Hotărâre a Consiliului Local

Strategia Integrata de Dezvolatare Urbana 2021-2027 – RO

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 67
Data
27.05.2021
Emitent
Municipiul Câmpia Turzii, jud. Cluj
Pagini
244 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 67 din 27.05.2021, „Strategia Integrata de Dezvolatare Urbana 2021-2027 – RO”, Municipiul Câmpia Turzii, jud. Cluj. Sursa: http://www.campiaturzii.ro/fisiere-campia-turzii/2021/06/Strategia-Integrata-de-Dezvolatare-Urbana-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/campia-turzii/164749-strategia-integrata-de-dezvolatare-urbana-2021-2027-ro, 18.11.2026)

Fișier creat
18.06.2021
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ 5] Ă )] CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CAMPIA TURZII DE se. nr.2 Laminoriștilor Tel: 0264/368001; 0264/368002; 0264/368004; fax: 0264/365467 https://campiaturzii.ro; e-mail: primaria(Ocampiaturzii.ro HOTĂRÂRE Nr. 67 din 27.05.2021 privind aprobarea documentației „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii 2021-2027” Consiliul Local al Municipiului Câmpia Turzii întrunit în ședința ordinară la data de 27.05.2021; Analizând proiectul de hotărâre nr. 9254 din 01.04.2021, privind aprobarea documentației „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii 2021-2027”, inițiat de Primarul Municipiului Câmpia Turzii, dl. Dorin Nicolae LOJIGAN; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare; Văzând raportul de specialitate nr. 9255 din 01.045.2021, precum și avizul favorabil dat proiectului de hotărâre de către comisia de specialitate nr. 1 a Consiliului Local al Municipiului Câmpia Turzii; Fiind îndeplinite prevederile art. 133-140 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul dispozițiilor art. 129 alin.(1), art. 139 alin.(3) lit.e), precum și art. 196 alin.(1) lit.a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1 - Se aprobă documentația „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii 2021-2027”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Documentația se află la Serviciul Management Proiecte și Dezvoltare Locală. Art.2 - Prezenta hotărâre are un caracter normativ. Art.3 - Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul Municipiului Câmpia Turzii prin Serviciile din cadrul aparatului de specialitate. Art.4 - Comunicarea prezentei hotărâri se face prin intermediul Serviciului Juridic. —— CONTRASEMNEAZĂ Voturi: Pentru: 19 Împotrivă: -- Abțineri : -- Numărul consilierilor în funcție: 19 Numărul consilierilor prezenți: 19

Pagina 2

„Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii 2021-2027” COD SMIS 135941 Martie 2021 Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020, Cod apel: POCA/662/2/1/ (CP13/2019 pentru regiunile mai puțin dezvoltate - „Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate) Obiectivul Specific 2.1: Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP). Beneficiari: Unitatea Administrativ Teritorială Câmpia Turzii, județul Cluj Perioadă de implementare: noiembrie 2020-aprilie 2021

Pagina 3

Cuprins CADRUL CONCEPTUAL................................................................................................................................ 5 ETAPELE PLANIFICĂRII STRATEGICE....................................................................................................... 10 ACTORII CARE PARTICIPĂ LA PROCESUL DE PLANIFICARE.................................................................. 11 METODOLOGIE............................................................................................................................................12 CADRUL STRATEGIC CE STĂ LA BAZA STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ............ 16 A. Context global și european privind dezvoltarea durabilă........................................................ 16 B. Context național pentru dezvoltare durabilă............................................................................. 24 C. Context regional de dezvoltare durabilă.....................................................................................32 D. Context județean de dezvoltare durabilă................................................................................... 34 SURSE DE FINANȚARE DISPONIBILE.........................................................................................................35 PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII.............................................................................................. 43 1. LOCALIZARE........................................................................................................................................... 48 2. RESURSELE NATURALE......................................................................................................................... 50 3. ISTORICUL AȘEZĂRII............................................................................................................................. 53 4. POPULAȚIA.............................................................................................................................................56 4.1 Distribuția populației pe sexe......................................................................................................59 4.2 Structura populației pe grupe de vârstă....................................................................................60 4.3 Structura etnică a populației....................................................................................................... 61 4.4 Structura populației după religie................................................................................................ 62 4.5 Mișcarea naturala a populației municipiului Câmpia Turzii................................................... 62 4.6 Dinamica populației și fluxurile migratorii................................................................................66 4.7 Starea civila a populației municipiului Câmpia Turzii.............................................................67 4.8 Forța de muncă...............................................................................................................................67 5. RESURSE CREATE DE OM...................................................................................................................... 72 5.1 Căile de comunicații...................................................................................................................... 72 5.2 Căi rutiere....................................................................................................................................... 72 5.3 Cale ferată.......................................................................................................................................74 5.4 Dotări socio-culturale....................................................................................................................75 2

Pagina 4

5.5 Patrimoniul cultural.......................................................................................................................76 5.6 Infrastructura culturii din municipiu.......................................................................................... 77 5.7 Învățământ. Infrastructura educațională...................................................................................77 6. PERCEPȚIA ASUPRA LOCALITĂȚII....................................................................................................... 80 6.1 Angajații UAT Câmpia Turzii........................................................................................................ 80 6.2 Populația municipiului Câmpia Turzii.........................................................................................87 ANALIZA SWOT........................................................................................................................................... 99 VIZIUNEA DE DEZVOLTARE..................................................................................................................... 102 MISIUNEA...................................................................................................................................................103 OBIECTIV GENERAL. OBIECTIVE SPECIFICE..........................................................................................104 7. ECONOMIA LOCALĂ -INDUSTRIE, SERVICII, AGRICULTURĂ...........................................................106 7.1 Activitatea economică................................................................................................................ 112 7.2 Industrie.........................................................................................................................................117 7.3 Agricultura.....................................................................................................................................120 7.4 Silvicultura.................................................................................................................................... 122 7.5 Comerțul și serviciile...................................................................................................................122 7.6 Analiza SWOT................................................................................................................................ 123 7.7 Obiective pentru domeniul economie...................................................................................... 124 7.8 Fișe de proiect.............................................................................................................................. 125 8. MEDIU....................................................................................................................................................130 8.1 Aerul............................................................................................................................................... 130 8.2 Apa..................................................................................................................................................132 8.3 Solul................................................................................................................................................ 135 8.4 Zgomotul........................................................................................................................................136 8.5 Sistemul actual de gestionare a deșeurilor............................................................................. 138 8.6 Analiza SWOT................................................................................................................................ 140 8.7 Obiective pentru domeniul mediu............................................................................................ 142 8.8 Fișe de proiect.............................................................................................................................. 142 9.AMENAJAREA TERITORIULUI...............................................................................................................151 9.1 Alimentarea cu apă potabilă și canalizarea............................................................................ 151 9.2 Alimentarea cu energie termică/încălzire centrală/gaze naturale................................... 154 3

Pagina 5

9.3 Alimentarea cu energie electrică..............................................................................................155 9.4 Rețeaua de telecomunicații, comunicații de date și Internet.............................................155 9.5 Managementul serviciilor comunitare de utilități publice - Transport public.................. 156 9.6 Analiza SWOT................................................................................................................................ 157 9.7 Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului............................................................. 158 9.8 Fișe de proiect.............................................................................................................................. 158 10. INSTITUȚII LOCALE........................................................................................................................... 166 10.1 Analiza SWOT.............................................................................................................................. 175 10.2 Obiective pentru domeniul instituții locale.......................................................................... 176 10.3 Fișe de proiect............................................................................................................................176 11.DEZVOLTARE SOCIALĂ – OCUPARE, LOCUIRE, SĂNĂTATE, SIGURANȚĂ, ASISTENȚĂ SOCIALĂ ................................................................................................................................................................... 183 11.1 Ocupare........................................................................................................................................183 11.2 Siguranța publică....................................................................................................................... 185 11.3 Asistență socială.........................................................................................................................186 11.4 Sănătate.......................................................................................................................................190 11.5 Locuire......................................................................................................................................... 191 11.6 Analiza SWOT.............................................................................................................................. 194 11.7 Obiective pentru domeniul dezvoltare socială.....................................................................195 11.8 Fișe de proiect............................................................................................................................196 12. EDUCAȚIE ȘI FORMARE.....................................................................................................................208 12.1 Analiza SWOT.............................................................................................................................. 210 12.2 Obiective pentru domeniul educație și formare.................................................................. 211 12.3 Fișe de proiect............................................................................................................................211 13. CULTURĂ, CULTE, SPORT ȘI AGREEMENT.....................................................................................217 13.1 Analiza SWOT.............................................................................................................................. 222 13.2 Obiective pentru domeniul cultură, culte, sport și agreement........................................ 223 13.3 Fișe de proiect............................................................................................................................223 14. CADRUL DE APLICARE A STRATEGIEI INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII......................................................................................................................................... 227 4

Pagina 6

CADRUL CONCEPTUAL Considerată de literatura de specialitate ca fiind un proces de dezvoltare, în primul rând economică, într-o anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creștere a calității vieții la nivel local, dezvoltarea locală are drept scop „prosperitatea economică și bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat”. Pentru aceasta, este esențială existența unui cadru normativ-procedural, a unui parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare locală precum și a resurselor necesare susținerii procesului de dezvoltare locală1. Astăzi, mai mult de 50% din populația lumii și 65% din populația Europei trăiește în orașe. Banca Mondială preconizează că până în 2050 numărul locuitorilor orașelor se va dubla, aproape șapte din zece persoane din întreaga lume vor locui în zonele urbane1. Populația urbană generează 80% din produsul intern brut (PIB) din lume și 85% din PIB în Europa, dar și consumul este pe măsură: 80% din consumul de energie. Orașele produc mai mult de 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din lume. Această creștere a populației orașelor a condus către expansiunea teritorială a așezărilor. Însă, cele două fenomene (creștere numerică a populației și expansiunea teritorială) au generat, în cele mai multe cazuri, creșterea economică, dar și numeroase provocări pentru orașe precum cererea tot mai mare de locuințe accesibile, noi rețele de transport, extinderea sistemului de educație, sănătate, cultură, agrement, locuri de muncă. Pe măsură ce cresc, orașele sunt mai expuse la riscuri naturale (dezastre) și sociale (șomaj, segregare, sărăcie). Astfel, dezvoltarea urbană nu are în vedere creșterea numerică a populației sau expansiunea teritorială a orașelor, ci eliminarea consecințelor generate de către cele două fenomene. Dezvoltarea urbană are drept scop construirea de orașe care să asigure bunăstarea și fericirea locuitorilor, adică inclusive, sigure, rezistente, durabile și antifragile. 1 Dincă, D., Dumitrică, C., Dezvoltare și planificare urbană – Ediția a doua, Editura Economic, București, 2020, p. 37; 5

Pagina 7

Fig. 1 Transformarea orașelor2 Mult timp s-a considerat că îndeplinirea sarcinilor administrative era posibilă fără a deține o perspectivă pe termen lung, iar acest lucru a constituit una din principalele critici aduse modelului tradițional al administrației publice. În prezent, filozofia managerială plasează în centrul atenției instituțiilor publice obținerea de rezultate pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, iar preocuparea pentru stabilirea direcțiilor strategice pe termen mediu și lung este inevitabilă pentru comunitate. Necesitatea contracarării efectelor negative ce pot surveni în urma unor acțiuni întreprinse la nivel central a determinat, de asemenea, aprofundarea conceptului de dezvoltare locală, care, dincolo de a fi unul progresist mizează pe schimbarea socială pe care o poate determina în rândul comunității. Dezvoltarea locală este un proces continuu de planificare și implementare a programelor strategice și a politicilor de dezvoltare durabilă în scopul îmbunătățirii calității vieții comunității locale, prin utilizarea eficiență a resurselor disponibile. Precondițiile necesare demarării unui amplu proces de dezvoltare locală rezidă în cadrul unui puternic curent de solidaritate locală, menit să reflecte voinței majoritară a comunității locale în a-și valorifica propriile resurse de dezvoltare în cadrul unui sistem 2 Dincă, D., Dumitrică, C., Dezvoltare și planificare urbană – Ediția a doua, Editura Economic, București, 2020, p.8; 6

Pagina 8

economic local, ce are ca principal obiectiv creșterea veniturilor, combaterea șomajului, precum și îmbunătățirea infrastructurii. Planificarea strategică este utilă numai dacă sprijină gândirea strategică și conduce la un management strategic. “În cadrul administrației publice, planificarea strategică se folosește pentru a reuni într-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea priorităților și planificarea organizațională.”3 Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Câmpia Turzii este instrumentul ce va orienta dezvoltarea deplină și simetrică, în următorii ani, prin aplicarea căruia va rezulta o îmbunătățire a calității vieții locuitorilor municipiului. Acest suport servește atât intereselor publice cât și celor private, datorită menținerii și îmbunătățirii elementelor de ordin economic, social și de mediu, esențiale pentru prosperitatea pe termen lung a cetățenilor și a actorilor din mediul privat. Instrument care ghidează și integrează eforturile de dezvoltare locală ale întregii comunități prin participarea și cooperarea tuturor cetățenilor, sectoarelor public, privat și social, a actorilor locali și formatorilor de opinie, strategia se dovedește a fi esențială pentru dezvoltarea viitoare a comunității. Având în vedere perioada de timp la care se referă documentul, una extinsă, se are în vedere o prioritizare a direcțiilor de acțiune și investițiilor cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget local, parteneriate public-privat) sau externe (buget de stat, fonduri nerambursabile, credite interne și externe, etc.), în scopul asigurării condițiilor de bază (infrastructura, protecția mediului înconjurător, servicii comunitare și de gospodărie locală) pe care să se dezvolte municipiul în viitor. Dezvoltarea urbană are ca obiectiv prosperitatea economică și bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat. Ea poate fi înțeleasă ca fiind un proces complex de creștere a bunăstării, prin acțiuni concertate ale actorilor locali, regionali și naționali, acțiuni ce vizează protecția mediului, dezvoltarea socială, economia, amenajarea teritoriului, educația și formarea, știința și cercetarea, pornind în primul rând de la potențialul acelui teritoriu.4 3 Hotărâre nr. 1.807 / 2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central 4 D. Dincă (2008), Servicii publice și dezvoltare locală, Editura Lumina Lex. 7

Pagina 9

Dezvoltarea este considerată o finalitate economică și culturală a descentralizării, ea diversificând și îmbogățind activitățile pe un teritoriu dat, prin mobilizarea resurselor și energiilor existente în zonă. Rezultat al eforturilor unei populații, înseamnă punerea în aplicare a unui proiect de dezvoltare economică, socială și culturală.5 Pentru realizarea prezentului document au fost avute în vedere elementele specifice municipiului Câmpia Turzii, cum ar fi datele demografice, infrastructură, economie, amenajarea teritoriului, mediu, distribuția serviciilor etc., și s-a acordat o atențe amănunțită a felului în care comunitatea locală dorește să se dezvolte. Au fost înglobate componente strategice care respectă și integrează elemente din programele județene, regionale, sectoriale și naționale, precum și angajamentele asumate de România în negocierile cu Uniunea Europeană. Strategia a fost creată prin contribuția comunității, a funcționarilor din administrația publică locală, agenților economici, instituțiilor și organizațiilor locale, prin intermediul sondajelor, consultărilor comunității și dezbaterii publice care au reunit comunitatea într-un exercițiu de democrație participativă și efort colectiv de trasare a propriului viitor. În ceea ce privește metodologia, strategia are la bază și se fundamentează pe următoarele instrumente și proceduri de lucru: -analiza de conținut; -analiza de date statistice din surse organizate; -comparații de date statistice pe scară evolutivă; -inteviuri cu actorii locali ai dezvoltării; -analiza SWOT; -analiza și interpretarea unor studii, rapoarte, cercetări, strategii și norme locale, județene, regionale, naționale și europene. Strategia are în vedere integrarea unei viziuni distincte și cuprinzătoare asupra viitorului - modul în care vrea comunitatea să devină la sfârșitul perioadei de planificare - și determină obiectivele prin care se va realiza această viziune. Principiile și căile de acțiune pentru atingerea obiectivelor sunt astfel structurate încat să permită actorilor, organizațiilor și cetățenilor participanți la punerea în aplicare, să își coordoneze eforturile și să colaboreze în beneficiul întregii comunități, cu utilizarea sinergică a tuturor resurselor, cunoștințelor și voinței locale. 5 F. Xavier (1991), Descentralizarea, Editura Humanitas, București, p. 57 citat de Dincă, D., Dumitrică, C., Dezvoltare și planificare urbană – Ediția a doua, Editura Economic, București, 2020, p. 10; 8

Pagina 10

În vederea aplicării adecvate a acesteia, trebuie respectate următoarele condiții: -acordul și sustinerea din partea consiliului local și a comunității; -susținerea din partea sectorului privat, îndeosebi a componentei economice; -informarea permanentă a comunității cu privire la progresul punerii în aplicare; -monitorizarea permanent a stadiului atingerii obiectivelor propuse. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii 2021 – 2027 constituie o parte componentă a procesului de planificare strategică și reprezintă:  un document strategic elaborat de către părțile interesate ce exprimă o viziune comprehensivă cu privire la dezvoltarea municipiului Câmpia Turzii;  un proces pentru dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu și lung la nivelul comunității. Totodată, strategia reprezintă un document de politică publică pe termen mediu și lung, care definește politica autorității locale cu privire la dezvoltarea locală a municipiului Câmpia Turzii în care se impune luarea unor decizii la nivel local, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel județean, regional, național și european. Caracteristicile planificării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Câmpia Turzii sunt următoarele:  Are în vedere dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune;  Se desfățoară într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ;  Abordează problemele la nivel macro;  Propune elemente de noutate în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes.  Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare. În vederea realizării proiectelor care pot fi finanțate de Uniunea Europeană, municipiul Câmpia Turzii are nevoie de pachete de programe rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice și de o creștere a capacității organizaționale și umane. În acest sens, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Câmpia Turzii oferă o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu actorii locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2021 - 2027. 9

Pagina 11

Oportunitatea accesării fondurilor europene nerambursabile (în contextul planului pentru bugetul multianual 2021-2027) și a fondurilor externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență facilitează consolidarea capacității UAT Municipiul Câmpia Turzii pentru a susține relansarea economică la nivelul municipiului prin derularea de investiții cu impact major asupra dezvoltării durabile a municipiului. Promovarea și co-finanțarea producerii energiei verzi la nivelul Uniunii Europene și la nivel național generează posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile și implicit creșterea capacității instituționale de derulare de investiții de eficientizare energetică și de reducere a emisiilor de CO2. Creșterea șomajului și sărăciei, precum și securitatea socială scăzută în România (implicit în municipiul Câmpia Turzii) în actualul context generat de pandemia de SARS-CoV-2 reclamă din partea autorității locale identificarea de soluții locale (surse bugetare, creare de locuri de muncă, investiții, dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale etc.), acțiune îngreunată de constrângerile bugetare ce afectează bugetul local. O strategie de succes presupune o gândire strategică creatoare, o autoritate publică locală pliată pe managementul schimbării și o evaluare corectă, pentru a pune în balanță eficiența și eficacitatea acesteia în implementare. Dezvoltarea locală este realizată prin eforturile comune ale sectorului public, privat, terțiar precum și al întregii comunități locale. ETAPELE PLANIFICĂRII STRATEGICE • Identificarea actorilor locali care se pot implica în realizarea strategiei (Societatea civilă, Mediul de afaceri, Administrația Publică Locală); • Constituirea Grupului de Lucru și stabilirea calendarului în funcție de activitățile stabilite; • Analiza documentelor realizate la nivelul municipiului Câmpia Turzii (monografie, Plan Urbanistic General etc.); • Analiza documentelor cu caracter strategic realizate la nivele ierarhice superioare (nivel județean, nivel regional, nivel național și nivel european); 10

Pagina 12

• Culegerea informațiilor despre comunitate (studiu de opinie asupra populației, studiu asupra mediului de afaceri, studiu asupra capacității administrative și date oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică); • Analiza SWOT; • Identificarea scopului/obiectivului general și a obiectivelor specifice; • Stabilirea direcțiilor strategice; • Identificarea domeniilor prioritare de intervenție și a proiectelor prioritare; • Stabilirea planului de acțiune; • Implementarea acțiunilor cu ajutorul resurselor proprii sau a celor din parteneriate; • Redactarea documentului final. ACTORII CARE PARTICIPĂ LA PROCESUL DE PLANIFICARE Realizarea documentației de planificare strategică reprezintă un proces consultativ de complex și de anvergură, implicând o mare varietate de grupuri, care pot fi sintetizate sub forma a trei concepte dominante: I. Societatea locală, adică totalitatea oamenilor care trăiesc în municipiul Câmpia Turzii, împreună cu societatea civilă formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese. II. Mediul de Afaceri, reprezentat de totalitatea întreprinderilor active care își desfășoară activitatea pe raza municipiului Câmpia Turzii (societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni, persoane fizice autorizate, asociații familiale, întreprinderi individuale, organizații non- guvernamentale etc.). III. Administrația Publică Locală. Administrația Publică Locală din municipiul Câmpia Turzii este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă. 11

Pagina 13

METODOLOGIE Pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii pentru perioada 2021 – 2027 au fost respectate instrucțiunile din Anexa VI la Ghidul CP 13/2019 – „Ghid pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică locală” și secțiunile aferente acestui ghid. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii pentru perioada 2021-2027 este elaborată de S.C. PUBLIC RESEARCH S.R.L. cu sprijinul UAT Municipiul Câmpia Turzii. Elaborarea strategiei a fost rezultatul unui proces participativ și din punct de vedere metodologic; pentru elaborarea strategiei s-au parcurs următoarele etape principale: Etapa 1 - Pregătirea elaborării strategiei; a fost etapa pregătitoare în care au avut loc două întâlniri (una online și una la sediul autorității locale) între echipa de experți și reprezentanții managementului de proiect și factori de decizie din administrația locală, prin care s-au definitivat instrumentele de lucru și etapele de parcurs; în această etapă s-au realizat: • definirea problemelor supuse analizei și a obiectivelor de urmărit prin strategie; • stabilirea exactă a rolurilor echipei de experți și a reprezentanților UAT Municipiului Câmpia Turzii; • stabilirea metodelor de abordare, a necesarului de materiale auxiliare (chestionare, ghiduri de interviu etc.); • efectuarea unor investigații preliminare pentru stabilirea necesarului de date; • stabilirea planului concret de acțiune; • stabilirea indicatorilor de pornire; • colectarea de date primare. Această primă etapă s-a încheiat cu elaborarea unui grafic al acțiunilor și cu obținerea acordului din partea Beneficiarului privind modul de lucru, termenele, persoanele implicate etc. Etapa 2 de analiză - evaluare a conținut o serie de investigații analitice finalizate printr-o Analiză ex-post a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Câmpia Turzii 2016 12

Pagina 14

– 2020 și subcapitolele strategiei de dezvoltare locală ce conțin analiza situației pentru fiecare domeniu în parte. Realizarea acestei etape a presupus culegerea datelor, verificarea, sistematizarea și gruparea datelor prin diferite tehnici statistice, inclusiv prin reprezentări grafice, interpretarea datelor, analiza critică a rezultatelor, discutarea punctelor critice cu beneficiarul în vederea punerii de acord cu rezultatele obținute din analiza datelor, valorificarea analizelor pentru elaborarea strategiei. Din punct de vedere metodologic, consultantul a utilizat o abordare mixtă, folosind diverse metode pentru a colecta și / sau verifica informațiile corespunzătoare. Strategia de colectare a datelor a combinat instrumente de cercetare diferite astfel încât să existe cât mai multe date pentru fundamentarea concluziilor finale. Date relevante conținând informații cantitative și calitative au fost colectate pe baza unei combinații de metode. În cadrul analizelor, pentru culegerea datelor necesare, echipa de experți a utilizat următoarele metode și tehnici de investigare: • cercetare pe documente publice și documente puse la dispoziție de UAT Municipiul Câmpia Turzii; • interviuri; • aplicarea de chestionare (secțiunile aferente analizelor); • grupuri de lucru. Metodele de culegere calitativă a datelor utilizate în realizarea analizelor, respectiv organizarea de interviuri, s-a realizat față în față, iar pentru aplicarea de chestionare a fost utilizată metoda de completare pe hârtie a chestionarelor. Etapa 3 de identificare / elaborare a viziunii, obiectivelor strategice, obiectivelor specifice și elaborarea Planului de acțiuni a conținut o serie de investigații analitice finalizate prin elaborarea draftului de strategie. În vederea realizării acestei etape s-au desfășurat activități ce au presupus culegerea și interpretarea datelor, discutarea punctelor critice cu beneficiarul în vederea punerii de acord cu rezultatele obținute în urma procesului participativ de elaborare a strategiei. Din punct de vedere metodologic, consultantul a utilizat și în această etapă o abordare mixtă, folosind diverse metode pentru a colecta și / sau verifica informațiile corespunzătoare. Strategia de colectare a datelor a combinat instrumente de cercetare diferite astfel încât să existe cât mai multe date pentru fundamentarea concluziilor finale. Date relevante, 13

Pagina 15

conținând informații cantitative și calitative au fost colectate pe baza unei combinații de metode. În cadrul elaborării strategiei, incluzând și planul de acțiuni, pentru culegerea datelor necesare, echipa de experți a utilizat următoarele metode și tehnici de investigare: • cercetare pe documente publice și documente puse la dispoziție de UAT Municipiul Câmpia Turzii; • interviuri; • aplicarea de chestionare (secțiunile aferente direcțiilor strategice); • grupuri de lucru. Metodele de culegere calitativă a datelor utilizate în realizarea analizelor, respectiv organizarea de interviuri, s-a realizat față în față, iar pentru aplicarea de chestionare a fost prin completarea pe hârtie a chestionarelor. În ansamblu, pentru elaborarea strategiei s-a urmat o serie de pași specifici cercetării: 1. Documentarea / cercetarea de birou - identificarea și analizarea documentelor relevante. Prin cercetarea de birou, s-au identificat documentele relevante (documente strategice și surse de finanțare la nivel local / județean / regional / național / european, rapoarte de monitorizare / progres, proiecte în implementare, analize, etc.). Au fost de asemenea identificate dependențele dintre măsuri, care au urmărit asigurarea unei abordări integrate, coerente și realiste. 2. Elaborarea instrumentelor metodologice - care au drept scop sprijinirea echipei de proiect în colectarea informațiilor (chestionare, ghid de interviu, documente centralizatoare ale informațiilor analizate sau colectate în urma interviurilor, alte documente, după caz). Au fost elaborate trei tipuri de instrumente metodologice: • chestionar pentru cetățeni / reprezentanți mediu de afaceri / angajați în instituții publice; • fișă de analiză; • ghid de interviuri semi-structurate. 3. Cercetarea de teren a cuprins, în principal: • derularea de interviuri cu factori implicați • diseminarea și colectarea chestionarelor • participarea la întâlniri ale grupurilor de lucru dedicate • interviuri 14

Pagina 16

• vizite de informare și clarificare pentru activitatea de planificare strategică, la sediul beneficiarului. 4. Analizarea și prelucrarea tuturor informațiilor în vederea elaborării strategiei Pe parcursul cercetării au fost corelate toate informațiile obținute ca urmare a analizei de birou și a celor colectate pe teren de la factorii cheie. 5. Elaborarea Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Câmpia Turzii pentru perioada 2021 – 2027. 15

Pagina 17

CADRUL STRATEGIC CE STĂ LA BAZA STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A. Context global și european privind dezvoltarea durabilă Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite a fost adoptată de Adunarea Generală ONU în septembrie 2015. Esența Agendei 2030 o reprezintă 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD)6. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, pașnică, prosperă și echitabilă pe pământ pentru toată lumea, în prezent și în viitor. Obiectivele acoperă provocările globale care sunt cruciale pentru supraviețuirea umanității. Ele stabilesc limite de mediu și praguri critice pentru utilizarea resurselor naturale. Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu strategiile care clădesc dezvoltarea economică. Ele abordează o gamă de nevoi sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri de muncă, tratând în același timp schimbările climatice și protecția mediului. Figura 2 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Agenda 2030 Sursa: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/obiective/ 6 http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/obiective/ 16

Pagina 18

Pactul Ecologic European (European Green Deal) Pactul ecologic european propune o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al UE, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii, trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți. Pactul ecologic european este o parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite și a obiectivelor de dezvoltare durabilă7. 7 https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld 17

Pagina 19

Figura 3 Obiectivele Pactului Ecologic European Obiectivele Pactului Ecologic European 1. Sporirea nivelului de ambiție al UE în materie de climă pentru 2030 și 2050. Asumarea unui obiectiv mai ambițios de a reduce, în mod responsabil, emisiile de gaze cu efect de seră, respectiv o reducere care să fie, în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990, de cel puțin 50% și care să tindă spre 55%. 2. Furnizarea de energie curată, sigură și la prețuri accesibile. Decarbonizarea susținută a sistemului energetic este crucială pentru atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Producția și utilizarea energiei în diversele sectoare economice reprezintă peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Eficiența energetică trebuie să constituie o prioritate. Trebuie dezvoltat un sector al energiei electrice care să se bazeze în mare măsură pe surse regenerabile, urmând ca acest demers să fie completat de eliminarea rapidă a cărbunelui și de decarbonizarea gazelor. Trebuie să fie abordat riscul de sărăcie energetică la 18

Pagina 20

care sunt expuse gospodăriile care nu își pot permite să plătească pentru serviciile energetice esențiale menite să le asigure un nivel de trai de bază. Implementarea unor programe eficace, cum ar fi mecanismele de finanțare a gospodăriilor pentru renovarea locuințelor, poate reduce facturile la energie și poate contribui la protecția mediului. 3. Mobilizarea sectorului industrial pentru o economie curată și circulară. Realizarea unei economii circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită mobilizarea deplină a industriei. Europa trebuie să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor esențial în atingerea obiectivelor Pactului ecologic. Alături de strategia industrială, un nou plan de acțiune privind economia circulară va contribui la modernizarea economiei UE și va valorifica oportunitățile oferite de economia circulară la nivel național și la nivel mondial. 4. Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. Construirea, utilizarea și renovarea clădirilor necesită cantități semnificative de energie și de resurse minerale (de exemplu nisip, pietriș, ciment). Clădirile reprezintă, de asemenea, 40% din consumul de energie. În prezent, rata anuală de renovare a parcului imobiliar variază între 0,4 și 1,2% în statele membre. Această rată va trebui cel puțin să se dubleze pentru ca obiectivele UE în materie de eficiență energetică și climă să fie atinse. 5. Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă. Sectorul transporturilor este responsabil pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și acest procent este în continuă creștere. Pentru a se asigura neutralitatea climatică, este necesară o reducere cu 90% a emisiilor generate de transporturi până în 2050. Transportul multimodal trebuie stimulat puternic în vederea asigurării unei eficiențe sporite a sistemului de transport. În mod prioritar, o parte substanțială din transportul intern de mărfuri efectuat în prezent în proporție de 75% pe cale rutieră ar trebui să se efectueze în viitor pe calea ferată și pe căile navigabile interioare. UE va trebui să intensifice producția și utilizarea combustibililor alternativi durabili în domeniul transporturilor. Până în 2025, vor fi necesare aproximativ 1 milion de stații publice de reîncărcare și de realimentare pentru cele 13 milioane de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute care se preconizează că vor circula pe drumurile europene.Transporturile ar trebui să devină mult mai puțin poluante, în special în orașe. 6. „De la fermă la consumator”: conceperea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Fermierii și pescarii europeni au un rol esențial în gestionarea tranziției. 19

Pagina 21

Strategia „De la fermă la consumator” va consolida eforturile depuse de aceștia în vederea combaterii schimbărilor climatice, a protejării mediului și a conservării biodiversității. Planurile strategice vor trebui să reflecte un nivel ridicat de ambiție pentru a reduce în mod semnificativ utilizarea pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea, precum și utilizarea îngrășămintelor și a antibioticelor.Strategia „De la fermă la consumator” va contribui, de asemenea, la realizarea unei economii circulare. Aceasta va avea drept scop reducerea impactului asupra mediului al sectoarelor prelucrării alimentelor și comerțului cu amănuntul prin adoptarea de măsuri referitoare la transportul, depozitarea, ambalarea alimentelor și la risipa alimentară. În sfârșit, strategia „De la fermă la consumator” va viza stimularea consumului de alimente durabile și promovarea unor alimente sănătoase și accesibile ca preț pentru toți. 7. Conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității. Ecosistemele oferă servicii esențiale, cum ar fi hrană, apă dulce și aer curat, precum și adăpost. Ele atenuează efectele dezastrelor naturale, ale dăunătorilor și ale bolilor și contribuie la reglarea condițiilor climaterice. Ecosistemele forestiere sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari ca urmare a schimbărilor climatice. Suprafața împădurită a UE trebuie ameliorată, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, pentru ca UE să atingă obiectivul neutralității climatice și al unui mediu înconjurător sănătos. Reîmpădurirea și împădurirea durabile, precum și refacerea pădurilor degradate pot crește absorbția de CO2, îmbunătățind, în același timp, reziliența pădurilor și promovând bioeconomia circulară. 8. Reducerea poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice. Pentru a avea un mediu înconjurător fără substanțe toxice este nevoie de mai multe acțiuni de prevenire a poluării, precum și de măsuri de curățare a mediului și de remediere a poluării. Pentru a proteja cetățenii și ecosistemele Europei, UE trebuie să monitorizeze, să notifice, să prevină și să remedieze mai bine poluarea aerului, a apei, a solului și cea cauzată de produsele de consum. Pentru a realiza acest obiectiv, UE și statele membre vor trebui să examineze într-un mod mai sistematic toate politicile și reglementările. Tot la nivel European trebuie să avem în vedere COM(2018) 375 final8, Comisia Europeană a propus Parlamentului European și Consiliului o abordare strategică axată pe 5 obiective de politică (OP-uri). 8 https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:26b02a36-6376-11e8-ab9c01aa75ed71a1.0003.02/DOC_1&format=PDF 20

Pagina 22

Prin Raportul de țară 2019 care însoțește documentul CE privind Semestrul european, în România, pentru atingerea celor 5 obiective de politică, s-au identificat nevoi de investiții prioritare, după cum urmează: O Europă mai inteligentă – o transformare economică inovatoare și inteligentă (OP1)  încurajarea cercetării aplicate prin intermediul centrelor de inovare și al investițiilor naționale și transnaționale comune;  validarea timpurie a produselor, comercializare, brevetare, formarea de start- upuri și transferul de tehnologie;  sprijinirea proceselor de descoperire antreprenorială și laboratoarelor de dezvoltare de proiecte la nivel național și regional;  consolidarea performanțelor cercetării și inovării și promovarea creșterii productivității prin identificarea domeniilor de specializare inteligentă în funcție de potențialul și nevoile naționale și regionale;  preluarea tehnologiei informației și comunicațiilor de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv investițiile în infrastructuri, a promova competențele și serviciile digitale;  crearea de noi societăți comerciale (de tip start-up, scale-up) și majorarea ratele lor de supraviețuire a acestora;  sporirea capacităților de inovare ale societăților comerciale, prin introducerea de inovări la nivel de produse, organizare sau comercializare;  sprijinirea dezvoltării clusterelor industriale și integrărea în rețele de cooperare bazate pe cercetarea în industrie;  facilitarea accesului la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv prin încurajarea finanțării de pornire și consolidarea start-upurilor inovatoare cu potențial ridicat. O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon (OP2)  renovarea clădirilor publice și rezidențiale în vederea asigurării eficienței energetice;  sprijinirea măsurilor de eficiență energetică a încălzirii centralizate, alături de promovarea energiei din surse regenerabile pentru încălzirea și răcirea centralizată;  promovarea energiei din surse regenerabile la scară mică în paralel cu renovarea clădirilor în vederea asigurării eficienței energetice; 21

Pagina 23

 sprijinirea măsurilor care vizează reducerea emisiilor de carbon, eliminarea (schimbarea) surselor de energie pentru încălzirea centralizată;  punerea în aplicare a strategiilor de prevenire a riscurilor și abordarea riscurilor legate de schimbările climatice și riscurile naturale (inundații, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure);  promovarea sistemelor regionale de gospodărire a apelor;  sprijinirea schemele care abordează problema poluării apei (sursele de apă dispersate) și menținerea/ameliorarea stării corpurilor de apă;  tranziția la economia circulară și promovarea conceptului de economie circulară în rândul întreprinderile mici și mijlocii;  extinderea sistemelor de gestionare a deșeurilor la nivel județean în vederea creșterii gradului de reutilizare și reciclare;  sprijinirea măsurilor de gestionare și conservare în zonele protejate;  refacerea ecologică și crearea de noi spații municipale verzi în contextul obiectivelor de reducere a emisiilor. O Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională (OP3)  dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport rutier și feroviar;  punerea în aplicare a strategiei adoptată privind siguranța traficului și luarea de măsuri de siguranță rutieră care să contribuie la reducerea ratei fatalității ridicate a accidentelor rutiere;  crearea de conexiuni transfrontaliere pentru rețelele transeuropene de transport;  crearea de conexiuni suburbane feroviare și multimodale în centrele urbane mai mari și în jurul acestora;  promovarea modurilor de transport durabile și accesibile, ca de exemplu transportul public colectiv cu emisii scăzute de dioxid de carbon;  dezvoltarea sistemelor de transport urban în regiunile mai puțin dezvoltate, cum ar fi transportul feroviar ușor, liniile de metrou și tramvai și infrastructura care favorizează ciclismul;  sprijinirea „punctelor albe” în zonele dens populate sau în jurul zonelor urbane și în zonele rurale. O Europă mai socială – implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP4) 22

Pagina 24

 îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, printr-o mai bună integrare cu educația și serviciile sociale;  consolidarea și sprijinirea antreprenoriatul social și economia socială;  îmbunătățirea condițiilor de muncă, oferirea de programe de lucru flexibile, pentru a asigura capacitatea de inserție profesională a persoanelor cu dizabilități și a lucrătorilor în vârstă;  crearea unor sisteme solide de anticipare a competențelor și punerea în aplicare a măsurilor bine definite de perfecționare și reconversie profesională care să răspundă necesităților pieței forței de muncă;  îmbunătățirea accesibilității, calității, din punct de vedere al costurilor, ale educației și îngrijirii copiilor preșcolari, inclusiv ale infrastructurii aferente;  prevenirea abandonului școlar timpuriu, prin introducerea unei abordări centrate pe elev pentru copiii expuși riscului;  îmbunătățirea accesului la educație favorabilă incluziunii de calitate, în unități mixte, în special pentru romi, elevii cu handicap și în zonele rurale;  ameliorarea calității educației și formării profesionale, astfel încât să se adapteze la evoluțiile de pe piața forței de muncă;  dezvoltarea unor metode și tehnologii de predare inovatoare și eficace. O Europă mai aproape de cetățeni – dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale (OP5)  investiții în zonele metropolitane (poli de creștere) caracterizate prin creștere puternică și suburbanizare în curs, îndreptate spre stimularea creșterii, inovării și productivității;  dezvoltarea urbană durabilă a reședințelor de județ, astfel încât să se asigure accesul la noi locuri de muncă și servicii publice de bază;  sprijinirea strategiilor teritoriale integrate în zonele dezavantajate din punct de vedere structural;  sprijinirea inițiativelor teritoriale specifice care vizează reconversia economiei în regiunile afectate de declin industrial și de minerit;  sprijinirea zonelor sensibile cu o importanță deosebită pentru mediu. 23

Pagina 25

B. Context național pentru dezvoltare durabilă Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces internațional îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea evoluției fără precedent a societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a disparităților sociale au pus în evidență limitele creșterii planetare.9 Bazele progresului în domeniul protecției mediului, corelat cu dezvoltarea, au fost introduse pentru prima dată pe agenda internațională la Conferința de la Stockholm (1972). Rezultatul a fost crearea Programului ONU pentru mediu prin adoptarea unei Declarații privind protecția mediului în scopul de „a apăra și îmbunătăți mediul uman pentru generațiile prezente și viitoare”. La această conferință s-a conferit legitimitate conceptului de dezvoltare durabilă cu cei trei piloni: economic, social și de mediu10. Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se structurează au fost definiți în Raportul Comisiei Brundtland (1987)11: 1. ECHITATEA SOCIALĂ – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării; 2. CREȘTEREA ECONOMICĂ – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate; 3. MEDIUL – cu nevoia de a conserva și îmbunătăți baza de resurse disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României a fost adoptată în 2018 și are la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030. Ea se bazează pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile: 9 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, București, ed. Paideia, 2018 10 Stockholm Conference (1972), United Nations Conference on the Human Environment, June 5-16, https://sustainabledevelopment.un.org/ milestones/humanenvironmen 11 Brundtland Report (1987), https://www.are.admin.ch/are/en/home/sustainable-development/internationalcooperation/2030agenda/un-_- milestones-in-sustainable-development/1987--brundtland-report.html 24

Pagina 26

Obiectivele și țintele asumate de România pentru 203012 ODD Țintele Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Agenda orizont 2030 2030 Eradicarea 1. Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii. sărăciei în 2. Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care toate formele trăiesc în sărăcie relativă. sale și în orice 3. Consolidarea sistemului național unitar a serviciilor de intervenție context de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme. Eradicarea 1. Eradicarea malnutriției și menținerea ratei obezității sub 10%, foametei, similar cu nivelul înregistrat în anul 2014. asigurarea 2. Finalizarea cadastrului agricol Dublarea ponderii agriculturii în PIBsecurității ul României, față de anul 2018. alimentare, 3. Menținerea și extinderea diversității genetice a semințelor, a îmbunătățirea plantelor cultivate și a animalelor de fermă și domestice și a speciilor nutriției și sălbatice înrudite. promovarea 4. Creșterea gradului de valorificare a producției agricole autohtone. unei Creșterea ponderii agriculturii ecologice în totalul producției agricole. agriculturi 5. Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de durabile valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea geografică. 12 http://dezvoltaredurabila.gov.ro/ 25

Pagina 27

Asigurarea 1. Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare și unei vieți consiliere pentru promovarea prevenției și adoptarea unui stil de viață fără sănătoase și riscuri. promovarea 2. Digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit, bunăstării eliminarea documentelor și registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru tuturor, la a eficientiza și a facilita intervențiile medicale, pentru a asigura populației orice vârstă accesul rapid la servicii medicale de calitate, la tratamente și medicamente și pentru monitorizarea eficientă a nevoilor. Reducerea prevalenței mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului la sân sau de col uterin și a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv prioritar grupurile vulnerabile și defavorizate. Reducerea mortalității materne și mortalității neonatale, astfel încât să se situeze sub media UE. 3. Creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorități, medici, pacienți, organizații internaționale cu experiență în acest domeniu, reprezentanți ai companiilor în domeniu, precum și alți factori interesați. 4. Promovarea conștientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului și crearea unui mediu în care cetățenii afectați se simt acceptați și unde pot cere ajutor. 5. Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză și combaterea hepatitei și a altor boli transmisibile. Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin prevenire și tratament și prin promovarea sănătății și bunăstării mintale. Reducerea mortalității cauzate de boli cronice. 6. Reducerea consumului de substanțe nocive. Garantarea 1. Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional. unei educații Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi de calitate și fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin promovarea măsuri precum creșterea ponderii de materii opționale. oportunități- 2. Asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și lor de competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv învățare de-a prin educația pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, lungul vieții drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și pentru toți non-violenței, aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă. 3. Accentuarea rolului, în procesul educațional, al educației civice, a principiilor și noțiunilor despre o societate durabilă pașnică și incluzivă, egalitate de gen, despre valorile democrației și pluralismului, despre valorile multiculturalismului, prevenția discriminării și înțelegerea percepției „celuilalt”, despre importanța eradicării violenței cu accent pe fenomenul de violență în școli. 4. Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional. 5. Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; elaborarea de curriculum potrivit cerințelor de pe piața muncii prin 26

Pagina 28

dezvoltarea de parteneriate, inclusiv cu mediul de afaceri. 6. Extinderea generalizată a facilităților pentru formarea și perfecționarea continuă pe tot parcursul vieții, sporirea considerabilă a participării la sistemele formale și nonformale de cunoaștere în vederea apropierii României de media performanțelor din statele membre ale UE. Extinderea rețelei de centre comunitare de învățare permanentă de către autoritățile locale; continuarea cointeresării companiilor în sprijinirea înrolării angajaților în asemenea programe. Creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe relevante, inclusiv competențe profesionale, care să faciliteze angajarea, crearea de locuri de muncă decente și antreprenoriatul. 7. Creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor. 8. Extinderea în educația formală universitară a dezvoltării durabile ca principii și specializare și accentuarea rolului cercetării interdisciplinare în dezvoltarea unei societăți durabile. Realizarea 1. Continuarea reducerii disparității salariale dintre sexe. egalității de 2. Eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și gen fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare. 3. Asigurarea participării depline și eficiente a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică. Asigurarea 1. Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile disponibili- industriale, comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tății și tratate și reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei manage- circulare. mentului 2. Creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate durabil al apei sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei și sanitație potabile, pentru a face față deficitului de apă. pentru toți 3. Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%. 4. Creșterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. 5. Îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deșeurilor și reducerea la minimum a produselor chimice și materialelor periculoase, reducând proporția apelor uzate netratate și sporind substanțial reciclarea și reutilizarea sigură. 6. Realizarea accesului la condiții sanitare și de igienă adecvate și echitabile pentru toți, acordând o atenție specială celor în situații vulnerabile. Asigurarea 1. Extinderea rețelelor de transport și distribuție pentru energie accesului electrică și gaze naturale în vederea asigurării accesului consumatorilor tuturor la casnici, industriali și comerciali la surse sigure de energie la prețuri energie la acceptabile. prețuri 2. Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a accesibile, rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și 27

Pagina 29

într-un mod gazelor naturale. sigur, durabil 3. Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și modern și de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață previzibile și stabile. 4. Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi. 5. Asigurarea unui cadru de reglementare stabil și transparent în domeniul eficienței energetice în vederea atragerii investițiilor. 6. Susținerea strategică a ponderii energiei electrice în totalul consumului casnic, industrial și în transporturi prin stabilirea unor norme de performanță pentru instalații și aparatură. Promovare 1. Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de a unei creșteri media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație economice cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării susținute, durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației. deschisă 2. Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin tuturor și activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, durabilă, a antreprenoriatul prin startup, creativitatea și inovația, și care încurajează ocupării formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv depline și prin acces la servicii financiare. productive a 3. Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin forței de diversificare, modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe muncă și sectoarele cu valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de asigurarea de muncă. locuri de 4. Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea muncă agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear și cultural și decente îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică. pentru toți 5. Consolidarea capacității instituțiilor financiare interne pentru a încuraja și a extinde accesul la servicii bancare, de asigurări și servicii financiare pentru toți. Construire 1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, a unor durabile și puternice, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, infrastructuri pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent rezistente, pe accesul larg și echitabil pentru toți. Îmbunătățirea siguranței rutiere. promovarea 2. Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență industrializării sporită în utilizarea resurselor și adoptarea sporită a tehnologiilor și durabile și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în încurajarea conformitate cu capacitățile respective ale acestora. inovației 3. Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare- inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere. 4. Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare și sporirea 28

Pagina 30

cheltuielilor publice și private pentru cercetare și dezvoltare. Promovarea industrializării incluzive și durabile și sporirea ratei de ocupare. 5. Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă natură la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțuri valorice și piețe externe. Reducerea 1. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale și de protecție inegalităților socială, în scopul reducerii progresive a inegalităților, respectiv a în interiorul proporției grupurilor dezavantajate. țărilor și între 2. Aproprierea României de nivelul mediei UE, corespunzător anului țări 2030, din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. Reducerea discriminării prin acordarea de sprijin organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului. Dezvoltare 1. Asigurarea accesului la condiții de locuire adecvate pentru toți a orașelor și a cetățenii. așezărilor 2. Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de umane pentru inundații și alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și ca ele să fie întărirea capacității de adaptare și revenire la nivel funcțional în cel mai deschise scurt timp după producerea evenimentului, reducerea impactului tuturor, inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor de sigure, teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a reziliente și cadrului legislativ. durabile 3. Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și durabile pentru toți, în special prin extinderea rețelelor de transport public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate. 4. Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea teritorială. Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic. 5. Reducerea efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății umane și a mediului prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului. 6. Reducerea substanțială a numărului deceselor și bolilor provocate de produsele chimice periculoase de poluare și de contaminarea aerului, apei și a solului. 7. Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a elementelor de peisaj din mediul urban și rural. 8. Implementarea prevederilor legale referitoare la producția, transportul, depozitarea, utilizarea și eliminarea produselor chimice, inclusiv a celor farmaceutice, care pot prezenta pericole pentru sănătatea oamenilor și animalelor și pentru integritatea mediului. Asigurarea 1. Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe unor tipare de utilizarea rațională și responsabilă a resurselor cu introducerea unor consum și elemente ale economiei circulare, elaborarea unei foi de parcurs. producție 2. Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de 29

Pagina 31

durabile vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare. 3. Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în 2030. 4. Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%). 5. Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor biologice până în 2023 și a materialelor textile până în 2025. 6. Stabilirea de scheme obligatorii de răspundere extinsă a producătorilor pentru toate ambalajele până în 2024. Implementarea practicilor durabile de achiziții publice verzi, în conformitate cu prioritățile naționale și politicile europene. Luarea 1. Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare a României la unor măsuri riscurile legate de climă și dezastre naturale. urgente de 2. Îmbunătățirea capacității de reacție rapidă la fenomene combatere a meteorologice extreme intempestive de mare intensitate. schimbărilor 3. Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacității umane și climatice și a instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, impactului lor reducerea impactului și alerta timpurie. 4. Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziția la o economie „verde”, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă la schimbările climatice și pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în sectoarele vulnerabile economice, sociale și de mediu, în conformitate cu politicile UE. Conservare 1. Prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine de toate a și utilizarea tipurile, în special de la activitățile terestre, inclusiv poluarea cu deșeuri durabilă a marine și poluarea cu nutrienți. oceanelor, 2. Minimizarea și gestionarea impactului acidificării mediului apelor mărilor și a marine, inclusiv prin cooperare științifică sporită la toate nivelurile. resurselor Dezvoltarea responsabilă și sustenabilă a activităților de pescuit la speciile marine pentru sălbatice și de acvacultură cu respectarea cotelor și metodelor stabilite o dezvoltare prin lege și menținerea, în limite rezonabile, a viabilității îndeletnicirilor durabilă tradiționale în acest domeniu, inclusiv a pescuitului sportiv și de agrement. 3. Atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în actul de management durabil al resurselor acvatice vii. 30

Pagina 32

Protejare, 1. Dezvoltarea infrastructurii verzi și folosirea serviciilor oferite de restaurarea și ecosistemele naturale (în special în luncile Dunării, afluenților acesteia și promovarea în Deltă) prin gestionarea integrată a bazinelor hidrografice și zonelor utilizării umede. durabile a 2. Conservarea și protejarea zonelor umede, între care se află și ecosistemelor Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă umedă unicat în Europa, ca parte a terestre, patrimoniului natural european și mondial. gestionarea 3. Asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a durabilă a biodiversității acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi pădurilor, beneficii esențiale pentru dezvoltare durabilă. combaterea 4. Susținerea instituțiilor și infrastructurilor de cercetare - dezvoltare deșertificării, de interes național și european pentru studierea, gestionarea, protejarea și stoparea și conservarea diversității patrimoniului natural. repararea 5. Gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea tăierilor ilegale de degradării arbori, dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru monitorizarea solului și exploatării și transportului masei lemnoase, inclusiv la punctele de stoparea frontieră, asigurarea împăduririi și reîmpăduririi terenurilor din fondul pierderilor de forestier și a celor degradate sau supuse deșertificării, desfășurarea biodiversetate plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecția culturilor agricole și a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice. 6. Tranziția către o economie circulară prin abordări complementare ce implică metode tradiționale și tehnologii de ultimă generație pentru restabilirea / refacerea capitalului natural și reducerea dependenței de fertilizatorii sintetici și de pesticide, pentru combaterea degradării solului. 7. Combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații. Promovare 1. Administrarea justiției în condiții de imparțialitate și celeritate, în a unor conformitate cu legile și procedurile stabilite, cu respectarea principiului societăți prezumției de nevinovăție. Asigurarea și susținerea dialogului cu pașnice și minoritățile naționale în vederea îmbunătățirii actului decizional, prin incluzive acces egal pentru toți cetățenii de a-și respecta și valorifica cultura, pentru o tradițiile, limba maternă și de a participa la viața economică, socială și dezvoltare politică și pentru combaterea preconcepțiilor, a prejudecăților și a durabilă, a discriminărilor în toate formele sale și promovarea dialogului interetnic, accesului la valorilor comune, diversității culturale și lingvistice. justiție pentru 2. Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și ratelor de toți și crearea deces conexe. unor instituții 3. Stoparea abuzului, exploatării, traficului și a tuturor formelor de eficiente, violență și torturii copiilor. responsabile și 4. Reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite financiare și de incluzive la armament, consolidarea recuperării și returnării bunurilor furate și toate combaterea tuturor formelor de crimă organizată. nivelurile 5. Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile. 6. Dezvoltarea instituțiilor eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile. 31

Pagina 33

7. Profesionalizarea și perfecționarea activității tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale, mai ales a compartimentelor care intră în contact direct cu cetățenii, pentru prestarea unor servicii prompte și civilizate; extinderea și generalizarea serviciilor pe internet (on-line). Consolidar 1. Majorarea progresivă a cuantumului asistenței oficiale de dezvoltare ea mijloacelor acordate de România în cadrul programelor ODA, în funcție de capacitatea de de susținere a economiei naționale, având ca obiectiv țintă atingerea cifrei implementare de 0,33% din venitul național brut la nivelul anului 2030. și 2. Sporirea și diversificarea ajutorului oficial pentru dezvoltare pe revitalizarea măsura creșterii potențialului economic al României și încurajarea parteneriatu- agenților economici români să investească, pe baze competitive, în lui global economia țărilor mai puțin dezvoltate. pentru 3. Aderarea României la Zona Euro, la spațiul Schengen și la dezvoltare Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică. durabilă 4. Susținerea angajamentelor internaționale și implicarea proactivă pe plan european și internațional. C. Context regional de dezvoltare durabilă Planul de Dezvoltare a Regiunii (PDR) Nord Vest a fost adoptat13. El este principalul document de planificare elaborat la nivel regional și reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel național în raport cu nevoile specifice la nivel de regiune, dar și cu direcțiile strategice de politică ale celorlalți principali finanțatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective. Documentul poate reprezenta baza strategică pentru fundamentarea proiectelor inițiate la nivelul regiunii și poate să fie luat în considerare de autoritățile naționale pentru fundamentarea programelor de finanțare pentru următoarea perioadă de programare. PDR Nord-Vest este, de asemenea, un document cu caracter general, cu principii directoare, care vor ghida programele prin intermediul cărora se vor finanța proiecte în regiunea Nord-Vest, în perioada 2021-2027. PDR urmărește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea, în vederea diminuării disparităților intra și inter-regionale dar și creșterea standardului de viață. Orice programe fundamentate pe PDR 2021-2027, respectiv proiectele finanțate prin intermediul acestor programe, vor fi în deplină convergență cu obiectivul strategic al asigurării unei creșteri sustenabile a economiei regionale, punând accentul pe protejarea resurselor naturale ale regiunii, pe reducerea impactului asupra mediului și pe un impact aproape de zero în ariile naturale protejate 13 https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2021/02/PDR-NV-2021-2027-versiunea-feb-2021.pdf 32

Pagina 34

Strategia de Specializare Inteligentă RIS3 NV 2021-2027.14 Specializarea inteligentă pornește de la premisa că nici o regiune nu are suficiente resurse pentru a putea fi competitivă în toate domeniile, motiv pentru care este mult mai eficient ca fiecare regiune să își identifice ariile în care poate face diferența în competiția globală și să își focalizeze apoi atenția pe acele arii în efortul de inovare. Strategia de specializare inteligentă a regiunii Nord-Vest (RIS NV) are ca obiectiv transformarea economică prin inovare, bazându-se pe acele sectoare, activități economice care au potențial, dar și pe rezultatele activității de cercetare-dezvoltare. Astfel, în urma unui larg proces de descoperire antreprenorială, s-au identificat domeniile prioritare și prioritățile aferente: 1. Pilonul I - Inovare pentru sănătate și bunăstare a. Domeniul Agroalimentar b. Domeniul Cosmetice și suplimente alimentare c. Domeniul Sănătate 2. Pilonul II - Dezvoltarea sectoarelor emergente a. Domeniul Materiale noi b. Domeniul Tehnologii avansate de producție 3. Pilonul III – Transfomare digitală: agenda digitală regională a. Domeniul Tehnologia informației și comunicațiilor Strategia este un document dinamic, la fel și procesul de descoperire antreprenorială, ceea ce va permite actualizarea priorităților identificate în strânsă corelare cu specificul cercetării și inovării în regiune. Planul Regional de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic în Regiunea NordVest 2016-2025 (PRAI)15 urmărește îmbunătățirea corelării dintre oferta învățământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional și creșterea contribuției învățământului superior la dezvoltarea regională, în perspectiva anului 2025. Rolul PRAI este de a furniza cadrul de referință și de a facilita documentarea pentru elaborarea și armonizarea documentelor strategice de la nivel județean și local. 14 https://www.nord-vest.ro/specializare-inteligenta/ 15 http://infraed.ro/wp-content/uploads/2017/10/PRAI-NORD-VEST-2016-2025.pdf 33

Pagina 35

Strategia regională de mobilitate urbană durabilă și orașe inteligente a regiunii NordVest 2021-202716 urmărește inventarierea tuturor formelor de mobilitate și transport la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare, precum și infrastructura aferentă acestora, cu scopul de: I. a reorienta orașele/municipiile către conceptul de mobilitate urbană în contextul planificării pentru oameni prin prioritizarea mijloacelor de transport cu emisii reduse sau zero; II. a conecta regiunea la rețeaua de transport europeană TEN-T care să sporească accesibilitatea și conectivitatea (rutieră, feroviară, aeriană); III. a dezvolta/îmbunătății infrastructura rutieră/feroviară/aeriană astfel încât să contribuie la conectarea sporită a regiunii la nivel național, respectiv eficientizarea legăturilor la nivel regional; IV. a orienta orașele/municipiile către soluții smart de abordare a mobilității urbane (în ceea ce privește toate palierele acesteia – infrastructură rutieră, infrastructură feroviară, transport public, management de trafic etc); V. a spori dezvoltarea infrastructurilor asociate modurilor de transport în comun (rutier, feroviar etc) și a celor nemotorizate (velo și pietonal) atât la nivel local cât și regional – și încurajarea utilizării acestora, în vederea asigurării unei alternative eficiente în defavoarea utilizării automobilului personal; astfel încât să se evidențieze nevoile de investiții ce trebuie realizate în perioada următoare de finanțare 2021-2027. D. Context județean de dezvoltare durabilă STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI CLUJ PENTRU PERIOADA 2014-2020 Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj – vizează ca până în anul 2050, județul Cluj să aibă cel mai ridicat nivel al calității vieții la nivelul național, precum și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori din teritoriul delimitat de principalele capitale central și sud-esteuropene: Budapesta, Belgrad, Sofia, București și Kiev. Aceasta are o serie de ținte intermediare pentru anul 2030:  PIB/locuitor egal cu media UE 27  zero depășiri ale pragurilor maxime de poluare 16 https://www.nord-vest.ro/strategia-regionala-de-mobilitate-urbana-durabila-si-orase-inteligente-a-regiunii-dedezvoltare-nord-vest-2021-2027/ 34

Pagina 36

 acces în maxim 3 ore la toate Statele Membre UE  sub 1% din populația rezidentă în comunități urbane și rurale marginalizate  80% grad de urbanizare  3 miliarde de Euro absorbție de fonduri europene SURSE DE FINANȚARE DISPONIBILE Pentru perioada 2021 – 2027 România ar putea beneficia de la Uniunea Europeană de un buget total de aproximativ 80 miliarde euro, care se compune din Cadrul Financiar Multianual și mecanismul de finanțare - Next Generation EU aferent Planului de Redresare Economică. Cadrul financiar Multianual 2021 – 2027 Propunerea de alocare financiară pentru România, conform Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027, este de 30,60 miliarde euro, distribuită astfel: Figura 3 Alocarea financiară pentru România 2021 – 2027 Principalele caracteristici ale noului cadru pentru politica de coeziune pentru perioada 2021 – 2027 1. Concentrarea tematică este distribuită astfel:  35% din FEDR pentru Obiectivul Prioritar 1 - O Europă mai inteligentă  30% din FEDR pentru Obiectivul Prioritar 2 - O Europă mai verde  FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice  FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice 35

Pagina 37

 Min. 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană  2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai defavorizate  25% din FSE+ pentru incluziune socială  10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii care nu au un loc de muncă. 2. Condițiile de finanțare sunt următoarele:  Cofinanțarea la nivel național o 70% pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru Fondul de Coeziune o 40% pentru regiunile mai dezvoltate o Prefinanțare anuală – 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea fondurilor.  TVA-ul - nu este cheltuială eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor mai mare de 5 000 000 EUR.  Dezangajarea - regula „N + 2”. Programele operaționale Programele operaționale aferente implementării politicii de coeziune la nivel național și prioritățile acestora: 1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)  Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele și soluții de stocare (intervenții adresate mediului privat).  Instrumente financiare  Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circular  Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calității aerului și decontaminarea siturilor poluate  Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 2. Programul Operațional Transport (POT)  Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport rutier 36

Pagina 38

 Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială  Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe calea ferată  Îmbunătățirea mobilității naționale, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată  Îmbunătățirea conectivității prin creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea București-Ilfov  Îmbunătățirea conectivității și mobilității urbane, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată  Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal  Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor  Creșterea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua rutieră de transport  Asistență tehnică 3. Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare (POCID)  Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare  Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI  Creșterea competitivității economice prin digitalizare  Dezvoltarea infrastructurii broadband  Instrumente financiare pentru întreprinderi  Creșterea capacității administrative 4. Programul Operațional Sănătate (multifond) (POS)  Continuarea investițiilor în spitale regionale: Craiova, Cluj, Iași - faza a II-a  Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu  Servicii de recuperare, paliație și îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității  Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii  Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical  Informatizarea sistemului medical 37

Pagina 39

 Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea metodelor moderne de investigare, intervenție, tratament 5. Programul Operațional Capital Uman (POCU)  Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii  Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională  Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională  Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic  Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic  Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți  Antreprenoriat și economie socială  Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii  Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității 6. Programul Operațional Combaterea Sărăciei (POCS)  Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală)  Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității  Comunități marginalizate  Reducerea disparităților între copiii în risc de sărăcie și / sau excluziune socială și ceilalți copii  Servicii pentru persoane vârstnice  Sprijin pentru persoanele cu dizabilități  Sprijin pentru grupuri vulnerabile  Ajutorarea persoanelor defavorizate 7.Programele Operaționale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR) 38

Pagina 40

 O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (intervenții OP1 adresate mediului privat, organizațiilor CDI, parteneriate)  O regiune cu orașe Smart  O regiune cu orașe prietenoase cu mediul  Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate  O regiune accesibilă  O regiune educată  O regiune atractivă  Asistență tehnică Din punctul de vedere al finanțărilor alocate la momentul redactării documentului, situația este urmatoarea:17 Programe Operaționale Valoare totală (milioane euro) Programul Operațional Creștere Inteligentă, € 2.142,0 Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) Program Operațional Educație și Ocupare (POEO) € 6.722,0 Program Operațional Transport (POT) € 7.800,0 Program Operațional Sănătate (POS) € 3.952,0 Program Operațional Dezvoltare Durabilă € 5.782,0 Programe Operaționale Regionale € 12.700,0 Program Operațional Incluziune și Demnitate € 3.796,0 Socială (POIDS) Program Operațional Tranziție Justă € 757,0 Planul de redresare economică Planul de redresare economică reprezintă documentul strategic care cuprinde măsurile de recuperare economică pentru înlăturarea efectelor negative produse de criza COVID-19 la nivelul Uniunii Europene. Pentru o implementare cu succes a măsurilor de refacere a economiilor europene, planul are la bază crearea unui nou mecanism de finanțare - Next Generation EU - și consolidarea viitorului cadru financiar multianual. 17 Sursa: http://www.data.gov.ro/ 39

Pagina 41

Prin Next generation EU (NGEU)18 vor fi mobilizate la nivel european aproximativ 750 miliarde de euro astfel:  Facilitatea de finanțare pentru recuperare economică, în valoare de 672,5 miliarde euro care va viza investițiile necesare pentru tranziția ecologică și digitală și va susține creșterea rezilienței economiilor naționale;  Alocare suplimentară de 47,5 miliarde euro pentru programele desfășurate în cadrul Politicii de coeziune prin crearea noii facilități REACT-EU, care va fi disponibilă până în 2022. Aceste fonduri se adaugă volumului total al Politicii de coeziune pentru 2021-2027 în valoare de aproximativ 373 miliarde euro;  Finanțare suplimentară de până la 10 miliarde euro pentru Fondul pentru tranziție justă pentru sprijinirea statelor membre în procesul de tranziție către un sistem economic fără emisii de carbon;  Finanțare suplimentară de 7,5 miliarde euro pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Instrumentul Next Generation EU va contribui la o redresare sustenabilă și prosperă, care să accelereze tranziția către o Europă digitală și verde. Acesta va fi investit în statele membre prin intermediul a trei piloni – 500 miliarde de euro sub formă de granturi și 250 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Primul pilon – Sprijinirea statelor membre prin investiții și reforme prin:  Mecanismul pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, va sprijini statele membre în planurile naționale de investiții și reforme ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală, verde și reziliența economiilor naționale. Aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Mecanismul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.  REACT-UE va aloca 55 de miliarde de euro în plus pentru politica de coeziune, în perioada 2020-2022, care vor fi utilizați sub formă de subvenții flexibile pentru municipalități, spitale și întreprinderi.  Propunerea de consolidare cu până la 40 de miliarde de euro a Fondului pentru o tranziție justă, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către neutralitatea 18 https://www.consilium.europa.eu/media/45109/210720-euco-final-conclusions-en.pdf 40

Pagina 42

climatică, facilitând reprofilarea profesională a lucrătorilor, crearea a noi oportunități pentru IMM-uri, investiții în tranziția către o energie curată și o economie circulară.  Consolidarea cu 15 miliarde de euro a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, pentru a ajuta zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”. Al doilea pilon – Relansarea economiei prin stimularea investițiilor private urmărește sprijnirea companiilor private prin:  Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate care va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate deveni operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice, cu scopul de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.  Dublarea bugetului dedicat InvestEU în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.  Noul Mecanism de investiții strategice, cu un buget de 15 miliarde de euro, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de lanțurile valorice esențiale pentru piața internă. Al treilea pilon – Valorificarea învățămintelor desprinse din criză se referă la:  Noul program în domeniul sănătății, EU4Health, care să ajute Europa să facă față viitoarelor amenințări sanitare, în valoare de 9,4 miliarde de euro.  Consolidarea rescEU și a mecanismului de protecție civilă al UE, pentru a răspunde la situații de urgență la scară largă, cu un buget total de 3,1 miliarde de euro.  Suplimentarea cu 94,4 miliarde EUR a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății.  Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde EUR pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar. Conform Planului de redresare economică și socială a UE, din suma totală de 750 miliarde de euro, Romania va beneficia de 33 miliarde euro – dintre care 19,62 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile – bani pe care va trebui să îi contractăm până în 2023. Astfel, circa 26 de miliarde de euro vor putea fi accesați sub formă de granturi și credite, prin 41

Pagina 43

intermediul Mecanismului pentru redresare și reziliență, bani care vor fi dedicați investițiilor și reformelor în domeniile verzi și digital. Aproximativ 1,5 miliarde de euro reprezintă granturi suplimentare pentru implementarea Politicii de Coziune în anii 2020-2022, care vor fi distribuiți prin intermediul REACT–EU și 1,3 miliarde de euro (granturi) – fonduri suplimentare pentru dezvoltare rurală. În plus, prin intermediul Fondului pentru Tranziție Justă vor fi alocați în plus României circa 4,4 mld. Euro, bani dedicați reprofilării profesionale a lucrătorilor din industriile bazate pe combustibili fosili, creării a noi oportunități pentru IMMuri, precum și investițiilor în tranziția către o energie curată și o economie circulară. Obiectivele UE Toate fondurile colectate prin intermediul instrumentului Next Generation EU și al noului buget al UE vor fi canalizate cu ajutorul programelor UE către mai multe obiective care, în cele din urmă, vor stimula tranziția ecologică și digitală – necesară pentru relansarea economică a UE: 1. Pactul verde european – noua strategie de creștere În vederea realizării obiectivelor propuse în Pactul verde european, se va urmări renovarea și modernizarea clădirilor și a infrastructurilor critice din Europa; crearea a 1 milion de locuri de muncă verzi prin realizarea tranziției către o economie circulară; implementarea strategiei „De la fermă la consumator” și recalificarea lucrătorilor, sprijinirea IMM-urilor din regiunile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili, utilizând fondurile prevăzute în mecanismul pentru o tranziție justă. 2. O piață unică mai aprofundată și mai digitală Europa va investi mai mult pentru a-și îmbunătăți conectivitatea și pentru a-și consolida prezența industrială și tehnologică, cu scopul de a-și spori capacitatea strategică. O economie digitală este esențială în parcursul inovării și al creării de locuri de muncă asumat de UE. 3. O redresare echitabilă și favorabilă incluziunii Urmare a crizei provocată de pandemia de COVID-19, UE a dezvoltat instrumentul SURE, în valoare de 100 de miliarde de euro, prin intermediul căruia se oferă sprijin temporar lucrătorilor și întreprinderilor în vederea atenuării riscurilor de șomaj într-o situație de urgență. De asemenea, pentru a ajuta statele membre să genereze venituri fiscale, Comisia va intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. 4. Construirea unei Uniuni mai reziliente 42

Pagina 44

Criza sanitară a determinat Uniunea Europeană să adopte o serie de măsuri care să contribuie la consolidarea blocului comunitar. Astfel, s-a propus întărirea rezervei rescEU pentru a spori capacitatea permanentă a UE de a gestiona toate tipurile de crize; dezvoltarea unei strategii farmaceutice pentru a spori capacitățile de producție și pentru a asigura astfel autonomia strategică a Europei. Se va crea, de asemenea, un plan de acțiune privind materiile prime critice care să consolideze piața internă. În plus, UE va revizui politica comercială pentru a asigura fluxul continuu de bunuri și servicii la nivel mondial și va consolida examinarea investițiilor străine directe. PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII Din punct de vedere administrativ-teritorial, România cuprinde 320 orașe, din care 103 municipii, 2.856 de comune și 12.955 sate. Municipiile, orașele și comunele sunt grupate în 41 de județe și Municipiul București. Aproximativ 66 % din orașele României au o populație sub 20.000 locuitori și, în general, depind de o singură activitate economică, în special industrială. Un număr de 25 de municipii au o populație de peste 100.000 locuitori. Pentru atingerea obiectivelor de bază ale politicii de dezvoltare regională, România a fost împărțită în 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntară a județelor corespunzătoare. Spre deosebire de comune, orașe, municipii și județe, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică: - Regiunea de dezvoltare Nord – Est - Regiunea de dezvoltare Sud – Est - Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia - Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia - Regiunea de dezvoltare Vest - Regiunea de dezvoltare Nord – Vest - Regiunea de dezvoltare Centru - Regiunea de dezvoltare București – Ilfov 43

Pagina 45

Figura 4 – Harta regiunilor României Sursa: www.adrcentru.ro Prezentarea generală a regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România și este compusă din șase județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.159 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 14,32% din suprafața țării, cu o populație de 2.730.132 locuitori. Regiunea are o poziționare strategică, fiind situată la granița cu Ungaria și Ucraina, iar în interiorul țării se învecinează cu regiunile Centru, Vest și Nord-Est. Regiunea este traversată de cinci drumuri europene, are în construcție o autostradă și beneficiază de trei aeroporturi internaționale. Este una dintre cele mai pitorești regiuni din România, cu un potențial turistic foarte ridicat, elementele emblematice începând cu Munții Apuseni până la patrimoniului cultural-popular din această zonă etnografică unică. Transilvania de Nord este o regiune multi-etnică, unde trăiesc împreună români, maghiari (aprox. 37% din totalul populației maghiare din țară), germani, armeni, romi ș.a. 44

Pagina 46

Polii regionali de dezvoltare economică Cele mai importante orașe ale regiunii sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu Mare și Bistrița. Acestea sunt considerate poli regionali de dezvoltare economică și orașe cu un patrimoniu cultural și istoric deosebit. În regiune există trei zone metropolitane: Cluj-Napoca, Oradea și Baia Mare. Figura 5. Harta Regiunii Nord Vest Sursa: https://www.nord-vest.ro/ Județul Cluj este situat în jumătatea Nord-Vestică a țării, în centrul provinciei istorice Transilvania, în zona de contact a trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Se învecinează la Nord-Est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, la Est cu Mureș, la Sud cu Alba, iar la Vest cu Bihor și Sălaj. Suprafața județului reprezintă 2,8% în totalul teritoriului național, județul Cluj ocupând locul 12 pe țară. La 20 octombrie 2011, populația stabilă a județului Cluj era de 691.106 persoane. În municipii și orașe trăiesc 458.368 persoane, reprezentând 66,32% din totalul populației stabile. Față de situația de la penultimul recensământ, ponderea populației stabile din mediul urban a scăzut cu 0,93 puncte procentuale în detrimentul mediului rural. Populația stabilă a municipiilor și orașe este următoarea: municipiul Cluj Napoca – 324.576 persoane, municipiul Turda – 47.744 persoane, municipiul Dej – 33.497 persoane, municipiul Câmpia Turzii – 22.223 persoane, municipiul Gherla – 20.982 persoane și orașul Huedin – 9.346 persoane. 45

Pagina 47

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 650.397 persoane, din care s-au declarat români 520.885 persoane (80,09%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 103.591 persoane (15,93%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 22.531 persoane (3,46%). Figura 6. Harta județului Cluj. Unități administrative-teritoriale Sursa: http://www.cjcluj.ro/ Municipiul Câmpia Turzii este situat din punct de vedere geografic în partea de sud-est a județului Cluj. Localitatea poartă această denumire ca urmare a unificării în anul 1925 a celor două părți a localității, respectiv Ghiris-Aries și Ghiris-Sîncrai. Suprafața administrativteritorială a localității Câmpia Turzii este de 2.378,28 ha, din aceasta intravilanul reprezintă 992,09 ha, iar suprafața agricolă este de 1483,187 ha. Din punct de vedere comunitar atestarea primei colectivități pe teritoriul actualului municipiu Câmpia Turzii datează din anul 1219 și se reflectă într-un document redactat de cancelaria regală privitor la satul Sâncrai. 46

Pagina 48

Municipiul Câmpia Turzii este un oraș polifuncțional (în funcție de profilul economic), fiind clasat în categoria orașelor cu dezvoltare ridicată prin raportare la Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) calculat la nivelul anului 201119. 19 Valoarea calculată pentru IDUL aferent anului 2022 este 83,53555, conform datelor oficiale prezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale. A se vedea în acest sens https://www.madr.ro/informari-dezvoltarerurala/informari/actualitate-pndr-2014-2020/2635-ghidul-solicitantului-pentru-participarea-la-selectiastrategiilor-de-dezvoltare-locala-versiune-consultativa.html. A se vedea și Banca Mondială, Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, 2016, p.193. 47

Pagina 49

1. LOCALIZARE Din punct de vedere fizico – geografic, municipiul Câmpia Turzii este așezat în partea de sud – est a județului Cluj, în imediata apropiere a malului drept al râului Arieș și prin amplasarea sa este un nod de căi terestre de comunicație. Astfel, drumul național 15 leagă municipiul de municipiile Turda (10 km), Cluj – Napoca (40 km) și Târgu Mureș (65 km). De asemenea, localitatea este străbătută de drumul european E60, drum care asigură legătura cu celelalte localități din țară și străinătate, facilitând în același timp accesul la cele două aeroporturi internaționale, Cluj – Napoca și Târgu Mureș. Din anul 2005 s-a început construcția autostrăzii Brașov – Oradea ce va trece prin partea de sud a municipiului. În partea de SE a orașului se află Baza 71 Aeriană “Gen. Emanoil Ionescu”. Magistrala de căi ferate București-Oradea-Episcopia Bihorului trece prin localitate și asigură legătura cu celelalte localități din țară și străinătate, iar stația CFR a municipiului este una dintre cele mai cunoscute din Transilvania. 48

Pagina 50

Figura 7. Harta municipiului Campia Turzii 49

Pagina 51

2. RESURSELE NATURALE Existența unor resurse naturale de suprafață și a unor bogății naturale ale solului, contribuie la ridicarea potențialului economic al localității. Municipiul Câmpia Turzii dispune de un cadru natural ce are, în general, caracteristici favorabile dezvoltării sale teritoriale complexe. Dintre avantajele teritoriale ale orașului, se remarcă, în primul rând, configurația reliefului, ce oferă localității suprafețe plane întinse pentru acoperirea necesităților acesteia de extindere teritorială și de dezvoltare a activităților economice. In același timp, structura geologică locală susține diversificarea activităților industriale, prin oferirea de resurse subterane utile producției de materiale de construcții. Culoarul Arieșului Inferior, sectorul cuprins între unitatea montană, spre amonte (Moldovenești) și confluența cu Mureșul (Gura Arieșului) spre aval, are configurația unui arc cu convexitatea generală spre nord. Față de râul care îl drenează, manifestă o asimetrie clară cu partea stângă mai îngustă și latura dreaptă mai largă. Asimetria, cât și morfologia versanților, mai abrupt cel stâng, marcat pe o bună parte de cueste (cu deosebire sectorul Viișoara-Hădăreni) și mai domol cel drept, se datorează structurii geologice, înclinării straturilor în direcție N-NE; se realizează astfel un versant discordant (stângul) și altul concordant (dreptul). De-a lungul Arieșului Inferior, adâncit treptat în formațiuni miocene și pannoniene, a rezultat un culoar (depresiune) foarte bine pus în evidență, extins de la Moldovenești până la vărsarea în râul Mureș. Funcția de culoar este definită printr-o serie de particularități ale peisajului. În relief se remarcă atenuarea abrupturilor de contact, prin prezența unei trene de glacisuri pietmontane, trasate de Arieș și fragmentate de către văile secundare. Acestea au generat conuri de depunere relativ plane, ferite de inundații. În profil transversal sunt prezente treptele clasice unităților din această categorie: lunca, terasele și fâșia colinară, bine dezvoltate pe dreapta râului, în timp ce pe stânga, 50

Pagina 52

lunca și terasele au avut condiții mai modeste de formare, direct sau deasupra acestora ridicându-se evidente abrupturi de cueste, situate la 180-200 m peste nivelul luncii. Treapta teraselor (șase pe Arieș) se prezintă sub forma unei fâșii continue, pe dreapta, începând de la Moldovenești, caracterizându-se printr-o dezvoltare deosebită, începând cu cea de 3-6 m și încheindu-se cu terasa de 65-70 m. În cadrul teraselor, remarcabil este nivelul al treilea, cunoscut sub numele de terasa Bădeni-Călărași (18-20 m), care se prezintă sub forma unui pod foarte extins pe întreaga ramă nordică și nord-estică a Podișului Măhăceni, fapt care a și permis amplasarea aeroportului de la Luna. Pe stânga Arieșului, urmare a evidentului abrupt de la marginea sud-vestică a Câmpiei Transilvaniei, terasele sunt mai modest reprezentate, o anumită extindere fiind menționată la Turda, pentru terasa de 65-70 m, despre care se afirmă că este deformată de către diapirul din zonă. De la ieșirea Arieșului din defileul Buru-Moldovenești și până la confluența lui cu Mureșul, terasele inferioare se întind aproape neîntrerupt de la vest la est, în formă de evantai. Lunca Arieșului, cu altitudine relativă de 2-3 metri, până la 4-6 metri este amplasată în cea mai mare parte în dreapta, aceasta nefiind însă prea largă, urmare a faptului că albia este relativ adâncită (râul mai păstrând unele dintre caracteristicile din munte), iar trecerea la prima terasă are loc destul de repede. Spre aval, în zona de întâlnire a Arieșului cu Mureșul (Gura Arieșului), lunca este mai joasă și temporar înmlăștinită, cu pantă slabă de scurgere a apei, fapt care ar impune, pentru o mai bună utilizare a spațiului respectiv, realizarea unor lucrări de desecare. Din punct de vedere geologic, se poate observa o structură relativ simplă; întreaga regiune este constituită din formațiuni sedimentare aparținătoare Badenianului, Sarmațianului și Cuaternarului. Numai în amonte culoarul Arieșului Inferior, sectorul cuprins între unitatea montană, spre amonte (Moldovenești) și confluența cu Mureșul (Gura Arieșului) spre aval, este închis de magmatite "ofiolitice" de vârstă mezozoică. Rețeaua hidrografică a regiunii este tributară Arieșului. Caracterizată printr-o ramificație slabă, aceasta prezintă o densitate scăzută (0,50 km/km2) și pantă redusă de scurgere. Râul Arieș își are originea în Munții Bihor, pe versantul nord-estic, având izvorul la altitudinea de 1195 m, cam cu circa 8 km în amonte de cătunul Galbena și străbate Munții Apuseni de la vest către est. 51

Pagina 53

Județul Cluj dispune de bogate și variate resurse naturale. Pe lângă minereuri de fier și combustibili minerali, există în județ, o gamă variată de minerale utile și roci, între care: cuarț în Muntele Mare și în perimetrul localității Someșul Rece (unde se găsește și feldspat), dacite și andezite în masivul Vlădeasa și în perimetrul localităților Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna și Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare și dolomite utilizate pentru fabricarea lianților (var, ciment), exploatate la Săndulești, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc, tufuri calcaroase de bună calitate cu cariere la Tioc-Cornești, nisipuri caoline la Popești, Topa, Băgara, Gârbau etc, sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nireș, balastiere pe Someșul Mic la Gilău, Florești și pe Arieșul inferior. 52

Pagina 54

3. ISTORICUL AȘEZĂRII Cele mai străvechi urme materiale de viață omenească, ce au fost scoase la iveală, datează din faza timpurie a epocii neolitice (epoca nouă a pietrei) din intervalul 6500-3000 î.e.n. Aceste urme constau în obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta „Industria de Lut S.A" - interbelic; „Fabrica de Țigle și Cărămizi Arieșul" - începând cu anul 1966 și apoi „Fabrica de Produse Ceramice Arieșul Câmpia Turzii" începând cu anul 1973). Alte materiale arheologice, de asemenea din epoca străveche, provin din eneoliticul târziu (2700-2100 î.e.n.) apoi, pe măsura înaintării în timp, din faza de trecere de la eneoliticul târziu la perioada timpurie a bronzului (1900-1700 î.e.n.), pe urmă din epoca bronzului (1700-1150 precum și din prima vârstă a fierului (1150-350 î.e.n.) și, în fine, din epoca dacică (secolul III i.e.n.-106 e.n.), corespunzătoare celei de a doua vârste a fierului. Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900- 1700 î.e.n.) datează un mormânt tumular, descoperit în zona stației de transformare electrice și a racordului CFR dintre Turda și Războieni, cercetat parțial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cea 50 m, înălțimea cea 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt și robust) și a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un unicat în Transilvania. Epoca veche a antichității este reprezentată de mai multe probe arheologice și numismatice aparținând perioadei când Dacia era provincie romană (secolele II și III e.n.) și urmele mai multor așezări. Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brățări spiralice cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate. Perioada post romană Din epoca post romană s-au găsit mai multe dovezi arheologice în împrejurimi (la Turda și la Urca). Din perioada marilor migrații ale popoarelor este atestată trecerea prin zonă a Avarilor. Din vremea de după retragerea la sud de Dunăre a stăpânirii imperiale a Romei, în așa numita epocă a marilor migrații a popoarelor (secolele IV-X) este semnalată 53

Pagina 55

recenta descoperire arheologică în teritoriul orașului Câmpia Turzii, a urmelor unei așezări a populației daco-romane, locuirea fiind datată în secolele IV-V; în același loc, s-au găsit resturi de complexe - locuințe și bordeie - mai noi, care provin din secolul VIII, ceea ce demonstrează faptul că, în așezarea aceasta a fost reluată locuirea de către elementul autohton, romanizat, populație rurală cu îndeletniciri câmpenești. Tot din secolele marilor migrații se mai cunoaște trecerea pe aici a avarilor (probabil începutul secolului VIII) de la care au rămas morminte, precum și existența în zonă a unei așezări din secolele VII-IX, aparținând populației autohtone, împreună cu urme de cultură materială de epocă (cioburi de lut ars). Evul mediu Cea mai veche informație scrisă și păstrată despre Câmpia-Turzii se referă la satul Ghiriș Sâncrai și se află într-un document redactat în anul 1219 de cancelaria regală a Ungariei. Este vorba de actul de donație al regelui ungar Andreas 11 (1205-1235) în favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergam (Ungaria), prin care le era donat "un pământ din partea din Ardeal care se cheamă Vinț" (azi Unirea, lângă Ocna Mureș). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul de lângă hotarul satului Chieșd" (azi Plăiești), în satul Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt, mai târziu numit Ghiriș-Sâncrai). Ghiriș-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de coroană. Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat Ghiriș-Arieș este datat 1292, fiind un înscris prin care capitul Episcopiei catolice din Alba-Iulia confirma că Paul și Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriș-Arieș au vândut comitelui loan, fiul lui Urkund, nobil de Tordalaka (această mică așezare medievală nu mai există) pentru 30 de mărci un pământ numit Terra Gerusteleke (pământul lui Gerus), aflat în Comitatul Turda, „circa undam fluvii Aranias" („aproape de râul Arieș") "cu toate folosințele sale". în registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriș-Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly). In Ghiriș-Sâncrai exista deci o parohie romano-catolică, cu o populație probabil formată din mai multe naționalități. In aceiași perioadă, Ghiriș-Arieș era locuit majoritar de români ortodocși. In anul 1610 GhirișArieș a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory (1608-1613) la rangul de târg, cu ocazia donării acestui domeniu (Gheres, Girisch) unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viața) și înnobilări acestora. Domeniul cuprindea: satul și castelul Aranyos-Gyeres, precum și satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc (azi Pădureni) și Boian. Ghiriș-Arieș a devenit târg și colonie militară, în timp ce GhirișSâncrai a rămas mai departe un sat cu economie feudală și cu servituti iobăgești. 54

Pagina 56

După 1763 Ghiriș-Arieș decade treptat, fiindu-i anulate drepturile și privilegiile, în secolul XVIII castelul Ghiriș-Arieș a fost folosit drept cantonament militar și sediu al grănicerilor. Ruinele sale se mai vedeau încă la mijlocul secolului XIX. In anul 1861, când localitățile privilegiate își redobândesc autonomia, Ghiriș-Arieșului i s-au restituit parțial privilegiile avute înaintea revoluției din 1848. În anul 1867 Ghiriș-Arieș trece din nou în rândul așezărilor rurale cu statut de comună. Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creării comunei Câmpia-Turzii. Perioada interbelică Spre sfârșitul deceniului întâi al secolului XX s-a petrecut un eveniment notabil: Ghirișul își găsește o nouă vocație - industria. La Ghiriș-Arieș existau în anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari latifundiari: Betegh Miklos, Statul Român (proprietar de drept al unei foste moșii a Statului Austro-Ungar) și Parohia Reformată-Calvină. La GhirișSâncrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos și soția, văduva contelui (grof) Bethlen Balint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta, căsătorit cu contesa Uzon Adalberta Beldi în 1882 la Cluj); și Illyes Olga (cu reședința în Sâncraiul de Mureș). Chiar și după Reforma Agrară din 1921, marii proprietari de pământ au continuat să existe la Câmpia Turzii. Contele Betheln Odón își avea cea mai mare parte a moșiilor la Urca. Legat de industrializare, legendele istorice vorbesc despre faptul că, inițial, edificatorul Uzinei Metalurgice, Iszo Diamant, a luat legătura cu oficialitățile din comuna Luna, pentru construirea acesteia. Populația comunei Luna, consultată prin referendum, a respins construirea fabricii pe teritoriul administrativ al acesteia, astfel că Iszo Diamant s-a adresat autorităților din Ghiriș - Arieș. Astfel a luat naștere Uzina Metalurgică din Ghiriș-Arieș și astfel s-au pus bazele unificării dintre localitățile Ghiriș-Arieș și Ghiriș-Sâncrai. Unificarea celor 2 localități (Ghiriș-Arieș cu Ghiriș-Sâncrai) a avut loc oficial în anul 1925, localitatea luând numele de comună Câmpia Turzii, prin Decretul regal nr. 2456 din 25 septembrie 1925. Câmpia Turzii a devenit, prin legea pentru unificarea administrativă, sediu de plasă (una din cele 6 plase ale județului Turda). Conform recensământului populației României din 29 decembrie 1930, plasa Câmpia Turzii cuprindea 19 comune20. 20 Mircea N. Nemeș et al, Câmpia Turzii. Istorie, Cultură, Civilizație, Casa Cărții de Știință, 1998 55

Pagina 57

4. POPULAȚIA Specific perioadei de după evenimentele din 1989, populația judeșului Cluj a înregistrat un recul semnificativ. Observând evoluția populației se constată o scădere lentă în perioada 1992-2011, urmantă de o creștere în perioada 2008-2011. Raportat la județul Cluj, populația municipiului Câmpia Turzii are o pondere de 4% din totalul populației județului, fiind al patrulea centru urban ca număr de locuitori după Cluj Napoca (reședința de județ), Turda și Dej. Raportat la evoluția județului, evoluția populației municipiului Câmpia Turzii este una atipică. Astfel, deși anii 90 debutează cu o evoluție ascendentă, care cunoaște un maxim în anul 1999 când se înregistrează de o populație de 31.304, odată cu anul 2000 declinul populației este unul constant și, deși nu semnificativ de la an, continuu. 56

Pagina 58

Această evoluție este întâlnită nu doar la nivelul municipiului Câmpia Turzii, cât și al celorlate municipii din județ cu excepția municipiului Cluj-Napoca. Devenit un adevărat pol economic, atractivitatea municipiului Cluj-Napoca se reflectă și în evoluția populației care, începând cu perioada 2008-2010 cunoaște o creștere semnificativă, fiind depășită numeric populația înregistrată în anul 1992. 57

Pagina 59

Densitatea populației în intravilan este una moderată, care sugerează existența de rezerve interne de teren pentru dezvoltare spațială. 58

Pagina 60

Evoluția populației în perioada 1992-2014, conform datelor anuale înregistrate de către Institutul Național de Statistică, arată o scădere constantă a populației în Câmpia Turzii și Turda. În comunele învecinate - Călărași, Luna și Viișoara - evoluția populației a fost oscilantă, înregistrând o scădere în perioada 1992-2000 și o ușoară creștere între 2000 -2009, pentru ca din 2010 să se observe o nouă scădere. Conform datelor statistice, tendința generală este de reducere a populației la nivelul municipiului Câmpia Turzii. Această tendință este cauzată de trei factori principali: restructurarea masivă a economiei orașului, emigrarea populației și scăderea natalității. Restructurarea masivă a economiei orașului a avut ca efect o migrație a populației atât internă cât și externă. Această diminuare a populației municipiului se încadrează însă în tendința generală de scădere a populației înregistrată la nivel național în ultimele două decenii. Scăderea populației municipiului Câmpia Turzii își găsește explicația, în primul rând, în reducerea locurilor de muncă, prin disponibilizări masive din: industria metalurgică, a construcțiilor de mașini, textilă și altele, cât și din ramura construcțiilor de locuințe și industriale, respectiv migrația masivă spre țări din Europa după aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea o parte a populației active, precum și a pensionarilor din municipiu și-au stabilit domiciliul în comunele și orașele limitrofe. 4.1 Distribuția populației pe sexe În ceea ce privește distribuția populației pe sexe, deși nu se înregistrează discrepanțe semnificative, se remarcă începând cu anul 1999 un declin al populației de sex masculin în raport cu populația feminină, evoluția fiind totuși una constantă. 59

Pagina 61

4.2 Structura populației pe grupe de vârstă 60

Pagina 62

Structura populației pe grupe de vârstă este caracterizată de dominanța populației cu vârsta între 40-44 ani, urmată imediat de categoriile de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 45-49 ani și 50-54 ani care își dispută aceeași pondere (8%). Ponderea redusă a populației până în 14 ani indică în mod clar o scădere masivă a natalității în ultimele două decenii. În același timp, pondere categoriilor peste 65 de ani ne arată o scădere a speranței de viață la nivelul municipiului. 4.3 Structura etnică a populației Structura etnică a populației municipiului Câmpia Turzii se prezintă astfel: 80,95% români, 6,65% maghiari, 5% romi, 1% alte naționalități și 7% fără naționalitate declarată. în perioada 1992-2011, populația românească a scăzut cu aproximativ 10% (de la 90,13% la 80,95%) și a crescut mult proporția populației de etnie romă (de la 0,55% la 5%). Municipiul Câmpia Turzii a devenit atractiv pentru romi după 1992, numeric populația de etnie romă crescând de 6,9 ori - de la 162 de persoane în 1992 la 1.125 în 2011. Între recensămintele din 2002 și 2011, numărul etnicilor romi a scăzut cu 125 de persoane. 61

Pagina 63

4.4 Structura populației după religie Principalele confesiuni existente în Câmpia Turzii sunt ortodoxă - 75,8%, reformată - 6%, penticostală - 4%, greco-catolică - 1,5%, romano-catolică - 1%, Martorii lui Iehova - 2%. 4.5 Mișcarea naturala a populației municipiului Câmpia Turzii Elementele definitorii ale mișcării naturale sunt reprezentate de nașteri (intrările demografice naturale în sistem) și decese (ieșirile din sistem). Intensitatea intrărilor și ieșirilor pe cale naturală într-un sistem demografic este exprimată prin natalitate (rata natalității), respectiv mortalitate (rata mortalității). Natalitatea se exprimă pe baza raportului dintre numărul total al nașterilor (născuții vii) dintr-o anumită perioadă de timp (de regulă – un an) și numărul mediu al populației din perioada respectivă. În mod omonim se recurge la evaluarea mortalității. În baza componentelor menționate se determină bilanțul demografic natural (sporul natural). La nivelul județului Cluj, situația este următoarea: 62

Pagina 64

La nivel municipiului Câmpia Turzii situația este următoarea: Situația sporului de natalitate la nivelul județului Cluj este următoarea: 63

Pagina 65

La nivelul municipiului Câmpia Turzii, în anul 2019, situația este următoarea: 64

Pagina 66

Rata de nupțialitate înregistrată în aceeași perioadă relevă o scădere constantă a numărului de căsătorii încheiate la 1.000 de locuitori. Rata de divorțialitate înregistrează valori constante conform datelor existente. Sporul natural mai mic are drept cauzalitate atât rata natalității mai redusă, cât și rata mortalității mai ridicată. Pe de altă parte, situația este mai favorabilă când vine vorba despre rata nupțialității și cea a divorțialității, înregistrându-se mai multe căsătorii și mai puține divorțuri. Pentru viitor, așa cum o demonstrează și situația demografică din celelalte țări europene, șansele de revigorare demografică prin creșterea numărului de nașteri vor fi scăzute, tendința fiind de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă. În consecință, tendința sporului natural este ușoară scădere motivat de faptul că, pe de o parte, crește numărul deceselor fapt întărit și de ponderea relativ mare a populației cu vârsta de peste 40 ani cât și de natalitatea în scădere continuă în ultimele două decenii. 65

Pagina 67

4.6 Dinamica populației și fluxurile migratorii Evoluției speciei umane, răspândită astăzi pe întreaga planetă, îi este caracteristică, în anumite limite, mobilitatea teritorială sau geografică, expansiunea și retracțiunea într-un anumit spațiu. Această particularitate este cunoscută sub numele de migrație și poate fi definită drept mișcarea teritorială a oamenilor atât în limitele unei țări cât și în afara lor. Migrațiile, în accepțiunea foarte largă a termenului, implică ideea de deplasare, de schimbare de loc și de locuință. Termenul se referă atât la plecarea individuală, la deplasarea grupelor umane, cât și la mișcările sezoniere, în căutare de lucru. Totodată, și deplasamentul internațional de populație (pe o oarecare durată) este considerat drept migrație. Această mișcare este corelată cu procesele de dezvoltare și schimbările economice, de structură socială sau de calitate a vieții. Alături de mișcarea naturală a populației, migrația populației contribuie la creșterea sau scăderea populației, dată de soldul migratoriu. 66

Pagina 68

Din analiza datelor existente se poate observa că fenomenul migrației, este unul cu impact extrem de scăzut raportat la totalul populației municipiului. Chiar și în acest context, dacă în ceea ce privește numărul de imigranți nu se poate vorbi de modificări, numărul emigranților este unul cu o evoluție neregulată, înregistrând cele mai mari creșteri în anul 2018. 4.7 Starea civila a populației municipiului Câmpia Turzii Datele privind starea civilă a populației arată o evoluție constantă a numărului de căsătorii în perioada 1992 – 2007, moment de la care numărul acestora se diminuează, chiar dacă nu semnificativ, dar constant, înregistrând ușoare creșteri în anii 2016 - 2017. Numărul divorțurilor prezintă o evoluție constantă, ușor descendentă. 4.8 Forța de muncă Din punct de vedere economic, municipiul Câmpia Turzii reprezintă un punct de atracție pentru potențialii investitori din domeniul industrial, datorită pregătirii tehnicoindustriale de care dispune majoritatea populației active. 67

Pagina 69

Experiența acumulată de cetățeni în Combinatul Metalurgic, coroborată cu activitățile de reconversie profesională demarate după restructurarea Combinatului au conferit cetățenilor multiple abilități în domeniul industrial, de la operarea de CNC-uri, la lucrul în confecții textile, producția de cabluri și utilaje sau alte ramuri ale industriei. Astfel pentru cei care vor să dezvolte o activitate economică, forța de muncă calificată în domeniul industriei metalurgice, a confecțiilor metalice, industriei ușoare, meșteșuguri, reprezintă o oportunitate de valorificat. După un declin masiv al forței de muncă început după anul 1994 și un minim înregistrat în anul 2002, județul Cluj a cunoscut o creștere unitară, susținută, a forței de muncă. Cu foarte mici variații, evoluția forței de muncă arată, pe de o parte, stabilitate dar, în același timp, lipsa unor investiții noi. 68

Pagina 70

69

Pagina 71

În timp ce rata de ocupare a resurselor de muncă prezintă o evoluție constantă, stabilă, aspect generat și de numărul redus al locurilor de muncă disponibile, numărul de salariați la nivelul municipiului Câmpia Turzii a înregistrat o scădere constantă începând cu anul 2013, cel probabil ca urmare a disponibilizării unui număr de 1513 persoane de către Mechel Câmpia Turzii, această companie fiind cel mai mare angajator din zonă, cu 1 837 de angajați (în iunie 2012), reprezentând aproximativ o treime din numărul total de angajați din zonă. 70

Pagina 72

Rata de ocupare la nivelul regiunii nord-vest prezintă o populație cu tendință de îmbătrânire. În același timp, ofertele existente pe piața muncii fie sunt în număr foarte scăzut fie nu prezintă interes pentru populația sub 24 de ani. 71

Pagina 73

5. RESURSE CREATE DE OM 5.1 Căile de comunicații Căile de comunicații sunt un sistem care alcătuiesc o rețea realizată pentru înlesnirea circulației, deplasării de la un loc la altul a vehiculelor destinate transportului oamenilor sau bunurilor materiale. Aceste căi de comunicație pot să fie terestre, aeriene sau navale. Căile terestre cuprind circulația feroviară, sau transportul pe calea ferată, circulația rutieră unde transportul se realizează pe diferite artere de circulație compusă din șosele. Infrastructura tehnico-edilitară reprezintă ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice de transport și utilități publice precum și a instalațiilor aferente acestora destinate furnizării /prestării serviciilor de utilități publice, comunicației și transportului; infrastructura tehnicoedilitară aparține domeniului public ori privat al unităților administrativ-teritoriale și este supusă regimului juridic al proprietății publice sau private. Configurația spațială, gradul de dezvoltare și tipologia infrastructurilor tehnice teritoriale constituie suportul dezvoltării economice și sociale a teritoriului. Lipsa unor categorii de infrastructurii sau starea precară a acestora afectează în mod decisiv dezvoltarea și valorificarea resurselor existente. Din aceasta perspectivă, investibile în infrastructurile tehnice, în segmentele în care acestea prezintă deficiențe, trebuie să constituie o componentă prioritară a documentelor de planificare strategică. 5.2 Căi rutiere Municipiul Câmpia Turzii este al treilea centru urban din județul Cluj. Teritoriul administrativ al municipiului Câmpia Turzii este străbătut pe direcția NV-SE de DN 15 pe toată lungimea intravilanului și de Autostrada A3 în partea de Sud. Drumul național DN15(E60) cu o lungime de 5,55 km pe teritoriul localității asigură legătura cu municipiile Turda și ClujNapoca înspre Nord-Vest respectiv orașul Luduș și municipiul Târgu-Mureș înspre Sud-Est. Racordul cu autostrada A3 se face în partea de sud-est în imediata apropiere a intrării în municipiu. 72

Pagina 74

La nivel județean, municipiul Câmpia Turzii relaționează pe direcția Nord-Est cu comunele Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Frata prin intermediul drumului județean DJ150 și pe direcția Sud cu localitatea Călărași Gară prin intermediul drumului comunal DC 62 și cu comuna Ploscoș prin drumul comunal DC 69. La nivelul UAT Câmpia Turzii, există 6 cartiere: Zona “Centrală”, Cartier “Sâncrai”, Cartier “Șarât”, Cartier “Blocuri”, Cartier “Insulă” și Cartier “Lut”. Rețeaua urbană a municipiului Câmpia Turzii cuprinde un număr de 133 străzi cu o lungime totală de 52 km, care fac legătura între zona centrală și cartierele municipiului respectiv: Cartier "Sâncrai", Cartier "regene", Cartier "Insulă", Cartier "Blocuri", Cartier "Șarât" și Zona Industrială. Străzile sunt modernizate într-un procent foarte ridicat demonstrând interesul municipalității în asigurarea unei infrastructuri rutiere de calitate. Teritoriul administrativ al municipiului Câmpia Turzii este situat în partea de Sud-Est a județului Cluj și este străbătut pe direcția NV-SE, de DN15(E60) pe toata lungimea intravilanului și de Autostrada A3 (tronsonul Gilău-Turda) în partea de Sud. Drumul național DN15-E60, cu o lungime de 5,55 km pe teritoriul localității, asigură legătura cu municipiile Turda și Cluj-Napoca înspre Nord-Vest, respectiv orașul Luduș și municipiul Târgu-Mureș înspre Sud-Est. Racordul la autostrada A3 se face în partea de Sud-Est în imediata apropiere a intrării în localitate. Începând cu anul 2011 municipiul Câmpia Turzii a preluat în administrare de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania (CNADNR S.A.) sectorul de drum DN15 ce traversează intravilanul municipiului, poziția Km 6+050 – 11+600, compus din strada 1 Decembrie 1918 și strada Laminoriștilor. (HG84 din 02.02.2011 privind retransmiterea unor sectoare din intravilanul localităților în administrarea autorităților publice locale). La nivel județean, Municipiul Câmpia Turzii relaționează pe direcția Nord-Est cu comunele Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Frata prin intermediul drumul județean DJ 150 și pe direcția Sud cu localitatea Călărași Gară prin intermediul drumului comuna

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.