Dispoziția primarului
Dispoziția primarului
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 180 KB · modificat pe site: 24.08.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, Comuna Cămărașu, jud. Cluj. Sursa: https://www.primariacamarasu.ro/wp-content/uploads/2023/08/REGULAMENT.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/camarasu/207654-dispozitia-primarului, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
VOLUMUL II
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.
CUPRINS
A. DISPOZITII GENERALE
1. Rolul R.L.U.;
2. Baza legala a elaborarii regulamentului local de urbanism;
3.Domeniul de aplicare.
B. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii patrimoniului natural si construit;
2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public;
3. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii;
4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii;
5. Reguli cu privire la echiparea edilitara;
6. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii;
7. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri.
C. ZONIFICARE FUNCTIONALA
1. Unitati si subunitati functionale.
D. PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE
E. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
A. DISPOZITII GENERALE
1. Rolul R.L.U.
1.1. Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal insoteste, expliciteaza si
reglementeaza modul de aplicare a prevederilor Planului Urbanistic General referitoare la amplasarea si
amenajarea constructiilor in zona studiata, in concordanta cu Regulamentul General de Urbanism.
1.2. Regulamentul Local de Urbanism constituie un act de autoritate al administratiei publice locale si
cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pe terenul care face obiectul
prezentului proiect.
1.3. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se poate face numai in spiritul actualului
regulament. Aprobarea unor modificari se poate face numai cu respectarea filierei de avizare-aprobare pe care
a urmat-o si documentatia initiala. Eventualele derogari se vor propune de catre Consiliul Local si vor fi
avizate in Comisia Judeteana de Urbanism dupa care se vor putea opera modificarile respective la conditiile
de amplasare, conformare si echipare a constructiilor precum si la indicii de ocupare a terenului.
2. Baza legala a elaborarii Regulamentului Local de Urbanism
La baza elaborarii prezentului Regulament Local de Urbanism stau in pricipal:
Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicata**)(*actualizata*) privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii (actualizata pana la data de 18 mai 2008*);
Reglementarile cuprinse in P.U.G. si in prescriptiile regulamentului local de urbanism aferente P.U.G. ,
pentru zona care face obiectul P.U.Z.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
H.G.R. nr. 525/1996 pt. aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
Ghidului de aplicare al H.G.R. nr. 525/1996 aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.21/N/10.04.2000
Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
alte acte , legi si normative in vigoare la data elaborarii prezentului R.L.U.
Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica a dezvoltarii urbanistice a unei zone din
localitate si cuprinde prevederi coordonate, necesare atingerii obiectivelor sale.
Prin P.U.Z. se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism – permisiuni si
restrictii, necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata.
1
Pagina 2
3. Domeniul de aplicare
Prezentul regulament cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pentru zona
studiata care, in prezent, face parte din extravilanul comunei Camarasu, sat Samboleni.
Prin PUZ se propun urmatoarele:
-introducerea in intravilan a suprafetei aferenta prin extinderea intravilanului existent si
preluare UTR-ului existent – Zona de locuinte si functiuni complementare.
Utilizari admise: Locuinte de tip rural permanet / sezoniere, anexe a gospodariilor
B. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit
Zona studiata este ferita de surse de poluare, nu prezinta disfunctionalitati majore ale factorilor de mediu.
Zona verde este constituita din terenuri libere de constructii.
Functiunea principala a localitatii este locuirea. Se propune extinderea intravilanului existent, si preluarea
UTR-ului existent in imediata vecinatate- UTR L – zona de locuinte si functiuni complementare.
Amplasamentul studiat va beneficia de servicii pentru colectarea si depozitarea deseurilor in urma
contractelor cu firme de salubritate.
Autorizatiile de construire vor contine obligatia de a mentine si de a creea spatii verzi si plantate in
functie de destinatia si capacitatea constructiilor propuse.
Prin PUZ se stabilesc urmatoarele reguli:
- autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine
functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei;
- este interzisa autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior,
intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si
arhitecturii.
Terenuri agricole in extravilan
(1) Autorizarea executarii construcțiilor si amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă
pentru funcțiunile și în condițiile stabilite de lege.
(2) Autoritățile administrației publice locale vor urmări, la emiterea autorizației de construire, gruparea
suprafețelor de teren afectate construcțiilor, spre a evita prejudicierea activitaților agricole.
Terenuri agricole in intravilan
(1) Autorizarea executarii construcțiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile
de construcții și amenajări specifice localităților, cu respectarea condițiilor impuse de lege și de prezentul
regulament.
(2) Prin autorizația de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau
definitiv, conform legii.
2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
2.1. Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia
constructiei si functiunea determinanta a zonei aferente, precum si cu respectarea prevederilor Legii nr.
10/1995 republicata privind calitatea in constructii.
De asemenea, autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia efectuarii unui studiu geotehnic
reprezentativ pentru zonele unde vor fi amplasate constructii si amenajari.
2.2 Protectia fata de poluare si alte riscuri: Pentru construirea cladirilor si instalatiilor in zona se vor lua
masuri pentru evitarea poluarii mediului si de diminuare a altor riscuri.
2.3. Constructiile existente si propuse amplasate pe terenuri cu pante si alunecari, vor fi dotate cu amenajari
pentru eliminarea riscului, ziduri de sprijin, drenuri, masuri de fixare a terenului.
2.4 Se vor asigura urmatoarele lucrari tehnico edilitare : retele de apa,canalizare,curent electric,
gaze naturale.
2.5 Se interzice utilizarea in alte scopuri decat cele prevazute in PUG a terenurilor rezervate lucrarilor de
utilitate publica:
a) caile de comunicatie rutiera
2
Pagina 3
b) cladirile si terenurile obiectivelor de utilitate publica existente
c) terenurile aferente retelelor tehnico-edilitare
3. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare
fata de punctele cardinale, cu respectarea reglementarilor urbanistice in vigoare si a prevederilor Codului
Civil.
4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
4.1. Circulatii si accese
4.1.1 Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile
publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile
publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Pentru constructiile si amenajarile
din zona drumului judetean se va obtine avizul organelor competente.
4.1.2. In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la
aliniatul (4.1.1.) cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
4.2. Stationarea autovehiculelor
Vehiculele vor stationa numai in interiorul parcelelor in spatiile special amenajate in acest scop.
5. Reguli cu privire la echiparea edilitara
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi
consumatori la retelele tehnico-edilitare existente in zona. Utilitatile se vor introduce in totalitate in subteran.
6. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca forma terenului si amplasarea pe parcela
permit adoptarea de solutii de echipare optime care sa respecte normele legale de igiena si de protectie a
mediului.
7. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri
Autorizatiile de construire vor contine obligatia de a mentine si de a crea spatii verzi si plantate in functie
de destinatia si capacitatea constructiilor propuse.
C. ZONIFICAREA FUNCTIONALA
1. Unitati si subunitati functionale
Terenul studiat are o suprafata totala de 11600 mp. Se propune introducerea partiala a terenului in
intravilan astfel ca rezulta 2 zone functionale
partial - UTR L – Zona locuinte si functiuni complementare
partial – Extravilan
Suprafața de teren ce se propune a se introduce în intravilan prin PUZ este de 3380 mp.
3
Pagina 4
D. PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE
1.1. GENERALITATI. CARACTERUL ZONEI
Zona de locuinte si functiuni complementare
1.2. SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA
FUNCTIUNI DOMINANTE
Gospodarii , anexe
UTILIZARI PERMISE
Locuinte permanente, locuinte sezoniere , anexe gospodaresti, amenajari si lucarile tehnico
edilitare eerentte functiunii de locuire fi functiunilor complementare precum: locuri de joaca
pentru copii si spatii de odihna, spatii verzi pucblice, scuaruri, echipamente pentru dotari
edilitare, spatii de coleccare a deseurilor.
UTILIZARI PERMISE CU CONDITII
Constructii comerciale: comert cu amanuntul/ de detaliu, unitati mici de alimentatie ublica de zi,
servicii dimensionate la nivel de atelier.
Constructii de sanatate dispensar rural, cabinet veterinar, farmacie
Constructii de invatamant: crese, gradinite, scoli
Constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, scuaruri
Constructii de turism: pensiuni turistice, pensiuni agroturistice
Cu respectarea urmatoarelor conditii:
sa nu produca poluare de orice tip peste normele admise
sa nu utilizeze terenul liber, vizibil din domeniul public, al parcelei pentru depozitare/productie
sa respecte normele in vigoare privind sanatatea populatiei, sanitar veterinare si siguranta alimentelor,
mediu, dupa caz, inclusiv studiu de impact pentru stabilirea zonei de protectie sanitare, dupa caz.
UTILIZARI INTERZISE
Functiuni sau procese tehnologice care produc poluare de orice natura cu efect asupra
functiunilor invecinate parcelei care nu se incadreaza la utilizari permise si conditionari
Orice alte utilizari decat cele enumerate la utilizari permise si utilizari permise cu conditii
1.3. SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)
Se considera construibile parcelele care indeplinesc conditiile necesare functiunii propuse si care au
asigurat un front la strada de minim 12.00 m; Suprafata minima ca o parcela sa poata fi construibila este de
1000 de mp pentru o locuinta, 1500 de mp pentru 2 locuintae si 2500 pentru 3 locuinte.
AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
Constructiile se vor retrage cu min 4.5 m fata de aliniament, dar nu mai putin de 8.00 m din
axul drumului.
AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
Constructiile se vor retrage fata de una din de limitele laterale cu 0.6 m conform cod civil, si
min 5 m fata de cealalta limita laterala.
4
Pagina 5
In cazul in care constructiile se invecineaza la limita posterioara cu extravilan se vor retrage fata de
aceasta cu minim 15.00 m.
AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA
Constructiile se vor amplasa conform tipologiei existente; Distanta minima dintre doua constructii aflate
pe aceeasi parcela va fie gala cu jumatate din inaltimea constructiei cele ma inalte, masurata la streasina sau
cornisa, in punctul cel mai inalt. Anexele gospodaresti vor fi alipite intre ele sau de constructii avand
functiunea de locuire cu conditia respectarii normelor de sanatatea populatiei si sanitar veterinare; Pentru
contructiile cu destinatia de locuinte este interzisa alipirea la calcan a acestora si se va respecta o distanta de
minim 5.00 intre ele; Prin exceptie constructiile cu destianatia de locuinte dispuse in forma de I, L sau U pot
si alipite; Cu demonstrarea asigurarii conditiilor de insorire si respectarea tipologiei existente pot fi acceptate
si distante mai mici.
In cazul existentei mai multor constructii pe amplasament , se va respecta specifiul local de
dispunere a mai multor constructii pe acelasi amplasament. ( vezi sugestii recomandari: Anexa 1 STUDIU
DE INTEGRARE IN SPECIFICUL ARHITECTURII LOCALE DIN MEDIUL RURAL ‘’ZONA CAMPIA
TRANSILVANIEI‘’ (extras Ghid De Arhitectura Zona Campia Transilvaniei) )
CIRCULATII SI ACCESE
Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumurile
publice, direct sau prin servitute. Este obligatorie asigurarea accesului carosabil din minim un drum public cu
o latime minima de 3.50 m.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului și autorizației speciale de construire,
eliberate de administratorul acestora.
STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare se emite numai
dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
Regimul de inaltime va fi subordonat functiunii propuse ,aveand maxim doua niveluri supraterane
,respectand o configuratie maxima de S/D+P+M si nu va depasi inaltimea maxima de 10,00 m la streasina.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
Construcțiile se vor integra prin materiale și cromatică în peisajul zonei Autorizarea executării
construcțiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcțiunii
acestora și nu depreciază aspectul general al zonei; (vezi sugestii recomandari:Anexa 1 STUDIU DE
INTEGRARE IN SPECIFICUL ARHITECTURII LOCALE DIN MEDIUL RURAL ‘’ZONA CAMPIA
TRANSILVANIEI‘’ (extras Ghid De Arhitectura Campia Transilvaniei)
Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor care, prin amplasament, conformare, funcțiune,
volumetrie și aspect exterior (conformare și amplasare goluri, raport plin-gol, materiale utilizate, învelitoare,
paletă cromatica ș.a.) depreciază valorile specificului rural ,ale peisajului și intră în contradicție cu aspectul
general al zonei este interzisă;( vezi sugestii recomandari: Anexa 1 STUDIU DE INTEGRARE IN
SPECIFICUL ARHITECTURII LOCALE DIN MEDIUL RURAL ‘’ZONA CAMPIA TRANSILVANIEI‘’
(extras Ghid De Arhitectura Zona Campia Transilvaniei) )
Volumetria construcțiilor se va încadra în tipologia locului, conform Ghidului de Arhitectură pentru
încadrarea în specificul local realizat pentru zona Campia Transilvaniei;
5
Pagina 6
Acoperișurile vor avea o forma simplă, de tip șarpantă cu două, patru sau mai multe ape, cu pante
egale, având streașinile și coamele orizontale. Panta acoperișului va fi între 40°-70°, excepție făcând lucarnele
În cazurile în care configurația terenului o permite și sunt necesare soluții speciale de integrare în
peisaj se acceptă și acoperișuri tip terasă cu pantă mică, de minim 2%, cu condiția ca învelitoarea să fie din
strat înierbat cu vegetație locală. Se interzise realizarea de acoperișuri cu pante inegale (inclusiv șarpantele
frânte), excepție făcând aruncătorii, lucarnele și zonele unde aceste acoperișuri definesc specificul local.
Lungimea lucarnelor nu va depăși 8,0 m.
Culorile învelitorilor vor fi cât mai apropiate de cele naturale, din gama ocru-portocaliu-visiniu. Se
interzice utilizarea la învelitoare a culorilor stridente și atipice zonei montane: albastru , verde, roșu aprins,
ș.a.. Elementele de captare a apelor pluviale vor fi realizate preponderent din tablă. Este interzisă folosirea de
elemente din PVC sau polietilenă in suprateran.
Streașina va avea o pazie simplă sau decupată decorativ din lemn tratat. Coșurile de fum vor fi din
piatră sau caramida, materiale ceramice pentru construcții tencuite sau aparente. Se interzice utilizarea unor
decorațiuni sau finisaje din tablă lucioasă, inox sau alte materiale similare. Se admite instalarea de panouri
fotovoltaice pe acoperiș în planul învelitorii.
Finisajele fațadelor se vor realiza din - tencuieli, zugrăveli, piatră, cărămidă, lemn tratat, placaj de
piatră; La construcțiile noi se interzice utilizarea inoxului, baluștrilor din beton sau piatră precum și a
materialelor care conțin azbest sau poliesteri.
Se va evita aplicarea pe soclu a tencuielilor pe bază de ciment, a tencuielilor decorative mozaicate sau
a similipietrei și a plăcilor ceramice; Nu se recomandă placarea pereților cu materiale ceramice glazurate,
materiale pe bază de azbest, poliesteri, PVC sau altele similare.
Ornamente pe fațadă - Se interzice utilizarea unor elemente decorative nespecifice zonei comunei
Camarasu, realizate din materiale precum tabla lucioasă, inox sau alte materiale similare.
Cromatica finisajelor de pe fațade cuprinde culori pastelate, deschise, apropiate de cele naturale,
obținute din pigmenți naturali: alb, ocru, albastru (mieriu), gri. Se interzice folosirea culorilor saturate,
stridente (roz, oranj, roșu, galben ș.a.) sau care conduc la deprecierea specificului zonei sau peisajului și
dispunerea acestora într-o manieră nespecifică zonei (în diagonală, ș.a.);
Materiale lăsate aparent precum piatra și cărămidă nu vor fi vopsite putând fi doar văruite în alb sau
alte culori specifice zonei, ocru și ”mieriu” (albastru deschis), lemnul lăsat aparent se va trata într-o cromatică
cât mai apropiată de culoarea naturală a acestuia.
Se recomandă realizarea tâmplăriilor (uși și ferestre) din lemn tratat cu ulei sau vopsit, atât la ferestre
cât și la uși. Toate elementele de tâmplărie (rame, cercevele, traverse, șprosuri) se vor realiza din lemn. În
cazul intervențiilor la construcții existente, tâmplăria de lemn deteriorată se va recondiționa sau înlocui, fără
modificarea împărțirii specifice.
Culorile recomandate pentru vopsirea tâmplăriilor sunt: natur, alb, albastru, maro, gri, verde.
Feroneria va avea culori discrete sau naturale.
La fațadele vizibile din spațiul public golurile pentru uși și ferestre vor avea forme și proporții
specifice zonei. Pentru umbrirea suprafețelor vitrate se pot folosi obloane de lemn .
Raportul plin-gol pentru fațadele vizibile din spațiul public va fi cât mai apropiat de cel predominant
în zonă. Suprafața vitrată a fațadelor vizibile din spațiul public nu va depăși 30% din suprafață.
6
Pagina 7
Se interzice utilizarea următoarelor elemente: geam bombat, geam reflectorizant, geam oglindă,
rulourile exterioare neînglobate în zidăria casei, obloanele din PVC sau metalice, goluri cu forme atipice
(cerc, elipsă, triunghi, romb, poligon, etc.).
CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
Pentru a fi construibilă parcela va fi racordată la rețelele publice din zona în baza avizelor de specialitate
emise de autoritățile competente care le administrează
- este interzisă deversarea directă a apelor în emisari
- lucrările de racordare se vor executa îngropat
- se vor respecta limitele de protecție conform normelor în vigoare față de echiparea edilitară existentă în
zonă
- este interzisa amplasarea bazinului vidanjabil etans la o distanta mai mica de 10.00 m fata de cladirile de
locuit
SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
Pe ansamblul unei parcele, spațiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 25% din
suprafata totala a terenului
IMPREJMUIRI
Autorizarea executarii imprejmuirilor este permisa numai daca aspectul lor extrior nu contravine
functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei rurale.
Imprejmuirea gospodariei se va realiza din materiale naturala (piatra, caramida, lemn, nuiele, metal,
plasa de sarma s.a.) si vor respecta tipologia locala speicifica. Intaltimea nu va depasi 2.00 m. Se va pastra
aspectul natural al materialelor si in ceea ce priveste textura si culoarea. Portile de acces pe parcela se vor
deschide in interiorul parcelei sau in planul imprejmuirii. Este interzisa utilizarea de materiale plastice
(policarbonat, plexiglas, ovs s.a.). Impremuirile vor putea fi dublate de garduri vii. Imprejmuirile parcelelor
de colt vor fi obligatoriu transparente.
Realizarea imprejmuirii pe limita de proprietate se va face in conformitate cu Codul Civil pe mejdie;
Imprejmuirea spre spatiul public va fi obligatoriu prevazuta cu nise dedicate pentru amplasarea contoaelor.
1.4. SECTIUNEA III : POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
POT Maxim = 35%
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
CUT Maxim = 0.7
Acestea reprezinta suportul grafic al prescriptiilor din regulament.
U.T.R. – ul reprezinta instrumentul operational in sprijinul reglementarilor specifice din P.U.Z., se
delimiteaza conventional pe baza criteriilor de omogenitate morfologica si functionala. Ele se contureaza prin
strazi si limite cadastrale, pe baza functiunii predominante ce permite stabilirea categoriilor de interventie.
Stabilirea U.T.R. – ului pe zona functionala s-a facut in cadrul P.U.G.
In cadrul P.U.Z., U.T.R. – ul a fost preluat ca atare si a fost detaliat pe unitati si subunitati
functionale.
Pentru unitatile si subunitatile cu caracteristici similare se poate formula si aplica acelasi set de
prescriptii.
CLUJ-NAPOCA Intocmit, Sef de proiect
DATA arh. Denisa Crina Streang arh. Urb. MACSIM I. MARCELA
7
Pagina 8
8