Plan Urbanistic General (PUG)

PUG Camarasu

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Cămărașu, jud. Cluj
Pagini
67
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „PUG Camarasu”, Comuna Cămărașu, jud. Cluj. Sursa: https://www.primariacamarasu.ro/wp-content/uploads/2026/01/PUG-Camarasu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/camarasu/207266-pug-camarasu, 19.11.2026)

Fișier creat
20.01.2026
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

SC ARCOR arhitectură și design SRL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 400331Cluj-Napoca Str.Donath 107ap.10 ORC J12/101/98 tel. Fax 0264/588018 A. FOAIE DE GARDĂ ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DENUMIREA LUCRARII = Plan urbanistic general – Reactualizare- comuna Cămărașu FAZA DE PROIECTARE = Plan urbanistic general (PUG) BENEFICIAR = Consiliul local Cămărașu PROIECTANT = SC -arhitectură și design arh. Neamțu Undina ____________________ arh. Neamțu Nicolae ____________________ ec. Sas Mara Ioana ____________________ NUMĂR CONTRACT = C 09./ 2009 DATA ELABORĂRII = noiembrie 2009 Nov.2009 1

Pagina 2

SC ARCOR arhitectură și design SRL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Cluj-Napoca Str. Donath 107 ap.10 ORC J12/101/98 tel.fax0264/ 588018 BORDEROU DE PIESE SCRISE ȘI DESENATE ------------------------------------------------------------------------------------------------------- A. Foaie de titlu B. Borderou de piese scrise și desenate C. Memoriu general: 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a lucrării 1.2. Obiectivul lucrării 1.3. Surse de documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulația 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.9.1. Alimentarea cu apă și canalizare 2.9.2. Rețele și instalații electrice 2.9.3. Alimentare cu gaze naturale 2.9.4. Telefonia 2.9.5. Gospodăria comunală 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfuncționalități 2

Pagina 3

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Fundamentarea propunerilor 3.2. Evoluția posibilă 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților economice 3.41. Activități industriale 3.4.2. Agricultura 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea circulației 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.9.1. Alimentare cu apă și canalizare 3.9.2. Alimentarea cu energie electrică 3.9.3. Alimentare cu gaze naturale 3.9.4. Telefonie 3.9.5. Gospodărie comunală 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE D. Piese desenate: Planșa nr 1. Încadrarea în teritoriul administrativ...............................1:25000 Planșa nr 2.1.1 Situația existentă - disfuncționalități sat Cămărașu...........1:5000 Planșa nr 2.1.2 Situația existentă - zone de risc-inundațiiCămărașu.........1:5000 Planșa nr 2.2. Situația existentă - disfuncționalități sat Năoiu..................1:5000 Planșa nr 2.3.1 Situația existentă - disfuncționalități sat Sâmboleni.........1:5000 Planșa nr 2.3.2 Situația existentă - zone de risc inundații Sâmboleni......1:5000 Planșa nr 3.1. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Cămărașu..........1:5000 Planșa nr 3.2. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Năoiu...............1:5000 Planșa nr 3.3. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Sâmboleni.......1:5000 Planșa nr 4.1. Reglementări - echipare edilitară sat Cămărașu.............. 1:5000 Planșa nr 4.2. Reglementări - echipare edilitară sat Năoiu ....................1:5000 Planșa nr 4.3. Reglementări - echipare edilitară sat Sâmboleni..............1:5000 3

Pagina 4

Planșa nr 5.1. Proprietatea asupra terenului sat Cămărașu......................1:5000 Planșa nr 5.2. Proprietatea asupra terenului sat Năoiu...........................1:5000 Planșa nr 5.3. Proprietatea asupra terenului sat Sâmbpleni....................1:5000 Planșa nr. 6.1 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Cămărașu Planșa nr. 6.2 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Năoiu Planșa nr. 6.2 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Sâmboleni E. Anexe-cartograme-fotografii F. Regulamente locale de urbanism 4

Pagina 5

C. MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a lucrării Denumirea lucrării= Plan urbanistic general reactualizare comuna Cămărașu Benaficiar = Consiliul local al comunei Cămărașu Proiectant = SC "ARCOR - Arhitectură și design" SRL Cluj-Napoca Nr contract = C.05/2009 Documentația s-a elaborat în conformitate cu reglementarea tehnică "Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General (GPO 38/99)" aprobat prin ordinul MLPAT Nr 13N din 10.03.1999. 1.2. Obiectul lucrării Obiectul lucrării este actualizarea planului urbanistic general elaborat în anul 1999. Se respectă astfel art. 46 din "Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul" care prevede că: "Fiecare localitate trebuie să întocmească PUG, să îl actualizeze la 10 ani și sa îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Deasemenea,dotările realizate în ultimii 10 ani pe teritoruiul comunei determina situația ca, actualul PUG să nu mai corespundă nevoilor de dezvoltare. Având la dispoziție Planul Urbanistic General actualizat și Regulamentul local de urbanism, administrația locală va putea aplica prevederile Legii nr 50/1991 completată și republicată, în intravilanul localităților, utilizând terenurile conform reglementărilor și condițiilor de construire propuse în spiritul Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr 525/1996. În concretizarea măsurilor și reglementărilor propuse, populația comunei va avea rolul de realizator principal al dezvoltării și în același timp de beneficiar al acesteia. 5

Pagina 6

1.3. Surse de documentare Pentru elaborarea prezentului PUG s-au avut în vedere, în primul rând, analizele, concluziile și reglementările din documentația de bază "PUG-comuna Cămărașu 1999proiectant SC .Arcor SRL". De asemenea s-au preluat soluții din proiecte de specialitate întocmite pentru obiectivele de investiții,dotarea edilitară precum și concluziile din studiul zonelor cu risc natural. Principalele documentații și proiecte sunt: - Planul urbanistic general al comunei Cămărașu 1999. - Planul strategic de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2007-2013 - Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Cămărașu pentru per. 2008-2013. - Studiul zonelor expuse riscurilor naturale 2000, proiectant Institutul de cercetări și proiectări miniereMINESA. - Monografia comunei Cămărașu de V.Lechințan. -Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT pentru noi obiective sociale :”Centru comunitar Speranța pentru romi” și „Centru de sănătate” -Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT elaborate pentru dotări edilitare:alimentări cu apă și canalizare în satele Cămărașu și Năoiu. - P.U.D-pentru Sală de sport și Centru multifuncțional-elaborat în 2007. - Plan urbanistic zonal(PUZ) pentru teren de sport multifuncțional în Cămărașu-2009 -Studiu de fezabilitate –Înfințare spații verzi pentru locuitorii comunei Cămărașu-2008. Pentru lucrarea de față s-a apelat la datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică,mai ales cele privind populația. Datele referitoare la producția agricolă și la fondul funciar provin de la Primăria Cămărașu și din Strategia de dezvoltare a JudețuluiCluj. Pentru unele aspecte, unde datele obținute de la diverse organisme s-au dovedit insuficiente, s-a apelat la reprezentanții Primăriei = primar, viceprimar, secretar, consilieri locali,inginer agronom. 6

Pagina 7

S-au putut clarifica amănuntele legate de situația existentă în privința navetismului, șomajului, a resurselor și folosirii forței de muncă, a ritmului construcțiilor, efective de animale, acivități economice specifice, obiective realizate în ultimii 10ani. Documentarea pe teren a fost hotarâtoare în privința stabilirii amplasamentelor noilor construcții, a stării drumurilor, a stadiului echipării tehnico-edilitare și a stării fondului construit. Baza topografică o constituie planurile topografice tipărite de I.G.F.C.O.T. în anul 1972 aflate la OJCG completate cu ridicarea topo efectuatăde I.C.P. în 1989. Aceste planuri s-au actualizat conform documentațiilor avizate și aprobate ,precum și cu ocazia deplasărilor pe teren, prin completarea unor construcții noi sau radierea celor ce s-au demolat între timp.Acțiunea s-a sprijinit pe suprapunerea cu ortofotoplanuri și imagini din satelit. Planul urbanistic general din 1999 avizat și aprobat, este temeinic elaborat cu o analiză aprofundată și documentată a situației existente în toate domeniile de actvitate și cu propuneri de delimitare a unui nou teritoriu intravilan al satelor comunei de 461ha. Ca atare, prezentul PUG nu reia în totalitate analiza situației existente, elemente de cadru natural etc, ci numai principalele aspecte, cu accent pe modificările efectuate în perioada 1999-2009. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluția. Comuna Cămărașu este situată în partea de Est a județului Cluj, pe Câmpia Transilvaniei la limita de hotar cu județele Bistrița Năsăud și Mureș. Se învecinează cu următoarele comune: - la Nord-Est cu comuna Cătina; - la Nord-Vest cu comuna Geaca; - la Vest cu comuna Mociu; - la Est cu comunele Budești din județul Bistrița-Năsăud și Sărmaș din județul Mureș Comuna Cămărașu este alcătuită administrativ din 3 sate, dupa cum urmează: 1. Cămărașu – reședința de comună, 2. Năoiu – sat aparținător 3. Sâmboleni – sat aparținător. 7

Pagina 8

Comuna este străbătută de drumul național DN 16 de la Apahida spre Reghin, precum și de drumul județean DJ 109 C care asigură legătura cu Țaga-Gherla. Acestea influențează pozitiv relațiile în teritoriu,mai ales ale localităților Cămărașu și Sâmboleni. Localitatea Năoiu este mai izolată spațial în tritoriul administrativ. Ca tipologie funcțională, este o comună cu funcțiuni fundamentale agricole, respectiv producerea de cereale, sfeclă de zahăr și lapte. Terenurile împădurite sunt foarte puține (5,4%) În ultimii 20 de ani, ca în toate satele ,populația a scăzut în prima perioadă, iar procesul de îmbătrânire s-a accentuat. După 2002 aceste procese s-au atenuat .Ca și în județ ,populația peste 65 de ani se menține sub n umărul populației tinere, în vîrstă de muncă, fapt ce denotă: omogenitate a sporurilor naturale,menținerea echilibrului și posibilitatea de a avea o economie stabilă. 2.2. Elemente ale cadrului natural. Geomorfologia: Comuna Cămărașu este situată pe cumpăna de ape dintre bazinul văii Fizeșului tributar Someșului și bazinul văii Ludușului tributar Mureșului. Ca atare, culmile de dealuri nu au o orientare bine definită. Înalțimile medii pe culmi ajung , în mod obilnuit între 400-450 m, iar cele maxime nu ating 500m. pe teritoriul comunei. De exemplu 460 m în dl. Hegheș la sud-est de Cămărașu și 458 m în dl. Șomcuta, la nord de Sâmboleni. La nivelul văilor, altitudinile coboară până la 325-300 m. Energia de relief nu are valori accentuate, nu depășește decât în mod cu totul excepțional valoarea de 200 m, menținându-se mai frecvent între 140-160 m. Fragmentarea reliefului este accentuată, fiind condiționată de o rețea hidrografică puternic ramificată. Versanții prezintă o mare varietate a indicilor de geodeclivitate, cu predominarea valorilor de 10˚-15˚ în partea inferioară, terenul ca mod de folosință fiind în general arabil. Valori mai mari, între 20˚-30˚ până la abrupturi și creste în partea superioară, ca mod de folosință fiind pășuni degradate. În punctele de confluență a mai multor văi, unele cu caracter torențial s-au creat mici bazinete depresionare în care sunt cantonate vetrele de localitați. Solurile Comuna este situată în zona de domuri gazeifere din centrul Câmpiei Transilvaniei, având ca ax Valea Mureșului. Rezerve de gaz metan s-au descoperit, prin exploatări geologice și pe teritoriul comunei, dar ai ales pe teritoriul limitrof, fiind vestite cele de la Sărmășel, descoperite înca la începutul veacului XX, unde este cel mai pur gaz metan din lume (99% metan). Solurile reprezentative sunt cernoziomurile caracteristice Câmpiei Transilvaniei. În zonele limitrofe pădurilor predomină solurile brune cernoziomice și brune de pădure podzolice. 8

Pagina 9

Clima Media anuală a temperaturii aerului pe teritoriul comunei Cămărașu este de 8,4 grade (oscilând între 9,5-0 grade) Timp de cinci luni pe an (mai-septembrie), temperaturile medii lunare sunt sub 0 grade și în celelalte luni mediile oscilează între 0-10 grade. Mediile lunii iulie se mențin între 18-20 de grade, iar cea a lunii ianuarie între -3 și -5 greade C. Temperatura maximă absolută se înregistreză în august 37,5 grade și îm iulie 37 grade, iar maxima absolută a lunilor de iarnă se înregistrează în luna februarie, de +17 grade C. Precipitațiile medii anuale au valori între 600-650 mm. Vânturile dominante au frecvența cea mai accentuată dinspre vest și nord-vest. Viteza cea mai mare a vânturilor este în luna aprilie, de 21 m/s și cea mai redusă este în lunile octombrie-decembrie, de 0,7-0,8 m/s. Condițiile de climă ale teritoriului sunt favorabile culturii cerealelor, sfeclii de zahăr, plantelor furajere, și legumelor în văi, iar pe pantele însorite viței de vie și pomilor fructiferi. Rețeaua hidrografică Teritoriul comunei Cămărașu este brăzdat de Râul Între Șanț, care are afluenți pe: Valea Ardeșelului, Valea Itrina si Valea După Piatră. Aceste cursuri de apă au debit mic, inconstant, cu albii puțin adânci, multe secând în perioadele de secetă, iar primăvara și mai ales în perioadele ploioase, produc inundații. Cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Someșului și cel al Mureșului, trece prin dreptul satului Năoiu. Flora Vegetația lemnoasă a pădurilor de pe teritoriul comunei Cămărașu este predominantă de: stejar, în amestec cu carpen, arțar, corn, frasin, jugastru, alun, măr salbatic, păr sălbatic, ulm. Pe răzoare și pe liziera pădurilor cresc elemente de stepă: măceș, porumbar, socul, păducel, mur sau rug de mure. Pe pajiști crește o vegetație ierboasă. Astfel pe pantele înalte cresc plante specifice de stepă, cum sunt: păpădia, colilia, păiușul, coada șoricelului, bozul, laptele câinelui sau rostopasca, spinul, cicoarea. Pe văi cresc: iarba câmpului, coada vulpii, rogozul, piciorul cocoșului, trifoiul alb, trifoiul roșu, stânjenelul, coada calului, loboda. Pe terenurile arabile crește o vegetație ierboasă naturală, deosebit de bogată, cele mai frecvente fiind buruienile: știrul, mohorul, pirul, pălămida, susaiul. Plante de cultură: grâul, orzul, ovăzul, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful, fasolea, floarea soarelui. Pomi fructiferi: prunul, mărul, părul, vișinul, cireșul, dudul alb, nucul, caisul, gutuiul, piersicul. 9

Pagina 10

Fauna Pe teritoriul comunei Cămărașu, se întâlnesc în special elemente de silvostepă. În păduri sunt: cucul, uliul găinilor, uliul păsărilor, pițigoiul, coțofana, bufnița turturica, precum si mamifere: vulpea, căprioara, iepurele, ariciul, nevăstuica, dihorul, mai rar mistrețul, lupul. Din fauna de stepă se întâlnesc: ciocârlia, graurul, potârnichea cenușie, fazanul, șoarecii decâmp, cățelul pământului. În lacuri se găseăsc: broasca de baltă, brotăcel, lipitoare. Dintre reptile, cel mai des întâlnite sunt șopârla cenușie și șopârla verde, dar și șarpele de baltă. 2.3. Relații în teritoriu Din punct de vedere al rețelei majore de circulație, comuna Cămărașu are o poziție favorabilă, fiind traversată de drumul național DN 16 – Apahida-Reghin, care asigură legătura cu reședința județului Cluj și cu județul învecinat Mureș. Totodată este asigurată legătura cu DN1C (Cluj-Beclean) prin orașul Gherla prin intermediul DJ 109C care face legătura dintre Cămprașu și localitatea Geaca. Satul reședință de comună este situat la 52 de km față de reședința de județ și la cca 8 km față de gara Sărmășel. Distanțele dintre Cămărașu și satele aparținătoare sunt cuprinse între 3-6 km după cum urmează: - Cămărașu – Sâmboleni 6 km - Cămărașu – Năoiu 3,5 km Rețeaua de drumuri este reprezentată pe raza comunei prin existența a trei categorii de drumuri, respectiv: - DN 16 în lungime de 8,50 km – modernizat - DJ 109C în lungime de 2,89 km – modernizat - DC 25 în lungime de 13 km Drumul comunal care face legătura între satul reședință de comună și satele aparținătoare, este într-o stare cuprinsă între bună și rea, fiind doar parțial îmbunătățit prin reciclare, în ultimii ani. Situația se prezintă astfel: Denumirea drumului Tipul îmbrăcămintei Lungimea – km Starea DC 25 Sâmboleni-Cămărașu-Năoiu 13,00 Din care: Sâmboleni-Cămărașu împietruit 3,50 bun Sâmboleni din pământ 2,50 rău reciclat cu trat. bitum Cămărașu-Năoiu 4,60 bun dublu Năoiu din pământ 2,50 rău 10

Pagina 11

2.4. Activități economice 2.4.1. Activități de tip industrial și servicii Activitățile de mică industrie și prestări servicii din comuna Cămărașu au cunoscut o slabă revigorare în ultimii ani, fără a fi la nivelul potențialului oferit de zonă. Ființează unități private care execută lucrări agricole .Fiecare societate dispune de utilaje specifice , are angajați permanenți precum și muncitori sezonieri în perioadele de vîrf din agricultură. Principalele societăți sunt: -s.c Agroeco Sâmboleni-lucrări agricole și creșterea animalelor...5angajați -s,c. Agromec-lucrări agricole și materiale de construcții..............2angajați La acestea se adaugă societățile cu mică producție : -s.c.Pompiunic srl-fabrica de cărămidă..........8angajați -s.c. Pandor srl.-brutărie ................................4angajați La nivelul serviciilor ființează, în toate satele, mai multe unități de comerț și alimentație publică decît în deceniul trecut.Dintre acestea menționăm: -sc.Romsimaur srl.....5angajați -sc.Rodilev srl...........5angajați -sc.Viforeanca...........4angajați -sc Motorbenz-comerț cu produse petroliere....5angajați -cooperativa Mociu-3magazine.......3angajați -sc.Iuliana srl.-alimentație publică...3angajați -societăți comerciale cu mai puțin de 3 angajați :sc.Dantian,sc.Pandaflor Deasemenea în cele trei sate ființează și persoane fizice(PF) autorizate și asociații familiale(AF) cu diverse profile de activitate cum ar fi: -prestări servicii în agricultură -10 -morărit-2 -însămânțări artificiale-1 -tâmplărie-1 -zidar-zugrav -2 - reparații auto-1 11

Pagina 12

2.4.2 Activități agricole Structura fondului funciar Comuna Cămărașu ocupă o suprafață totală de 4904ha, reprezentând 0,73% din suprafața județului. Structura fondului funciar s-a analizat comparativ cu cea de la nivelul județului Cluj, folosindu-se datele locale de la primaria Cămărașu,iar cele pentru județ din „Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013”,. Astfel, comparativ cu județul întreg, comuna Cămărașu iese în evidență prin răspândirea proporțional mai mare(aproape dublă) a terenurilor arabile. În schimb, suprafața pădurilor și vegetației forestiere este foarte mică în comună 5,4% comparativ cu cea de la nivelul întregului județ de 23,0%. În cadrul categoriilor de folosință arabilul reprezintă 54,0% din suprafața totală a comunei, față de 26,7% în județul Cluj în medie, fapt ce indică profilul agricol al comunei. Pașunile și fânețele ocupă 27,7% din suprafața administrativă, fiind mai mici ca și pondere față de media din județ (36,3%) Plantațiile viticole și pomicole sunt nesemnificative ca suprafețe în comună ,fapt ce a și condus la eliminarea lor din bianțul teritorial. Si la nivelul județului aceste folosinte s-au diminuat drastic în ultimii ani. Terenul neagricol are ponderea de 18,3%, mult mai mică decât cea de la nivelul județului (36,4%) caracteristică datorată în principal suprafețelor mici ocupate de pădure. Terenul neproductiv ocupă 7,1%din suprafața comunei - fenomen datorat configurației geografice a suprafețelor ocupate de dealuri supuse eroziunilor . Terenurile ocupate de căile de comunicație și de curți construcții sunt mai bine reprezentate procentual decît cele din județ. Structura fondului funciar al comunei - se prezintă comparativ cu structura la nivelul județului astfel: 12

Pagina 13

Comuna Județul Categoria de CĂMĂRAȘU CLUJ folosință ha % ha % 1. Arabil 2.646 54,0 177.793 26,7 2. Pășuni 899 18,3 162.467 24,3 3. Fânațe 462 9,4 79.612 12,0 4. Vii - - 340 (0,05) Livezi - - 4.169 0,6 Total agricol 4.007 81,7 424.381 63,6 6. Păduri și vegetație f. 266 5,4 153.497 23,0 7. Ape 16 0,3 8. Căi de comunicație 90 1,8 9. Curți construcții 175 3,7 10. Neproductiv 350 7,1 Total neagricol 897 18,3 243.059 36,4 Total general 4.904 100,0 667.440 100,0 Analizând structura fondului funciar agricol al comunei de-a lungul ultimilor 10 ani constatăm o scadere drastică a suprafețelorde pășuni și fânațe, care au acum doar 57,8% din suprafața anului 1999.Deasemenea suprafața viilor și livezilor a dispărut. Singura folosință agricolă care a câștigat în suprafață este cea arabilă, care reprezintă cam 116% comparativ cu suprafața din 1999. Suprafața terenurilor neproductive a crescut deasemenea foarte tare(7,1%) ,reprezentînd zonele de eroziuni masive de soluri în teritoriul deluros. 13

Pagina 14

Față de perioada anului 1999, structura categoriilor de folosință agricolă s-au schimbat, în sensul ca arabilul a sporit cu 361ha, iar suprafețele de fânețe și pășuni s-au diminuat. Structura actuala este mai apropiată de structura oferită de relief și de celelalte condiții naturale (nivelul apei freatice, fertilitatea naturală), indicînd totodată unele progrese în valorificarea potențialului agricol al comunei la un grad superior față de cel din trecut. Agricultura și creșterea animalelor Condițiile pedo-climatice, privite în ansamblu, conferă comunei Cămărașu un potențial agricol mediu, atât în comparație cu potențialul mediu pe județ, cât și cu cel pe țară. Nivelul producțiilor agricole a fost deosebit de fluctuant în anii de după 1989, ca urmare pe de-o parte a suprafețelor foarte variabile a culturilor de specii și pe de alta parte a condițiilor climatice diferite de la an la an. În majoritatea gospodăriilor agricultura este una de subzistență, participând în prea mică masură la realizarea de venituri, care să permită modernizarea gospodăriei țărănești la un nivel care să ducă la obținerea produselor la un preț de cost comparabil cu cele la care se obțin produsele agricole pe piața europeană. Pentru a surprinde cât mai corect gradul de valorificare a potențialului agricol al comunei, am recurs la calcularea mediei pe 5 ani (2004-2008) atât a suprafețelor cultivate cât și a producțiilor medii și totale conform datelor Primăriei Cămărașu : Suprafața cultivată Producția medie Producția totală Cultura ha kg/ha Tone/an - în medie - - în medie - - în medie - Grâu și secara 686 2.871 1.969 Porumb boabe 683 3.203 2.187 Floarea soarelui 145 1867 262 Sfeclă de zahăr 17 19.017 487 Cartofi 49 16.996 833 Legume 78 15.928 1.242 14

Pagina 15

Producțiile medii pe hectar obținute în comună se situează foarte aproape de cele de la nivelul județului, fapt ce confirmă poziția de mijloc, în acest domeniu. Față de potențialul solurilor și a amplasamentului care permite irigații, rezultatele sunt încă nesatisfăcătoare.Astfel în comuna s-au produs în medie 2871kg,/ha grâu și secară,față de prognoza pentru județ de 3.140kg./ha.Singurele depășiri față de media pe județ sunt la porumb boabe și floarea soarelui. Deși s-a menținut tradiția cultivării cerealelor și legumelor, performanțele posibile sunt încă neatinse Suprafața medie a exploatației individuale este de 2,10ha. iar cea aferentă exploatațiilor de tip asociativ este de 230ha. În comună sunt înregistrare următoarele tipuri de utilaje: 72 de tractoare; 72 pluguri; 12 cultivatoare; 56 de grape și 28 de semănători. Creșterea animalelor este o ramură de bază a agriculturii județului Cluj,deținînd aproape 60% din valoarea totală a producției agricole .La această performanță contribuie în primul rînd comunele din Câmpia Transilvaniei, precum comuna Cămărașu. În sectorul creșterii animalelor, efectivele înregistrate la 29.06 2009 în comună sunt următoarele: Specia și Efective Încărcătura la 100ha agricole categoria (nr. capete) În comună În județ* Bovine 1431 35,7 18,4 Porcine 1.580 39,4 26,5 Ovine+capr. 7.650 191,0 81,6 Cabaline 263 6,6 5,3 Păsări 14.618 364,6 402,0 *)conform „Studiu dezv.județ” Față de perioada anterioară anului1990 pe teritoriul comunei a scăzut drastic numărul animalelor la toate speciile. S-au desființat fermele de animale,CAP și IAS. Față de perioada analizată din PUG1999,în prezent au scăzut ca număr,bovinele și mai ales porcinele.A crescut efectivul de ovine și caprine. Cu toate scăderile din anii anteriori ,încărcătura la 100ha agricole este, aproape la toate speciile, mai mare decît 15

Pagina 16

media pe județ confirmîndu-se înca o dată vocația locurilor și oamenilor pentru agricultură. Producțiile la nivelul comunei sunt realizate în principal în gospodăriile țărănești și în cîteva microferme individuale. Singura fermă de tip industrial este sc.Agroeco Sâmboleni cu un efectiv de 291 bovine. Efectivele medii de animale pe o gospodărie se prezintă astfel: - 1,5 capete bovine - 1,6 capete porcine - 7,9 capete ovine - 15,2 păsări Cifrele reprezintă situația actuală, care se menține în ultimii ani - Activitatea de creștere a animalelor, se reduce la un "nivel de subzistență a gospodăriilor" menit să asigure în general numai nevoile familiale. În privința producțiilor animaliere, pe întreaga comună s-au obținut următoarele producții medii pe perioada analizată: - Carne (greutate vie) to -------- 171 - Lapte de vaca și bivoliță hl -----38.255 - Producția de lână kg ----- 8.300 - Ouă mii buc ----- 1.246 2.4. Populația, elemente demografice și sociale Capitolul privind "Populația" este detaliat analizat în P.U.G. - comuna Cămărașu elaborat în 1999 . Prezentul proiect de reactualizare, tratează situația de la elaborarea PUG până în prezent și ca atare constutuie o completare a datelor și analizelor inițiale. In principal,analiza se bazează pe datele înregistrate la Recensămîntul din anul 2002.și cele înscrise în fișele statistice anuale pe perioada 2004-2008. 16

Pagina 17

2.5.1. Numărul și evoluția populației Evoluția populației stabile din comuna Cămărașu, la ultimele recensăminte se prezintă astfel: Creșterea Recens. 1977 Recens. 1992 Recens. 2002 Localitatea totală - nr. loc. - - nr. loc. - - nr. loc. - % com.Cămărașu 3729 2705 2782 + 2,8 total Cămărașu 1607 1385 1502 +8,4 Năoiu 1025 571 581 +1,7 Sâmboleni 1097 749 699 -6,6 Se observă că în 1992,față de recensământul anterior, populația comunei scăzuse drastic(-27%) . În următorii 10 ani să înregistreze o creștere a populației stabile cu 77 locuitori (+2,8%) înscriindu-se în lista evoluțiilor încurajatoare din mediul rural ,care a descrescut pe ansamblul județului. Între ultimele două recensăminte populația comunei a crescut cu o medie de 7,7 locuitori pe an. Situația nu este aceeași în toate localitățile comunei. Localitatea Sâmboleni are o descreștere totală a populației ,respectiv -6,6%. Aceasta se datorează sporului migratoriu înregistrat în ultimii ani,precum și îmbătrînirii populației. Evoluția populației la nivelul comunei, în ultimii 5 ani, 2004-2008 se prezintă astfel, conform datelor din fișa statistică (DJS): 2002 Populația totală 2004 2005 2006 2007 2008 recens. stabilă la 1 VII 2.782 2.866 2.830 2.809 2.816 2.819 17

Pagina 18

Conform datelor de la primăria comunei, în 2008 populația cu domiciliul în localitate este de este de 2925 de locuitori. Repartizarea pe sate a populației a suferit și ea schimbări în sensul că ponderea reședinței Cămărașu a continuat să crească, în primul rînd datorită așezării ei la principale căi de comunicație a județului și desigur datorită dotării edilitare. Satele aparținătoare, Năoiu și Sâmboleni așezate în teritoriu mai excentric, au scăzut ca pondere a populației. Recensământ 1977 Recensământ 2002 Satul % % Cămărașu 43,1 54,0 Năoiu 27,5 20,9 Sâmboleni 29,4 25,1 Raportând populația actuală la suprafața comunei, rezultă o densitate geografică de 59,6 loc/kmp, superioară densității medii a populației din ruralul județului care este de 33,7 loc/kmp, fapt pozitiv în dezvoltarea de ansamblu. În privința densităților fiziologice comuna se situează bine în raport cu media pe județ, fiind superioară față de populația rurală la 100ha agricole și mai mică față de media populației rurale la 100ha arabile. com. Specificare Rural jud. Cluj Cămărașu Densitate fiziologică I 70,4 54,9 Densitate fiziologică II 106,5 131,6 18

Pagina 19

Cu densitățile de mai sus comuna se situează în rândul comunelor favorizate, structura fondului funciar asigurând o contribuție bună la activitățile agricole ale județului. 2.5.2. Structura populației Structura pe sexe (la recensământ 2002) a populației stabile se prezintă astfel: Nr. Sexul Satul locuitori Masculin Feminin % Cămărașu 1.502 736 766 51,0 Năoiu 581 295 286 49,2 Sâmboleni 699 341 358 51,2 Total comună 2.782 1.372 1.410 50,7 Proporția femeilor (50,7%) este foarte puțin peste jumătate din numărul locuitorilor. Acest fapt contracarează fenomenul general de îmbătrânire a populației și accentuează stabilizarea mișcării naturale a populației. În prezent (nivel2008) structura populației s-a modificat ,rezultînd din datele înscrise la Primărie ,o ușoară creștere a ponderii satelor aparținătoate și o evoluție pozitivă a structurii pe sexe.Aceasta se prezintă după cum urmează: Nr. Sexul Satul locuitori Masculin Feminin % Cămărașu 1.502 766 736 49,0 Năoiu 634 308 326 51,4 Sâmboleni 789 387 402 51,0 Total comună 2.925 1.402 1.523 52,0 19

Pagina 20

Mărimea medie a unui sat al comunei – 927 loc/sat - depășește mărimea medie a unul sat din județul Cluj (563 loc) fapt pozitiv în profil teritorial. 2.5.3. Mișcarea migratorie și naturală a populației Datele statistice privind indicatorii demografici necesari se centralizează la nivel comunal și nu pentru fiecare sat în parte. Pe baza acestor date înscrise la statistică, s-au obținut următorii indicatori, pentru comuna Cămărașu, în intervalul 2004-2008: Indicatorul* 2004 2005 2006 2007 2008 Populația totală 2.866 2.830 2.809 2.816 2.819 Natalitate 18,1 17,3 18,5 13,1 19,1 Mortalitate gen. 14,6 17,3 13,5 13,8 11,7 SPOR NATURAL +3,5 0,0 +5,0 -0,7 +7,4 Sosiți 21,9 9,8 11,0 18,4 11,7 Plecați 26,1 16,9 13,8 22,7 23,7 SPOR MIGRATORIU -4,2 -7,1 -2,8 -4,3 -12,0 (* - indicatorii se calculează la 1000 loc.) În medie, prin nașteri, în acești 5 ani s-au adăugat anual 17,2‰ membri la populația existentă în comună, indicator superior mediului rural din județ care a avut natalitatea în jur de 8,9 ‰ .Creștera natalității reprezină un fenomen pozitiv. Mortalitatea generală medie, de 14,1‰ este mai mică față de indicatorul pentru rural în județ, care este în jur de 15,7‰ . În privința migrației, aceasta reprezintă un spor negativ, în medie de -6,0‰ determinând în principal o dezechilibrare a efectelor sporului natural pozitiv.Totuși migrația nu este în așa măsură de mare, încît să determine declinul numărului de locuitori ai comunei. Scăderea numărului de locuitori în perioada analizată este mică, iar datele de la primărie sunt destul de optimiste. Fenomenul migrației se datorează în principal gradului insuficient de dezvoltare al comunei și condițiilor de trai care,din fericire,sunt în curs de ameliorare prin dotarea tehnică. 20

Pagina 21

2.5.4. Populația ocupată pe ramuri de activitate Din locuitorii comunei de la recensământul din 2002, s-au declarat ocupați 749 ,din care populație masculină 604loc. Rata de activitate a populației comunei Cămărașu este de 26,5% și poate fi considerată slabă, fiind mult sub media județului Cluj (39,8%) și mai mica decît cea din ruralul județului de 33,5% Indicele ocupațional (pop. activă/pop. de vârstă activă) are o valoare medie de 0,60 indicând faptul ca resursele de muncă nu sunt exploatate corespunzător și integral. Datele statistice consemnate în Fișa comunei, au în vedere numai populația salariată , care a evoluat astfel între 2004-2008: nr. mediu salariați Situația în: 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură 82 76 64 54 22 Industrie 13 14 3 3 3 Energie electrică, gaze 3 4 3 3 3 Comerț 4 8 8 7 7 Transport, poștă - - - - 1 comunicații,depozitare Administrație publică 3 4 4 4 4 Învățământ 31 36 37 37 37 Sănătate și asistență 2 2 2 3 - socială Datorită înființării unor mici societăți comerciale și ferme agricole pe raza comunei, se remarcă creșterea numărului persoanelor ocupate . Deasemenea, deși s-au redus acivitățile, se mențin domeniile tradiționale în creșterea animalelor. În continuare, majoritatea populației active se ocupă cu agricultura. La data recensământului (2002) în comună erau 19 șomeri în căutarea primului loc de muncă..Deasemenea erau 971 pensionari, 279 elevi și 311 casnice, într-un total al populației inactive de 1942 persoane. 21

Pagina 22

2.5.5. Asigurarea cu locuințe a populației Comuna Cămărașu face parte din categoria comunelor mijlocii. Din punct de vedere al fondului locuibil, situația la nivelul comunei se prezintă astfel, conform recensământului din 2002: • număr locuințe ------------------------------- 1146 • număr clădiri de locuit ----------------------1106 • număr de camere de locuit ----------------- 2279 • suprafața locuibilă (mp) -------------------32909 • număr de persoane ---------------------------2782 Din cele 1146 locuințe existente 53% sunt situate în reședința de comună iar restul în cele 2 sate aparținătoare. Repartizarea pe localități a locuințelor și clădirilor este următoare: 1. Cămărașu --------- 602 locuințe ----567 clădiri 2. Năoiu---- ---------- 252 locuințe ----250 clădiri 3. Sâmboleni--------- 292 locuințe --- 289 clădiri Situarea comunei în zona de câmpie și luncă, se reflectă și în materialele folosite la construirea caselor. Astfel, majoritatea clădirilor de locuit sunt executate din cărămidă nearsă - chirpici și numai cca 48% sunt realizate din cărămidă arsă. Circa 90% sunt clădiri cu parter și 10 % clădiri cu parter + etaj. Starea tehnică a construcțiilor este satisfăcătoare bună și foarte bună. Din punct de vedere al perioadei de execuției, situația clădirilor la nivelul întregii comune se prezintă astfel: • construite înainte de 1945 ----------- 153 loc. • construite între 1945-1960 ---------- 283 loc. • construite între 1961-1975 ---------- 393 loc. • construite între 1976-1991 ----------176 loc. • construite între 1992-2001 -----------100 loc. In perioada analizată 2004-2008 se menționează un număr de 10 noi locuințe finalizate și 6 autorizații de construire emise pentru clădiri rezidențiale. Deasemenea în anul 2008 s-au înregistrat statistic următoarele: 22

Pagina 23

• număr locuințe --------------------- 1163 ( cu +17loc. față de recensămînt) • suprafața locuibilă mp. -----------34.331mp Se poate concluziona că fondul locativ este satisfăcator. și a crescut de la un an la altul . Numai 38% din fondul locativ existent(436 clădiri) are o vechime mai mare de 45 de ani. Clădirile sunt în general bine întreținute. Analizând locuințele din punct de vedere al confortului se constata că un element pozitiv este asigurarea alimentării cu gaze în toate localitățile comunei precum și alimentarea cu apă în sistem centralizat a reședinței Cămărașu. În privința suprafeții medii locuibile, comuna se situează sub valorile cu indicatorii medii de la nivelul județului, consemnînd un grad mai modest de confort. Județul Cluj Indicator (media) Comuna Cămărașu total Suprafața locuibilă / locuință mp 38,29 29,51 Suprafața locuibilă / cameră mp 16,48 14,44 Suprafața locuibilă / persoană mp 15,69 11,83 Situația din recensământul 2002 la nivelul "gospodăriilor" ,care reprezintă unitatea economică de bază în mediul rural ,se prezintă astfel: Nr de Populația stabilă Specificare gospodării din gospodării comCĂMĂRAȘU total 964 2.341 Cămărașu 499 1.247 Năoiu 219 506 Sâmboleni 246 588 23

Pagina 24

Având în vedere situația fondului locativ existent și a analizelor efectuate se pot concluziona următoarele: - ponderea o dețin locuințele realizate din cărămidă nearsă - starea tehincă a locuințelor este în general cuprinsă între satisfăcătoare și bună - indicatorii principali și nivelul de dotare indică un grad de confort apropiat de media pe județ datorită alimentării cu gaze și parțial (1/3)cu apă - realizarea completă a echipării edilitare a satelor comunei va determina amplificarea legăturilor economice, de locuire și de gospodărire cu comunele învecinate,conturându-se un sistem zonal dezvoltat și funcțional, în beneficiul tuturor părților. 2.6. Circulația Prin planul urbanistic general din 1999 zonificarea funcțională a localităților a stabilit, pentru rețeaua stradală o suprafață de 36,60 ha inclusă în intravilan, reprezentând 8% din teritoriu. Repartizarea pe localități a zonei destinate circulației este: - Cămărașu.................18,80 ha - Năoiu.........................8,10 ha - Sâmboleni..................9,70 ha Lungimea totală a strazilor este de 34 km. Traseele generale ale strazilor și ulițelor au deseori un aspect mai dezordonat datorită condițiilor de relief. Doar în mici zone, cum sunt cătunele mai noi, rețeaua stradală este rectangulară. În toate cele 3 sate strada principală se suprapune peste drumul comunal (DC25). Acesta a facut obiectul unor lucrări de pietruire, stabilizare cu lianți hidraulici și tratament bituminos dublu pe o lungime de 9,7 km – în toate loclitățile. Astfel, drumul comunal DC25 ce traversează centrul reședinței de comună Cămărașu pe o lungime de 1,5 km s-a reabilitat prin reciclare in situ și tratament bituminos dublu. De asemenea este pietruit în Sâmboleni pe o lungime de 2,5 km și parțial până în centrul satului Năoiu. Zona de nord a intravilanului satului Cămărașu este traversată de drumul național DN16, pe o lungime de 2,20 km. Drumul este modernizat cu covor asfaltic. 24

Pagina 25

În afara străzilor principale în toate satele, există ulițe și străzi secundare cu stare tehincă precară, slab pietruite sau din pământ. Dispersarea locuințelor în cătune și trupuri izolate pe o suprafață mare, îngreunează foarte tare sistematizarea rețelei stradale în condițiile costurilor foarte mari pe care le-ar implica aceasta, raportat la posibilitățile economice ale comunei. Sunt și numeroase intersectții nesistematizate mai ales cele cu drumul național, care are o intensitate mare de circulație auto. 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Teritoriul administrativ Suprafața teritoriului adinistrativ a comunei Cămărașu este de 4904 ha, din care 81,7% este teren agricol.Pădurile sunt puține (5,4%) Terenul în intravilan stabilit prin PUG 1999 este de 461,10 ha, reprezentând 9,4% din teritoriul administrativ. Suprafețele cuprinse în intravilan sunt alcătuite din vetrele localităților Cămărașu, Năoiu și Sâmboleni ale cătunelor lor și curțile gospodăriilor disipate în teritoriu (extravilan). Toate satele din Câmpia Transilvaniei au în teritoriul administrativ așezări de gospodării izolate sau formate din grupuri mici de vetre care se numesc ˝hodăi˝ și respectiv ˝cătune˝.Acestea au apărut în prima jumătate a secolului pron roire, în scopul apropierii locuinței de terenul agricol proprietate, baza economica a familiei rurale. Hodăile și cătunele există și în prezent. Au delimitat intravilan pentru asigurarea unor condiții egale de dezvoltare alături de vatra satului de care aparțin. Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pe întreaga suprafață a teritoriului administrativ se prezintă astfel,conform datelor Primăriei: 25

Pagina 26

Nr. Com. Cămărașu Categoria de folosință Crt ha % 1 Arabil 2646 54,0 2 Pășuni 899 18,3 3 Fânațe 462 9,4 4 Vii - - 5 Livezi - - 6 TOTAL AGRICOL 4007 81,7 7 Păduri și vegetație 266 5,4 8 Ape 16 0,4 9 Neproductiv 350 7,2 10 Cai de comunicație 90 1,9 11 Curți construcții 175 3,4 12 TOTAL NEAGRICOL 897 18,3 13 TOTAL GENERAL 4904 100,0 Cămărașu: Localitatea de reședință a comunei – satul Cămărașu este situată la 315-325 m altitudine, fiind o așezare de tip tentacular, datorită rețelei hidrografice și a extinderilor succesive spre Est și Vest, în tendința apropierii de DN 16. Trama stradală și implicit organizarea localitații, țin cont de orientarea văilor principale și a afluenților lor. Văile au profil deschis ce separă ăntre ele interfluvii ce coboară în trepte spre văile ˝După Pietre˝ și ˝Ardeșelului˝. Nucleul teritoriului intravilan este situat la baza versanților, în bazinetul depresionar, evitând pantele mari. Extinderile s-au produs la Vest de-a lungul văii ˝După Pietre˝ pe o fâșie de teren destul de acidentată, iar la Est s-a unit cu cătunul Lopoșa, așezat pe terase line, cu o tramă stradală ordonată. Satul are în teritoriu un cătun ˝Valea Năoiului˝ și numeroase ˝hodăi˝. Datorită dezvoltării succesive localitatea are structuri spațiale diferite. De asemenea, zona centrală în care sunt situate principalele dotări și blocuri de locuințe, a rămas într-o poziție periferică față de aria ocupată de locuințe. 26

Pagina 27

Suprafața teritoriului intravilan (conform PUG 1999) este de 196,80 ha, reprezentând 4,0% din teritoriul administrativ și prezintă următoarea zonificare funcțională: Suprafața ha Nr. % Zona funcțională Sat Căt. Valea Trupuri Crt. Total Din total Cămărașu Năoiului izolate Zona cu funcțiuni de interes public 5,20 - - 5,20 2,6 din care: 1 Zona centrală (4,80) - - (4,80) (2,4) Zona de locuit și 2 funcțiuni 103,60 14,50 23,20 141,30 71,9 complementare Zona unităților de producție și 3 13,30 - 0,20 13,50 6,9 prestări în agricultură Zona unităților de 4 mică industrie și 1,80 - 0,20 2,00 1,0 prestări servicii Zona plantată de 5 9,70 - - 9,70 4,9 agrement și sport Gospodărie 3,80 - 1,50 5,30 2,7 6 comunală din care: Cimitire (3,80) - (0,10) (3,90) (2,0) Zona rețelei 7 16,40 2,00 0,40 18,80 9,5 stradale Alte zone – ape 8 1,00 - - 1,00 0,5 TOTAL ÎN 154,80 16,50 25,50 196,80 100 INTRAVILAN Analizând folosința terenurilor din intravilan, se remarca existența unor suprafețe ample de terenuri agricole (87,70ha) reprezentând 45% din teritoriu. Acestea sunt alcătuite din parcele aferente gospodăriilor și sunt indisolubil legate de acestea. Casa și gradina constituie unitatea de bază în alcătuirea zonei de locuit din satele județului. Mai mult decat în celelalte zone, localitațile din Câmpia Transilvaniei se 27

Pagina 28

remarcă printr-o structură extrem de afânată, densitatea suprafețelor construite în intravilan, fiind foarte scăzută. Acest specific local s-a menținut în demersul de zonificare funcțională. Funcțiunile în intravilan, stabilite în 1999 s-au dovedit viabile în decursul ultimilor 10 ani, suferind puține modificări. Schimbările s-au datorat, în principal, punerii în aplicare a legii Fondului funciar și a retrocedărilor de terenuri și imobile. Astfel, zona de locuit s-a extins în unele puncte, în extravilan, prin construirea de noi gospodării pe terenuri proprietate. Au apărut gospodării în extremitatea sudică, precum și pe DC 25 (spre Năoiu) între vatra principală a satului și cătunul Valea Năoiului. De asemenea și în zona Lopoșa precum și pe DJ 109C spre Geaca. În paralel au dispărut unele gospodării situate în zona agricolă în trupuri izolate (T10, T15, T19, T30). Zona cu funcțiuni de interes public stabilită prin PUG s-a extins prin realizarea de noi dotări în diverse faze de execuție sau finalizate, unele completând fericit zona centrală a localității. S-a extins și zona verde și de agrement cu dotări pentru sport în imediata vecinătate a centrului, ocupând un teren extravilan. Față de PUG 1999 cea mai amplă schimbare s-a produs în zonele destinate activităților de tip industrial și cu profil agricol. Incintele fostelor CAP și IAS au fost retrocedate proprietarilor de teren care au demolat în mare măsură grajdurile și anexele sau le-au lăsat să se ruineze. Terenurile și cladirile nedemolate au ramas nefolosite, sau parțial folosite ca în cazul fostei incinte CAP unde s-au construit câteva case de locuit. S-au modofocat și suprafețele aferente gospodăriei comunale deoarece în perioada parcursă s-a adoptat soluția de alimentare cu apă din sursa Gilău-Apahida. De asemenea se solicită introducerea în intravilan a unor cimitire vechi, pentru asigurarea întreținerii, fapt ce va spori suprafața acestor dotări, din bilanțul teritorial. Năoiu Localitatea Năoiu – sat aparținător comunei, este situată la 340-360 m altitudine, fiind o așezare de tip tentacular. Cantonată în bazinul depresionar al văii Năoiu s-a dezvoltat de-a lungul acestuia pe o trama stradala paralelă cu pârâul. Este înconjurat de 28

Pagina 29

versanți abrupți care prezintă potențial de alunecare în zona Sud-Estică. Satul are în teritoriu două cătune ˝Ropota˝ la Sud-Vest și ˝Șes˝ la Nord precum și numeroase gospodării risipite de tip ˝hodăi˝. Suprafața, inclusiv cătunele conform PUG 1999 este de 114,30 ha reprezentând 2,3% din teritoriul adinistrativ și prezintă următoarea zonificare funcțională. Suprafața ha Nr. % Zona funcțională Sat Căt. Căt. Trupuri Crt. TOTAL Din total Năoiu Ropota Șes izolate Zona cu 1 funcțiuni de 0,80 - - - 0,80 0,7 interes public Zona de locuit și 2 funcțiuni 45,70 13,90 8,20 22,50 90,30 79,1 complementare Zona unităților de producție și 3 0,40 - - - 0,40 0,3 prestări în agricultură Zona unităților de mică industrie 4 0,50 - - - 0,50 0,4 și prestări servicii 5 Zona plantată 7,50 0,30 0,70 - 8,50 7,5 Gospodărie 2,50 - - 1,50 4,00 3,5 6 comunală din care: cimitire (2,50) - - - (2,50) - Zona rețelei 7 5,80 0,90 1,20 0,20 8,10 7,0 stradale 8 Alte zone – ape 1,40 - 0,30 - 1,70 1,5 TOTAL ÎN 64,60 15,10 10,40 24,20 114,30 100,0 INTRAVILAN Localitatea s-a dezvoltat numai în limitele intravilanului stabilit prin PUG. Funcțiunile nu au suferit modificări majore pe parcurs. Singura intervenție mai amplă constă în demolarea grajdurilor fostului CAP situate în Sud și din fosta incinta IAS din nordul localitații. În prezent terenul este eliberat 29

Pagina 30

și transformat în teren agricol. Aceste zone nu mai au funcțiunile cu profil economic inițiate prin PUG. Activitatea de crestere a animalelor s-a restrâns la nivelul gospodăriilor Satul are dotări de interes public – școală, camin cultural, biserică, grupte prin bilanț în zona cu funcțiuni de interes public. Analizând folosința terenurilor în intravilan, se remarcă și aici existența unor suprafețe mari de terenuri agricole, 51,8 ha, reprezentând 52,6% din teritoriu. Ele reprezintă grădini indisolubil legate de fiecare gospodărie. Sâmboleni: Localitatea Sâmboleni – sat aparținător comunei, este situată la Nord de reședință, până la confluența cu valea Fizeșului. În evoluția teritorială, satul s-a extins spre Est, la baza versanților până s-a contopit cu cătunul Făgădău, determinând o formă liniară a vetrei. Procesul a fost susținut și de apropierea de DJ 109C, drum modernizat cu covor asfaltic, ce leagă DN 16 de orașul Gherla. Datorită dezvoltării succesive, localitatea are structuri spațiale diferite, fiind cu o rețea stradală mai ordonată în zona de Est-Făgădău. În zona sa mai veche, datorită structurii radiale a tramei stradale, se conturează o zonă centrală în devenire care este bine situată și cuprinde principalele dotari: școala, căminul cultural, biserica, magazin, ce pot fi completate în viitor cu obiective noi. Satul are în teritoriu numeroase gospodării risipite. Suprafața teritoriului intravilan (conform PUG-1999) este de 150,00 reprezentând 3% din teritoriul administrativ și prezintă următoarea zonificare funcțională: 30

Pagina 31

Suprafața ha Nr. % Zona funcțională Sat Crt. Trupuri izolate TOTAL Din total Sâmboleni Zona cu funcțiuni de interes public 5,50 - 5,50 3,7 din care: 1 Zona centrală (4,80) - (4,80) (3,2) Zona de locuit și 2 funcțiuni 98,80 11,00 109,80 73,2 complementare Zona unităților de producție și 3 5,60 - 5,60 3,7 prestări în agricultură Zona unităților de 4 mică industrie și 0,60 - 0,60 0,4 prestări servicii Zona plantată de 5 12,00 - 12,00 8,0 agrement și sport Gospodărie 3,30 2,0 5,30 3,5 6 comunală din care: Cimitire (3,30) - (3,30) (2.2) Zona rețelei 7 9,70 - 9,70 6,5 stradale Alte zone – ape 8 1,50 - 1,50 1,0 TOTAL ÎN 137,00 13,00 150,00 100 INTRAVILAN Funcțiunile în intravilan nu au suferit modificări majore de la data delimitării (1999). Singura intervenție constă în demolarea fostelor grajduri CAP din Estul și respectiv Vestul localității. Terenul este eliberat și transforma ăn teren agricol. Nu s-a utilizat conform zonificării din PUG anterior. Fosta incintă IAS din Nord-Est nu a suferit modificări, s-a privatizat și s-a menținut ferma de creștere a animalelor. 31

Pagina 32

Analizând folosința din intravilan se remarcă densitatea scăzută a construcțiilor.Terenurile agricole ocupa 63,8% din teritoriu, o trăsătură specifică satelor din Câmpia Transilvaniei. 2.8.Zone cu risc natural În anul 2000, Consiliul Județean Cluj a elaborat proiectul "Studiul zonelor expuse riscurilor naturale din Județul Cluj". La nivelul comunei Cămărașu s-au identificat ca fenomene de risc consemnate de-a lungul timpului: Inundații și înmlăștiniri Stabilirea zonelor inundabile din proiectul elaborat de Institutul de Cercetare și Proiectare Minieră S.A. în 2000 nu s-a făcut pe baza unor "studii hidrologice". Din datele și informațiile aleatorii deținute au rezultat, în localitățile Cămărașu și Sâmboleni, suprafețe supuse riscului inundațiilor în extravilan și parțial în intravilan . Acestea sunt situate pe valea Ardeșelului în reședința de comună Cămărașu, pe o suprafață din intravilan de15,0 ha., pe ambele maluri afectând și gospodării. La acestea se adaugă și pagubele produse de valea Năoiului în cătunul cu același nume pe o suprafață de1,0ha. intravilan. Fișa de identificare menționează producerea de revărsări ale văilor în anii 1978,1985 în Cămărașu și 1980,1998 în valea Năoiului. În satul aparținător Sâmboleni s-au delimitat suprafețele din intravilan 7.20.ha. supuse riscului inundațiilor (tot numai pe baza datelor istorice). Acestea sunt situate în zonele de traversare a intravilanului de cursul pârâurilor Sâmboleni și Făgădău afluent al văii Fizeșului. Fenomenele s-au produs,conform fișei,în 1978 și1980. Tot pe harta satului Sâmboleni este indicată o zonă inundabilă sitută în extravilanul localității de-a lungul văii Fizeșului.(1980,1998)Zonele de risc determină reglementări privind modalitățile de construire și folosire a terenurilor,respectiv masuri concrete in regulamentul local. - Fenomenele de eroziune a solului și alunecări – sunt prezente pe toată suprafața administrativă a comunei. Acestea sunt de suprafață și de adâncime,determinînd în primul rînd așa o suprafață mare de teren neproductiv -7,1%. Un element caracteristicCâmpiei de coline a Transilvaniei, este că alunecările masive sunt aproape în exclusivitate stabile și nu se mai deplasează pe versanți. Ca 32

Pagina 33

dovadă, unele vetre de cătune (Fiscău, Dosu, Șes) sunt situate în preajma lor sau chiar între aceste valuri de alunecare. Vetrele localităților comunei nu au fost afectate de alunecări în anii trecuți ( nici în 1970) și nu figurează în „Studiul riscurilor naturale „-cap.alunecări de teren. Concluziile geotehnice privind construirea în vetrele satelor s-au evidențiat pe baza informațiilor și observațiilor directe. Nu s-au efectuat studii geotehnice prin foraje pe tot teritoriul. Datele privind condițiile de fundare, precum și zonele geotehnice au la bază informații din vechea Schiță de Sistematizare (1972), neexistând alte studii în domeniu, mai noi. Aceste date au fost preluate și de PUG - ul comunei din 1999. Conform celor menționate, s-au evidențiat și stabilit reglementările privind construcțiile în intravilan din punct de vedere geotehnic 2.9. Echipare edilitară. 2.9.1. Alimentare cu apă și canalizare: Localitatea Cămărașu are alimentare cu apă prin racordare la sistemul centalizat Cluj-Apahida-Mociu din sursa Gilău. Conducta de aducțiune de pe DN16 asigură alimentarea unui rezervor de 300 cm³prin intermediul unor stații de pompare. Sarele aparținătoare Năoiu și Sâmboleni nu au alimentare cu apă în sistem centralizat. Locuitorii folosesc apa din fântâni și din câteva izvoare care au un debit limitat, fiind secate în perioade de secetă. Nici una din localitățile comunei nu are canalizare în sistem centralizat. Situația cea mai defavorabilă este în Cămărașu, unde există alimentare cu apă. Apele uzate menajere sunt împrăștiate în incinta gospodăriilor infiltrându-se in sol. Apele pluviale sunt colectate de rigole și conduse în cursurile naturale de ape de pe teritoriul comunei. 2.9.2. Alimentarea cu energie electrică: Localitățile patținătoare de comuna Cămărașu sunt alimentate din sistemul național de energie electrică la tensiunea de 20 kV după cum urmează: - Satul Cămărașu – din linia electrică aeriană de 20 kV Gherla-Cămărașu prin două posturi de transformare de 20/2,4 kV. 33

Pagina 34

- Satul Năoiu – din linia electrică aeriană de 20kV Gherla-Cămărașu printr-un post de transformare 20/0,4 kV. - Satul Sâmboleni – din linia electrică aeriană de 20 kV Gherla-Cămărașu prin doua posturi de transformare 20/0,4 kV Consumatorii energetici existenți în perimetrul comunei sunt alimentați cu energie electrică la tensiunea de 0,4 kV. Nivelul de asigurare a alimentarii cu energie electrică a consumatorilor este asigurat . 2.9.3. Alimentarea cu gaze naturale În ultimii 5 ani în comuna Cămărașu s-au executat în toate satele, lucrări de alimentare cu gaze naturale. 2.9.4. Telefonie: În comuna Cămărașu există un centru Romtelecom automatizat și sunt instalate posturi. De asemenea este asigurată și conectarea la Internet a principalelor instituții: primăria, școala, camin cultural, poliție. 2.9.5. Gospodăria comunală: Activitățile de gospodărie comunală grupează domeniul gestionării deșeurilor și cimitirele. În localitățile aparținătoare comunei Cămărașu, se produc următoarele tipuri de deșeuri: a) deșeuri menajere solide cu componentele deșeuri organice și deșeuri greu degradabile bioligic. b) deșeuri animaliere Localitățile comunei Cămărașu beneficiază de un sistem de colectare și evacuare dirijate prin societate de profil cu care sunt încheiate contracte. 34

Pagina 35

2.10. Probleme de mediu. Pe teritoriul localităților comunei nu există surse majore de poluare a solului, apelor sau aerului, peste limitele admisibile. Fenomenele de poluare existente se datorează în principal structurii geomorfologice a solului și activităților din gospodăriile populației. Astfel se remarcă următoarele: - Teritoriul comunei și parțial intravilanele sunt afectate de eroziuni de teren și fenomene de nundații și înmlaștinire de-a lungul văilor. Măsurile care se impun sunt obligatorii. Costul lucrărilor necesare nu se poate acoperi însă din veniturile locale. Este absolut necesar sprijin de la nivel județean și guvernamental; - Localitățile Năoiu si Sâmboleni nu au alimentare cu apă centralizată. Toate cele 3 sate nu au canalizare, fapt ce determină riscuri în sănătatea publică și poluarea emisarilor naturali cu apele uzate din gospodării; - Majoritatea gospodăriilor cu animale evacuează direct la sol dejecțiile și urina, determinând infiltrații poluante. - Deși la nivelul comunei este organizată gestionarea deșeurilor nebiologice, activitatea nu are încă un nivel acoperitor și nu se respectă în totalitate – Mai există rampe clandestine risipite pe râpe și cursuri de ape. 2.11. Disfuncționalități A) Disfuncționalități la nivelul teritoriului - Teritoriul agricol al comunei este afectat de fenomene de eroziune a solului și alunecări. - Pădurile ocupă o suprafață foarte mică (5,4%) 35

Pagina 36

B) Disfuncționalități la nivelul localităților - Localitatea Cămărașu are alimentare cu apă dar nu are canalizare. Acest fapt determină riscuri în sănătatea publică dar și diminuareaconfortului locuirii. - Satele Năoiu și Sâmboleni nu dispun de alimentare cu apă și canalizare. - Echipare tehnică poate reduce fenomenul de descreștere a populației din aceste localități. - Localitățile au structuri tentaculare și liniare cu tendință de răsfirare pe suprafețe mari . Satele au cătune și gospodării risipite în teritoriul agricol. Toate acestea determină dificultăți în modernizarea tramei stradale, a drumurilor de legătură cu trupurile izolate și în echiparea tehnico-edilitară. - Majoritatea străzilor și ulițelor satelor sunt din pamânt, neamenajate pentru circulația auto. - Structura actuală a activităților agro-industriale este grefată pe activități desfășurate la nivel de familie, cea ce detemină o producție de subtistență și surse mici de venituri. Această situație obligă o parte din populația locală să își găsească de lucru în alte zone. 36

Pagina 37

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. Fundamentarea propunerilor La elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a localităților comunei Cămărașu s-au avut în vedere trei aspecte importante: a) Preluarea , actualizarea și dezvoltarea prevederilor din "PUG comuna”Cămărașu" elaborat în 1999 b) Încadrarea în planul de amenajare a teritoriului județului Cluj - PAT J. Cluj. c) Încadrarea în „Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013” d) Prelucrarea concluziilor și preluarea propunerilor concrete din "Studiul zonelor expuse riscurilor naturale din județul Cluj" e) Prelucrarea concluziilor și preluarea propunerilor concrete din studii și proiecte elaborate după 1999 la nivelul comunei, cum ar fi: - Planul strategic de dezvoltare social-economică a comunei Cămărașu pentru perioada 2008-2013. - Monografia comunei Cămărașu de V.Lechințan. -Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT pentru noi obiective sociale :”Centru comunitar Speranța pentru romi” și „Centru de sănătate” . -Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT elaborate pentru dotări tehnicoedilitare:alimentări cu apă și canalizare în satele Cămărașu și Năoiu. - P.U.D-pentru Sală de sport și Centru multifuncțional-elaborat în 2007. - Plan urbanistic zonal(PUZ) și proiect tehnic(PT) pentru teren de sport multifuncțional în Cămărașu. -Studiu de fezabilitate și PT.–Înfințare spații verzi pentru locuitorii comunei Cămărașu 3.2. Evoluția posibilă, priorități Conform Planul de amenajare a teritoriului județului Cluj (PATJ) ,comuna se află în "Culoarul de dezvoltare de rang II" care are ca axă de fluxuri energetice traseul drumului naționalDN16 Cluj-Napoca-Reghin asigurînd relațiile cu județele învecinate Bistrița –Năsăud și Mureș. 37

Pagina 38

Prin „Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013”,în vederea dezvoltării economico-sociale armonioase, s-au delimitat unități teritoriale de planificare–UTP .Acestea reprezintă microregiuni de dezvoltare cu inter-relații tradiționale și viabile între localități. UTP-urile sunt formate din asocierea mai multor comune și orașe și au specializări funcționale stabilite pe baza indicatorilor CAEN. Comuna Cămărașu face parte din UTP2 cu principalii poli de dezvoltare municipiile Dej și Gherla și încă 24 de comune(4 din județul Bistrița-Năsăud). Acoperind o mare parte din zona de est și nord a județului,UTP2 are ca principale sectoare de dezvoltare: industria celulozei și hîrtiei, producția de mobilier, industria alimentară, extracția gazelor naturale, agricultura, piscicultura, turismul. Evoluția comunei Cămărașu în ultimii ani confirmă prevederile inițiale, în sensul că are o dezvoltare cu performanțe medii dar continuă. Populația a scăzut pînă în 1999 , ca în tot ruralul județului ,ajungînd la 2697 loc..Pe parcurs fenomenul s-a diminuat, iar la ultimul recensămînt din 2002.comuna avea o mică creștere a numărului de locuitor la 2782. Activitățile economice s-au privatizat și diversificat iar relațiile de interdependență, mai ales în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare, cu comunele învecinate s-au adâncit mai ales prin proiectele de dotare tehnică. Ca atare, prin prezentul PUG-actualizat se punctează și se întăresc prioritățile de dezvoltare urbanistică pentru următorii 5-10 ani, stabilite împreună cu reprezentanții primăriei cum ar fi: 1) Cuprinderea în teritoriul intravilan a unor noi terenuri favorabile amplasării de locuințe sau activități agro-industriale . 2) Realizarea de investiții noi în învățământ, cultură, sănătate. 3) Repararea și întreținerea în stare de viabilitate a drumurilor comunale și străzi, prin pietruire și reciclare precum și în privința traseului, gabaritului, dotarea cu șanțuri, poduri, etc. 4) Propuneri pentru îmbunătățirea circulației generale și locale 5) Demararea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat a satelor Năoiu și Sâmboleni. 6) Demararea lucrărilor de realizare a canalizării în toate satele comunei. 38

Pagina 39

7) Dezvoltarea rețelelor de telecomunicații. 8) Dezvoltarea sistemului organizat de colectare și evacuare a deșeurilor nebiologice. Obiectivele de utilitate publică enumerate mai sus și absolut necesare, se pot fundamenta pe baza PUG aprobat, în cadrul documentațiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul statului sau din fonduri structurale. 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu Rețeaua căilor de comunicație rutieră clasificate(DN;DJ;DC)de pe raza comunei cu lungime de peste 24 km,este una din cele mai dense la 100kmp din județ și asigură legăturile satului reședință cu satele componente cât și cu localitățile învecinate. Accesul la rețeaua de cale ferată se menține în situația actuală, distanțele comunei față de aceasta sunt acceptabile: 8km. pînă la Sărmășel, respectiv 30km.pînă la Apahida. Legaturile funcționale cu vecinii, mai ales în domeniul infrastructurii tehnicoedilitare au șanse reale de aplicare și dezvoltare. Ca atare, în scopul susținerii dezvoltării relațiilor în teritoriu prezentul PUG propune următoarele: 1) Continuarea lucrărilor de întreținere a drumurilor comunale locale prin pietruire , stabilizare cu lianți hidraulici și tratament bituminos dublu . 2) Sporirea măsurilor de siguranță la traversările de pe DN16 și a celor de protecție față de zonele învecinate în satul Cămărașu. 3) Amenajarea intersecțiilor principale :DN16 cu DJ109C și a acestora cu drumurile comunale(DC25) cu elemente de reducere a vitezei sau girație. 39

Pagina 40

3.4. Dezvoltarea activităților economice Economia comunei Cămărașu este preponderent agricolă .Au apărut și mici unități de industrie prelucrătoare cum sunt: fabrica de cărămizi sau brutăria Au apărut și mai multe unități de comerț și servicii : lucrări agricole, comerț cu produse petroliere, comerț cu materiale de construcții,comerț cu produse alimentare și nealimentare, alimentație publică. Se concluzionează o îmbunătățire a activității economico-comerciale a zonei. Prevederile prezentului PUG încurajează această tendință care este în folosul locuitorilor comunei. Privitor la activitățile economice din agricultură se evidențiază existența unui număr sporit de micro-ferme de animale în gospodăriile populației în toate satele comunei, precum și a sc. Agroeco Sâmboleni cu efective de peste 200vaci. În continuare se menține efortul de protejare și sprijinire a agriculturii prin strategii durabile cum ar fi: a) Creșterea potențialului productiv al terenurilor agricole și a animalelor cu scopul de a realiza creșterea producției prin: - lucrări de îmbunătățiri funciare prin refacerea vechilor canale și alte lucrări specifice de ameliorare a calității terenurilor agricole. - sistem organizatoric de exploatare a terenurilor agricole, grupat la nivel de ferme (societăți comerciale sau asociații de proprietari). Datele statistice confirmă că cele mai mari productivități s-au obținut în structuri organizatorice private. - îmbunătățirea calităților biologice atât la semințele de cultură cât și la animale. - asigurarea unei alimentații raționale (deficitară în prezent) la animalele din gospodărie. b) Diversificarea culturilor agricole, în special a plantelor tehnice cu scopul de a se asigura din relația de piață venituri superioare. 40

Pagina 41

3.5. Evoluția populației Acest capitol se bazează în PUG 1999 pe prognoza realizată prin "Studiul privind populația, resursele de muncă, populația activă și mobilitatea" elaborat în 1994 de Universitatea BB pentru PATJ Cluj.Prin acest studiu se relevă în toate variantele,o continuă și severă scădere a populației, în perioada 1997-2012 Evoluția populației, conform datelor Recensămîntului din 2002, a infirmat această prognoză., numărul locuitorilor fiind mai mare la Recensământul din 2002-respectiv 2782 loc. față de cel anterior (1992) de 2705 loc. . Dupa 2002 populația a crescut pînă în jurul a 2800 loc.unde,în ultimii 5ani a stagnat pe ansamblul general. Datorită situării în zona agricolă a județului la distanță de peste 50km. față de principalele centre urbane ,fenomenul de migrație a populației se menține ridicat în ultimii ani. Fenomenul se va reduce prin îmbunătățirea calității vieții datorită dezvoltării infrastructurii și dotării tehnico-edilitare a localităților,obiective prioritare în strategia administrației locale. 3.6. Organizarea circulației Referitor la rețeaua de comunicație din intravilanul localităților se propun următoarele: - Reabilitarea cu tratament bituminos a străzilor principale din Năoiu și Sâmboleni suprapuse pe drumul comunal DC25. - Pietruirea a cca 12 km.drumuri comunale și confecționarea și amplasarea unui număr de 120 de podețe de 2,00m lungime în toate localitățile aparținătoare. - Repararea, reprofilarea , amenajarea și pietruirea străzilor secundare din localități în termene de mai largă perspectivă. - Executarea de trotuare pentru pietoni, pe străzile principale din localități și curățirea șanțurilor pe tot traseul străzilor și ulițelor din sate. 41

Pagina 42

3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial Prin PUG elaborat în 1999 s-a stabilit o nouă limită a intravilanului. Urmare analizei aprofundate, efectuate în prezent, s-a menținut în cea mai mare parte delimitarea propusă. Modificările au rezultat din decizia luată, de comun acord cu reprezentanții primăriei, de a exclude din intavilan unele suprafețe de teren agricol și de a include suprafețe necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Pentru stabilirea intavilanului s-a ținut cont de următoarele principii: - Includerea în intavilan a tuturor gospodăriilor viabile, pentru a le asigura șanse egale de dezvoltare. - În intravilanul propus se rezervă terenuri libere pe care să-și găsească amlasamentul toate funcțiunile localității. - Excluderea din intravilan pe cât posibil a terenurilor improprii pentru construcții, respectiv cele afectate de alunecări sau cele cu pante foarte mari, care nu au accese din străzile interioare. - Menținerea în intavilan a terenurilor agricole (grădini) din spatele curților cu construcții ale gospodăriilor. Acestea sunt funcțiuni complementare cu funcțiunea de locuit, ca zone de producție agricolă, organic legate de gospodării. Includerile de terenuri libere în intravilan s-au făcut pe următoarele criterii: - acces lesnicios la drumurile existente și la rețeua tehnico-edilitatra - pantă acceptabilă a terenului și condiții bune de fundare - apropierea de zonele de interes și natura proprietății - necesități pentru dezvoltarea localității Suprafețele intravilanului și a zonelor funcționale din PUG actualizat s-au efectuat prin planimetrare pe calculator, proiectul fiind integral realizat pe suport magnetic. 42

Pagina 43

Evoluția suprafețelor teritoriului localităților comunei, cuprinse în intravilan se prezintă asatfel: Suprafața în intravilan (ha) Localitate OJC 1.01.1990 PUG 1999 PUG 2009 Cămărașu 158,50 196,80 225,00 Năoiu 98,50 114,30 101,80 Sâmboleni 145,00 150,00 151,40 TOTAL 402,00 461,10 478,20 com Cămărașu CĂMĂRAȘU Localitatea Cămărașu reședință de comună, s-a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani în limitele intravilanului stabilit prin PUG 1999 dar în unele zone, acesta a fost depășit. Astfel, în extravilan s-au construit câteva modeste case de romi, în zona situată la Sud, între vatra principală a satului și cătunul “Valea Năoiului”. Acest fapt determină unificarea intravilanelor într-un singur trup părin alipirea cătunului Valea Năoiului de Cămărașu, așa cum mai demult au fost integrate cătunele Lopoșa la est și După Pietre la vest. Datorită retrocedărilor fondului funciar, au apărut locuințe noi și în extravilan, în prelungirea tentaculelor de intravilan din zona de sud și de est a satului. Din același motiv s-a redus drastic fosta incinta IAS – Terenul are acum destinația de zonă de locuit. Tot în extravilan s-a amplasat o bază sportivă în imediata vecinătate a centrului, pentru care s-a elaborat un PUZ avizat șu aprobat. Localitatea are și nu meroase vechi gospodării izolate în teritoriul agricol, din care unele au dispărut. Teritoriul intravilan propus, de 225,00 ha are delimitate 37 de trupuri din care T1vatra principală (inclusiv Valea Năoiului) are 196,0 ha. 43

Pagina 44

Zonificarea funcțională se prezintă astfel: 1. Zona cu funcțiuni de interes public – s-a delimitat în suprafață de 7,20 ha. În cadrul acesteia s-a definit zona centrală de 5,80 ha care este situată în extremitatea sudestică a localității. În zona centrului, punctul de interes este dat de intersecția a trei străzi principale. Aria delimitată este străbătută de firul văii care determină fragmentarea terenului de la est spre vest. Întreg spațiu este dominat de biserica reformată – monument de arhitectură – amplasată pe un promontoriu înconjurată de zona verde. Deși nu este plasat în mijlocul geometric al teritoriului intravilan, centrul este funcțional datorită mobilării sale cu numeroase dotări în stare bună și foarte bună. Acestea sunt în curs de completare și diversificare funcțională cu noi obiective. De asemenea în zona centrală, în cele 5,80ha s-au inclus și 2 blocuri de locuințe precum și câteva gospodării existente. Principalele dotări de interes public din centru sunt: primăria – renovată și mansardată; școala cu clasele I-VIII – renovată; biserica reformată în stare bună de întreținere ; poliția în clădire specifică; magazin mixt renovat; dispensar veterinar și poșta care funcționează într-o cladire veche și degradată. În afara centrului delimitat prin proiect, pe teritoriul intravilan se gasesc și alte importante dotări, ca: biserica ortodoxă renovată în ultimii ani inclusiv prin refacerea picturii și dotări interioare; căminul cultural reparat recent; noul centru de colectare a laptelui; benzinărie în extremitatea de est; magazine și alimentație publică. O situație specială prezintă conacul Kemeny, fost sediu IAS și monument de arhitectură. Acesta este degradat aproape total după procese juridice de recuperare și totală neglijare. Suprafața aferentă acestui obiectiv de 7500 mp am menținut-o prin bilanțul teritorial la dotări ,în speranța că imobilul va putea fi salvat și transformat într-un spațiu adecvat, cu funcțiuni publice. Clădirea are valoare arhitecturală și un amplasament cu valențe peisagistice deosebite. 44

Pagina 45

Toate dotările menționate mai sus sunt în curs de completare prin obiective noi în execuție și altele numai în stadiul de proiect. Astfel: A) Obiectivele noi în execuție sunt: - Centrul de sănătate. Amplasat în imediata vecinătate a primăriei este în curs de execuție. Este o clădire parter și va avea săli pentru: cabinet medical, tratamente, cabinet stomatologic, punct farmaceutic și toate anexele specifice necesare (holuri, depozite, grupuri sanitare, etc). Clădirea are suprafața construită de 186 mp. - Centrul comunitar multifuncțional „Speranța” pentru rromi. Amplasat în cătunul Valea Năoiului pe un teren de 950 mp, este în curs de execuție. Clădirea parter, cu o suprafață construită de 337 mp va adăposti funcțiuni menite să sprijine și să impulsioneze integrarea comunității de rromi, o populație de 620 de locuitori, în viața socială. Sunt prevăzute săli pentru activități cu copii, punct sanitar, sală de mese, grupuri sociale și alte anexe. - Teren de sport multifuncțional – obiectiv finalizat Situat la est de incinta școlii, are suprafața de 800 mp. Este destinat jocurilor sportive, este acoperit cu gazon sintetic și are instalație electrică pentru nocturnă. B) Obiectivele noi prevăzute pentru care s-a rezervat un teren de 3500 mp la nord-est de școală sunt: - Sală de sport cu suprafața construită de 1080 mp. - Centru multifuncțional cu regim de P+1E cu suprafața construită de 940 mp. Va adăposti o grădiniță cu toate funcțiunile aferente, o bibliotecă comunală și centru de recreere precum și un oficiu poștal. Pentru aceste 2 dotări sunt elaborate Planul urbanistic de detialiu (PUD), SF-urile și proiectele tehnice. 2. Zona de locuit și funcțiuni complementare Cuprinde gospodăriile din localitate (inclusiv cele din cătunul Valea Năoiului) și cele din trupurile delimitate în teritoriul administrativ precum și unele terenuri libere care au șansa de a fi ocupate cu locuințe. 45

Pagina 46

Suprafața acestei zone este 175,60 ha ocupând 78% din teritoriul intravilan și include pe lângă curți-construcții, suprafețe de terenuri agricole (grădini) indisolubil legate de gospodării. Terenurile noi, cu suprafețe mai mari, introduse în intravilan pentru locuințe sunt mai ales în zona sudică a localității. S-a introdus o fâșie de intravilan în zona de legătură pe DC25, între vatra principală Cămărașu și cătunul Valea Năoiului, care de asemenea și-a sporit teritoriul intravilan. Aceste demersuri sunt determinate de construcțiile existente și viitoare a familiilor de romi care locuiesc in zonă. Și în vatra Cămărașu s-a amplificat terenul intravilan spre sud, după dispensarul veterinar până la valea existentă, cu o suprafață destul de amplă destinată construirii de locuințe (5,0 ha). Aceasta prezintă avantajul imediatei vecinătăți cu centrul localității și o configurașie adecvată a terenului. De asemenea s-a introdus în intravilan terenul de 5,50 ha, ocupat parțial de câteva locuințe noi în Lopoșa la sud de fostul CAP și de DN16, cu acces direct din acesta. Prin delimitarea zonelor destinate locuințelor s-a avut in vedere, în primul rând, extinderea și consolidarea rolului acestei funcțiuni în vatra principală a satului, care a înglobat pe parcurs toate cătunele învecinate. Acest fapt se asigură în principal prin dotarea tehnico edilitară în curs de implementare. Gospodăriile risipite în teritoriuau în general o mai mică putere economică, populație îmbătrânită și nu au șanse de dotare tehnico-edilitară centralizată. Pentru acestea s-au delimitat 33 de trupuri de intravilan cu suprafața totală de 26,20 ha. 3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură în suprafață de 3,0 ha este alcătuită din micro-ferme de creșterea animalelor și o unitate de servicii în agricultură. În ultima perioadă au apărut și s-au consolidat mai multe micro-ferme de creștere a vacilor și oilor în incinta unor gospodării situate în vatra satului – un grajd din fosta incintă IAS, la sud de dispensarul veterinar, etc, sau în trupuri, ca cea de la intersecția DN16 cu DJ109C, cea de la Șușcut sau din zona „După Pietre”. 46

Pagina 47

Caracteristica acestor ferme este dimensiunea redusă ca număr de animale precum și ca nivel de dotare, fiind necesară sprijinirea lor în timp prin strategii adecvate, pentru a le întări puterea economică tot mai mult. În zonă s-a cuprins și incinta AGROMEC (0,50 ha) specializată în servicii pentru agricultură. Se propune ca numărul de microferme din gospodării să crească. Se recomandă de a se încuraja amplasarea acestora în zone care pot asigura distanțe mai mari față de locuințe (100-300m) de preferință în trupuri de intravilan, pe baza unor proiecte care să respecte normele de protecția mediului. 4. Zona plantată de agrement și sport – în suprafață de 10,80 ha este reprezentată de mai multe tipuri de funcțiuni cum sunt: - Terenul de fotbal care și-a modificat amplasamentul față de PUG 1999 datorită revendicărilor. În prezent este situat în zona de est a școlii – respectiv în imediata vecinătate a centrului de comună. Împreună cu terenul de sport sport multifuncțional cu gazon sintetic, asigură o zonă de dotări sportive a comunei, stabilite prin PUZ aprobat. - Terenuri amenajate cu funcțiuni de parc public (1130 mp) în centrul localitații, precum și parcul de la sudul conacului Kemeny, care este foarte bogat și diversificat plantat, dar este în stare avansată de paragină (2,00 ha). Poate fi revitalizat și introdus în circuit public. - Zone plantate existente și propuse pe terenuri accidentate, pe terenuri abrupte, ca cele dinjurul bisericilor și cimitirelor sau a zonei sportive. Au rol de protecție a peisajului și a clădirilor. - Zone bogat plantate existente și propuse rezultate din reglementările care privesc apărarea față de inundații si înmlăștiniri. Sunt amplasate de-a lungul traseului râurilor și văilor ce strabat teritoriul intravilan. 47

Pagina 48

6. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 5,20 ha cuprinde terenul aferent instalațiilor edilitare precum și cimitirele. Suprafața cimitirelor a crescut față de PUG anterior prin introducerea în intravilan a unui cimitir vechi în zona de est precum și a unui cimitir izolat (T5) situat la limita cu comuna Mociu ,pe DN16. Dotarea edilitară beneficiază de suprafețe destinate rezervorului de apă cu stația de clorare existentă (T8) precum și pentru viitoare stație de epurare propusă (T14) 7. Zona rețelei stradale cu suprafața de 20,70 ha reprezintă 9,2% din teritoriul intravilan, fiind în general bine structurată și suficientă ca trasee și gabarite. În zonele cu suprafețe mai mari, introduse în intravilan se prevăd strazi noi incluse în bilanțul teritorial. Traseul exact și gabaritul acestora se va stabili prin PUD sau PUZ. 8. Zona ape în suprafață de 1,00 ha este reprezentată de tronsoanele de albii ale vaii Arieșului și mici afluenți ce strabat intravilanul localitații.. Se are în vedere o posibilă și necesară regularizare. Orice lucrări de consolidare a malurilor, diguri, umpluturi sau regularizări, se vor efectua pe baza unor proiecte de specialitate. 48

Pagina 49

În urma propunerilor, bilanțul teritorial se prezintă astfel: Suprafața ha Nr. % Zona funcțională Sat Cămărașu Trupuri Crt. Total Din total inclusiv V. Năoiului izolate Zona cu funcțiuni de interes public 7,20 - 7,20 3,2 din care: 1 Zona centrală (5,80) - (5,80) Zona de locuit și 2 funcțiuni 149,40 26,20 175,60 78,0 complementare Zona unităților de producție și 3 2,80 0,20 3,00 1,4 prestări în agricultură Zona unităților de 4 mică industrie și 0,80 070 1,50 0,7 prestări servicii Zona plantată de 5 10,80 - 10,80 4,8 agrement și sport Gospodărie 4,09 1,20 5,20 6 comunală din care: 2,3 Cimitire (4,09) (0,40) (4,40) Zona rețelei 7 20,00 0,70 20,70 9,2 stradale 8 Alte zone – ape 1,00 - 1,00 0,4 TOTAL ÎN 196,00 29,00 225,00 100,0 INTRAVILANpropus NĂOIU Localitatea Năoiu, sat aparținător comunei, s-a dezvoltat în ultimii ani în limitele intravilanului stabilit prin PUG 1999. Zonificarea funcțională a satului se prezintă astfel: 1. Zona cu funcțiuni de interes public s-a delimitat în suprafață de 1,20 ha și include terenurile ocupate cu clădiri de interes public: 49

Pagina 50

- Școala veche din centrul satului, lângă care s-a construit în ultimii ani un corp nou de clădire care include și grădiniță. - Căminul cultural, clădire mai veche ce s-a renovat anul acesta. - Biserica ortodoxă renovată și bine întreținută. - Magazinul mixt funcțional. -Mici spații pentru comerț și alimentație Amplasarea acestor dotări existente nu justifică delimitarea unei zone centrale. Din punct de vedere funcțional acesta se va putea inchega pe viitor dacă apar noi dotări și amenajări. 2. Zona de locuit și funcțiuni complementare Cuprinde gospodăriile din vatra satului Năoiu, cele din cătunele „Șes” și „Ropota”precum și trupuri delimitate în teritoriul administrativ. În suprafață de 76,20 ha reprezinta 75,0% din teritoriu. Față de PUG 1999 zona de locuit s-a diminuat în urma analizării mai amănunțite a situației gospodăriilor risipite în teritoriul agricol. S-a constatat ca unele dintre acestea au dispărut iar cele rămase au o mică putere economică, populație îmbătrânită și nu au șanse de dotare tehnico-edilitară centralizată. Pentru acestea s-au delimitat 9,23 ha, suprafață mai mica decât în PUG 1999 (22,50 ha) repartizată în 39 de trupuri izolate. Din acest motiv și suprafața totală a teritoriului intravilan s-a redus prin prezentul PUG la 101,80 ha față de cel din anul 1999 de 114,30 ha. Demersul este pozitiv și contribuie la încurajarea înființării de noi gospodării în vatra principală a satului, care are o densitate destul de scăzută și care este în curs de dotare cu alimentare cu apă după ce a fost introdus gazul. 3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură în suprafață de 1,10 ha este reprezentată de micro-ferme de creșterea animalelor situate în vatra satului și în trupul T38. Acestea ființează din ultima perioadă și reprezintă un important capitol al dezvoltării agriculturii ca mod de valorificare a potențialului natural și uman al comunei. Ca atare necesită un sprijin constant și permanent. 50

Pagina 51

În această zonă s-a cuprins și punctul de colectare a laptelui amplasat în zona centrală a satului. Se propune ca numarul de micro-ferme din gospodării să sporească. Se recomandă a se incuraja amplasarea acestora în arii ce pot asigura distanțe mai mari față de locuințe (100-300 m) de preferință în trupuri de intravilan, pe baza unor proiecte care să respecte normele de protecția mediului. 4. Zona plantată de agrement și sport în suprafață de 9,50 ha, a sporit ca suprafață și ocupă 9,3% din teritoriul intravilan. Este reprezentată de următoarele tipuri funcționale: - teren de fotbal existent în sud-estul localității. - parc public în suprafață de 569 mp. – propus a se amenaja pe strada principală în vecinătatea centrului de colectare a laptelui. - zone bogat plantate existente și propuse pe terenuri în pantă, ca cele din jurul cimitirului și ân zona de sud-est a localității. Au rol de protecție a solului și peisajului. 5. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 3,50 ha cuprinde terenul aferent instalațiilor edilitare propuse – rezervor de apă și stație de epurare, precum și cimitirele (3,23 ha). 6. Zona rețelei stradale – are suprafață de 8,60 ha reprezentând 8,5% din teritoriul intravilan. Trama stradală este în general bine structurată ca trasee și gabarit fiind mai ordonată în catune care sunt așezări mai noi din punct de vedere istoric. 7. Zona ape de 1,70 ha este reprezentată de tronsoanele de albii ale pâraielor ce strabat intravilanul precum și suprafețele afectate prin propuneri de regulatizare ce se vor executa numai cu proiecte de specialitate. 51

Pagina 52

În urma propunerilor, bilanțul teritorial se prezintă astfel: Suprafața ha Nr. % Zona funcțională sat cătunul cătunul Trupuri Crt. TOTAL Din total Năoiu Ropota Șes izolate Zona cu 1 funcțiuni de 1,20 - - - 1,20 1,1 interes public Zona de locuit și 2 funcțiuni 45,60 13,17 8,20 9,23 76,20 75,0 complementare Zona unităților de producție și 3 0,10 - - 1,00 1,10 1,0 prestări în agricultură Zona plantată și 4 8,00 0,80 0,70 - 9,50 9,3 de sport Gospodărie 2,50 0,73 - 0,27 3,50 5 comunală din care: 3,4 cimitire (250) (0,73) - - (3,23) Zona rețelei 6 6,00 1,40 1,20 - 8,60 8,5 stradale 7 Alte zone – ape 1,40 - 0,30 - 1,70 1,7 TOTAL ÎN 64,80 16,10 10,40 10,50 101,80 100,0 INTRAVILAN propus SÂMBOLENI Localitatea Sâmboleni, sat aparținător comunei, s-a dezvoltat în ultimii ani, în limitele intravilanului existent. În extravilan există gospodării izolate, sub formă de „hodăi”. Câteva au dispărut în timp, dar majoritatea s-au menținut. S-au edificat câteva locuințe în extravilan, pe latura de nord a drumului spre ferma agricolă existentă (fosta incintă IAS) și în zona drumului județean DJ 109C spre Geaca. Zonificarea funcțională a localității se prezintă astfel: 1. Zona cu funcțiuni de interes public – s-a delimitat în suprafață de 5,50 ha și include terenuri ocupate cu clădiri de interes public. Amplasara acestora justifică 52

Pagina 53

delimitarea unei zone centrale în suprafață de 4,80 ha. Din punct de vedere spațial aceasta se va putea închega mai bine în viitor daca vor apărea noi dotări și amenajări. Există o mică piață centrală unde se află căminul cultural, în prezent reparat și magazinul mixt, dominată de incinta bisericii, rebilitată, apoi școala. În teritoriu sunt și alte dotări risipite cum ar fi școala și magazinul din Făgădău (la DJ). 2. Zona de locuit și funcțiuni complementare – cuprinde gospodăriile din localitate și cele din trupurile delimitate în teritoriul administrativ (25) precum și unele terenuri libere care au șansa de a fi ocupate cu locuințe. Suprafața zonei este de 113,10 ha, ocupând 74,7% din teritoriul intravilan și include, pe lângă curți-construcții, suprafețe de terenuri agricole indisolubil legate de gospodării. S-au introdus în intravilan cu funcțiune de locuire: terenul din zona fermei agricole existente, precum și mici terenuri de la limita de sud a intravilanului. 3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură – în suprafață de 5,00 ha este constituită din incinta societății comerciale agricole „Agroeco”. Este o ferma de producție de mare capacitate cu peste 200 de vaci și activități pentru lucrări agricole. 4. Zona plantată de agrement și sport în suprafață de 13,00 ha, a sporit ca suprafață și ocupa 86% din teritoriul intravilan. Este reprezentată de următoarele tipuri funcționale: - teren de fotbal, existent în lunca văii - parc public în suprafață de 4971mp., cu loc de joacă pentru copii amplasat lângă terenul de fotbal. - arii bogat plantate prevăzute pe terenuri cu pante mari în zona de sud- vest, în jurul cimitirului și altele. Au rol de protecție. - zone plantate de-a lungul văilor ce străbat intravilanul, inclusiv cele determinate de regularizări. Au rolul principal de protecție contra inundațiilor și conservarea peisajului. 5. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 3,60 ha cuprinde suprafețele ocupate de cimitire (3,34 ha)precum și cele aferente rezervorului pentru apă și stației de epurare propuse, precum și cel ocupat de stația de măsurare și control gaz. 6. Zona rețelei stradale în suprafață de 9,70 ha este reprezentată de străzile din intravilan. 53

Pagina 54

Rețeaua este bine structurată fiind de tip radial în vatra satului vechi și de tip rectangular în zona Făgădău. Reprezintă un procent de 6,4% din teritoriul intravilan, mai redus decât cel al rețelelor stradale din celelalte sate ale comunei. 7. Zona ape în suprafață de 1,50 ha cuprinde tronsoanele părăului Făgădăului și afluenților săi care străbat vatra localității. Se au în vedere și regularizări necesare ce se pot executa numai pe baza unor proiecte de specialitate. În urma propunerilor bilanțul teritorial se prezintă astfel: Suprafața ha Nr. % Zona funcțională Sat Crt. Trupuri izolate TOTAL Din total Sâmboleni Zona cu funcțiuni de interes public 5,50 - 5,50 din care: 1 3,6 Zona centrală (4,80) - (4,80) Zona de locuit și 2 funcțiuni 102,96 10,14 113,10 74,7 complementare Zona unităților de producție și 3 5,00 - 5,00 3,3 prestări în agricultură Zona plantată de 4 13,00 - 13,00 8,6 agrement și sport Gospodărie 3,34 0,26 3,60 5 comunală din care: 2,4 Cimitire (3,34) - (3,34) Zona rețelei 6 9,70 - 9,70 6,4 stradale 7 Alte zone – ape 1,50 - 1,50 1,0 TOTAL ÎN 141,0 10,40 151,40 100,0 INTRAVILANpropus 54

Pagina 55

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale. Condiții geotehnice Așa cum s-a precizat în cap. 2.8. conform Studiului privind zonele cu riscuri naturale elaborat în 2000, pe teritoriul comunei s-au evidențiat ca fenomene de risc inundațiile ce pot afecta satele Cămărașu și Sâmboleni . Măsuri de apărare contra inundațiilor Conform datelor A.N. Apele Române și din harta hidrologică a județului Cluj (1980) rezultă că valea Fizeșului și afluenții săi v.Ardeșelului și v.Sâmboleni au regularizare și consolidări de maluri pe tot traseul . Totuși datorită vechimii lucrărilor, a neîntreținerii și erodărilor au avut loc inundații în 1980,1985, 1998 Ca atare, pentru toate localitățile comunei sunt necesare următoarele categorii de lucrări: - refacere și consolidarea malurilor Văii Fizeșului - regularizarea prin soluții durabile,pe bază de proiecte de specialitate a tuturor pârâurilor pe trosoanele care străbat vetrele satelor – Valea Ardeșelului din Cămărașu , Valea Sâmboleni din Sâmboleni . - consolidări de maluri , șanțuri de evacuare a apelor, umpluturi - plantații de fixare a terenului pe maluri cu salcie,salcîm și alte specii verificate. Condițiile geotehnice de construire sunt prezentate în PUG 1999. Se pot concluziona următoarele: - pentru zonele cu pante mai mici de 8º și în condițiile geotehnice din localitățile comunei se recomandă adâncimi de fundare (h) 1,50 - 2,00 m la o presiune admisibilă (Pa) 1,00 - 1,50 kg/cm² în stratul de argila galben-cafenie. - pentru zonele cu pante mai mari de 8º din toate satele se recomandă construirea cu aviz geotehnic de amplasament și cu prevederea de centuri de tasare mai ales pentru construcțiile cu mai multe niveluri. - pentru zonele joase din luncile rîurilor, unde pânza freatică are un nivel ridicat și fluctuant(1,0m-5,0m) se recomandă să nu se execute subsol la clădiri, iar cota ±0,00 a pardoselii să fie ridicată de la nivelul terenului natural min. 80 cm. 55

Pagina 56

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.9.1 Alimentarea cu apă și canalizare. Reședința de comună Cămărașu are alimentare cu apă în sistem centralizat Se prevede racordarea a cât mai mulți consumatori la această rețea. Este în curs de implementare etapa a II-a de extindere a rețelei de apă care va asigura alimentarea cătunului Valea Năoiului locuit de romi. Se prevede ,deasemenea ,extinderea acestei rețele în satele Năoiu și Sâmboleni. Astfel, pentru alimentarea satului Năoiu se va prelungi conducta din Cămărașu pe traseul DC25 . În cătunul Valea Năoiului se prevede o stație de pompare spre satul menționat unde, se va amplasa în zona de acces, la cotă superioară , un rezervor de înmagazinare a apei de 100mc . Din conducta principală ce vine pe DN16 dinspre Mociu spre Cămărașu ,se va asigura prin pompare și umplerea rezervorului de apă de 100mc.propus a fi amplasat în zona de acces în satul Sâmboleni ,pentru alimentarea cu apă a localității. Rezervoarele propuse,la fel ca și cel existent din Cămărașu, vor asigura și necesarul de apă pentru stingerea incendiilor care va fi de 54 mc (3 ore) la fiecare rezervor, cu refacerea rezervei de 0,31 l/sec timp de 48 ore (STAS 1343/1-95). Necesarul de apă pentru cele 2 sate (conf. STAS 1343/1-1995 calculat pentru zona cu gospodării având instalații interioare de apă rece și canalizare) este următorul: - sat Năoiu = Q mediu zi = 181,03 mc/zi ---------------- 2,10 l/sec Q max zi = 217,24 mc/zi ----------------2,52 l/sec Q orar = 15,08 mc/h ------------------6,00 l/sec Q max orar = 22,44 mc/h ------------------- 6,24 l/sec - sat Sâmboleni = Q mediu zi = 246,0 mc/zi ------------------ 2,84 l/sec Q max zi = 279,0 mc/zi ------------------ 3,23 l/sec Q orar = 23,78 mc/h ------------------- 6,60 l/sec Q max orar = 24,90 mc/h ------------------- 6,90 l/sec Pentru lucrările de alimentare cu apă a satului Năoiu s-a elaborat în acest an un proiect tehnic(PT și DDE)de firma sc.”Creon proiect” srl,cu nr 316/2009. Acesta prevede 56

Pagina 57

ca rezervorul propus,de 100mc.să fie alimemtat de la stația de pompare ValeaNăoiului printr-o conductă de refulare din polietilenă de 90mm.diametru și lungă de 1600m. În localitatea Năoiu, rețeaua de distribuție a apei ,din polietilenă cu diametrul de 63-110mm., va avea o lungime de 9644m. Nici unul din cele trei sate ale comunei Cămărașu nu are sistem centralizat de canalizare a apelor uzate. S-a elaborat un Studiu de fezabilitate pentru Rețea de canalizare menajeră stradală în reședința Cămărașu-Proiectant cs „Edilicon design”srl proiect73/008. Propunerile au fost preluate în PUG. Studiul analizează două variante tehnice pentru canalizarea în sistem divizor centralizat a localității. Se recomandă realizarea unei rețele din tuburi PVC-KG etanșate cu lungime de 7,165 km., pozată pe ambele părți de stradă. Se prevede o stație de epurare în conteiner și deshidratarea nămolului în saci biodegradabili. Acest tip de stație poate trata ape uzate menajere pentru localități pînă la 6000 locuitori. În Cămărașu s-a stabilit necesară epurarea apelor uzate rezultată de la 1000 de locuitori echivalenți. Stația va ocupa 350mp.iar evacuarea apelor epurate se va face în rîul Fizeș. Debitul de apă necesar în stația de epurare vafi: Q mediu zi = 150 mc/zi Q max zi = 200 mc/zi Q max.orar = 25 mc/h Q minim = 60 mc/zi Pentru satele Năoiu și Sâmboleni se mențin soluțiile din PUG-ul anterior în sensul de a se realiza un sistem divizor centralizat. Apele menajere uzate vor fi colectate într-o rețea de canale menajere amplasate pe trama stradală, apoi se vor dirija într-o stație de epurare care va asigura aducerea lor la parametrii ceruți de normativele în vigoare. Necesarul de apă pentru cele două sate va fi: - sat Năoiu = Q mediu zi = 92,0 mc/zi --------------- 1,06 l/sec Q max zi = 108,0 mc/zi ----------------1,25 l/sec Q orar = 12,50 mc/h ---------------3,40 l/sec - sat Sâmboleni = Q mediu zi = 120,60 mc/zi -----------------1,40 l/sec Q max zi = 145,10 mc/zi ----------------1,70 l/sec 57

Pagina 58

Q orar = 15,50 mc/h -------------------4,30 l/sec Debitele exacte se vor stabili prin studiile de fezabilitate, ca și amplasamentele concrete ale stațiilor de epurare. Gospodăriile risipite în teritoiul administrativ,în număr de peste 96 situate în afara vetrelor principale ale satelor și cătunelor nu pot beneficia de alimentare cu apă și canalizare în sistem centralizat. Ele vor folosi sisteme locale ,de regulă alimentare cu apa din fîntîni individuale autorizate. Pentru apele uzate se propune colectarea și stocarea în bazine individuale,bine izolate.Acestea vor fi la nivelul gospodăriei, cîte două :unul în funcțiune și celălalt se va vidanja. Conținutul bazinelor va fi transportat la stația de epurare sau în rețeaua de canalizare. 3.9.2.Alimentarea cu energie electrică Dotările existente de alimentare cu energie electrică acoperă necesitățile de consum actuale și din imediata perspectivă ale comunei. Ca atare prin PUG-actualizare nu se prevăd noi dotări în acest domeniu. Se menționează posibilele necesități de sporire a alimentării cu energie electrică datorate amplasării de noi obiective social-culturale , teren de sport cu instalații de nocturnă, sau obiective de mică industrie. În toate cazurile se vor elabora planuri urbanistice de zonă (PUZ) sau de detaliu (PUD) care asigură analiza detaliată și vor oferi soluții concrete privind acoperirea necesarului de consum. Deasemenea se prevăd extinderi pentru consum casnic în comunitatea de romi din Valea Năoiului (SF.elaborat),precum și sistematizări ale iluminatului public. 3.9.3 Alimentarea cu gaze naturale Toate cele trei sate ale comunei au alimentare cu gaze naturale .Prin PUGactualizare se indică necesitatea racordării unui număr cît mai are de consumatori la această rețea sau, prin extinderi. Pentru toate lucrările sunt necesare proiecte de execuție și aprobări conform prevederilor legale. 58

Pagina 59

Conform fișei statistice a comunei ,lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazului este de 7,7km. În ultimii 5ani s-au distribuit în medie 175 mii mc./an din care pentru uz casnic 95 miimc./an. 3.9.4 Telefonie Propunerile pentru dezvoltare rețelelor de telecomunicații sunt: - Racordarea unui numar tot mai mare de abonați la rețeaua interurbană de telefonie automată Romtelecom. - Mărirea capacității rețelelor. - Extinderea sistemelor performante de transmitere a informațiilor pentru a oferi o gamă diversificată de servicii:Internet; TV cablu 3.9.5 Gospodăria comunală Soluțiile propuse pentru gestionarea deșeurilor prevăd următoarele: - Extinderea sistemului existent de colectare, transport și evacuare a deșeurilor prin folosirea serviciilor firmelor specializate în domeniu. - Realizarea, în sate a unor depozite de tranzit, prin containere care se evacuează la intervale mai mari de timp. - Îmbunătățirea metodelor de educație civică. - Amenajarea ecologică a platformelor pentru deșeuri animaliere în gospodăriile populației. 3.10. Protecția mediului Igiena surselor de apă - În vederea prevenirii unor accidente ce le-ar putea provoca apa freatică infestată cu dejecții provenite de la oameni și/sau animale, ori cu detergenți, îngrășăminte sau alte substanțe chimice se vor urgenta lucrările de alimentare cu apă a satelor Năoiu și Sâmboleni precum și realizarea canlizării în toate satele comunei. 59

Pagina 60

- Rezervoarele pentru apă existente și propuse precum și stațiile de pompare vor fi împrejmuite instituindu-se zonele de protecție severă conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. ...................... - În scopul prevenirii aceluiași pericol major de epidemii, se va institui obligativitatea amenajării platformelor betonate pentru fermentarea gunoiului de grajd, lângă care sa existe și câte un bazin de colectare a dejecțiilor lichide. Colectarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor nebiologice În prezent pentru localitatea Cămărașu este asigurat un sistem de colectare și evacuare a deșeurilor de tip urban prin contracte cu firmă specializată din Cluj-Napoca. Ecte în curs de implementare o soluție mixtă prin amenajarea pentru satele Năoiu și Sâmboleni dar și pentru alte zone, a unor puncte de colectare , dotate cu containere care pot fi evacuate lunar sau la intervale mai mari de timp tot prin comtractare cu o firmă specializată. Protecția peisajului - este în strânsă legătura cu măsurile ce se impun pentru reducerea fenomenelor de eroziune a solului și înlăturarea pericolului de inundații în satele Cămărașu și Sâmboleni. Se mențin propunerile din PUG 1999 privind sporirea considerabilă a suprafețelor de teren plantate mai ales în zona deluroasă a satelor Cămărașu și Năoiu precum și pe versantul abrupt ce mărginește latura de sud a satuluiSâmboleni. Pentru arealul comunei situat în zone de luncă a văilor existente sunt necesare măsuri de apărare împotriva inundațiilor conform propunerilor de specialitate (cap 3.8.) precum și menținerea unor spații verzi,bogat plantate. În toate acțiunile legate de protecția mediului Consiliul Local împreună cu organismele interesate, vor duce o muncă susținută pentru a schimba opinia celor care consideră ca nu este nimic grav în faptele care aduc atingere mediului ambiant. 60

Pagina 61

3.11. Reglementări urbanistice Zonificarea funcțională a teritoriului intravilan din satele comunei a propus o destinație precisă tuturor terenurilor pe care se va construi. Pentru aplicarea propunerilor de zonificare funcțională având drept scop, dezvoltarea armonioasă și durabilă a localității se instituie unele restricții de construire prin reglementări urbanistice constând din: 1) Zone protejate care reprezintă acele teritorii aferente unei funcțiuni ce necesită protecție prin interzicerea construirii sau condiționarea acesteia În toate localitățile s-au stabilit următoarele tipuri dezone protejate: a) Zone de protecție a monumentelor istorice și de arhitectură înscrise pe lista anexă la Ordinul MC nr.2314/2004 pentru: - Biserica reformată de la 1753 din centrul satului Cămărașu. Clădirea de tip navă cu un turn pe fațada principală este bine întreținută și funcțională. -Conacul Kemeny din sec.XVIII-XIX din Cămărașu.Construcția parter cu arhitectura neoclasică provincială, tipică conacelor nobiliare, a aparținut baronului Kemeny Samuel deținător a numeroase bunuri,moșii și iobagi în comuna Cămărașu. După al doilea război mondial clădirea a fost internat școlar și apoi sediu IAS-Cămărașu .După 1990 clădirea a făcut obiectul unor prelungite procese juridice,posibil și vînzare,timp în care nu s-a mai reparat sau intervenit pentru conservarea ei. În prezent clădirea este părăsită și ruinată peste 80%.Nu mai are tîmplărie iar acoperișul este prăbușit și furat. Probabil,o minimă șansă de salvare a acestui monument ar fi sancționarea proprietarilor . De preferat ar fi naționalizarea, dar nu există bază legală. S-a indicat zona înconjurătoare, pe o rază de 200 m în care este necesar avizul Comisiei Naționale a Monumentelor pentru autorizarea oricărui fel de construcții. b) Zone de protecție pe baza normelor sanitare instituite pentru toate rezervoarele existente și propuse,precum și stații de pompare conform Ordinului Ministerului Sănătății nr 536/1997 și a căror suprafață este stabilită prin HGR 930/2005. Aceasta este dată de un pătrat cu latura de 45,00 m pentru rezervoare și un pătrat cu latura de 20,00m pentru pompele de apă. 61

Pagina 62

2) Zone cu interdicție temporară de construire Această reglementare este stabilită în principal în următoarele zone: - Terenul liber în Cămărașu situat în vecinătatea centrului, în spatele blocurilor existente , destinat construirii de locuințe .Pentru acesta am elaborat și o propunereschiță de parcelare(anexa ) și de soluționare a circulației.Se pot obține cca 30 de parcele de cca.600mp fiecare ,destinate atribuirii pentru noi locuințe,pe baz unui PUZ aprobat. - Terenul intodus în intravilan,la sud de dispensarul veterinar în Cămărașu. .Destinat tot pentru locuințe,are o suprafață mai amplă(cca5ha.) cu o configurație lină și este în apropierea centrului localității.S-au indicat informativ și trasee de străzi noi . -Terenuri libere ,cu suprafețe mai ample din intravilan în satele Năoiu și Sâmboleni.În prezent au folosința agricolă,nu beneficiază de dotări edilitare și nu au rezolvată rețea stradală.Sunt zone de locuit noi propuse Interdicția temporară de construire este valabilă până la întocmirea și aprobarea unor Planuri urbanistice de detaliu (PUD) sau, după caz, Planuri urbanistice de zonă (PUZ) pentru obiectivele economice, dotările sau locuințele ce se intenționează a fi realizate. Aprobarea PUD sau PUZ marchează sfârșitul perioadei de interdicție. Este necesar ca proprietarii de terenuri să conștientizeze avantajul economic a unei parcelări de teren ce se face prin PUD sau PUZ în special cu privire la avantajul valorificării acestor terenuri. Orice parcelă construibilă este mai scumpă dacă are: drum de acces, curent electric și alimentare cu apă și canal, elemente ce se stabilesc prin PUD sau PUZ. În zonele de amlasare a unor obiective cu funcțiuni de interes public, economice sau pentru turism și agrement este necesară elaborarea de PUD sau PUZ pentru a stabili condițiile particulare exacte de realizare a lor generate de teren, vecinătăți, cerințe funcționale, dotare edilitară, etc. Interdicția temporară se ridică după aprobarea PUD sau PUZ conform prevederilor legale. - In zonele inundabile se instituie interdicții pina la regularizarea prin soluții durabile,pe bază de proiecte de specialitate a tuturor pârâurilor pe trosoanele care străbat vetrele satelor – Valea Ardeșelului din Cămărașu , Valea Sâmboleni din Sâmboleni . 62

Pagina 63

- pentru zonele joase din luncile rîurilor, unde pânza freatică are un nivel ridicat se recomandă să nu se execute subsol la clădiri, iar cota ±0,00 a pardoselii să fie ridicată de la nivelul terenului natural min. 80 cm. 3) Zone cu interdicție definitivă de construire S-a instituit interdicție de construire pentru culoarele tehnice ale liniilor electrice din intravilan astfel: - pentru LEA de 20 KV pe o lățime de 4 m de-o parte și de alta, dată de cel mai exterior punct al LEA. Deasemenea se instituie interdicție de construire în zona de protecție-10m., pentru traseul magistralei de gaz metan, pe tronsoanele ce străbat intravilanul în localitățile Cămărașu și Sâmboleni. 4) Zone protejate de pe teritoriul comunei Pe teritoriul comunei –zona „Șușcut-Fânață” există un cimitir cu valoare memeorială înscris pe lista oficială astfel: D.012-Cămărașu poștă-Monumente și morminte ale celor 126 de evrei uciși în septembrie 1944 de bandele hortisto-fasciste. Se indică zona de protecție pe o rază de 200m. 3.12. Obiective de utilitate publică În intravilanul localităților comunei Cămărașu s-au evidențiat următoarele tipuri de proprietate asupra terenului: a) Proprietate publică Terenurile proprietate publică sunt: - terenurile ocupate de străzi, ulițe, piețe - terenurile ocupate de cursurile de ape - terenurile proprietate publică de inters local ocupate de obiective și construcții cu funcțiuni de interes general și altele. Urmare situației întocmite de Consiliul local și a normativelor în vigoare sunt proprietatea primăriei următoarele terenuri din intravilan 63

Pagina 64

Deanumirea bunului aflat pe Identificare Observații teren Suprafața ha.. 1 2 3 CĂMĂRAȘU 1. Rețeaua stradală din intravilan 20,70 propus 2. Primăria +dispensar 0,32 inclusiv clădiri 3. Școala 1,25 4. Cămin cultural 0,14 inclusiv clădire 5. Centru comunitar V.Năoiului 0,26 inclusiv clădire 6. Blocuri de locuințe 0,66 inclusiv3 apt. 7. Dispensar veterinar 0,08 8. Parc public 0,10 9. Remiza PSI 0,03 10.Baza sportivă 0,52 NĂOIU 1. Rețeaua stradală din intravilan 9,70 propus 2. Școala 0,50 inclusiv clădiri 3. Cămin cultural 0,20 inclusiv clădire 4. Parc public 0,40 5. Teren de sport 1,47 SÂMBOLENI 1. Rețeaua stradală din intravilan 13,00 propus 2. Școala (3 clădiri) 1,57 inclusiv clădiri 3. Cămin cultural 0,11 inclusiv clădiri 64

Pagina 65

4. Parc public 0,10 5. Teren de sport 0,90 b) Proprietate privată În intravilanul propus domină terenurile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice. Acestea sunt ocupate în principal cu clădiri de locuințe, funcțiuni economice sau comerț, biserici și cimitire precum și terenuri libere care au folosință agricolă. Circulația juridică a terenurilor În vederea realizării obiectivelor de utilitate publică, se intenționează trecerea în domeniul public a terenurilor destinate prin PUG pentru: - deschideri de noi străzi și ulițe în intravilan - amenajări de parcuri publice,piețe - regularizări de râuri, canale și alte lucrări specifice - executarea toturor obiectivelor aferente dotărilor tehnico-edilitare cum sunt: pompe și rezervoare pentru alimentare cu apă, stație de epurare a apelor uzate, posturi de transformare și stații de reglare gaz conform proiectelor de specialitae Obiective de utilitate publică Pentru următorii 10 ani se propune realizarea următoarelor obiective: a) Instituții și servicii: - Construirea unei săli de sport - Construirea unui centru multifundțional - Transport gratuit al școlarilor și preșcolarilor pe relația domiciliu-școală b) Gospodărie comunală: - Alimentarea cu apă potabilă a localităților Năoiu și Sâmboleni - Canalizare în localitățile Cămărașu,Năoiu și Sâmboleni c) Infrastructura: - Extinderea lucrărilor de reabilitare a drumurilor prin reciclare și tratament bituminos dublu. 65

Pagina 66

- Pietruirea drumurilor comunale în toate localitățile-12km.și executarea a 120 podețe de 2m.lungime. d) Lucrări specifice de ameliorare a calității terenurilor agricole,combatere eroziunii solului și apărarea împotriva inundațiilor. 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE Amenajarea și dezvoltarea comunei Cămărașu în următorii ani este determinată de contextul general de dezvoltare a Câmpiei Transilvaniei, zona din județ cu potențialul agricol ridicat dar insuficient valorificat. Șansele de relansare economică privesc ca atare, investițiile în agricultură și mai ales în mica industrie de prelucrare a produselor acesteia. Prezentul Plan urbanistic general a avut în vedere analizele și concluziile din Planurile strategice de dezvoltare pentru următoarea perioadă,la nivel județean și local, completîndu-le și cu reglemantări urbanistice mai detaliate. Ca atare,pentru comuna Cămărașu se pot enunța următoarele STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ: • Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin: -Reabilitarea și dezvoltarea rețelei de circulație. -Finalizarea dotării edilitare:apa,canal,gaze naturale,curent electric. -Modernizarea și extinderea unităților de învățămînt,sănătate, cultură,administrație. -Încurajarea înființării de noi gospodării în vatra principală a satului, prin sporirea densității construcțiilor. • Menținerea,protejarea și sprijinirea activităților agricole specifice și tradiționale. • Dezvoltarea resurselor umane,creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și combaterea excluziunii sociale. • Încurajarea comportamentului ecologic și a măsurilor vizînd protejarea aerului,apelor și solului. 66

Pagina 67

• Respectarea delimitării intravilanului care a urmărit asigurarea de șanse egale de dezvoltare pentru toate gospodăriile și o mai buna departajare a teritoriului agricol. Obiectivele de utilitate publică stabilite pentru următorii 10 ani fac parte din programul propriu de dezvoltare a comunei și constituie opțiuni ale locuitorilor. Pentru materializarea acestui program sunt necesare , în continuare următoarele: · Elaborarea de studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru alimentarea cu apă a satelor Năoiu și Sâmboleni și canalizare pentru toate localitățile. · Continuarea lucrărilor ce privesc extinderi ale alimentării cu gaze. · Elaborarea de studii de fezabilitate pentru modernizări de drumuri și străzi (asfaltare, pietruire, șanțuri, poduri, etc) · Elaborarea de Studii de fundamentare bazate pe prevederile PUG în vederea obținerii de fonduri financiare pentru: - Dezvoltarea activităților economice din agricultură prin întreprinderi mici și mijlocii precum și a celor din domeniul serviciilor. - Lucrările ce privesc combaterea riscurilor naturale legate de eroziuni ale solului și inundații din localități. Aceste fonduri pot fi constituite din bugetele local, județean, național; fonduri structurale; finanțare externă (FRDS,etc) sau din surse private (persoane fizice sau juridice) · Stabilirea unei strategii de atragere a investițiilor în zonă, de exemplu prin identificarea și dotarea unor terenuri proprietatea comunei ce pot fi puse la dispoziția solicitanților prin concesionare. · Elaborarea de Planuri urbanistice de zonă sau de detaliu pentru terenurile cu șanse de a fi ocupate cu funcțiuni economice și/sau de locuințe.În această idee s-au și prezentat în anexe :”propuneri pentru amenajări ambientale în zona centrală-primărie „și „propunere de parcelare pentru locuințe „în Cămărașu. 67