________|
|Raportul |4,00 |3,27 - media|3,46 |2,63 - media|
|Națiuni în | |UE pentru | |UE pentru |
|Tranziție | |anul 2010 | |anul 2015 |
|______________|_________________|____________|___________________|____________|
|Sondaj al |Mediul de afaceri| |44% din mediul de afaceri din |
|Băncii |din România | |România percepe ca fiind mai |
|Mondiale |consideră | |redusă corupția din |
|asupra |corupția ca o | |administrația publică decât cea |
|Mediului de |problemă majoră | |de acum 2 ani*9) |
|Afaceri și |în a face afaceri| | |
|Performanțelor|(a treia ca | | |
|Investiționale|importanță din | | |
|2005 - 2008*8)|14) | | |
|______________|_________________|____________|________________________________|
*8) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat
publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.
*9) http:ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf
Pagina 10
Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în România este mai dificil de dezvoltat o afacere
decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia. Astfel, Indexul
Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation *10), plasează România pe locul 61 în lume,
dintr-un total de 178 de țări evaluate. Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății
economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5
puncte (din 100 posibile).
Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru*11) din 2015 cu privire la atitudinea privind
corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea
acestui sector.
______________________________________________________________________________
| |
|În țara noastră, singurul mod de a |///////////////////|48 | | | | |
|reuși în afaceri este să ai relații|################## 44 | | | | |
|politice | | | | | | | | | | |
| |___|___|___|___|___|___|___|___| | __ |
|Mita și relațiile reprezintă adesea|////////////////////////////// 76 ||//|RO|
|cea mai ușoară cale de a obține |######################### 64 | | |
|servicii publice | | | | | | | | | | |
| |___|___|___|___|___|___|___|___| | __ |
|În țara noastră, favoritismul și |////////////////////////////// 79 ||##|EU|
|corupția împiedică competiția în |########################## 68 | | |
|afaceri | | | | | | | | | | |
| |___|___|___|___|___|___|___|___|___| |
|Relațiile prea apropiate între |////////////////////////////////// 89 |
|afaceri și politică, în țara |############################## 79 | |
|noastră, conduc la corupție |___|___|___|___|___|___|___|___|___| |
| 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 |
|______________________________________________________________________________|
Figura este reprodusă în facsimil.
Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este
acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%)
apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul
de servicii publice.
Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri
sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români
(11%, în timp ce media europeană este 2%) se ferește să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de
la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea
conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporția cea mai redusă a
cetățenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporția cea
mai ridicată (68%) - mai mult de două treimi - se înregistrează în Croația.
Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la
administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%,
în timp ce România înregistrează o proporție de 8% non-răspunsuri. Mai mult de două treimi dintre
lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii
(8%).
Înclinația spre non-răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din
zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%. Aproape
jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și
finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai
integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani.
Indexul de Integritate Publică*12) elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and StateBuilding (ERCAS) și Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul
loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce privește integritatea publică. Date
mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătățire a scorului
de integritate în ultimul an (0,63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă și digitizare
a unor servicii publice, devansând Croația, Bulgaria, Grecia, Slovacia și urcând pe locul 24 în UE*13).
------------
Pagina 11
*10) http:media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-romania.pdf
*11)
http:ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLA
SH/surveyKy/2084
*12) http:sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/
*13) http:dev.integrity-index.org/
Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni*14)
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Servicii de e-guvernare
B - Utilizatori e-guvernare
C - Schimbare IIP 2015 - 2014
______________________________________________________________________________
| |Indexul|Simplitate |Comerț |Independența|Audit| A | B | C |
| |IIP |administrativă|deschis|justiției | | | | |
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|______________________________________________________________________________|
|Media UE | 5,68 | 6,06 | 5,86 | 5,89 | 5,01| 5,74|5,50| -0,03|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Central & | 4,25 | 5,26 | 3,86 | 3,86 | 3,76| 4,36|4,37| -0,02|
|Est | | | | | | | | |
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Bulgaria | 2,18 | 2,10 | 3,20 | 1,15 | 3,83| 1,00|1,82| -0,20|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Croația | 2,52 | 2,57 | 1,00 | 2,88 | 1,24| 3,61|3,81| -0,12|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Cehia | 3,13 | 1,54 | 2,88 | 4,36 | 3,99| 2,54|3,45| -0,09|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Estonia | 8,38 | 10,00 | 9,24 | 8,12 | 6,45| 7,28|9,18| 0,55|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Ungaria | 4,54 | 6,67 | 1,13 | 4,72 | 5,28| 4,79|4,62| -0,30|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Letonia | 5,78 | 7,51 | 5,30 | 4,65 | 4,96| 6,45|5,79| -0,15|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Lituania | 5,84 | 8,90 | 6,37 | 3,90 | 3,83| 7,16|4,86| 0,06|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Polonia | 3,54 | 1,00 | 4,13 | 4,86 | 3,83| 4,55|2,87| -0,17|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|România | 3,23 | 6,55 | 3,68 | 3,51 | 1,28| 3,37|1,00| 0,63|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Slovacia | 3,64 | 2,68 | 3,25 | 1,00 | 5,28| 3,96|5,68| -0,20|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Slovenia | 3,92 | 8,35 | 2,25 | 3,28 | 1,40| 3,25|4,97| -0,27|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|______________________________________________________________________________|
|Nord | 8,39 | 8,83 | 8,45 | 9,36 | 8,04| 6,57|9,10| -0,21|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Danemarca | 8,36 | 8,77 | 9,24 | 9,87 | 6,33| 5,97|10,0| -0,13|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Finlanda | 8,71 | 8,99 | 6,92 | 10,00 |10,00| 7,28|9,06| -0,17|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Suedia | 8,10 | 8,73 | 9,18 | 8,20 | 7,78| 6,45|8,25| -0,34|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|______________________________________________________________________________|
|Sud | 4,71 | 5,05 | 5,11 | 4,62 | 3,44| 5,68|4,35| -0,04|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Cipru | 4,27 | 2,89 | 5,60 | 5,59 | 4,15| 3,72|3,69| -0,50|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Grecia | 4,33 | 6,62 | 3,44 | 3,92 | 1,52| 5,38|5,09| -0,01|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Italia | 4,15 | 5,60 | 5,08 | 3,67 | 1,00| 7,04|2,52| 0,03|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Malta | 4,46 | 1,47 | 4,11 | 5,91 | 7,78| 2,89|4,62| 0,07|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Portugalia| 5,64 | 8,32 | 5,38 | 5,66 | 4,03| 5,74|4,74| -0,07|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
Pagina 12
|Spania | 5,38 | 5,42 | 7,06 | 2,96 | 2,13| 9,29|5,44| 0,29|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|______________________________________________________________________________|
|Vest | 7,36 | 6,87 | 8,19 | 8,35 | 6,77| 7,38|6,57| 0,01|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Austria | 6,36 | 2,97 | 7,75 | 7,08 | 6,93| 7,04|6,38| -0,14|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Belgia | 7,11 | 8,97 | 7,43 | 8,12 | 6,13| 6,21|5,79| -0,05|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Franța | 8,03 | 8,66 | 9,44 | 6,66 | 6,33|10,00|7,08| 0,14|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Germania | 6,37 | 3,48 | 7,61 | 8,56 | 6,57| 6,09|5,91| -0,23|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Irlanda | 7,40 | 9,57 | 10,00 | 9,37 | 3,66| 6,21|5,56| 0,01|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Luxemburg | 7,03 | 3,80 | 7,11 | 8,81 | 9,07| 5,50|7,90| 0,16|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Olanda | 8,69 | 9,30 | 8,17 | 9,00 | 8,02| 9,17|8,48| 0,03|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Britanie | 7,85 | 8,20 | 7,99 | 9,23 | 7,46| 8,82|5,44| 0,11|
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
|Marea | 7,85 | 8,20 | 7,99 | 9,23 | 7,46| 8,82|5,44| 0,11|
|Britanie | | | | | | | | |
|__________|_______|______________|_______|____________|_____|_____|____|______|
*14) http:sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-romania-2016/
Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E-Government Survey 2014
și calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al
corupției.
În luna martie 2016, în cadrul conferinței "Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupție
în Datele privind Achizițiile Publice", organizată de către Societatea Academică din România împreună cu
Institutul pentru Transparență Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenței și ANAP, a fost
prezentată metodologia de elaborare a Indicelui riscului de corupție (IRC) care este aplicat contractelor
publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupție la nivel
de contract în fiecare stat membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile
publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea
informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar
spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia), care au o rată
medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numai 0.2%. România
se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur
ofertant (22% din cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea
decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar decât media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel
ca statele membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile
publice. Din cauza riscului mărit de corupție, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează
prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât
în restul țărilor europene*15).
------------
*15) http:sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-masurarea-riscurilor-decoruptie-in-datele-privind-achizitiile-publice/
1.3.2. Experiența directă a faptelor de corupție
Analiza fenomenului corupției prin instrumente de cercetare științifică reprezintă o activitate care
completează în mod necesar orice politică națională anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai
bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice. Constatările Eurobarometrului,
precum și ale altor cercetări naționale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai
puțin pe experiențe concrete.
Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale
Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind
corupția*16), al cărui scop a fost de a înțelege mai bine cauzele acesteia, precum și consecințele de ordin
Pagina 13
personal și profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupție. În consecință, acest studiu s-a adresat
persoanelor care au avut experiențe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupției,
respectiv celor condamnați pentru fapte de corupție.
------------
*16) "Opinia persoanelor condamnate privind cauzele și consecințele corupției - Studiu privind corupția
în România" (ianuarie 2015).
0.4_| Figura 12: relații dintre motive & intenția de corupție și lipsă de integritat |
| |
| |
0.3_| _ |
| |X|_ |
| |X|#| |
0.2_| _ |X|#| |
| _ _ _ _ |x|_ |X|#| |
|__________|x|#|___|x|#|_______________________|x|#|______|X|#|___________________________ |
0.1_| |x|#| |x|#| |x|#| |X|#| _ _ |
| |x|#| |x|#| |x|#| |X|#| |x|#| _ |
| |x|#| |x|#| |x|#| |X|#| |x|#| |x| |
0_|__________|_|_|___|_|_|_______________________|_|_|______|_|_|_____|_|_|_______|_|_______ |
| |x|#| | | | |X|#| | |x|#| | | | | |#| ||
| |x|_| |X|#| |x|#| |_| |
| |_| |X|#| |x|#| |
-0.1_|__________________________|x|#|____|_|_|_________________________________________________ |
|Altruism Egoism Hedonism |x|#| Norme Oportunități Beneficii Riscul de Severitatea |
| |x|#| externe a fi consecințelor|
-0.2_| |x|#| descoperit |
| |_|#| |
| |#| |
-0.3_| |_| |
| Norme |
| personale |
-0.4_| _ |
|X| intenția de a avea un comportament corupt |
_ |
|#| intenția de a avea un comportament non-integru |
________________________________________________________________________________________________|
Figura este reprodusă în facsimil.
Concluziile cercetării susțin nevoia instrumentelor preventive și contribuie în felul
acesta la oferirea unui suport științific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel,
majoritatea factorilor propuși ca influențând comportamentul corupt au avut într-adevăr
legătură cu intenția persoanelor de a se angaja în acte de corupție. Totuși, cei mai
importanți factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupție și
beneficiile așteptate în urma angajării în acte de corupție. Dintre aceste beneficii, cele mai
importante au fost satisfacția și gratificarea personală, precum și posibilitatea de a oferi o
viață mai bună familiilor lor - iar nu câștigul financiar, după cum se presupune adesea. În
mod similar, riscul de a fi prins și severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat.
În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intențiile persoanelor
respective de a se angaja în alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii
care par să stea la baza corupției pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de
integritate în general.
În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi
de natură să determine abținerea de la acte de corupție și respectarea standardelor de
integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupție în mod represiv, prin
intermediul unui răspuns puternic al justiției penale, interviurile lasă impresia că multe
dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de
integritate, coduri clare de conduită și sisteme de gestionare a conformității în contextul
organizațional în care acești respondenți s-au angajat în infracțiuni de corupție.
1.4. Agenda internațională
Pagina 14
1.4.1. Conferința ministerială OCDE și Summitul de la Londra
SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția OCDE
privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale
continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție. Cu ocazia
conferinței ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenția de a lucra în mod activ la
obținerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE și de a deveni un participant în cadrul Grupului
de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale, în vederea aderării la Convenția
OCDE. Prin semnarea declarației miniștrilor de justiție, România s-a angajat, printre altele, să continue
eforturile de combatere a corupției, să îmbunătățească cooperarea internațională, să promoveze o mai bună
protecție a avertizorilor în interes public și să consolideze parteneriatele împotriva corupției dintre sectorul
public și mediul privat.
Summit-ul Anticorupție găzduit la Londra în data de 12 mai 2016 a relansat lupta împotriva corupției ca
o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului,
țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global.
Delegații prezenți la reuniune au agreat să folosească și să implementeze acordurile internaționale în
vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă. În cadrul acestui
eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției,
subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni. În documentul publicat la finalul reuniunii,
România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a
implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție.
1.4.2. Cadru de cooperare pentru promovarea integrității
Strategia este corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte
(MCV, raportul anticorupție al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic
se urmărește implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție, dar și pregătirea
evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul
2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are
drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicității al
doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate,
achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor - circuite financiare și
beneficiarul real.
Concluziile rapoartelor periodice emise de CE, GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau
internaționale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.
2. VALORI ȘI PRINCIPII
2.1. Valori
SNA 2016 - 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv
întreprinderile publice*17) și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor
publice, a următoarelor valori fundamentale:
- voința politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea
legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire
a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
- integritatea - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au obligația de a declara orice interese
personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia
sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și
incompatibilități;
- prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera
interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să
se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale,
pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
- transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la
informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul
acestui proces.
------------
Pagina 15
*17) În sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a
întreprinderilor publice (Legea nr. 111/2016).
2.2. Principii
Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea
unei administrații publice moderne și eficiente:
- principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în
fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;
- principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le
revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor;
- principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte
integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;
- principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: Instituțiile
publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale
cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea
organizației;
- principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă
nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul
superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă,
prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că
mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta
subminează eficacitatea organizațională;
- principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate potrivit căruia
identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și
imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea
partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită
asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi
să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale
trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste
principii și orientări;
- principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității
instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor
asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului
organizațional;
- principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea
corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie
îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;
- principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a
mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției;
- principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale.
2.3. Definiții:
• incident de integritate - situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau
întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una dintre următoarele măsuri:
a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele
deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice;
b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei fapte
legate de nerespectarea regimului interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării
averilor;
c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională de Integritate, referitor
la încălcarea obligațiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul
incompatibilităților;
d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică;
• etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau
evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de
Pagina 16
conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie
prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;
• comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind
corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată
de corectitudinea legală și profesională;
• comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un
climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați,
inclusiv interesul public;
• planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru
riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea
corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii
publice, precum și combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor
încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și
conformitatea*18). Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale
conducerii entității;
• open contracting data standard*19) - este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică
și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea
publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este
compus din două etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri.
Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel
internațional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul
de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de
afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum
și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre
beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării
fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției;
oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea
corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului
public și ale comunităților;
• standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de
prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.
• pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de
muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra
acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare,
sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe
cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui
sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure
că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că
exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin
speranța sau așteptarea unei angajări viitoare și (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor, precum
și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale
altora.
------------
*18) https:www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf
*19) http:www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http:standard.opencontracting.org/latest/en/
3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA
SNA 2016 - 2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare
sunt asigurate următoarele condiții minimale pentru succes:
- stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea
DNA și ANI;
- garantarea independenței sau, după caz, a autonomiei operaționale, a autorităților cu rol în prevenirea
și combaterea corupției;
- instituționalizarea reacției față de eșecul de a preveni corupția;
Pagina 17
- asumarea transparenței și a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de
implementare a SNA și ca premise pentru soluții inovatoare de reducere a fenomenului corupției;
- fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri
și angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone și cu investitorii străini;
- alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenției: educație,
prevenire și combatere.
4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ
Scopul SNA 2016 - 2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și
instituțional în vederea prevenirii corupției în România.
Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând
puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății
civile.
Pentru fiecare tip de intervenție sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt
dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului
document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție:
prevenire, educație și combatere.
5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI
Implementarea SNA 2016 - 2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:
- încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică internă legată de amploarea
fenomenului de corupție din România;
- reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de fraudare și corupere a procedurilor de achiziții
publice și a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate;
- implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile publice și întreprinderile
publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de control
managerial intern;
- atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională a procedurilor de evaluare, ca o
garanție a ireversibilității măsurilor de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice;
- aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE;
- promovarea regională și internațională a experienței anticorupție deținute de România.
6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE
6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la
nivel central și local
De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia
accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea
implementării SNA 2012 - 2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu - a implementării legilor nr.
544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele
promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui
coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în
aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri
dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma
informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul
instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și
acces la bunele practici în materie.
SNA 2016 - 2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de
interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de
Guvern la 3 martie 2016*1) (anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei
transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a
interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței
decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și
diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație,
Pagina 18
material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea
procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice, precum
dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de
elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare
a informațiilor de interes public prevăzute în anexa nr. 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare
pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa nr. 5 la H.G.).
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul unic al
transparenței intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre
persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în
legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare
procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.
Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu
acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe
promovarea de către Guvern a transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică,
folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de
MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016 - 2018 în cadrul Parteneriatului pentru
Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de
Guvernul României la Summitul Anticorupție de la Londra.
În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar și al îmbunătățirii managementului resurselor
bugetare, MFP a operaționalizat, în 2016, sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control
al situațiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităților publice din România. La nivelul
instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării
resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare;
permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași
ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra
și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul
național de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite
analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând
infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează
măsuri de consolidare a platformei de transparență bugetară, precum și utilizarea acesteia în acțiunile de
control administrativ.
De asemenea, SNA propune creșterea gradului de transparență a alocărilor bugetare, inclusiv către
administrația publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al
Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor crește gradul de predictibilitate
a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.
------------
*1) Memorandumul cu tema "Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes
public".
______________________________________________________________________
________
| Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a
|
| proceselor decizionale |
|_____________________________________________________________________
_________|
Acțiuni principale:
1. dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor - RUTI (www.ruti.gov.ro) -
(Angajament OGP/Summit Londra);
2. testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;
3. completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale și monitorizarea aplicării regulilor
privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;
4. dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității
instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;
Pagina 19
5. monitorizarea standardelor de afișare a informațiilor de interes public pentru instituțiile și
întreprinderile publice;
6. monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;
7. dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;
8. dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale;
9. crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;
10. cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile
societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MCPDC în cooperare cu Cancelaria | Septembrie 2016 | 8.000.000 lei |
| | Prim-Ministrului și Ministerul | | |
| | Justiției | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | MCPDC | Septembrie | |
| | | 2016 - 2018 | |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
| 5. | | În permanență, | |
| | | trimestrial | |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului| Aprilie 2017 | |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 9. | MCPDC în cooperare cu MJ și SGG | 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 10. | Cancelaria Prim-Ministrului, MCDPC | În permanență | |
| | în cooperare cu MDRAP și | | |
| | asociațiile reprezentative ale | | |
| | UAT-urilor | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a |
| resurselor publice |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a
tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al
Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de
transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;
2. consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte și
bugete publicate;
3. publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate
în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);
4. implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură,
energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit
Londra);
5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de
prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;
6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul
Strategiei Naționale Anticorupție (Angajament OGP/Summit Londra);
7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin
evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind
finanțele publice;
Pagina 20
8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei
financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile, precum și a întregii documentații de proiect*20).
------------
*20) Se vor excepta informațiile declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau
protejate de un drept de proprietate intelectuală.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | Guvernul României | Trim. IV 2016 | 26.000.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | MFP | Permanent, | |
| | | începând cu 2016| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 4. | Cancelaria Prim-Ministrului | 2018 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | ANI | Anual, începând | |
| | | cu 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 6. | MJ | Anual, începând | |
| | | cu 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | ANAP, AADR | Semestrial, | |
| | | începând cu 2018| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
6.2. Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire
a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte
integrantă a performanței administrative
Legislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să
continue abordarea SNA 2012 - 2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților
și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele
mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de
bugetarea deficitară și, nu în ultimul rând, de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în
aplicare cadrul existent.
Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012 - 2015, și anume aceea a asimilării
cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI.
Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de
management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea
evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul
de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul
exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de
tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse
modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică
(consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de|
| management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării |
| timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților
publice;
Pagina 21
2. revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materie pentru asigurarea corelării
standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de
prevenire a corupției;
3. adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a
riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la
doi ani a planurilor de integritate;
4. dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de
promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;
5. publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării
SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard;
6. adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru
atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanțării viitoare și reflectarea acestui
standard în rapoartele anuale ale instituțiilor publice;
7. stabilirea de ținte de management pentru funcțiile de conducere privind gradul de conformitate
administrativă și de implementare a standardelor legale de integritate, precum și aplicarea corelativă de
măsuri manageriale corective.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | Structurile de audit intern din | 2018 | Nu are |
| | cadrul instituțiilor publice | | implicații |
|______|_____________________________________|_________________| financiare |
| 2. | SGG în cooperare cu MJ | 2017 | suplimentare. |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 3. | MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu | 2017 | |
| | un grup de lucru interinstituțional | | |
| | constituit în acest scop | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 4. | MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ | 2017 | |
| | și DGA | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | MJ și SGG | Anual, începând | |
| | | cu 2018 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 6. | Cancelaria Prim-Ministrului în | 2017 | |
| | cooperare cu MFP și MCPDC | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | Cancelaria Prim-Ministrului în | 2017 | |
| | cooperare cu SGG și conducătorii | | |
| | instituțiilor/autorităților publice | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive |
| anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu |
| privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și|
| interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul) |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și
mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;
2. elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în
interes public;
3. completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților
din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții,
precum și a cadrului sancționator.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MDRAP și ANFP | 2017 | 10.000.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
Pagina 22
|______|_____________________________________|_________________| |
| 3. | MFP, MFE în cooperare cu MJ și | 2018 | |
| | MMFPSPV | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
6.3. Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de
corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare
SNA 2016 - 2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la
corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 - 2015 a condus la alegerea strategică de a
menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și
sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan
internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO
din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE,
inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție.
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare și
evaluare a oportunității deciziilor MS și CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii
și criterii clare de evaluare;
2. transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul
transparenta.ms.ro;
3. evaluarea performanței sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătății și a oportunităților
de extindere a sistemului;
4. instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor
din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
5. instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească;
6. întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătății și extinderea atribuțiilor
acestora;
7. îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri și ceilalți reprezentanți ai aparatului
decizional din spitale;
8. dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educației medicale continue, care să elimine
sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical;
9. identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic și managerial
din unitățile medicale și implementarea de soluții pentru prevenirea și rezolvarea lor;
10. revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obține, independent de unitățile
medicale, informații despre experiența pacienților.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MS, CNAS | 2017 | 19.800.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
Pagina 23
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. reorganizarea Consiliului Național de Etică și a Consiliului de Etică și Management Universitar, care
să monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetaredezvoltare;
2. adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând
practici de tipul meditațiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;
3. adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanță, pentru asigurarea
integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector școlar,
directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar;
4. introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiționarea acordării unor
beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum și dezvoltarea
unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;
5. introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică și educație civică în programa școlară a
disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice;
6. înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate,
organizate în facultăți care dețin expertiză în domeniul eticii organizaționale;
7. monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul
educațional;
8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat și evaluarea națională de la clasa a opta
în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se
realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;
9. publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice,
sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de
stat/instituțiilor de învățământ superior.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MENCS și universități și institute | 2016 - 2017 | 8.000.000 lei |
| | de cercetare-dezvoltare | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | MENCS, inspectorate școlare și CCD, | 2016 - 2017 | |
| | unități de învățământ preuniversitar| | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 3. | MENCS, inspectorate școlare și CCD, | 2016 - 2018 | |
| | unități de învățământ preuniversitar| | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 4. | MENCS și universități | Activitate cu | |
| | | caracter | |
| | | permanent | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | MENCS și universități | 2019 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 6. | MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM și| Activitate cu | |
| | universități | caracter | |
| | | permanent | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | MENCS, ISJ/ISMB, conducerea | În timpul | |
| | unităților de învățământ | examenelor și | |
| | | concursurilor | |
| | | naționale | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 8. | MENCS | Activitate cu | |
| | | caracter | |
| | | permanent | |
Pagina 24
|______|_____________________________________|_________________| |
| 9. | MENCS, inspectorate școlare, | Activitate cu | |
| | universități | caracter | |
| | | permanent și | |
| | | evaluare | |
| | | semestrială | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. îmbunătățirea transparenței procesului legislativ: (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind
dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în
care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii
existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor
legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum și a agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor
și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor și (iii) prin luarea măsurilor
corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție într-un număr limitat de
circumstanțe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);
2. (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului și (ii) asigurarea existenței unui
mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (măsură restantă SNA 2012 - 2015 și
recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);
3. stabilirea unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru
parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător (recomandare
GRECO runda a IV-a - paragraful 32);
4. introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu persoane care
desfășoară activități de lobby și alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ (recomandare
GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ
penal și fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influență.);
5. analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora
care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și
obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire
penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea
vizează cererile de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive, precum și pe cele de
începere a urmăririi penale.);
6. autoritatea parlamentară să înființeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care
parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate și (ii) să ofere formare specializată și regulată
cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității
parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);
7. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în
sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și
soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012 - 2015);
8. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici
privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor (măsură preluată din SNA
2012 - 2015).
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | Parlamentul României | Trim. II 2017 | 8.000.000 lei |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
Pagina 25
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. aprobarea și implementarea unui plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul
judiciar;
2. completarea Codului de etică al judecătorilor și procurorilor în așa manieră încât să ofere îndrumare
potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilități și activități
accesorii, imparțialitate și alte aspecte relaționate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor și a
altor avantaje, conduita în viața privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) și să asigure
delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare;
3. abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor și procurorilor, în special prin (i) asumarea de către
Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare
și îndrumare și (ii) consolidarea rolului și eficienței titularilor funcțiilor de conducere din fruntea instanțelor
și parchetelor, fără a fi afectată independența judecătorilor și procurorilor (recomandare GRECO runda a
IV-a - paragraful 114);
4. creșterea eforturilor de formare și conștientizare cu privire la integritate și componentele preventive
ale politicilor anticorupție, inclusiv pentru judecătorii și procurorii în funcție (recomandare GRECO runda
a IV-a - paragraful 119).
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | CSM | 2017 - 2020 | 12.000.000 lei|
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 4. | CSM și INM | Trim. II 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice și a |
| campaniilor electorale |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice
(măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
2. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale,
precum și a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
3. dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului
exprimat fără drept;
4. asigurarea resurselor necesare pentru o selecție competitivă a oficialilor electorali și dezvoltarea unui
modul de pregătire specializată pentru aceștia;
5. clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice
este contabilizată în conturile partidelor politice și examinarea modalității de a crește transparența
contribuțiilor "terțelor părți" (de exemplu, entități separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO
runda a III-a - parțial implementată);
Pagina 26
6. solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală
Permanentă și de a pune un rezumat adecvat la dispoziția publicului - (recomandare GRECO runda a III-a
- parțial implementată);
7. luarea de măsuri adecvate pentru (i) a se asigura că donațiile în natură de către partidele și participanții
la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către nonprofesioniști) sunt corect identificate
și contabilizate la valoarea lor de piață, sub formă de donații, și (ii) a clarifica situația juridică a
împrumuturilor - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);
8. înregistrarea, ca regulă, a tuturor donațiilor și includerea lor în documentele contabile ale partidelor
politice și ale participanților la campanie, precum și introducerea unei cerințe ca toate donațiile care
depășesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar - (recomandare GRECO runda a
III-a - parțial implementată);
9. creșterea sancțiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității
partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancțiuni
eficiente, proporționale și cu efect de descurajare - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial
implementată);
10. publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | AEP | Periodic. La | 4.000.000 lei |
| | | începutul | |
| | | fiecărei | |
| | | campanii | |
| | | electorale și | |
| | | campanii | |
| | | pentru | |
| | | referendum | |
|______| |_________________| |
| 2. | | Anual. La | |
| | | sfârșitul | |
| | | fiecărei | |
| | | campanii | |
| | | electorale și | |
| | | campanii pentru | |
| | | referendum | |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
| 10. | | Anual, începând | |
| | | cu 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice |
|______________________________________________________________________________|
Pagina 27
Acțiuni principale:
1. dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea
afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);
2. dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societățile cu condamnări definitive,
precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de
achiziții publice; (Angajament OGP/Summit Londra);
3. testarea, în două instituții publice, a instituției pactelor de integritate în achizițiile publice;
4. realizarea controlului ex-ante al documentațiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a
autorităților contractante în funcție de o metodologie bazată pe criterii aleatorii și de risc;
5. publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creștere a prețului, o prelungire a duratei de
execuție sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;
6. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor
practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice (măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
7. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru
unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012
- 2015);
8. publicarea oricărei modificări a relațiilor contractuale din SEAP și SICAP pe portalul de date deschise
data.gov.ro
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | ANAP în cooperare cu MJ | 2018 | 10.000.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | ANAP în cooperare cu AADR | 2018 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | ANAP în cooperare cu AADR | 2018 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 6. | ANAP în cooperare cu INM, ANFP și MJ| 2016 - 2020 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | MJ și PÎCCJ | 2016 - 2020 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 8. | AADR | Semestrial, | |
| | | începând cu 2018| |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor
de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de
asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);
2. identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale (măsură preluată din SNA
2012 - 2015);
3. implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice
(Angajament Summit Londra);
4. elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a
Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind
diversitatea, de către anumite întreprinderi și grupuri mari;
5. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat
și sectorul public (măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
6. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri
cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice
(măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
Pagina 28
7. diseminarea politicilor și programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin
aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde
echivalente (măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
8. inițierea dialogului cu autoritățile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în
vederea implementării standardelor legale de integritate;
9. publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și
subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin
structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MJ în cooperare cu Cancelaria | Permanent, cu | 6.000.000 lei |
| | Prim-Ministrului, DNA și MAE | evaluare anuală | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | Consiliul Concurenței | 2019 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 3. | MECRMA în cooperare cu MFP, ME, MT | 2017 | |
| | și MJ | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 4. | Guvernul României | Decembrie 2016 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | MJ și reprezentanții platformei de | 2020 | |
|______| cooperare cu mediul de afaceri |_________________| |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 8. | MJ și reprezentanții platformei de | 2018 | |
| | cooperare cu mediul de afaceri | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 9. | Instituții publice de la nivel | Semestrial, | |
| | central și local care au în | începând cu 2018| |
| | autoritate întreprinderi la care | | |
| | statul este acționar | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților |
| și a riscurilor de corupție în administrația publică locală |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, a procedurilor administrative care sunt
cele mai vulnerabile la corupție, pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor (cel puțin trei proceduri);
2. revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale
informației în vederea furnizării serviciilor publice online;
3. generarea unui index al integrității în cadrul administrației publice locale prin agregarea indicatorilor
privind incidentele de integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența instituțională;
4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor
prin raportare la standardele de cost și populația deservită;
5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție (autorități ale
administrației publice locale) elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și municipiilor;
6. derularea de campanii de conștientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local și
promovarea bunelor practici anticorupție;
7. realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a
reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;
8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de elaborare și evaluare a politicilor
publice anticorupție de la nivel local;
9. elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită la nivelul instituțiilor administrației
publice locale.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
Pagina 29
| 1. | MDRAP în cooperare cu asociațiile | 2017 | 60.000.000 lei|
|______| reprezentative ale UAT-urilor, |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______| |_________________| |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
6.4. Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate
de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
Cunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau
tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la
crearea unei veritabile reticențe colective în fața măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere.
Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul
corupției sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism
ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.
Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații
suplimentare sau supraspecializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la
legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX, realizată de
MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor
au devenit mai consistente relativ recent.
Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită
profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie
prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate
cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este
reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de
execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.
Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o
schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult:
e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea
instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă
unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este
atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și
eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații
privind finalitatea proceselor astfel inițiate.
Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul
document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia "Colectiv". După acest
moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă
de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții
publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă "atenție" la medic sau la
profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să
beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre
acest public-țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma
reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale.
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a |
| personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel |
| central și local |
|______________________________________________________________________________|
Pagina 30
Acțiuni principale:
1. dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind
integritatea în funcția publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcții de conducere și de
execuție din instituțiile publice (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);
2. organizarea și derularea de programe sectoriale de creștere a gradului de conștientizare și a nivelului
de educație anticorupție în rândul personalului din administrația publică centrală și locală.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, | 2017 - 2020 | 30.000.000 lei|
| | și în parteneriat cu INM, ANFP, | | |
| | Academia de Poliție A. I. Cuza, | | |
| | Universitatea din București | | |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | Instituțiile publice care dezvoltă | 2017 - 2020 | |
| | strategii sectoriale anticorupție | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 4.2 - Creșterea gradului de informare a publicului cu |
| privire la impactul fenomenului corupției |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. organizarea și derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului
de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor;
2. organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creșterii gradului de
conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul cetățenilor.
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | MJ | 2017 - 2020 | 25.000.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | Instituțiile publice care dezvoltă | 2017 - 2020 | |
| | strategii sectoriale anticorupție | | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
6.5. Obiectiv general 5 - Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale
și administrative
În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor
și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.
În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv
rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la
nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul
disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.
Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în
fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva
corupției - DNA și ANI - a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori
de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la
dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este
unul dintre angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu
sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru
Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de
creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.
Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic,
gestionate de către PÎCCJ în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează
îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile
realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor
sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o
Pagina 31
creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF,
o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.
Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale
sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a
iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt
deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice
sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror
standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă () și bună
guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială.
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea |
| cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare |
| corupție și la nivel local (BM 3 și 4 din MCV) |
|______________________________________________________________________________|
Acțiuni principale:
1. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA
(măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
2. alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;
3. crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea
actualului Serviciu Tehnic, ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016;
4. asigurarea resurselor financiare pentru funcționarea în conformitate cu cerințele legale a unității
logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție;
5. asigurarea resurselor umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de
corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul
DNA;
6. dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracțiunile de corupție
aflate în competența Direcției;
7. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare
corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012 - 2015);
8. actualizarea strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;
9. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive
pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului
legal privind protecția datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012 - 2015).
______________________________________________________________________________
|Măsura| Instituții responsabile | Termen | Buget estimat |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
| 1. | DNA | Anual |108.000.000 lei|
|______|_____________________________________|_________________| |
| 2. | Guvernul României și DNA | 2016 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 5. | Guvernul României și DNA | 2018 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 7. | ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară | 2017 | |
|______|_____________________________________|_________________| |
|______|_____________________________________|_________________| |
| 9. | Instanțele judecătorești | Permanent | |
|______|_____________________________________|_________________|_______________|
______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, |
| sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de |
| interese și averi nejustificate (BM2 din MCV) |
|______________________________________________________________________________|
Pagina 32
Acțiuni principale:
1. adoptarea legis
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.