Plan Urbanistic General (PUG)
PUG Camarasu
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 626 KB · modificat pe site: 20.01.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „PUG Camarasu”, Comuna Cămărașu, jud. Cluj. Sursa: https://www.primariacamarasu.ro/wp-content/uploads/2026/01/PUG-Camarasu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/camarasu/207266-pug-camarasu, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
SC ARCOR arhitectură și design SRL
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
400331Cluj-Napoca
Str.Donath 107ap.10
ORC J12/101/98
tel. Fax 0264/588018
A. FOAIE DE GARDĂ
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
DENUMIREA LUCRARII = Plan urbanistic general –
Reactualizare- comuna Cămărașu
FAZA DE PROIECTARE = Plan urbanistic general (PUG)
BENEFICIAR = Consiliul local Cămărașu
PROIECTANT = SC -arhitectură și design
arh. Neamțu Undina ____________________
arh. Neamțu Nicolae ____________________
ec. Sas Mara Ioana ____________________
NUMĂR CONTRACT = C 09./ 2009
DATA ELABORĂRII = noiembrie 2009
Nov.2009
1
Pagina 2
SC ARCOR arhitectură și design SRL
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cluj-Napoca
Str. Donath 107 ap.10
ORC J12/101/98
tel.fax0264/ 588018
BORDEROU DE PIESE SCRISE ȘI DESENATE
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
A. Foaie de titlu
B. Borderou de piese scrise și desenate
C. Memoriu general:
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a lucrării
1.2. Obiectivul lucrării
1.3. Surse de documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. Evoluție
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.3. Relații în teritoriu
2.4. Activități economice
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.6. Circulația
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare edilitară
2.9.1. Alimentarea cu apă și canalizare
2.9.2. Rețele și instalații electrice
2.9.3. Alimentare cu gaze naturale
2.9.4. Telefonia
2.9.5. Gospodăria comunală
2.10. Probleme de mediu
2.11. Disfuncționalități
2
Pagina 3
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Fundamentarea propunerilor
3.2. Evoluția posibilă
3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităților economice
3.41. Activități industriale
3.4.2. Agricultura
3.5. Evoluția populației
3.6. Organizarea circulației
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț
teritorial
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.9.1. Alimentare cu apă și canalizare
3.9.2. Alimentarea cu energie electrică
3.9.3. Alimentare cu gaze naturale
3.9.4. Telefonie
3.9.5. Gospodărie comunală
3.10. Protecția mediului
3.11. Reglementări urbanistice
3.12. Obiective de utilitate publică
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE
D. Piese desenate:
Planșa nr 1. Încadrarea în teritoriul administrativ...............................1:25000
Planșa nr 2.1.1 Situația existentă - disfuncționalități sat Cămărașu...........1:5000
Planșa nr 2.1.2 Situația existentă - zone de risc-inundațiiCămărașu.........1:5000
Planșa nr 2.2. Situația existentă - disfuncționalități sat Năoiu..................1:5000
Planșa nr 2.3.1 Situația existentă - disfuncționalități sat Sâmboleni.........1:5000
Planșa nr 2.3.2 Situația existentă - zone de risc inundații Sâmboleni......1:5000
Planșa nr 3.1. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Cămărașu..........1:5000
Planșa nr 3.2. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Năoiu...............1:5000
Planșa nr 3.3. Reglemantări urbanistice - zonificare sat Sâmboleni.......1:5000
Planșa nr 4.1. Reglementări - echipare edilitară sat Cămărașu.............. 1:5000
Planșa nr 4.2. Reglementări - echipare edilitară sat Năoiu ....................1:5000
Planșa nr 4.3. Reglementări - echipare edilitară sat Sâmboleni..............1:5000
3
Pagina 4
Planșa nr 5.1. Proprietatea asupra terenului sat Cămărașu......................1:5000
Planșa nr 5.2. Proprietatea asupra terenului sat Năoiu...........................1:5000
Planșa nr 5.3. Proprietatea asupra terenului sat Sâmbpleni....................1:5000
Planșa nr. 6.1 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Cămărașu
Planșa nr. 6.2 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Năoiu
Planșa nr. 6.2 Delimitare U.T.R. pentru Regulament Sâmboleni
E. Anexe-cartograme-fotografii
F. Regulamente locale de urbanism
4
Pagina 5
C. MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a lucrării
Denumirea lucrării= Plan urbanistic general reactualizare comuna Cămărașu
Benaficiar = Consiliul local al comunei Cămărașu
Proiectant = SC "ARCOR - Arhitectură și design" SRL Cluj-Napoca
Nr contract = C.05/2009
Documentația s-a elaborat în conformitate cu reglementarea tehnică "Ghid privind
metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General (GPO
38/99)" aprobat prin ordinul MLPAT Nr 13N din 10.03.1999.
1.2. Obiectul lucrării
Obiectul lucrării este actualizarea planului urbanistic general elaborat în anul
1999. Se respectă astfel art. 46 din "Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul" care prevede că: "Fiecare localitate trebuie să întocmească PUG, să îl
actualizeze la 10 ani și sa îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea
programelor și acțiunilor de dezvoltare. Deasemenea,dotările realizate în ultimii 10 ani pe
teritoruiul comunei determina situația ca, actualul PUG să nu mai corespundă nevoilor de
dezvoltare.
Având la dispoziție Planul Urbanistic General actualizat și Regulamentul local de
urbanism, administrația locală va putea aplica prevederile Legii nr 50/1991 completată și
republicată, în intravilanul localităților, utilizând terenurile conform reglementărilor și
condițiilor de construire propuse în spiritul Regulamentului General de Urbanism aprobat
prin H.G.R. nr 525/1996.
În concretizarea măsurilor și reglementărilor propuse, populația comunei va avea
rolul de realizator principal al dezvoltării și în același timp de beneficiar al acesteia.
5
Pagina 6
1.3. Surse de documentare
Pentru elaborarea prezentului PUG s-au avut în vedere, în primul rând, analizele,
concluziile și reglementările din documentația de bază "PUG-comuna Cămărașu 1999proiectant SC .Arcor SRL".
De asemenea s-au preluat soluții din proiecte de specialitate întocmite pentru
obiectivele de investiții,dotarea edilitară precum și concluziile din studiul zonelor cu risc
natural. Principalele documentații și proiecte sunt:
- Planul urbanistic general al comunei Cămărașu 1999.
- Planul strategic de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2007-2013
- Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Cămărașu pentru per. 2008-2013.
- Studiul zonelor expuse riscurilor naturale 2000, proiectant Institutul de cercetări și
proiectări miniereMINESA.
- Monografia comunei Cămărașu de V.Lechințan.
-Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT pentru noi obiective sociale :”Centru
comunitar Speranța pentru romi” și „Centru de sănătate”
-Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT elaborate pentru dotări
edilitare:alimentări cu apă și canalizare în satele Cămărașu și Năoiu.
- P.U.D-pentru Sală de sport și Centru multifuncțional-elaborat în 2007.
- Plan urbanistic zonal(PUZ) pentru teren de sport multifuncțional în Cămărașu-2009
-Studiu de fezabilitate –Înfințare spații verzi pentru locuitorii comunei
Cămărașu-2008.
Pentru lucrarea de față s-a apelat la datele furnizate de Direcția Județeană de
Statistică,mai ales cele privind populația. Datele referitoare la producția agricolă și la
fondul funciar provin de la Primăria Cămărașu și din Strategia de dezvoltare a
JudețuluiCluj.
Pentru unele aspecte, unde datele obținute de la diverse organisme s-au dovedit
insuficiente, s-a apelat la reprezentanții Primăriei = primar, viceprimar, secretar,
consilieri locali,inginer agronom.
6
Pagina 7
S-au putut clarifica amănuntele legate de situația existentă în privința
navetismului, șomajului, a resurselor și folosirii forței de muncă, a ritmului construcțiilor,
efective de animale, acivități economice specifice, obiective realizate în ultimii 10ani.
Documentarea pe teren a fost hotarâtoare în privința stabilirii amplasamentelor
noilor construcții, a stării drumurilor, a stadiului echipării tehnico-edilitare și a stării
fondului construit.
Baza topografică o constituie planurile topografice tipărite de I.G.F.C.O.T. în anul
1972 aflate la OJCG completate cu ridicarea topo efectuatăde I.C.P. în 1989. Aceste
planuri s-au actualizat conform documentațiilor avizate și aprobate ,precum și cu ocazia
deplasărilor pe teren, prin completarea unor construcții noi sau radierea celor ce s-au
demolat între timp.Acțiunea s-a sprijinit pe suprapunerea cu ortofotoplanuri și imagini
din satelit.
Planul urbanistic general din 1999 avizat și aprobat, este temeinic elaborat cu o
analiză aprofundată și documentată a situației existente în toate domeniile de actvitate și
cu propuneri de delimitare a unui nou teritoriu intravilan al satelor comunei de 461ha.
Ca atare, prezentul PUG nu reia în totalitate analiza situației existente, elemente
de cadru natural etc, ci numai principalele aspecte, cu accent pe modificările efectuate în
perioada 1999-2009.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluția.
Comuna Cămărașu este situată în partea de Est a județului Cluj, pe Câmpia
Transilvaniei la limita de hotar cu județele Bistrița Năsăud și Mureș. Se învecinează cu
următoarele comune:
- la Nord-Est cu comuna Cătina;
- la Nord-Vest cu comuna Geaca;
- la Vest cu comuna Mociu;
- la Est cu comunele Budești din județul Bistrița-Năsăud și Sărmaș din județul
Mureș
Comuna Cămărașu este alcătuită administrativ din 3 sate, dupa cum urmează:
1. Cămărașu – reședința de comună,
2. Năoiu – sat aparținător
3. Sâmboleni – sat aparținător.
7
Pagina 8
Comuna este străbătută de drumul național DN 16 de la Apahida spre Reghin,
precum și de drumul județean DJ 109 C care asigură legătura cu Țaga-Gherla. Acestea
influențează pozitiv relațiile în teritoriu,mai ales ale localităților Cămărașu și Sâmboleni.
Localitatea Năoiu este mai izolată spațial în tritoriul administrativ.
Ca tipologie funcțională, este o comună cu funcțiuni fundamentale
agricole, respectiv producerea de cereale, sfeclă de zahăr și lapte. Terenurile împădurite
sunt foarte puține (5,4%)
În ultimii 20 de ani, ca în toate satele ,populația a scăzut în prima
perioadă, iar procesul de îmbătrânire s-a accentuat. După 2002 aceste procese s-au
atenuat .Ca și în județ ,populația peste 65 de ani se menține sub n umărul populației
tinere, în vîrstă de muncă, fapt ce denotă: omogenitate a sporurilor naturale,menținerea
echilibrului și posibilitatea de a avea o economie stabilă.
2.2. Elemente ale cadrului natural.
Geomorfologia:
Comuna Cămărașu este situată pe cumpăna de ape dintre bazinul văii Fizeșului
tributar Someșului și bazinul văii Ludușului tributar Mureșului. Ca atare, culmile de
dealuri nu au o orientare bine definită.
Înalțimile medii pe culmi ajung , în mod obilnuit între 400-450 m, iar cele
maxime nu ating 500m. pe teritoriul comunei. De exemplu 460 m în dl. Hegheș la sud-est
de Cămărașu și 458 m în dl. Șomcuta, la nord de Sâmboleni. La nivelul văilor, altitudinile
coboară până la 325-300 m.
Energia de relief nu are valori accentuate, nu depășește decât în mod cu totul
excepțional valoarea de 200 m, menținându-se mai frecvent între 140-160 m.
Fragmentarea reliefului este accentuată, fiind condiționată de o rețea hidrografică
puternic ramificată.
Versanții prezintă o mare varietate a indicilor de geodeclivitate, cu predominarea
valorilor de 10˚-15˚ în partea inferioară, terenul ca mod de folosință fiind în general
arabil. Valori mai mari, între 20˚-30˚ până la abrupturi și creste în partea superioară, ca
mod de folosință fiind pășuni degradate.
În punctele de confluență a mai multor văi, unele cu caracter torențial s-au creat
mici bazinete depresionare în care sunt cantonate vetrele de localitați.
Solurile
Comuna este situată în zona de domuri gazeifere din centrul Câmpiei
Transilvaniei, având ca ax Valea Mureșului.
Rezerve de gaz metan s-au descoperit, prin exploatări geologice și pe teritoriul
comunei, dar ai ales pe teritoriul limitrof, fiind vestite cele de la Sărmășel, descoperite
înca la începutul veacului XX, unde este cel mai pur gaz metan din lume (99% metan).
Solurile reprezentative sunt cernoziomurile caracteristice Câmpiei Transilvaniei.
În zonele limitrofe pădurilor predomină solurile brune cernoziomice și brune de
pădure podzolice.
8
Pagina 9
Clima
Media anuală a temperaturii aerului pe teritoriul comunei Cămărașu este de 8,4
grade (oscilând între 9,5-0 grade)
Timp de cinci luni pe an (mai-septembrie), temperaturile medii lunare sunt sub 0
grade și în celelalte luni mediile oscilează între 0-10 grade.
Mediile lunii iulie se mențin între 18-20 de grade, iar cea a lunii ianuarie între -3
și -5 greade C.
Temperatura maximă absolută se înregistreză în august 37,5 grade și îm iulie 37
grade, iar maxima absolută a lunilor de iarnă se înregistrează în luna februarie, de +17
grade C.
Precipitațiile medii anuale au valori între 600-650 mm.
Vânturile dominante au frecvența cea mai accentuată dinspre vest și nord-vest.
Viteza cea mai mare a vânturilor este în luna aprilie, de 21 m/s și cea mai redusă este în
lunile octombrie-decembrie, de 0,7-0,8 m/s.
Condițiile de climă ale teritoriului sunt favorabile culturii cerealelor, sfeclii de
zahăr, plantelor furajere, și legumelor în văi, iar pe pantele însorite viței de vie și pomilor
fructiferi.
Rețeaua hidrografică
Teritoriul comunei Cămărașu este brăzdat de Râul Între Șanț, care are afluenți pe:
Valea Ardeșelului, Valea Itrina si Valea După Piatră.
Aceste cursuri de apă au debit mic, inconstant, cu albii puțin adânci, multe secând
în perioadele de secetă, iar primăvara și mai ales în perioadele ploioase, produc
inundații.
Cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Someșului și cel al Mureșului, trece
prin dreptul satului Năoiu.
Flora
Vegetația lemnoasă a pădurilor de pe teritoriul comunei Cămărașu este
predominantă de: stejar, în amestec cu carpen, arțar, corn, frasin, jugastru, alun, măr
salbatic, păr sălbatic, ulm.
Pe răzoare și pe liziera pădurilor cresc elemente de stepă: măceș, porumbar, socul,
păducel, mur sau rug de mure.
Pe pajiști crește o vegetație ierboasă. Astfel pe pantele înalte cresc plante
specifice de stepă, cum sunt: păpădia, colilia, păiușul, coada șoricelului, bozul, laptele
câinelui sau rostopasca, spinul, cicoarea.
Pe văi cresc: iarba câmpului, coada vulpii, rogozul, piciorul cocoșului, trifoiul alb,
trifoiul roșu, stânjenelul, coada calului, loboda.
Pe terenurile arabile crește o vegetație ierboasă naturală, deosebit de bogată, cele
mai frecvente fiind buruienile: știrul, mohorul, pirul, pălămida, susaiul.
Plante de cultură: grâul, orzul, ovăzul, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful,
fasolea, floarea soarelui.
Pomi fructiferi: prunul, mărul, părul, vișinul, cireșul, dudul alb, nucul, caisul,
gutuiul, piersicul.
9
Pagina 10
Fauna
Pe teritoriul comunei Cămărașu, se întâlnesc în special elemente de silvostepă.
În păduri sunt: cucul, uliul găinilor, uliul păsărilor, pițigoiul, coțofana, bufnița
turturica, precum si mamifere: vulpea, căprioara, iepurele, ariciul, nevăstuica, dihorul,
mai rar mistrețul, lupul.
Din fauna de stepă se întâlnesc: ciocârlia, graurul, potârnichea cenușie, fazanul,
șoarecii decâmp, cățelul pământului.
În lacuri se găseăsc: broasca de baltă, brotăcel, lipitoare.
Dintre reptile, cel mai des întâlnite sunt șopârla cenușie și șopârla verde, dar și
șarpele de baltă.
2.3. Relații în teritoriu
Din punct de vedere al rețelei majore de circulație, comuna Cămărașu are o poziție
favorabilă, fiind traversată de drumul național DN 16 – Apahida-Reghin, care asigură
legătura cu reședința județului Cluj și cu județul învecinat Mureș. Totodată este asigurată
legătura cu DN1C (Cluj-Beclean) prin orașul Gherla prin intermediul DJ 109C care face
legătura dintre Cămprașu și localitatea Geaca.
Satul reședință de comună este situat la 52 de km față de reședința de județ și la
cca 8 km față de gara Sărmășel. Distanțele dintre Cămărașu și satele aparținătoare sunt
cuprinse între 3-6 km după cum urmează:
- Cămărașu – Sâmboleni 6 km
- Cămărașu – Năoiu 3,5 km
Rețeaua de drumuri este reprezentată pe raza comunei prin existența a trei
categorii de drumuri, respectiv:
- DN 16 în lungime de 8,50 km – modernizat
- DJ 109C în lungime de 2,89 km – modernizat
- DC 25 în lungime de 13 km
Drumul comunal care face legătura între satul reședință de comună și satele
aparținătoare, este într-o stare cuprinsă între bună și rea, fiind doar parțial îmbunătățit
prin reciclare, în ultimii ani. Situația se prezintă astfel:
Denumirea drumului Tipul îmbrăcămintei Lungimea – km Starea
DC 25
Sâmboleni-Cămărașu-Năoiu 13,00
Din care:
Sâmboleni-Cămărașu împietruit 3,50 bun
Sâmboleni din pământ 2,50 rău
reciclat cu trat. bitum
Cămărașu-Năoiu 4,60 bun
dublu
Năoiu din pământ 2,50 rău
10
Pagina 11
2.4. Activități economice
2.4.1. Activități de tip industrial și servicii
Activitățile de mică industrie și prestări servicii din comuna Cămărașu au
cunoscut o slabă revigorare în ultimii ani, fără a fi la nivelul potențialului oferit de zonă.
Ființează unități private care execută lucrări agricole .Fiecare societate dispune
de utilaje specifice , are angajați permanenți precum și muncitori sezonieri în perioadele
de vîrf din agricultură.
Principalele societăți sunt:
-s.c Agroeco Sâmboleni-lucrări agricole și creșterea animalelor...5angajați
-s,c. Agromec-lucrări agricole și materiale de construcții..............2angajați
La acestea se adaugă societățile cu mică producție :
-s.c.Pompiunic srl-fabrica de cărămidă..........8angajați
-s.c. Pandor srl.-brutărie ................................4angajați
La nivelul serviciilor ființează, în toate satele, mai multe unități de comerț și
alimentație publică decît în deceniul trecut.Dintre acestea menționăm:
-sc.Romsimaur srl.....5angajați
-sc.Rodilev srl...........5angajați
-sc.Viforeanca...........4angajați
-sc Motorbenz-comerț cu produse petroliere....5angajați
-cooperativa Mociu-3magazine.......3angajați
-sc.Iuliana srl.-alimentație publică...3angajați
-societăți comerciale cu mai puțin de 3 angajați :sc.Dantian,sc.Pandaflor
Deasemenea în cele trei sate ființează și persoane fizice(PF) autorizate și asociații
familiale(AF) cu diverse profile de activitate cum ar fi:
-prestări servicii în agricultură -10
-morărit-2
-însămânțări artificiale-1
-tâmplărie-1
-zidar-zugrav -2
- reparații auto-1
11
Pagina 12
2.4.2 Activități agricole
Structura fondului funciar
Comuna Cămărașu ocupă o suprafață totală de 4904ha, reprezentând 0,73% din
suprafața județului.
Structura fondului funciar s-a analizat comparativ cu cea de la nivelul județului
Cluj, folosindu-se datele locale de la primaria Cămărașu,iar cele pentru județ din
„Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013”,.
Astfel, comparativ cu județul întreg, comuna Cămărașu iese în evidență prin
răspândirea proporțional mai mare(aproape dublă) a terenurilor arabile. În schimb,
suprafața pădurilor și vegetației forestiere este foarte mică în comună 5,4% comparativ cu
cea de la nivelul întregului județ de 23,0%.
În cadrul categoriilor de folosință arabilul reprezintă 54,0% din suprafața totală a
comunei, față de 26,7% în județul Cluj în medie, fapt ce indică profilul agricol al
comunei.
Pașunile și fânețele ocupă 27,7% din suprafața administrativă, fiind mai mici ca
și pondere față de media din județ (36,3%)
Plantațiile viticole și pomicole sunt nesemnificative ca suprafețe în comună ,fapt
ce a și condus la eliminarea lor din bianțul teritorial. Si la nivelul județului aceste
folosinte s-au diminuat drastic în ultimii ani.
Terenul neagricol are ponderea de 18,3%, mult mai mică decât cea de la nivelul
județului (36,4%) caracteristică datorată în principal suprafețelor mici ocupate de pădure.
Terenul neproductiv ocupă 7,1%din suprafața comunei - fenomen datorat
configurației geografice a suprafețelor ocupate de dealuri supuse eroziunilor .
Terenurile ocupate de căile de comunicație și de curți construcții sunt mai bine
reprezentate procentual decît cele din județ.
Structura fondului funciar al comunei - se prezintă comparativ cu structura la
nivelul județului astfel:
12
Pagina 13
Comuna Județul
Categoria de
CĂMĂRAȘU CLUJ
folosință
ha % ha %
1. Arabil 2.646 54,0 177.793 26,7
2. Pășuni 899 18,3 162.467 24,3
3. Fânațe 462 9,4 79.612 12,0
4. Vii - - 340 (0,05)
Livezi - - 4.169 0,6
Total agricol 4.007 81,7 424.381 63,6
6. Păduri și vegetație f. 266 5,4 153.497 23,0
7. Ape 16 0,3
8. Căi de comunicație 90 1,8
9. Curți construcții 175 3,7
10. Neproductiv 350 7,1
Total neagricol 897 18,3 243.059 36,4
Total general 4.904 100,0 667.440 100,0
Analizând structura fondului funciar agricol al comunei de-a lungul ultimilor 10 ani
constatăm o scadere drastică a suprafețelorde pășuni și fânațe, care au acum doar 57,8%
din suprafața anului 1999.Deasemenea suprafața viilor și livezilor a dispărut.
Singura folosință agricolă care a câștigat în suprafață este cea arabilă, care
reprezintă cam 116% comparativ cu suprafața din 1999.
Suprafața terenurilor neproductive a crescut deasemenea foarte tare(7,1%)
,reprezentînd zonele de eroziuni masive de soluri în teritoriul deluros.
13
Pagina 14
Față de perioada anului 1999, structura categoriilor de folosință agricolă s-au
schimbat, în sensul ca arabilul a sporit cu 361ha, iar suprafețele de fânețe și pășuni s-au
diminuat.
Structura actuala este mai apropiată de structura oferită de relief și de celelalte
condiții naturale (nivelul apei freatice, fertilitatea naturală), indicînd totodată unele
progrese în valorificarea potențialului agricol al comunei la un grad superior față de cel
din trecut.
Agricultura și creșterea animalelor
Condițiile pedo-climatice, privite în ansamblu, conferă comunei Cămărașu un
potențial agricol mediu, atât în comparație cu potențialul mediu pe județ, cât și cu cel pe
țară. Nivelul producțiilor agricole a fost deosebit de fluctuant în anii de după 1989, ca
urmare pe de-o parte a suprafețelor foarte variabile a culturilor de specii și pe de alta
parte a condițiilor climatice diferite de la an la an.
În majoritatea gospodăriilor agricultura este una de subzistență, participând în
prea mică masură la realizarea de venituri, care să permită modernizarea gospodăriei
țărănești la un nivel care să ducă la obținerea produselor la un preț de cost comparabil cu
cele la care se obțin produsele agricole pe piața europeană.
Pentru a surprinde cât mai corect gradul de valorificare a potențialului agricol al
comunei, am recurs la calcularea mediei pe 5 ani (2004-2008) atât a suprafețelor cultivate
cât și a producțiilor medii și totale conform datelor Primăriei Cămărașu :
Suprafața cultivată Producția medie Producția totală
Cultura ha kg/ha Tone/an
- în medie - - în medie - - în medie -
Grâu și secara 686 2.871 1.969
Porumb boabe 683 3.203 2.187
Floarea soarelui 145 1867 262
Sfeclă de zahăr 17 19.017 487
Cartofi 49 16.996 833
Legume 78 15.928 1.242
14
Pagina 15
Producțiile medii pe hectar obținute în comună se situează foarte aproape de cele
de la nivelul județului, fapt ce confirmă poziția de mijloc, în acest domeniu.
Față de potențialul solurilor și a amplasamentului care permite irigații, rezultatele
sunt încă nesatisfăcătoare.Astfel în comuna s-au produs în medie 2871kg,/ha grâu și
secară,față de prognoza pentru județ de 3.140kg./ha.Singurele depășiri față de media pe
județ sunt la porumb boabe și floarea soarelui.
Deși s-a menținut tradiția cultivării cerealelor și legumelor, performanțele posibile
sunt încă neatinse
Suprafața medie a exploatației individuale este de 2,10ha. iar cea aferentă
exploatațiilor de tip asociativ este de 230ha.
În comună sunt înregistrare următoarele tipuri de utilaje: 72 de tractoare;
72 pluguri; 12 cultivatoare; 56 de grape și 28 de semănători.
Creșterea animalelor este o ramură de bază a agriculturii județului Cluj,deținînd
aproape 60% din valoarea totală a producției agricole .La această performanță contribuie
în primul rînd comunele din Câmpia Transilvaniei, precum comuna Cămărașu.
În sectorul creșterii animalelor, efectivele înregistrate la 29.06 2009 în comună
sunt următoarele:
Specia și Efective Încărcătura la 100ha agricole
categoria (nr. capete) În comună În județ*
Bovine 1431 35,7 18,4
Porcine 1.580 39,4 26,5
Ovine+capr. 7.650 191,0 81,6
Cabaline 263 6,6 5,3
Păsări 14.618 364,6 402,0
*)conform „Studiu dezv.județ”
Față de perioada anterioară anului1990 pe teritoriul comunei a scăzut drastic
numărul animalelor la toate speciile. S-au desființat fermele de animale,CAP și IAS.
Față de perioada analizată din PUG1999,în prezent au scăzut ca număr,bovinele și
mai ales porcinele.A crescut efectivul de ovine și caprine. Cu toate scăderile din anii
anteriori ,încărcătura la 100ha agricole este, aproape la toate speciile, mai mare decît
15
Pagina 16
media pe județ confirmîndu-se înca o dată vocația locurilor și oamenilor pentru
agricultură. Producțiile la nivelul comunei sunt realizate în principal în gospodăriile
țărănești și în cîteva microferme individuale. Singura fermă de tip industrial este
sc.Agroeco Sâmboleni cu un efectiv de 291 bovine.
Efectivele medii de animale pe o gospodărie se prezintă astfel:
- 1,5 capete bovine
- 1,6 capete porcine
- 7,9 capete ovine
- 15,2 păsări
Cifrele reprezintă situația actuală, care se menține în ultimii ani - Activitatea de
creștere a animalelor, se reduce la un "nivel de subzistență a gospodăriilor" menit să
asigure în general numai nevoile familiale.
În privința producțiilor animaliere, pe întreaga comună s-au obținut următoarele
producții medii pe perioada analizată:
- Carne (greutate vie) to -------- 171
- Lapte de vaca și bivoliță hl -----38.255
- Producția de lână kg ----- 8.300
- Ouă mii buc ----- 1.246
2.4. Populația, elemente demografice și sociale
Capitolul privind "Populația" este detaliat analizat în P.U.G. - comuna Cămărașu
elaborat în 1999 .
Prezentul proiect de reactualizare, tratează situația de la elaborarea PUG până în
prezent și ca atare constutuie o completare a datelor și analizelor inițiale.
In principal,analiza se bazează pe datele înregistrate la Recensămîntul din anul
2002.și cele înscrise în fișele statistice anuale pe perioada 2004-2008.
16
Pagina 17
2.5.1. Numărul și evoluția populației
Evoluția populației stabile din comuna Cămărașu, la ultimele recensăminte se
prezintă astfel:
Creșterea
Recens. 1977 Recens. 1992 Recens. 2002
Localitatea totală
- nr. loc. - - nr. loc. - - nr. loc. -
%
com.Cămărașu
3729 2705 2782 + 2,8
total
Cămărașu 1607 1385 1502 +8,4
Năoiu 1025 571 581 +1,7
Sâmboleni 1097 749 699 -6,6
Se observă că în 1992,față de recensământul anterior, populația comunei scăzuse
drastic(-27%) . În următorii 10 ani să înregistreze o creștere a populației stabile cu 77
locuitori (+2,8%) înscriindu-se în lista evoluțiilor încurajatoare din mediul rural ,care a
descrescut pe ansamblul județului.
Între ultimele două recensăminte populația comunei a crescut cu o medie de 7,7
locuitori pe an.
Situația nu este aceeași în toate localitățile comunei. Localitatea Sâmboleni are o
descreștere totală a populației ,respectiv -6,6%. Aceasta se datorează sporului migratoriu
înregistrat în ultimii ani,precum și îmbătrînirii populației.
Evoluția populației la nivelul comunei, în ultimii 5 ani, 2004-2008 se prezintă
astfel, conform datelor din fișa statistică (DJS):
2002
Populația totală 2004 2005 2006 2007 2008
recens.
stabilă la 1 VII 2.782 2.866 2.830 2.809 2.816 2.819
17
Pagina 18
Conform datelor de la primăria comunei, în 2008 populația cu domiciliul în
localitate este de este de 2925 de locuitori.
Repartizarea pe sate a populației a suferit și ea schimbări în sensul că ponderea
reședinței Cămărașu a continuat să crească, în primul rînd datorită așezării ei la principale
căi de comunicație a județului și desigur datorită dotării edilitare. Satele aparținătoare,
Năoiu și Sâmboleni așezate în teritoriu mai excentric, au scăzut ca pondere a populației.
Recensământ 1977 Recensământ 2002
Satul
% %
Cămărașu 43,1 54,0
Năoiu 27,5 20,9
Sâmboleni 29,4 25,1
Raportând populația actuală la suprafața comunei, rezultă o densitate geografică
de 59,6 loc/kmp, superioară densității medii a populației din ruralul județului care este de
33,7 loc/kmp, fapt pozitiv în dezvoltarea de ansamblu.
În privința densităților fiziologice comuna se situează bine în raport cu media pe
județ, fiind superioară față de populația rurală la 100ha agricole și mai mică față de media
populației rurale la 100ha arabile.
com.
Specificare Rural jud. Cluj
Cămărașu
Densitate fiziologică I 70,4 54,9
Densitate fiziologică II 106,5 131,6
18
Pagina 19
Cu densitățile de mai sus comuna se situează în rândul comunelor favorizate,
structura fondului funciar asigurând o contribuție bună la activitățile agricole ale
județului.
2.5.2. Structura populației
Structura pe sexe (la recensământ 2002) a populației stabile se prezintă astfel:
Nr. Sexul
Satul
locuitori Masculin Feminin %
Cămărașu 1.502 736 766 51,0
Năoiu 581 295 286 49,2
Sâmboleni 699 341 358 51,2
Total comună 2.782 1.372 1.410 50,7
Proporția femeilor (50,7%) este foarte puțin peste jumătate din numărul
locuitorilor. Acest fapt contracarează fenomenul general de îmbătrânire a populației și
accentuează stabilizarea mișcării naturale a populației.
În prezent (nivel2008) structura populației s-a modificat ,rezultînd din datele
înscrise la Primărie ,o ușoară creștere a ponderii satelor aparținătoate și o evoluție
pozitivă a structurii pe sexe.Aceasta se prezintă după cum urmează:
Nr. Sexul
Satul
locuitori Masculin Feminin %
Cămărașu 1.502 766 736 49,0
Năoiu 634 308 326 51,4
Sâmboleni 789 387 402 51,0
Total comună 2.925 1.402 1.523 52,0
19
Pagina 20
Mărimea medie a unui sat al comunei – 927 loc/sat - depășește mărimea medie a
unul sat din județul Cluj (563 loc) fapt pozitiv în profil teritorial.
2.5.3. Mișcarea migratorie și naturală a populației
Datele statistice privind indicatorii demografici necesari se centralizează la nivel
comunal și nu pentru fiecare sat în parte.
Pe baza acestor date înscrise la statistică, s-au obținut următorii indicatori, pentru
comuna Cămărașu, în intervalul 2004-2008:
Indicatorul* 2004 2005 2006 2007 2008
Populația totală 2.866 2.830 2.809 2.816 2.819
Natalitate 18,1 17,3 18,5 13,1 19,1
Mortalitate gen. 14,6 17,3 13,5 13,8 11,7
SPOR NATURAL +3,5 0,0 +5,0 -0,7 +7,4
Sosiți 21,9 9,8 11,0 18,4 11,7
Plecați 26,1 16,9 13,8 22,7 23,7
SPOR MIGRATORIU -4,2 -7,1 -2,8 -4,3 -12,0
(* - indicatorii se calculează la 1000 loc.)
În medie, prin nașteri, în acești 5 ani s-au adăugat anual 17,2‰ membri la populația
existentă în comună, indicator superior mediului rural din județ care a avut natalitatea în
jur de 8,9 ‰ .Creștera natalității reprezină un fenomen pozitiv.
Mortalitatea generală medie, de 14,1‰ este mai mică față de indicatorul pentru
rural în județ, care este în jur de 15,7‰ .
În privința migrației, aceasta reprezintă un spor negativ, în medie de -6,0‰
determinând în principal o dezechilibrare a efectelor sporului natural pozitiv.Totuși
migrația nu este în așa măsură de mare, încît să determine declinul numărului de
locuitori ai comunei. Scăderea numărului de locuitori în perioada analizată este mică, iar
datele de la primărie sunt destul de optimiste.
Fenomenul migrației se datorează în principal gradului insuficient de dezvoltare
al comunei și condițiilor de trai care,din fericire,sunt în curs de ameliorare prin dotarea
tehnică.
20
Pagina 21
2.5.4. Populația ocupată pe ramuri de activitate
Din locuitorii comunei de la recensământul din 2002, s-au declarat ocupați 749
,din care populație masculină 604loc.
Rata de activitate a populației comunei Cămărașu este de 26,5% și poate fi
considerată slabă, fiind mult sub media județului Cluj (39,8%) și mai mica decît cea din
ruralul județului de 33,5%
Indicele ocupațional (pop. activă/pop. de vârstă activă) are o valoare medie de
0,60 indicând faptul ca resursele de muncă nu sunt exploatate corespunzător și integral.
Datele statistice consemnate în Fișa comunei, au în vedere numai populația
salariată , care a evoluat astfel între 2004-2008:
nr. mediu salariați
Situația în: 2004 2005 2006 2007 2008
Agricultură 82 76 64 54 22
Industrie 13 14 3 3 3
Energie electrică, gaze 3 4 3 3 3
Comerț 4 8 8 7 7
Transport, poștă
- - - - 1
comunicații,depozitare
Administrație publică 3 4 4 4 4
Învățământ 31 36 37 37 37
Sănătate și asistență
2 2 2 3 -
socială
Datorită înființării unor mici societăți comerciale și ferme agricole pe raza
comunei, se remarcă creșterea numărului persoanelor ocupate . Deasemenea, deși s-au
redus acivitățile, se mențin domeniile tradiționale în creșterea animalelor.
În continuare, majoritatea populației active se ocupă cu agricultura.
La data recensământului (2002) în comună erau 19 șomeri în căutarea primului
loc de muncă..Deasemenea erau 971 pensionari, 279 elevi și 311 casnice, într-un total al
populației inactive de 1942 persoane.
21
Pagina 22
2.5.5. Asigurarea cu locuințe a populației
Comuna Cămărașu face parte din categoria comunelor mijlocii.
Din punct de vedere al fondului locuibil, situația la nivelul comunei se prezintă
astfel, conform recensământului din 2002:
• număr locuințe ------------------------------- 1146
• număr clădiri de locuit ----------------------1106
• număr de camere de locuit ----------------- 2279
• suprafața locuibilă (mp) -------------------32909
• număr de persoane ---------------------------2782
Din cele 1146 locuințe existente 53% sunt situate în reședința de comună iar restul
în cele 2 sate aparținătoare. Repartizarea pe localități a locuințelor și clădirilor este
următoare:
1. Cămărașu --------- 602 locuințe ----567 clădiri
2. Năoiu---- ---------- 252 locuințe ----250 clădiri
3. Sâmboleni--------- 292 locuințe --- 289 clădiri
Situarea comunei în zona de câmpie și luncă, se reflectă și în materialele folosite
la construirea caselor. Astfel, majoritatea clădirilor de locuit sunt executate din cărămidă
nearsă - chirpici și numai cca 48% sunt realizate din cărămidă arsă. Circa 90% sunt
clădiri cu parter și 10 % clădiri cu parter + etaj.
Starea tehnică a construcțiilor este satisfăcătoare bună și foarte bună.
Din punct de vedere al perioadei de execuției, situația clădirilor la nivelul întregii
comune se prezintă astfel:
• construite înainte de 1945 ----------- 153 loc.
• construite între 1945-1960 ---------- 283 loc.
• construite între 1961-1975 ---------- 393 loc.
• construite între 1976-1991 ----------176 loc.
• construite între 1992-2001 -----------100 loc.
In perioada analizată 2004-2008 se menționează un număr de 10 noi locuințe
finalizate și 6 autorizații de construire emise pentru clădiri rezidențiale.
Deasemenea în anul 2008 s-au înregistrat statistic următoarele:
22
Pagina 23
• număr locuințe --------------------- 1163 ( cu +17loc. față de recensămînt)
• suprafața locuibilă mp. -----------34.331mp
Se poate concluziona că fondul locativ este satisfăcator. și a crescut de la un an la
altul .
Numai 38% din fondul locativ existent(436 clădiri) are o vechime mai mare de 45
de ani. Clădirile sunt în general bine întreținute.
Analizând locuințele din punct de vedere al confortului se constata că un element
pozitiv este asigurarea alimentării cu gaze în toate localitățile comunei precum și
alimentarea cu apă în sistem centralizat a reședinței Cămărașu.
În privința suprafeții medii locuibile, comuna se situează sub valorile cu indicatorii
medii de la nivelul județului, consemnînd un grad mai modest de confort.
Județul Cluj
Indicator (media) Comuna Cămărașu
total
Suprafața locuibilă / locuință mp 38,29 29,51
Suprafața locuibilă / cameră mp 16,48 14,44
Suprafața locuibilă / persoană mp 15,69 11,83
Situația din recensământul 2002 la nivelul "gospodăriilor" ,care reprezintă
unitatea economică de bază în mediul rural ,se prezintă astfel:
Nr de Populația stabilă
Specificare
gospodării din gospodării
comCĂMĂRAȘU total 964 2.341
Cămărașu 499 1.247
Năoiu 219 506
Sâmboleni 246 588
23
Pagina 24
Având în vedere situația fondului locativ existent și a analizelor efectuate se pot
concluziona următoarele:
- ponderea o dețin locuințele realizate din cărămidă nearsă
- starea tehincă a locuințelor este în general cuprinsă între satisfăcătoare și bună
- indicatorii principali și nivelul de dotare indică un grad de confort apropiat de
media pe județ datorită alimentării cu gaze și parțial (1/3)cu apă
- realizarea completă a echipării edilitare a satelor comunei va determina
amplificarea legăturilor economice, de locuire și de gospodărire cu comunele
învecinate,conturându-se un sistem zonal dezvoltat și funcțional, în beneficiul tuturor
părților.
2.6. Circulația
Prin planul urbanistic general din 1999 zonificarea funcțională a localităților a
stabilit, pentru rețeaua stradală o suprafață de 36,60 ha inclusă în intravilan, reprezentând
8% din teritoriu. Repartizarea pe localități a zonei destinate circulației este:
- Cămărașu.................18,80 ha
- Năoiu.........................8,10 ha
- Sâmboleni..................9,70 ha
Lungimea totală a strazilor este de 34 km.
Traseele generale ale strazilor și ulițelor au deseori un aspect mai dezordonat
datorită condițiilor de relief. Doar în mici zone, cum sunt cătunele mai noi, rețeaua
stradală este rectangulară.
În toate cele 3 sate strada principală se suprapune peste drumul comunal (DC25).
Acesta a facut obiectul unor lucrări de pietruire, stabilizare cu lianți hidraulici și
tratament bituminos dublu pe o lungime de 9,7 km – în toate loclitățile.
Astfel, drumul comunal DC25 ce traversează centrul reședinței de comună
Cămărașu pe o lungime de 1,5 km s-a reabilitat prin reciclare in situ și tratament
bituminos dublu. De asemenea este pietruit în Sâmboleni pe o lungime de 2,5 km și
parțial până în centrul satului Năoiu.
Zona de nord a intravilanului satului Cămărașu este traversată de drumul național
DN16, pe o lungime de 2,20 km. Drumul este modernizat cu covor asfaltic.
24
Pagina 25
În afara străzilor principale în toate satele, există ulițe și străzi secundare cu stare
tehincă precară, slab pietruite sau din pământ.
Dispersarea locuințelor în cătune și trupuri izolate pe o suprafață mare,
îngreunează foarte tare sistematizarea rețelei stradale în condițiile costurilor foarte mari
pe care le-ar implica aceasta, raportat la posibilitățile economice ale comunei.
Sunt și numeroase intersectții nesistematizate mai ales cele cu drumul național,
care are o intensitate mare de circulație auto.
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale.
Teritoriul administrativ
Suprafața teritoriului adinistrativ a comunei Cămărașu este de 4904 ha, din care
81,7% este teren agricol.Pădurile sunt puține (5,4%)
Terenul în intravilan stabilit prin PUG 1999 este de 461,10 ha, reprezentând 9,4%
din teritoriul administrativ.
Suprafețele cuprinse în intravilan sunt alcătuite din vetrele localităților Cămărașu,
Năoiu și Sâmboleni ale cătunelor lor și curțile gospodăriilor disipate în teritoriu
(extravilan).
Toate satele din Câmpia Transilvaniei au în teritoriul administrativ așezări de
gospodării izolate sau formate din grupuri mici de vetre care se numesc ˝hodăi˝ și
respectiv ˝cătune˝.Acestea au apărut în prima jumătate a secolului pron roire, în scopul
apropierii locuinței de terenul agricol proprietate, baza economica a familiei rurale.
Hodăile și cătunele există și în prezent. Au delimitat intravilan pentru asigurarea unor
condiții egale de dezvoltare alături de vatra satului de care aparțin.
Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pe întreaga suprafață a teritoriului
administrativ se prezintă astfel,conform datelor Primăriei:
25
Pagina 26
Nr. Com. Cămărașu
Categoria de folosință
Crt ha %
1 Arabil 2646 54,0
2 Pășuni 899 18,3
3 Fânațe 462 9,4
4 Vii - -
5 Livezi - -
6 TOTAL AGRICOL 4007 81,7
7 Păduri și vegetație 266 5,4
8 Ape 16 0,4
9 Neproductiv 350 7,2
10 Cai de comunicație 90 1,9
11 Curți construcții 175 3,4
12 TOTAL NEAGRICOL 897 18,3
13 TOTAL GENERAL 4904 100,0
Cămărașu:
Localitatea de reședință a comunei – satul Cămărașu este situată la 315-325 m
altitudine, fiind o așezare de tip tentacular, datorită rețelei hidrografice și a extinderilor
succesive spre Est și Vest, în tendința apropierii de DN 16.
Trama stradală și implicit organizarea localitații, țin cont de orientarea văilor
principale și a afluenților lor. Văile au profil deschis ce separă ăntre ele interfluvii ce
coboară în trepte spre văile ˝După Pietre˝ și ˝Ardeșelului˝.
Nucleul teritoriului intravilan este situat la baza versanților, în bazinetul
depresionar, evitând pantele mari. Extinderile s-au produs la Vest de-a lungul văii ˝După
Pietre˝ pe o fâșie de teren destul de acidentată, iar la Est s-a unit cu cătunul Lopoșa,
așezat pe terase line, cu o tramă stradală ordonată.
Satul are în teritoriu un cătun ˝Valea Năoiului˝ și numeroase ˝hodăi˝.
Datorită dezvoltării succesive localitatea are structuri spațiale diferite. De
asemenea, zona centrală în care sunt situate principalele dotări și blocuri de locuințe, a
rămas într-o poziție periferică față de aria ocupată de locuințe.
26
Pagina 27
Suprafața teritoriului intravilan (conform PUG 1999) este de 196,80 ha,
reprezentând 4,0% din teritoriul administrativ și prezintă următoarea zonificare
funcțională:
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională Sat Căt. Valea Trupuri
Crt. Total Din total
Cămărașu Năoiului izolate
Zona cu funcțiuni
de interes public 5,20 - - 5,20 2,6
din care:
1 Zona centrală
(4,80) - - (4,80) (2,4)
Zona de locuit și
2 funcțiuni 103,60 14,50 23,20 141,30 71,9
complementare
Zona unităților de
producție și
3 13,30 - 0,20 13,50 6,9
prestări în
agricultură
Zona unităților de
4 mică industrie și 1,80 - 0,20 2,00 1,0
prestări servicii
Zona plantată de
5 9,70 - - 9,70 4,9
agrement și sport
Gospodărie 3,80 - 1,50 5,30 2,7
6 comunală din care:
Cimitire (3,80) - (0,10) (3,90) (2,0)
Zona rețelei
7 16,40 2,00 0,40 18,80 9,5
stradale
Alte zone – ape
8 1,00 - - 1,00 0,5
TOTAL ÎN
154,80 16,50 25,50 196,80 100
INTRAVILAN
Analizând folosința terenurilor din intravilan, se remarca existența unor suprafețe ample
de terenuri agricole (87,70ha) reprezentând 45% din teritoriu. Acestea sunt alcătuite din
parcele aferente gospodăriilor și sunt indisolubil legate de acestea.
Casa și gradina constituie unitatea de bază în alcătuirea zonei de locuit din satele
județului. Mai mult decat în celelalte zone, localitațile din Câmpia Transilvaniei se
27
Pagina 28
remarcă printr-o structură extrem de afânată, densitatea suprafețelor construite în
intravilan, fiind foarte scăzută. Acest specific local s-a menținut în demersul de zonificare
funcțională.
Funcțiunile în intravilan, stabilite în 1999 s-au dovedit viabile în decursul
ultimilor 10 ani, suferind puține modificări. Schimbările s-au datorat, în principal, punerii
în aplicare a legii Fondului funciar și a retrocedărilor de terenuri și imobile.
Astfel, zona de locuit s-a extins în unele puncte, în extravilan, prin construirea de
noi gospodării pe terenuri proprietate. Au apărut gospodării în extremitatea sudică,
precum și pe DC 25 (spre Năoiu) între vatra principală a satului și cătunul Valea
Năoiului. De asemenea și în zona Lopoșa precum și pe DJ 109C spre Geaca. În paralel au
dispărut unele gospodării situate în zona agricolă în trupuri izolate (T10, T15, T19, T30).
Zona cu funcțiuni de interes public stabilită prin PUG s-a extins prin realizarea de
noi dotări în diverse faze de execuție sau finalizate, unele completând fericit zona
centrală a localității.
S-a extins și zona verde și de agrement cu dotări pentru sport în imediata
vecinătate a centrului, ocupând un teren extravilan.
Față de PUG 1999 cea mai amplă schimbare s-a produs în zonele destinate
activităților de tip industrial și cu profil agricol.
Incintele fostelor CAP și IAS au fost retrocedate proprietarilor de teren care au
demolat în mare măsură grajdurile și anexele sau le-au lăsat să se ruineze. Terenurile și
cladirile nedemolate au ramas nefolosite, sau parțial folosite ca în cazul fostei incinte
CAP unde s-au construit câteva case de locuit.
S-au modofocat și suprafețele aferente gospodăriei comunale deoarece în perioada
parcursă s-a adoptat soluția de alimentare cu apă din sursa Gilău-Apahida.
De asemenea se solicită introducerea în intravilan a unor cimitire vechi, pentru
asigurarea întreținerii, fapt ce va spori suprafața acestor dotări, din bilanțul teritorial.
Năoiu
Localitatea Năoiu – sat aparținător comunei, este situată la 340-360 m altitudine,
fiind o așezare de tip tentacular. Cantonată în bazinul depresionar al văii Năoiu s-a
dezvoltat de-a lungul acestuia pe o trama stradala paralelă cu pârâul. Este înconjurat de
28
Pagina 29
versanți abrupți care prezintă potențial de alunecare în zona Sud-Estică. Satul are în
teritoriu două cătune ˝Ropota˝ la Sud-Vest și ˝Șes˝ la Nord precum și numeroase
gospodării risipite de tip ˝hodăi˝.
Suprafața, inclusiv cătunele conform PUG 1999 este de 114,30 ha reprezentând
2,3% din teritoriul adinistrativ și prezintă următoarea zonificare funcțională.
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională Sat Căt. Căt. Trupuri
Crt. TOTAL Din total
Năoiu Ropota Șes izolate
Zona cu
1 funcțiuni de 0,80 - - - 0,80 0,7
interes public
Zona de locuit și
2 funcțiuni 45,70 13,90 8,20 22,50 90,30 79,1
complementare
Zona unităților
de producție și
3 0,40 - - - 0,40 0,3
prestări în
agricultură
Zona unităților
de mică industrie
4 0,50 - - - 0,50 0,4
și prestări
servicii
5 Zona plantată 7,50 0,30 0,70 - 8,50 7,5
Gospodărie 2,50 - - 1,50 4,00 3,5
6 comunală din care:
cimitire (2,50) - - - (2,50) -
Zona rețelei
7 5,80 0,90 1,20 0,20 8,10 7,0
stradale
8 Alte zone – ape 1,40 - 0,30 - 1,70 1,5
TOTAL ÎN
64,60 15,10 10,40 24,20 114,30 100,0
INTRAVILAN
Localitatea s-a dezvoltat numai în limitele intravilanului stabilit prin PUG.
Funcțiunile nu au suferit modificări majore pe parcurs.
Singura intervenție mai amplă constă în demolarea grajdurilor fostului CAP
situate în Sud și din fosta incinta IAS din nordul localitații. În prezent terenul este eliberat
29
Pagina 30
și transformat în teren agricol. Aceste zone nu mai au funcțiunile cu profil economic
inițiate prin PUG.
Activitatea de crestere a animalelor s-a restrâns la nivelul gospodăriilor
Satul are dotări de interes public – școală, camin cultural, biserică, grupte prin
bilanț în zona cu funcțiuni de interes public.
Analizând folosința terenurilor în intravilan, se remarcă și aici existența unor
suprafețe mari de terenuri agricole, 51,8 ha, reprezentând 52,6% din teritoriu. Ele
reprezintă grădini indisolubil legate de fiecare gospodărie.
Sâmboleni:
Localitatea Sâmboleni – sat aparținător comunei, este situată la Nord de reședință,
până la confluența cu valea Fizeșului.
În evoluția teritorială, satul s-a extins spre Est, la baza versanților până
s-a contopit cu cătunul Făgădău, determinând o formă liniară a vetrei. Procesul a fost
susținut și de apropierea de DJ 109C, drum modernizat cu covor asfaltic, ce leagă DN 16
de orașul Gherla.
Datorită dezvoltării succesive, localitatea are structuri spațiale diferite, fiind cu o
rețea stradală mai ordonată în zona de Est-Făgădău.
În zona sa mai veche, datorită structurii radiale a tramei stradale, se conturează o
zonă centrală în devenire care este bine situată și cuprinde principalele dotari: școala,
căminul cultural, biserica, magazin, ce pot fi completate în viitor cu obiective noi.
Satul are în teritoriu numeroase gospodării risipite.
Suprafața teritoriului intravilan (conform PUG-1999) este de 150,00 reprezentând
3% din teritoriul administrativ și prezintă următoarea zonificare funcțională:
30
Pagina 31
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională Sat
Crt. Trupuri izolate TOTAL Din total
Sâmboleni
Zona cu funcțiuni
de interes public 5,50 - 5,50 3,7
din care:
1 Zona centrală
(4,80) - (4,80) (3,2)
Zona de locuit și
2 funcțiuni 98,80 11,00 109,80 73,2
complementare
Zona unităților de
producție și
3 5,60 - 5,60 3,7
prestări în
agricultură
Zona unităților de
4 mică industrie și 0,60 - 0,60 0,4
prestări servicii
Zona plantată de
5 12,00 - 12,00 8,0
agrement și sport
Gospodărie 3,30 2,0 5,30 3,5
6 comunală din care:
Cimitire (3,30) - (3,30) (2.2)
Zona rețelei
7 9,70 - 9,70 6,5
stradale
Alte zone – ape
8 1,50 - 1,50 1,0
TOTAL ÎN
137,00 13,00 150,00 100
INTRAVILAN
Funcțiunile în intravilan nu au suferit modificări majore de la data delimitării
(1999).
Singura intervenție constă în demolarea fostelor grajduri CAP din Estul și
respectiv Vestul localității. Terenul este eliberat și transforma ăn teren agricol. Nu s-a
utilizat conform zonificării din PUG anterior.
Fosta incintă IAS din Nord-Est nu a suferit modificări, s-a privatizat și s-a
menținut ferma de creștere a animalelor.
31
Pagina 32
Analizând folosința din intravilan se remarcă densitatea scăzută a
construcțiilor.Terenurile agricole ocupa 63,8% din teritoriu, o trăsătură specifică satelor
din Câmpia Transilvaniei.
2.8.Zone cu risc natural
În anul 2000, Consiliul Județean Cluj a elaborat proiectul "Studiul zonelor expuse
riscurilor naturale din Județul Cluj". La nivelul comunei Cămărașu s-au identificat ca
fenomene de risc consemnate de-a lungul timpului:
Inundații și înmlăștiniri
Stabilirea zonelor inundabile din proiectul elaborat de Institutul de Cercetare și
Proiectare Minieră S.A. în 2000 nu s-a făcut pe baza unor "studii hidrologice".
Din datele și informațiile aleatorii deținute au rezultat, în localitățile Cămărașu și
Sâmboleni, suprafețe supuse riscului inundațiilor în extravilan și parțial în intravilan .
Acestea sunt situate pe valea Ardeșelului în reședința de comună Cămărașu, pe o
suprafață din intravilan de15,0 ha., pe ambele maluri afectând și gospodării. La acestea
se adaugă și pagubele produse de valea Năoiului în cătunul cu același nume pe o
suprafață de1,0ha. intravilan.
Fișa de identificare menționează producerea de revărsări ale văilor în anii
1978,1985 în Cămărașu și 1980,1998 în valea Năoiului.
În satul aparținător Sâmboleni s-au delimitat suprafețele din intravilan 7.20.ha.
supuse riscului inundațiilor (tot numai pe baza datelor istorice). Acestea sunt situate în
zonele de traversare a intravilanului de cursul pârâurilor Sâmboleni și Făgădău afluent al
văii Fizeșului. Fenomenele s-au produs,conform fișei,în 1978 și1980. Tot pe harta satului
Sâmboleni este indicată o zonă inundabilă sitută în extravilanul localității de-a lungul
văii Fizeșului.(1980,1998)Zonele de risc determină reglementări privind modalitățile de
construire și folosire a terenurilor,respectiv masuri concrete in regulamentul local.
- Fenomenele de eroziune a solului și alunecări – sunt prezente pe toată
suprafața administrativă a comunei. Acestea sunt de suprafață și de adâncime,determinînd
în primul rînd așa o suprafață mare de teren neproductiv -7,1%.
Un element caracteristicCâmpiei de coline a Transilvaniei, este că alunecările
masive sunt aproape în exclusivitate stabile și nu se mai deplasează pe versanți. Ca
32
Pagina 33
dovadă, unele vetre de cătune (Fiscău, Dosu, Șes) sunt situate în preajma lor sau chiar
între aceste valuri de alunecare.
Vetrele localităților comunei nu au fost afectate de alunecări în anii trecuți ( nici
în 1970) și nu figurează în „Studiul riscurilor naturale „-cap.alunecări de teren.
Concluziile geotehnice privind construirea în vetrele satelor s-au evidențiat pe
baza informațiilor și observațiilor directe. Nu s-au efectuat studii geotehnice prin foraje
pe tot teritoriul. Datele privind condițiile de fundare, precum și zonele geotehnice au la
bază informații din vechea Schiță de Sistematizare (1972), neexistând alte studii în
domeniu, mai noi. Aceste date au fost preluate și de PUG - ul comunei din 1999.
Conform celor menționate, s-au evidențiat și stabilit reglementările privind
construcțiile în intravilan din punct de vedere geotehnic
2.9. Echipare edilitară.
2.9.1. Alimentare cu apă și canalizare:
Localitatea Cămărașu are alimentare cu apă prin racordare la sistemul centalizat
Cluj-Apahida-Mociu din sursa Gilău. Conducta de aducțiune de pe DN16 asigură
alimentarea unui rezervor de 300 cm³prin intermediul unor stații de pompare.
Sarele aparținătoare Năoiu și Sâmboleni nu au alimentare cu apă în sistem
centralizat. Locuitorii folosesc apa din fântâni și din câteva izvoare care au un debit
limitat, fiind secate în perioade de secetă.
Nici una din localitățile comunei nu are canalizare în sistem centralizat.
Situația cea mai defavorabilă este în Cămărașu, unde există alimentare cu apă. Apele
uzate menajere sunt împrăștiate în incinta gospodăriilor infiltrându-se in sol. Apele
pluviale sunt colectate de rigole și conduse în cursurile naturale de ape de pe teritoriul
comunei.
2.9.2. Alimentarea cu energie electrică:
Localitățile patținătoare de comuna Cămărașu sunt alimentate din sistemul
național de energie electrică la tensiunea de 20 kV după cum urmează:
- Satul Cămărașu – din linia electrică aeriană de 20 kV Gherla-Cămărașu prin
două posturi de transformare de 20/2,4 kV.
33
Pagina 34
- Satul Năoiu – din linia electrică aeriană de 20kV Gherla-Cămărașu printr-un
post de transformare 20/0,4 kV.
- Satul Sâmboleni – din linia electrică aeriană de 20 kV Gherla-Cămărașu prin
doua posturi de transformare 20/0,4 kV
Consumatorii energetici existenți în perimetrul comunei sunt alimentați cu energie
electrică la tensiunea de 0,4 kV. Nivelul de asigurare a alimentarii cu energie electrică a
consumatorilor este asigurat .
2.9.3. Alimentarea cu gaze naturale
În ultimii 5 ani în comuna Cămărașu s-au executat în toate satele, lucrări de
alimentare cu gaze naturale.
2.9.4. Telefonie:
În comuna Cămărașu există un centru Romtelecom automatizat și sunt instalate
posturi. De asemenea este asigurată și conectarea la Internet a principalelor instituții:
primăria, școala, camin cultural, poliție.
2.9.5. Gospodăria comunală:
Activitățile de gospodărie comunală grupează domeniul gestionării deșeurilor și
cimitirele. În localitățile aparținătoare comunei Cămărașu, se produc următoarele tipuri
de deșeuri:
a) deșeuri menajere solide cu componentele deșeuri organice și deșeuri greu
degradabile bioligic.
b) deșeuri animaliere
Localitățile comunei Cămărașu beneficiază de un sistem de colectare și evacuare
dirijate prin societate de profil cu care sunt încheiate contracte.
34
Pagina 35
2.10. Probleme de mediu.
Pe teritoriul localităților comunei nu există surse majore de poluare a solului,
apelor sau aerului, peste limitele admisibile.
Fenomenele de poluare existente se datorează în principal structurii
geomorfologice a solului și activităților din gospodăriile populației. Astfel se remarcă
următoarele:
- Teritoriul comunei și parțial intravilanele sunt afectate de eroziuni de teren și
fenomene de nundații și înmlaștinire de-a lungul văilor. Măsurile care se
impun sunt obligatorii. Costul lucrărilor necesare nu se poate acoperi însă din
veniturile locale. Este absolut necesar sprijin de la nivel județean și
guvernamental;
- Localitățile Năoiu si Sâmboleni nu au alimentare cu apă centralizată. Toate
cele 3 sate nu au canalizare, fapt ce determină riscuri în sănătatea publică și
poluarea emisarilor naturali cu apele uzate din gospodării;
- Majoritatea gospodăriilor cu animale evacuează direct la sol dejecțiile și urina,
determinând infiltrații poluante.
- Deși la nivelul comunei este organizată gestionarea deșeurilor nebiologice,
activitatea nu are încă un nivel acoperitor și nu se respectă în totalitate – Mai
există rampe clandestine risipite pe râpe și cursuri de ape.
2.11. Disfuncționalități
A) Disfuncționalități la nivelul teritoriului
- Teritoriul agricol al comunei este afectat de fenomene de eroziune a solului
și alunecări.
- Pădurile ocupă o suprafață foarte mică (5,4%)
35
Pagina 36
B) Disfuncționalități la nivelul localităților
- Localitatea Cămărașu are alimentare cu apă dar nu are canalizare. Acest
fapt determină riscuri în sănătatea publică dar și diminuareaconfortului locuirii.
- Satele Năoiu și Sâmboleni nu dispun de alimentare cu apă și canalizare.
- Echipare tehnică poate reduce fenomenul de descreștere a populației
din aceste localități.
- Localitățile au structuri tentaculare și liniare cu tendință de răsfirare pe
suprafețe mari . Satele au cătune și gospodării risipite în teritoriul agricol. Toate acestea
determină dificultăți în modernizarea tramei stradale, a drumurilor de legătură cu
trupurile izolate și în echiparea tehnico-edilitară.
- Majoritatea străzilor și ulițelor satelor sunt din pamânt, neamenajate pentru
circulația auto.
- Structura actuală a activităților agro-industriale este grefată pe activități
desfășurate la nivel de familie, cea ce detemină o producție de subtistență și surse mici de
venituri. Această situație obligă o parte din populația locală să își găsească de lucru în
alte zone.
36
Pagina 37
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. Fundamentarea propunerilor
La elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a localităților comunei
Cămărașu s-au avut în vedere trei aspecte importante:
a) Preluarea , actualizarea și dezvoltarea prevederilor din "PUG
comuna”Cămărașu" elaborat în 1999
b) Încadrarea în planul de amenajare a teritoriului județului Cluj - PAT J. Cluj.
c) Încadrarea în „Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013”
d) Prelucrarea concluziilor și preluarea propunerilor concrete din "Studiul zonelor
expuse riscurilor naturale din județul Cluj"
e) Prelucrarea concluziilor și preluarea propunerilor concrete din studii și
proiecte elaborate după 1999 la nivelul comunei, cum ar fi:
- Planul strategic de dezvoltare social-economică a comunei Cămărașu pentru
perioada 2008-2013.
- Monografia comunei Cămărașu de V.Lechințan.
-Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT pentru noi obiective sociale
:”Centru comunitar Speranța pentru romi” și „Centru de sănătate” .
-Studii de fezabilitate SF.și proiecte tehnice PT elaborate pentru dotări tehnicoedilitare:alimentări cu apă și canalizare în satele Cămărașu și Năoiu.
- P.U.D-pentru Sală de sport și Centru multifuncțional-elaborat în 2007.
- Plan urbanistic zonal(PUZ) și proiect tehnic(PT) pentru teren de sport
multifuncțional în Cămărașu.
-Studiu de fezabilitate și PT.–Înfințare spații verzi pentru locuitorii comunei
Cămărașu
3.2. Evoluția posibilă, priorități
Conform Planul de amenajare a teritoriului județului Cluj (PATJ) ,comuna se află
în "Culoarul de dezvoltare de rang II" care are ca axă de fluxuri energetice traseul
drumului naționalDN16 Cluj-Napoca-Reghin asigurînd relațiile cu județele învecinate
Bistrița –Năsăud și Mureș.
37
Pagina 38
Prin „Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013”,în vederea dezvoltării
economico-sociale armonioase, s-au delimitat unități teritoriale de planificare–UTP
.Acestea reprezintă microregiuni de dezvoltare cu inter-relații tradiționale și viabile între
localități. UTP-urile sunt formate din asocierea mai multor comune și orașe și au
specializări funcționale stabilite pe baza indicatorilor CAEN.
Comuna Cămărașu face parte din UTP2 cu principalii poli de dezvoltare
municipiile Dej și Gherla și încă 24 de comune(4 din județul Bistrița-Năsăud).
Acoperind o mare parte din zona de est și nord a județului,UTP2 are ca principale
sectoare de dezvoltare: industria celulozei și hîrtiei, producția de mobilier, industria
alimentară, extracția gazelor naturale, agricultura, piscicultura, turismul.
Evoluția comunei Cămărașu în ultimii ani confirmă prevederile inițiale, în sensul
că are o dezvoltare cu performanțe medii dar continuă. Populația a scăzut pînă în 1999 ,
ca în tot ruralul județului ,ajungînd la 2697 loc..Pe parcurs fenomenul s-a diminuat, iar la
ultimul recensămînt din 2002.comuna avea o mică creștere a numărului de locuitor la
2782.
Activitățile economice s-au privatizat și diversificat iar relațiile de interdependență,
mai ales în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare, cu comunele învecinate s-au adâncit
mai ales prin proiectele de dotare tehnică.
Ca atare, prin prezentul PUG-actualizat se punctează și se întăresc prioritățile de
dezvoltare urbanistică pentru următorii 5-10 ani, stabilite împreună cu reprezentanții
primăriei cum ar fi:
1) Cuprinderea în teritoriul intravilan a unor noi terenuri favorabile amplasării de
locuințe sau activități agro-industriale .
2) Realizarea de investiții noi în învățământ, cultură, sănătate.
3) Repararea și întreținerea în stare de viabilitate a drumurilor comunale și străzi,
prin pietruire și reciclare precum și în privința traseului, gabaritului, dotarea
cu șanțuri, poduri, etc.
4) Propuneri pentru îmbunătățirea circulației generale și locale
5) Demararea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat a satelor Năoiu
și Sâmboleni.
6) Demararea lucrărilor de realizare a canalizării în toate satele comunei.
38
Pagina 39
7) Dezvoltarea rețelelor de telecomunicații.
8) Dezvoltarea sistemului organizat de colectare și evacuare a deșeurilor
nebiologice.
Obiectivele de utilitate publică enumerate mai sus și absolut necesare, se pot
fundamenta pe baza PUG aprobat, în cadrul documentațiilor privind solicitarea de fonduri
de la bugetul statului sau din fonduri structurale.
3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
Rețeaua căilor de comunicație rutieră clasificate(DN;DJ;DC)de pe raza comunei
cu lungime de peste 24 km,este una din cele mai dense la 100kmp din județ și asigură
legăturile satului reședință cu satele componente cât și cu localitățile învecinate.
Accesul la rețeaua de cale ferată se menține în situația actuală, distanțele comunei
față de aceasta sunt acceptabile: 8km. pînă la Sărmășel, respectiv 30km.pînă la Apahida.
Legaturile funcționale cu vecinii, mai ales în domeniul infrastructurii tehnicoedilitare au șanse reale de aplicare și dezvoltare.
Ca atare, în scopul susținerii dezvoltării relațiilor în teritoriu prezentul PUG
propune următoarele:
1) Continuarea lucrărilor de întreținere a drumurilor comunale locale prin
pietruire , stabilizare cu lianți hidraulici și tratament bituminos dublu .
2) Sporirea măsurilor de siguranță la traversările de pe DN16 și a celor de
protecție față de zonele învecinate în satul Cămărașu.
3) Amenajarea intersecțiilor principale :DN16 cu DJ109C și a acestora cu
drumurile comunale(DC25) cu elemente de reducere a vitezei sau girație.
39
Pagina 40
3.4. Dezvoltarea activităților economice
Economia comunei Cămărașu este preponderent agricolă .Au apărut și mici
unități de industrie prelucrătoare cum sunt: fabrica de cărămizi sau brutăria
Au apărut și mai multe unități de comerț și servicii : lucrări agricole, comerț cu
produse petroliere, comerț cu materiale de construcții,comerț cu produse alimentare și
nealimentare, alimentație publică.
Se concluzionează o îmbunătățire a activității economico-comerciale a zonei.
Prevederile prezentului PUG încurajează această tendință care este în folosul
locuitorilor comunei.
Privitor la activitățile economice din agricultură se evidențiază existența unui
număr sporit de micro-ferme de animale în gospodăriile populației în toate satele
comunei, precum și a sc. Agroeco Sâmboleni cu efective de peste 200vaci.
În continuare se menține efortul de protejare și sprijinire a agriculturii prin
strategii durabile cum ar fi:
a) Creșterea potențialului productiv al terenurilor agricole și a animalelor cu
scopul de a realiza creșterea producției prin:
- lucrări de îmbunătățiri funciare prin refacerea vechilor canale și alte lucrări
specifice de ameliorare a calității terenurilor agricole.
- sistem organizatoric de exploatare a terenurilor agricole, grupat la nivel de ferme
(societăți comerciale sau asociații de proprietari). Datele statistice confirmă că
cele mai mari productivități s-au obținut în structuri organizatorice private.
- îmbunătățirea calităților biologice atât la semințele de cultură cât și la animale.
- asigurarea unei alimentații raționale (deficitară în prezent) la animalele din
gospodărie.
b) Diversificarea culturilor agricole, în special a plantelor tehnice cu scopul de a
se asigura din relația de piață venituri superioare.
40
Pagina 41
3.5. Evoluția populației
Acest capitol se bazează în PUG 1999 pe prognoza realizată prin "Studiul privind
populația, resursele de muncă, populația activă și mobilitatea" elaborat în 1994 de
Universitatea BB pentru PATJ Cluj.Prin acest studiu se relevă în toate variantele,o
continuă și severă scădere a populației, în perioada 1997-2012
Evoluția populației, conform datelor Recensămîntului din 2002, a infirmat această
prognoză., numărul locuitorilor fiind mai mare la Recensământul din 2002-respectiv
2782 loc. față de cel anterior (1992) de 2705 loc. . Dupa 2002 populația a crescut pînă în
jurul a 2800 loc.unde,în ultimii 5ani a stagnat pe ansamblul general.
Datorită situării în zona agricolă a județului la distanță de peste 50km. față de
principalele centre urbane ,fenomenul de migrație a populației se menține ridicat în
ultimii ani. Fenomenul se va reduce prin îmbunătățirea calității vieții datorită dezvoltării
infrastructurii și dotării tehnico-edilitare a localităților,obiective prioritare în strategia
administrației locale.
3.6. Organizarea circulației
Referitor la rețeaua de comunicație din intravilanul localităților se propun
următoarele:
- Reabilitarea cu tratament bituminos a străzilor principale din Năoiu și
Sâmboleni suprapuse pe drumul comunal DC25.
- Pietruirea a cca 12 km.drumuri comunale și confecționarea și amplasarea unui
număr de 120 de podețe de 2,00m lungime în toate localitățile aparținătoare.
- Repararea, reprofilarea , amenajarea și pietruirea străzilor secundare din
localități în termene de mai largă perspectivă.
- Executarea de trotuare pentru pietoni, pe străzile principale din localități și
curățirea șanțurilor pe tot traseul străzilor și ulițelor din sate.
41
Pagina 42
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial
Prin PUG elaborat în 1999 s-a stabilit o nouă limită a intravilanului. Urmare
analizei aprofundate, efectuate în prezent, s-a menținut în cea mai mare parte delimitarea
propusă. Modificările au rezultat din decizia luată, de comun acord cu reprezentanții
primăriei, de a exclude din intavilan unele suprafețe de teren agricol și de a include
suprafețe necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani.
Pentru stabilirea intavilanului s-a ținut cont de următoarele principii:
- Includerea în intavilan a tuturor gospodăriilor viabile, pentru a le asigura șanse
egale de dezvoltare.
- În intravilanul propus se rezervă terenuri libere pe care să-și găsească
amlasamentul toate funcțiunile localității.
- Excluderea din intravilan pe cât posibil a terenurilor improprii pentru
construcții, respectiv cele afectate de alunecări sau cele cu pante foarte mari,
care nu au accese din străzile interioare.
- Menținerea în intavilan a terenurilor agricole (grădini) din spatele curților cu
construcții ale gospodăriilor. Acestea sunt funcțiuni complementare cu
funcțiunea de locuit, ca zone de producție agricolă, organic legate de
gospodării.
Includerile de terenuri libere în intravilan s-au făcut pe următoarele criterii:
- acces lesnicios la drumurile existente și la rețeua tehnico-edilitatra
- pantă acceptabilă a terenului și condiții bune de fundare
- apropierea de zonele de interes și natura proprietății
- necesități pentru dezvoltarea localității
Suprafețele intravilanului și a zonelor funcționale din PUG actualizat s-au
efectuat prin planimetrare pe calculator, proiectul fiind integral realizat pe suport
magnetic.
42
Pagina 43
Evoluția suprafețelor teritoriului localităților comunei, cuprinse în intravilan se
prezintă asatfel:
Suprafața în intravilan (ha)
Localitate
OJC 1.01.1990 PUG 1999 PUG 2009
Cămărașu 158,50 196,80 225,00
Năoiu 98,50 114,30 101,80
Sâmboleni 145,00 150,00 151,40
TOTAL
402,00 461,10 478,20
com Cămărașu
CĂMĂRAȘU
Localitatea Cămărașu reședință de comună, s-a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani
în limitele intravilanului stabilit prin PUG 1999 dar în unele zone, acesta a fost depășit.
Astfel, în extravilan s-au construit câteva modeste case de romi, în zona situată la
Sud, între vatra principală a satului și cătunul “Valea Năoiului”. Acest fapt determină
unificarea intravilanelor într-un singur trup părin alipirea cătunului Valea Năoiului de
Cămărașu, așa cum mai demult au fost integrate cătunele Lopoșa la est și După Pietre la
vest.
Datorită retrocedărilor fondului funciar, au apărut locuințe noi și în extravilan, în
prelungirea tentaculelor de intravilan din zona de sud și de est a satului.
Din același motiv s-a redus drastic fosta incinta IAS – Terenul are acum destinația
de zonă de locuit.
Tot în extravilan s-a amplasat o bază sportivă în imediata vecinătate a centrului,
pentru care s-a elaborat un PUZ avizat șu aprobat.
Localitatea are și nu meroase vechi gospodării izolate în teritoriul agricol, din care
unele au dispărut.
Teritoriul intravilan propus, de 225,00 ha are delimitate 37 de trupuri din care T1vatra principală (inclusiv Valea Năoiului) are 196,0 ha.
43
Pagina 44
Zonificarea funcțională se prezintă astfel:
1. Zona cu funcțiuni de interes public – s-a delimitat în suprafață de 7,20 ha. În
cadrul acesteia s-a definit zona centrală de 5,80 ha care este situată în extremitatea sudestică a localității.
În zona centrului, punctul de interes este dat de intersecția a trei străzi principale.
Aria delimitată este străbătută de firul văii care determină fragmentarea terenului de la est
spre vest. Întreg spațiu este dominat de biserica reformată – monument de arhitectură –
amplasată pe un promontoriu înconjurată de zona verde.
Deși nu este plasat în mijlocul geometric al teritoriului intravilan, centrul este
funcțional datorită mobilării sale cu numeroase dotări în stare bună și foarte bună.
Acestea sunt în curs de completare și diversificare funcțională cu noi obiective. De
asemenea în zona centrală, în cele 5,80ha s-au inclus și 2 blocuri de locuințe precum și
câteva gospodării existente.
Principalele dotări de interes public din centru sunt: primăria – renovată și
mansardată; școala cu clasele I-VIII – renovată; biserica reformată în stare bună de
întreținere ; poliția în clădire specifică; magazin mixt renovat; dispensar veterinar și
poșta care funcționează într-o cladire veche și degradată.
În afara centrului delimitat prin proiect, pe teritoriul intravilan se gasesc și alte
importante dotări, ca: biserica ortodoxă renovată în ultimii ani inclusiv prin refacerea
picturii și dotări interioare; căminul cultural reparat recent; noul centru de colectare a
laptelui; benzinărie în extremitatea de est; magazine și alimentație publică.
O situație specială prezintă conacul Kemeny, fost sediu IAS și monument de
arhitectură. Acesta este degradat aproape total după procese juridice de recuperare și
totală neglijare. Suprafața aferentă acestui obiectiv de 7500 mp am menținut-o prin
bilanțul teritorial la dotări ,în speranța că imobilul va putea fi salvat și transformat într-un
spațiu adecvat, cu funcțiuni publice. Clădirea are valoare arhitecturală și un amplasament
cu valențe peisagistice deosebite.
44
Pagina 45
Toate dotările menționate mai sus sunt în curs de completare prin obiective noi în
execuție și altele numai în stadiul de proiect. Astfel:
A) Obiectivele noi în execuție sunt:
- Centrul de sănătate.
Amplasat în imediata vecinătate a primăriei este în curs de execuție. Este o clădire
parter și va avea săli pentru: cabinet medical, tratamente, cabinet stomatologic, punct
farmaceutic și toate anexele specifice necesare (holuri, depozite, grupuri sanitare, etc).
Clădirea are suprafața construită de 186 mp.
- Centrul comunitar multifuncțional „Speranța” pentru rromi.
Amplasat în cătunul Valea Năoiului pe un teren de 950 mp, este în curs de
execuție. Clădirea parter, cu o suprafață construită de 337 mp va adăposti funcțiuni
menite să sprijine și să impulsioneze integrarea comunității de rromi, o populație de 620
de locuitori, în viața socială. Sunt prevăzute săli pentru activități cu copii, punct sanitar,
sală de mese, grupuri sociale și alte anexe.
- Teren de sport multifuncțional – obiectiv finalizat
Situat la est de incinta școlii, are suprafața de 800 mp. Este destinat jocurilor
sportive, este acoperit cu gazon sintetic și are instalație electrică pentru nocturnă.
B) Obiectivele noi prevăzute pentru care s-a rezervat un teren de 3500 mp la
nord-est de școală sunt:
- Sală de sport cu suprafața construită de 1080 mp.
- Centru multifuncțional cu regim de P+1E cu suprafața construită de 940 mp.
Va adăposti o grădiniță cu toate funcțiunile aferente, o bibliotecă comunală și centru de
recreere precum și un oficiu poștal.
Pentru aceste 2 dotări sunt elaborate Planul urbanistic de detialiu (PUD), SF-urile
și proiectele tehnice.
2. Zona de locuit și funcțiuni complementare
Cuprinde gospodăriile din localitate (inclusiv cele din cătunul Valea Năoiului) și
cele din trupurile delimitate în teritoriul administrativ precum și unele terenuri libere care
au șansa de a fi ocupate cu locuințe.
45
Pagina 46
Suprafața acestei zone este 175,60 ha ocupând 78% din teritoriul intravilan și
include pe lângă curți-construcții, suprafețe de terenuri agricole (grădini) indisolubil
legate de gospodării.
Terenurile noi, cu suprafețe mai mari, introduse în intravilan pentru locuințe sunt
mai ales în zona sudică a localității.
S-a introdus o fâșie de intravilan în zona de legătură pe DC25, între vatra
principală Cămărașu și cătunul Valea Năoiului, care de asemenea și-a sporit teritoriul
intravilan. Aceste demersuri sunt determinate de construcțiile existente și viitoare a
familiilor de romi care locuiesc in zonă.
Și în vatra Cămărașu s-a amplificat terenul intravilan spre sud, după dispensarul
veterinar până la valea existentă, cu o suprafață destul de amplă destinată construirii de
locuințe (5,0 ha). Aceasta prezintă avantajul imediatei vecinătăți cu centrul localității și o
configurașie adecvată a terenului.
De asemenea s-a introdus în intravilan terenul de 5,50 ha, ocupat parțial de câteva
locuințe noi în Lopoșa la sud de fostul CAP și de DN16, cu acces direct din acesta.
Prin delimitarea zonelor destinate locuințelor s-a avut in vedere, în primul rând,
extinderea și consolidarea rolului acestei funcțiuni în vatra principală a satului, care a
înglobat pe parcurs toate cătunele învecinate. Acest fapt se asigură în principal prin
dotarea tehnico edilitară în curs de implementare.
Gospodăriile risipite în teritoriuau în general o mai mică putere economică,
populație îmbătrânită și nu au șanse de dotare tehnico-edilitară centralizată. Pentru
acestea s-au delimitat 33 de trupuri de intravilan cu suprafața totală de 26,20 ha.
3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură în suprafață de 3,0 ha
este alcătuită din micro-ferme de creșterea animalelor și o unitate de servicii în
agricultură.
În ultima perioadă au apărut și s-au consolidat mai multe micro-ferme de creștere
a vacilor și oilor în incinta unor gospodării situate în vatra satului – un grajd din fosta
incintă IAS, la sud de dispensarul veterinar, etc, sau în trupuri, ca cea de la intersecția
DN16 cu DJ109C, cea de la Șușcut sau din zona „După Pietre”.
46
Pagina 47
Caracteristica acestor ferme este dimensiunea redusă ca număr de animale
precum și ca nivel de dotare, fiind necesară sprijinirea lor în timp prin strategii adecvate,
pentru a le întări puterea economică tot mai mult.
În zonă s-a cuprins și incinta AGROMEC (0,50 ha) specializată în servicii pentru
agricultură.
Se propune ca numărul de microferme din gospodării să crească.
Se recomandă de a se încuraja amplasarea acestora în zone care pot asigura
distanțe mai mari față de locuințe (100-300m) de preferință în trupuri de intravilan, pe
baza unor proiecte care să respecte normele de protecția mediului.
4. Zona plantată de agrement și sport – în suprafață de 10,80 ha este
reprezentată de mai multe tipuri de funcțiuni cum sunt:
- Terenul de fotbal care și-a modificat amplasamentul față de PUG 1999 datorită
revendicărilor. În prezent este situat în zona de est a școlii – respectiv în imediata
vecinătate a centrului de comună. Împreună cu terenul de sport sport multifuncțional cu
gazon sintetic, asigură o zonă de dotări sportive a comunei, stabilite prin PUZ aprobat.
- Terenuri amenajate cu funcțiuni de parc public (1130 mp) în centrul localitații,
precum și parcul de la sudul conacului Kemeny, care este foarte bogat și diversificat
plantat, dar este în stare avansată de paragină (2,00 ha). Poate fi revitalizat și introdus în
circuit public.
- Zone plantate existente și propuse pe terenuri accidentate, pe terenuri abrupte, ca
cele dinjurul bisericilor și cimitirelor sau a zonei sportive. Au rol de protecție a peisajului
și a clădirilor.
- Zone bogat plantate existente și propuse rezultate din reglementările care privesc
apărarea față de inundații si înmlăștiniri. Sunt amplasate de-a lungul traseului râurilor și
văilor ce strabat teritoriul intravilan.
47
Pagina 48
6. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 5,20 ha cuprinde terenul aferent
instalațiilor edilitare precum și cimitirele.
Suprafața cimitirelor a crescut față de PUG anterior prin introducerea în intravilan
a unui cimitir vechi în zona de est precum și a unui cimitir izolat (T5) situat la limita cu
comuna Mociu ,pe DN16.
Dotarea edilitară beneficiază de suprafețe destinate rezervorului de apă cu stația
de clorare existentă (T8) precum și pentru viitoare stație de epurare propusă (T14)
7. Zona rețelei stradale cu suprafața de 20,70 ha reprezintă 9,2% din teritoriul
intravilan, fiind în general bine structurată și suficientă ca trasee și gabarite.
În zonele cu suprafețe mai mari, introduse în intravilan se prevăd strazi noi
incluse în bilanțul teritorial. Traseul exact și gabaritul acestora se va stabili prin PUD sau
PUZ.
8. Zona ape în suprafață de 1,00 ha este reprezentată de tronsoanele de albii ale
vaii Arieșului și mici afluenți ce strabat intravilanul localitații.. Se are în vedere o posibilă
și necesară regularizare.
Orice lucrări de consolidare a malurilor, diguri, umpluturi sau regularizări, se vor
efectua pe baza unor proiecte de specialitate.
48
Pagina 49
În urma propunerilor, bilanțul teritorial se prezintă astfel:
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională Sat Cămărașu Trupuri
Crt. Total Din total
inclusiv V. Năoiului izolate
Zona cu funcțiuni
de interes public 7,20 - 7,20 3,2
din care:
1
Zona centrală (5,80) - (5,80)
Zona de locuit și
2 funcțiuni 149,40 26,20 175,60 78,0
complementare
Zona unităților de
producție și
3 2,80 0,20 3,00 1,4
prestări în
agricultură
Zona unităților de
4 mică industrie și 0,80 070 1,50 0,7
prestări servicii
Zona plantată de
5 10,80 - 10,80 4,8
agrement și sport
Gospodărie 4,09 1,20 5,20
6 comunală din care: 2,3
Cimitire (4,09) (0,40) (4,40)
Zona rețelei
7 20,00 0,70 20,70 9,2
stradale
8 Alte zone – ape 1,00 - 1,00 0,4
TOTAL ÎN
196,00 29,00 225,00 100,0
INTRAVILANpropus
NĂOIU
Localitatea Năoiu, sat aparținător comunei, s-a dezvoltat în ultimii ani în limitele
intravilanului stabilit prin PUG 1999.
Zonificarea funcțională a satului se prezintă astfel:
1. Zona cu funcțiuni de interes public s-a delimitat în suprafață de 1,20 ha și
include terenurile ocupate cu clădiri de interes public:
49
Pagina 50
- Școala veche din centrul satului, lângă care s-a construit în ultimii ani un
corp nou de clădire care include și grădiniță.
- Căminul cultural, clădire mai veche ce s-a renovat anul acesta.
- Biserica ortodoxă renovată și bine întreținută.
- Magazinul mixt funcțional.
-Mici spații pentru comerț și alimentație
Amplasarea acestor dotări existente nu justifică delimitarea unei zone centrale.
Din punct de vedere funcțional acesta se va putea inchega pe viitor dacă apar noi dotări și
amenajări.
2. Zona de locuit și funcțiuni complementare
Cuprinde gospodăriile din vatra satului Năoiu, cele din cătunele „Șes” și
„Ropota”precum și trupuri delimitate în teritoriul administrativ.
În suprafață de 76,20 ha reprezinta 75,0% din teritoriu.
Față de PUG 1999 zona de locuit s-a diminuat în urma analizării mai amănunțite a
situației gospodăriilor risipite în teritoriul agricol. S-a constatat ca unele dintre acestea au
dispărut iar cele rămase au o mică putere economică, populație îmbătrânită și nu au șanse
de dotare tehnico-edilitară centralizată.
Pentru acestea s-au delimitat 9,23 ha, suprafață mai mica decât în PUG 1999
(22,50 ha) repartizată în 39 de trupuri izolate. Din acest motiv și suprafața totală a
teritoriului intravilan s-a redus prin prezentul PUG la 101,80 ha față de cel din anul
1999 de 114,30 ha.
Demersul este pozitiv și contribuie la încurajarea înființării de noi gospodării în
vatra principală a satului, care are o densitate destul de scăzută și care este în curs de
dotare cu alimentare cu apă după ce a fost introdus gazul.
3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură în suprafață de 1,10
ha este reprezentată de micro-ferme de creșterea animalelor situate în vatra satului și în
trupul T38.
Acestea ființează din ultima perioadă și reprezintă un important capitol al
dezvoltării agriculturii ca mod de valorificare a potențialului natural și uman al comunei.
Ca atare necesită un sprijin constant și permanent.
50
Pagina 51
În această zonă s-a cuprins și punctul de colectare a laptelui amplasat în zona
centrală a satului.
Se propune ca numarul de micro-ferme din gospodării să sporească. Se
recomandă a se incuraja amplasarea acestora în arii ce pot asigura distanțe mai mari față
de locuințe (100-300 m) de preferință în trupuri de intravilan, pe baza unor proiecte care
să respecte normele de protecția mediului.
4. Zona plantată de agrement și sport în suprafață de 9,50 ha, a sporit ca
suprafață și ocupă 9,3% din teritoriul intravilan. Este reprezentată de următoarele tipuri
funcționale:
- teren de fotbal existent în sud-estul localității.
- parc public în suprafață de 569 mp. – propus a se amenaja pe strada principală în
vecinătatea centrului de colectare a laptelui.
- zone bogat plantate existente și propuse pe terenuri în pantă, ca cele din jurul
cimitirului și ân zona de sud-est a localității. Au rol de protecție a solului și peisajului.
5. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 3,50 ha cuprinde terenul aferent
instalațiilor edilitare propuse – rezervor de apă și stație de epurare, precum și cimitirele
(3,23 ha).
6. Zona rețelei stradale – are suprafață de 8,60 ha reprezentând 8,5% din
teritoriul intravilan.
Trama stradală este în general bine structurată ca trasee și gabarit fiind mai
ordonată în catune care sunt așezări mai noi din punct de vedere istoric.
7. Zona ape de 1,70 ha este reprezentată de tronsoanele de albii ale pâraielor ce
strabat intravilanul precum și suprafețele afectate prin propuneri de regulatizare ce se vor
executa numai cu proiecte de specialitate.
51
Pagina 52
În urma propunerilor, bilanțul teritorial se prezintă astfel:
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională sat cătunul cătunul Trupuri
Crt. TOTAL Din total
Năoiu Ropota Șes izolate
Zona cu
1 funcțiuni de 1,20 - - - 1,20 1,1
interes public
Zona de locuit și
2 funcțiuni 45,60 13,17 8,20 9,23 76,20 75,0
complementare
Zona unităților
de producție și
3 0,10 - - 1,00 1,10 1,0
prestări în
agricultură
Zona plantată și
4 8,00 0,80 0,70 - 9,50 9,3
de sport
Gospodărie 2,50 0,73 - 0,27 3,50
5 comunală din care: 3,4
cimitire (250) (0,73) - - (3,23)
Zona rețelei
6 6,00 1,40 1,20 - 8,60 8,5
stradale
7 Alte zone – ape 1,40 - 0,30 - 1,70 1,7
TOTAL ÎN
64,80 16,10 10,40 10,50 101,80 100,0
INTRAVILAN propus
SÂMBOLENI
Localitatea Sâmboleni, sat aparținător comunei, s-a dezvoltat în ultimii ani, în
limitele intravilanului existent. În extravilan există gospodării izolate, sub formă de
„hodăi”. Câteva au dispărut în timp, dar majoritatea s-au menținut.
S-au edificat câteva locuințe în extravilan, pe latura de nord a drumului spre ferma
agricolă existentă (fosta incintă IAS) și în zona drumului județean DJ 109C spre Geaca.
Zonificarea funcțională a localității se prezintă astfel:
1. Zona cu funcțiuni de interes public – s-a delimitat în suprafață de 5,50 ha și
include terenuri ocupate cu clădiri de interes public. Amplasara acestora justifică
52
Pagina 53
delimitarea unei zone centrale în suprafață de 4,80 ha. Din punct de vedere spațial
aceasta se va putea închega mai bine în viitor daca vor apărea noi dotări și amenajări.
Există o mică piață centrală unde se află căminul cultural, în prezent reparat și
magazinul mixt, dominată de incinta bisericii, rebilitată, apoi școala. În teritoriu sunt și
alte dotări risipite cum ar fi școala și magazinul din Făgădău (la DJ).
2. Zona de locuit și funcțiuni complementare – cuprinde gospodăriile din
localitate și cele din trupurile delimitate în teritoriul administrativ (25) precum și unele
terenuri libere care au șansa de a fi ocupate cu locuințe. Suprafața zonei este de 113,10
ha, ocupând 74,7% din teritoriul intravilan și include, pe lângă curți-construcții, suprafețe
de terenuri agricole indisolubil legate de gospodării.
S-au introdus în intravilan cu funcțiune de locuire: terenul din zona fermei
agricole existente, precum și mici terenuri de la limita de sud a intravilanului.
3. Zona unităților de producție și prestări în agricultură – în suprafață de 5,00
ha este constituită din incinta societății comerciale agricole „Agroeco”. Este o ferma de
producție de mare capacitate cu peste 200 de vaci și activități pentru lucrări agricole.
4. Zona plantată de agrement și sport în suprafață de 13,00 ha, a sporit ca
suprafață și ocupa 86% din teritoriul intravilan. Este reprezentată de următoarele tipuri
funcționale: - teren de fotbal, existent în lunca văii
- parc public în suprafață de 4971mp., cu loc de joacă pentru copii
amplasat lângă terenul de fotbal.
- arii bogat plantate prevăzute pe terenuri cu pante mari în zona de sud-
vest, în jurul cimitirului și altele. Au rol de protecție.
- zone plantate de-a lungul văilor ce străbat intravilanul, inclusiv cele
determinate de regularizări. Au rolul principal de protecție contra
inundațiilor și conservarea peisajului.
5. Zona de gospodărie comunală în suprafață de 3,60 ha cuprinde suprafețele
ocupate de cimitire (3,34 ha)precum și cele aferente rezervorului pentru apă și stației de
epurare propuse, precum și cel ocupat de stația de măsurare și control gaz.
6. Zona rețelei stradale în suprafață de 9,70 ha este reprezentată de străzile din
intravilan.
53
Pagina 54
Rețeaua este bine structurată fiind de tip radial în vatra satului vechi și de tip
rectangular în zona Făgădău.
Reprezintă un procent de 6,4% din teritoriul intravilan, mai redus decât cel al
rețelelor stradale din celelalte sate ale comunei.
7. Zona ape în suprafață de 1,50 ha cuprinde tronsoanele părăului Făgădăului și
afluenților săi care străbat vatra localității. Se au în vedere și regularizări necesare ce se
pot executa numai pe baza unor proiecte de specialitate.
În urma propunerilor bilanțul teritorial se prezintă astfel:
Suprafața ha
Nr. %
Zona funcțională Sat
Crt. Trupuri izolate TOTAL Din total
Sâmboleni
Zona cu funcțiuni
de interes public 5,50 - 5,50
din care:
1 3,6
Zona centrală (4,80) - (4,80)
Zona de locuit și
2 funcțiuni 102,96 10,14 113,10 74,7
complementare
Zona unităților de
producție și
3 5,00 - 5,00 3,3
prestări în
agricultură
Zona plantată de
4 13,00 - 13,00 8,6
agrement și sport
Gospodărie 3,34 0,26 3,60
5 comunală din care: 2,4
Cimitire (3,34) - (3,34)
Zona rețelei
6 9,70 - 9,70 6,4
stradale
7 Alte zone – ape 1,50 - 1,50 1,0
TOTAL ÎN
141,0 10,40 151,40 100,0
INTRAVILANpropus
54
Pagina 55
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale. Condiții geotehnice
Așa cum s-a precizat în cap. 2.8. conform Studiului privind zonele cu riscuri
naturale elaborat în 2000, pe teritoriul comunei s-au evidențiat ca fenomene de risc
inundațiile ce pot afecta satele Cămărașu și Sâmboleni .
Măsuri de apărare contra inundațiilor
Conform datelor A.N. Apele Române și din harta hidrologică a județului Cluj
(1980) rezultă că valea Fizeșului și afluenții săi v.Ardeșelului și v.Sâmboleni au
regularizare și consolidări de maluri pe tot traseul .
Totuși datorită vechimii lucrărilor, a neîntreținerii și erodărilor au avut loc
inundații în 1980,1985, 1998
Ca atare, pentru toate localitățile comunei sunt necesare următoarele categorii de
lucrări:
- refacere și consolidarea malurilor Văii Fizeșului
- regularizarea prin soluții durabile,pe bază de proiecte de specialitate a tuturor
pârâurilor pe trosoanele care străbat vetrele satelor – Valea Ardeșelului din Cămărașu ,
Valea Sâmboleni din Sâmboleni .
- consolidări de maluri , șanțuri de evacuare a apelor, umpluturi
- plantații de fixare a terenului pe maluri cu salcie,salcîm și alte specii verificate.
Condițiile geotehnice de construire sunt prezentate în PUG 1999. Se pot
concluziona următoarele:
- pentru zonele cu pante mai mici de 8º și în condițiile geotehnice din localitățile
comunei se recomandă adâncimi de fundare (h) 1,50 - 2,00 m la o presiune
admisibilă (Pa) 1,00 - 1,50 kg/cm² în stratul de argila galben-cafenie.
- pentru zonele cu pante mai mari de 8º din toate satele se recomandă construirea
cu aviz geotehnic de amplasament și cu prevederea de centuri de tasare mai ales
pentru construcțiile cu mai multe niveluri.
- pentru zonele joase din luncile rîurilor, unde pânza freatică are un nivel ridicat și
fluctuant(1,0m-5,0m) se recomandă să nu se execute subsol la clădiri, iar cota
±0,00 a pardoselii să fie ridicată de la nivelul terenului natural min. 80 cm.
55
Pagina 56
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.9.1 Alimentarea cu apă și canalizare.
Reședința de comună Cămărașu are alimentare cu apă în sistem centralizat Se
prevede racordarea a cât mai mulți consumatori la această rețea. Este în curs de
implementare etapa a II-a de extindere a rețelei de apă care va asigura alimentarea
cătunului Valea Năoiului locuit de romi.
Se prevede ,deasemenea ,extinderea acestei rețele în satele Năoiu și Sâmboleni.
Astfel, pentru alimentarea satului Năoiu se va prelungi conducta din Cămărașu pe
traseul DC25 . În cătunul Valea Năoiului se prevede o stație de pompare spre satul
menționat unde, se va amplasa în zona de acces, la cotă superioară , un rezervor de
înmagazinare a apei de 100mc .
Din conducta principală ce vine pe DN16 dinspre Mociu spre Cămărașu ,se va
asigura prin pompare și umplerea rezervorului de apă de 100mc.propus a fi amplasat în
zona de acces în satul Sâmboleni ,pentru alimentarea cu apă a localității.
Rezervoarele propuse,la fel ca și cel existent din Cămărașu, vor asigura și
necesarul de apă pentru stingerea incendiilor care va fi de 54 mc (3 ore) la fiecare
rezervor, cu refacerea rezervei de 0,31 l/sec timp de 48 ore (STAS 1343/1-95).
Necesarul de apă pentru cele 2 sate (conf. STAS 1343/1-1995 calculat pentru
zona cu gospodării având instalații interioare de apă rece și canalizare) este următorul:
- sat Năoiu = Q mediu zi = 181,03 mc/zi ---------------- 2,10 l/sec
Q max zi = 217,24 mc/zi ----------------2,52 l/sec
Q orar = 15,08 mc/h ------------------6,00 l/sec
Q max orar = 22,44 mc/h ------------------- 6,24 l/sec
- sat Sâmboleni = Q mediu zi = 246,0 mc/zi ------------------ 2,84 l/sec
Q max zi = 279,0 mc/zi ------------------ 3,23 l/sec
Q orar = 23,78 mc/h ------------------- 6,60 l/sec
Q max orar = 24,90 mc/h ------------------- 6,90 l/sec
Pentru lucrările de alimentare cu apă a satului Năoiu s-a elaborat în acest an un
proiect tehnic(PT și DDE)de firma sc.”Creon proiect” srl,cu nr 316/2009. Acesta prevede
56
Pagina 57
ca rezervorul propus,de 100mc.să fie alimemtat de la stația de pompare ValeaNăoiului
printr-o conductă de refulare din polietilenă de 90mm.diametru și lungă de 1600m. În
localitatea Năoiu, rețeaua de distribuție a apei ,din polietilenă cu diametrul de
63-110mm., va avea o lungime de 9644m.
Nici unul din cele trei sate ale comunei Cămărașu nu are sistem centralizat de
canalizare a apelor uzate.
S-a elaborat un Studiu de fezabilitate pentru Rețea de canalizare menajeră
stradală în reședința Cămărașu-Proiectant cs „Edilicon design”srl proiect73/008.
Propunerile au fost preluate în PUG.
Studiul analizează două variante tehnice pentru canalizarea în sistem divizor
centralizat a localității. Se recomandă realizarea unei rețele din tuburi PVC-KG etanșate
cu lungime de 7,165 km., pozată pe ambele părți de stradă. Se prevede o stație de epurare
în conteiner și deshidratarea nămolului în saci biodegradabili. Acest tip de stație poate
trata ape uzate menajere pentru localități pînă la 6000 locuitori. În Cămărașu s-a stabilit
necesară epurarea apelor uzate rezultată de la 1000 de locuitori echivalenți. Stația va
ocupa 350mp.iar evacuarea apelor epurate se va face în rîul Fizeș.
Debitul de apă necesar în stația de epurare vafi:
Q mediu zi = 150 mc/zi
Q max zi = 200 mc/zi
Q max.orar = 25 mc/h
Q minim = 60 mc/zi
Pentru satele Năoiu și Sâmboleni se mențin soluțiile din PUG-ul anterior în
sensul de a se realiza un sistem divizor centralizat. Apele menajere uzate vor fi colectate
într-o rețea de canale menajere amplasate pe trama stradală, apoi se vor dirija într-o stație
de epurare care va asigura aducerea lor la parametrii ceruți de normativele în vigoare.
Necesarul de apă pentru cele două sate va fi:
- sat Năoiu = Q mediu zi = 92,0 mc/zi --------------- 1,06 l/sec
Q max zi = 108,0 mc/zi ----------------1,25 l/sec
Q orar = 12,50 mc/h ---------------3,40 l/sec
- sat Sâmboleni = Q mediu zi = 120,60 mc/zi -----------------1,40 l/sec
Q max zi = 145,10 mc/zi ----------------1,70 l/sec
57
Pagina 58
Q orar = 15,50 mc/h -------------------4,30 l/sec
Debitele exacte se vor stabili prin studiile de fezabilitate, ca și amplasamentele
concrete ale stațiilor de epurare.
Gospodăriile risipite în teritoiul administrativ,în număr de peste 96 situate în
afara vetrelor principale ale satelor și cătunelor nu pot beneficia de alimentare cu apă și
canalizare în sistem centralizat. Ele vor folosi sisteme locale ,de regulă alimentare cu apa
din fîntîni individuale autorizate. Pentru apele uzate se propune colectarea și stocarea în
bazine individuale,bine izolate.Acestea vor fi la nivelul gospodăriei, cîte două :unul în
funcțiune și celălalt se va vidanja. Conținutul bazinelor va fi transportat la stația de
epurare sau în rețeaua de canalizare.
3.9.2.Alimentarea cu energie electrică
Dotările existente de alimentare cu energie electrică acoperă necesitățile de
consum actuale și din imediata perspectivă ale comunei. Ca atare prin PUG-actualizare
nu se prevăd noi dotări în acest domeniu.
Se menționează posibilele necesități de sporire a alimentării cu energie electrică
datorate amplasării de noi obiective social-culturale , teren de sport cu instalații de
nocturnă, sau obiective de mică industrie. În toate cazurile se vor elabora planuri
urbanistice de zonă (PUZ) sau de detaliu (PUD) care asigură analiza detaliată și vor oferi
soluții concrete privind acoperirea necesarului de consum.
Deasemenea se prevăd extinderi pentru consum casnic în comunitatea de romi din
Valea Năoiului (SF.elaborat),precum și sistematizări ale iluminatului public.
3.9.3 Alimentarea cu gaze naturale
Toate cele trei sate ale comunei au alimentare cu gaze naturale .Prin PUGactualizare se indică necesitatea racordării unui număr cît mai are de consumatori la
această rețea sau, prin extinderi.
Pentru toate lucrările sunt necesare proiecte de execuție și aprobări conform
prevederilor legale.
58
Pagina 59
Conform fișei statistice a comunei ,lungimea simplă a conductelor de distribuție a
gazului este de 7,7km. În ultimii 5ani s-au distribuit în medie 175 mii mc./an din care
pentru uz casnic 95 miimc./an.
3.9.4 Telefonie
Propunerile pentru dezvoltare rețelelor de telecomunicații sunt:
- Racordarea unui numar tot mai mare de abonați la rețeaua interurbană de
telefonie automată Romtelecom.
- Mărirea capacității rețelelor.
- Extinderea sistemelor performante de transmitere a informațiilor pentru a oferi
o gamă diversificată de servicii:Internet; TV cablu
3.9.5 Gospodăria comunală
Soluțiile propuse pentru gestionarea deșeurilor prevăd următoarele:
- Extinderea sistemului existent de colectare, transport și evacuare a deșeurilor
prin folosirea serviciilor firmelor specializate în domeniu.
- Realizarea, în sate a unor depozite de tranzit, prin containere care se evacuează
la intervale mai mari de timp.
- Îmbunătățirea metodelor de educație civică.
- Amenajarea ecologică a platformelor pentru deșeuri animaliere în gospodăriile
populației.
3.10. Protecția mediului
Igiena surselor de apă
- În vederea prevenirii unor accidente ce le-ar putea provoca apa freatică
infestată cu dejecții provenite de la oameni și/sau animale, ori cu detergenți, îngrășăminte
sau alte substanțe chimice se vor urgenta lucrările de alimentare cu apă a satelor Năoiu și
Sâmboleni precum și realizarea canlizării în toate satele comunei.
59
Pagina 60
- Rezervoarele pentru apă existente și propuse precum și stațiile de pompare vor
fi împrejmuite instituindu-se zonele de protecție severă conform Ordinului Ministerului
Sănătății nr. ......................
- În scopul prevenirii aceluiași pericol major de epidemii, se va institui
obligativitatea amenajării platformelor betonate pentru fermentarea gunoiului de grajd,
lângă care sa existe și câte un bazin de colectare a dejecțiilor lichide.
Colectarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor nebiologice
În prezent pentru localitatea Cămărașu este asigurat un sistem de colectare și
evacuare a deșeurilor de tip urban prin contracte cu firmă specializată din Cluj-Napoca.
Ecte în curs de implementare o soluție mixtă prin amenajarea pentru satele
Năoiu și Sâmboleni dar și pentru alte zone, a unor puncte de colectare , dotate cu
containere care pot fi evacuate lunar sau la intervale mai mari de timp tot prin
comtractare cu o firmă specializată.
Protecția peisajului - este în strânsă legătura cu măsurile ce se impun pentru
reducerea fenomenelor de eroziune a solului și înlăturarea pericolului de inundații în
satele Cămărașu și Sâmboleni.
Se mențin propunerile din PUG 1999 privind sporirea considerabilă a
suprafețelor de teren plantate mai ales în zona deluroasă a satelor Cămărașu și Năoiu
precum și pe versantul abrupt ce mărginește latura de sud a satuluiSâmboleni.
Pentru arealul comunei situat în zone de luncă a văilor existente sunt necesare
măsuri de apărare împotriva inundațiilor conform propunerilor de specialitate (cap 3.8.)
precum și menținerea unor spații verzi,bogat plantate.
În toate acțiunile legate de protecția mediului Consiliul Local împreună cu
organismele interesate, vor duce o muncă susținută pentru a schimba opinia celor care
consideră ca nu este nimic grav în faptele care aduc atingere mediului ambiant.
60
Pagina 61
3.11. Reglementări urbanistice
Zonificarea funcțională a teritoriului intravilan din satele comunei a propus o
destinație precisă tuturor terenurilor pe care se va construi.
Pentru aplicarea propunerilor de zonificare funcțională având drept scop,
dezvoltarea armonioasă și durabilă a localității se instituie unele restricții de construire
prin reglementări urbanistice constând din:
1) Zone protejate care reprezintă acele teritorii aferente unei funcțiuni ce
necesită protecție prin interzicerea construirii sau condiționarea acesteia
În toate localitățile s-au stabilit următoarele tipuri dezone protejate:
a) Zone de protecție a monumentelor istorice și de arhitectură înscrise pe lista
anexă la Ordinul MC nr.2314/2004 pentru:
- Biserica reformată de la 1753 din centrul satului Cămărașu. Clădirea de
tip navă cu un turn pe fațada principală este bine întreținută și funcțională.
-Conacul Kemeny din sec.XVIII-XIX din Cămărașu.Construcția parter cu
arhitectura neoclasică provincială, tipică conacelor nobiliare, a aparținut baronului
Kemeny Samuel deținător a numeroase bunuri,moșii și iobagi în comuna Cămărașu.
După al doilea război mondial clădirea a fost internat școlar și apoi sediu IAS-Cămărașu
.După 1990 clădirea a făcut obiectul unor prelungite procese juridice,posibil și
vînzare,timp în care nu s-a mai reparat sau intervenit pentru conservarea ei. În prezent
clădirea este părăsită și ruinată peste 80%.Nu mai are tîmplărie iar acoperișul este
prăbușit și furat. Probabil,o minimă șansă de salvare a acestui monument ar fi
sancționarea proprietarilor . De preferat ar fi naționalizarea, dar nu există bază legală.
S-a indicat zona înconjurătoare, pe o rază de 200 m în care este necesar avizul
Comisiei Naționale a Monumentelor pentru autorizarea oricărui fel de construcții.
b) Zone de protecție pe baza normelor sanitare instituite pentru toate
rezervoarele existente și propuse,precum și stații de pompare conform Ordinului
Ministerului Sănătății nr 536/1997 și a căror suprafață este stabilită prin HGR 930/2005.
Aceasta este dată de un pătrat cu latura de 45,00 m pentru rezervoare și un
pătrat cu latura de 20,00m pentru pompele de apă.
61
Pagina 62
2) Zone cu interdicție temporară de construire
Această reglementare este stabilită în principal în următoarele zone:
- Terenul liber în Cămărașu situat în vecinătatea centrului, în spatele blocurilor
existente , destinat construirii de locuințe .Pentru acesta am elaborat și o propunereschiță de parcelare(anexa ) și de soluționare a circulației.Se pot obține cca 30 de parcele
de cca.600mp fiecare ,destinate atribuirii pentru noi locuințe,pe baz unui PUZ aprobat.
- Terenul intodus în intravilan,la sud de dispensarul veterinar în Cămărașu.
.Destinat tot pentru locuințe,are o suprafață mai amplă(cca5ha.) cu o configurație lină și
este în apropierea centrului localității.S-au indicat informativ și trasee de străzi noi .
-Terenuri libere ,cu suprafețe mai ample din intravilan în satele Năoiu și
Sâmboleni.În prezent au folosința agricolă,nu beneficiază de dotări edilitare și nu au
rezolvată rețea stradală.Sunt zone de locuit noi propuse
Interdicția temporară de construire este valabilă până la întocmirea și aprobarea
unor Planuri urbanistice de detaliu (PUD) sau, după caz, Planuri urbanistice de zonă
(PUZ) pentru obiectivele economice, dotările sau locuințele ce se intenționează a fi
realizate.
Aprobarea PUD sau PUZ marchează sfârșitul perioadei de interdicție. Este
necesar ca proprietarii de terenuri să conștientizeze avantajul economic a unei parcelări
de teren ce se face prin PUD sau PUZ în special cu privire la avantajul valorificării
acestor terenuri. Orice parcelă construibilă este mai scumpă dacă are: drum de acces,
curent electric și alimentare cu apă și canal, elemente ce se stabilesc prin PUD sau PUZ.
În zonele de amlasare a unor obiective cu funcțiuni de interes public, economice
sau pentru turism și agrement este necesară elaborarea de PUD sau PUZ pentru a stabili
condițiile particulare exacte de realizare a lor generate de teren, vecinătăți, cerințe
funcționale, dotare edilitară, etc.
Interdicția temporară se ridică după aprobarea PUD sau PUZ conform
prevederilor legale.
- In zonele inundabile se instituie interdicții pina la regularizarea prin soluții
durabile,pe bază de proiecte de specialitate a tuturor pârâurilor pe trosoanele
care străbat vetrele satelor – Valea Ardeșelului din Cămărașu , Valea
Sâmboleni din Sâmboleni .
62
Pagina 63
- pentru zonele joase din luncile rîurilor, unde pânza freatică are un nivel ridicat se
recomandă să nu se execute subsol la clădiri, iar cota ±0,00 a pardoselii să fie ridicată de
la nivelul terenului natural min. 80 cm.
3) Zone cu interdicție definitivă de construire
S-a instituit interdicție de construire pentru culoarele tehnice ale liniilor electrice
din intravilan astfel:
- pentru LEA de 20 KV pe o lățime de 4 m de-o parte și de alta, dată de cel mai
exterior punct al LEA.
Deasemenea se instituie interdicție de construire în zona de protecție-10m., pentru
traseul magistralei de gaz metan, pe tronsoanele ce străbat intravilanul în localitățile
Cămărașu și Sâmboleni.
4) Zone protejate de pe teritoriul comunei
Pe teritoriul comunei –zona „Șușcut-Fânață” există un cimitir cu valoare
memeorială înscris pe lista oficială astfel:
D.012-Cămărașu poștă-Monumente și morminte ale celor 126 de evrei
uciși în septembrie 1944 de bandele hortisto-fasciste.
Se indică zona de protecție pe o rază de 200m.
3.12. Obiective de utilitate publică
În intravilanul localităților comunei Cămărașu s-au evidențiat următoarele tipuri
de proprietate asupra terenului:
a) Proprietate publică
Terenurile proprietate publică sunt:
- terenurile ocupate de străzi, ulițe, piețe
- terenurile ocupate de cursurile de ape
- terenurile proprietate publică de inters local ocupate de obiective și construcții
cu funcțiuni de interes general și altele.
Urmare situației întocmite de Consiliul local și a normativelor în vigoare sunt
proprietatea primăriei următoarele terenuri din intravilan
63
Pagina 64
Deanumirea bunului aflat pe Identificare
Observații
teren Suprafața ha..
1 2 3
CĂMĂRAȘU
1. Rețeaua stradală din intravilan
20,70
propus
2. Primăria +dispensar 0,32 inclusiv clădiri
3. Școala 1,25
4. Cămin cultural 0,14 inclusiv clădire
5. Centru comunitar V.Năoiului 0,26 inclusiv clădire
6. Blocuri de locuințe 0,66 inclusiv3 apt.
7. Dispensar veterinar 0,08
8. Parc public 0,10
9. Remiza PSI 0,03
10.Baza sportivă 0,52
NĂOIU
1. Rețeaua stradală din intravilan
9,70
propus
2. Școala 0,50 inclusiv clădiri
3. Cămin cultural 0,20 inclusiv clădire
4. Parc public 0,40
5. Teren de sport 1,47
SÂMBOLENI
1. Rețeaua stradală din intravilan
13,00
propus
2. Școala (3 clădiri) 1,57 inclusiv clădiri
3. Cămin cultural 0,11 inclusiv clădiri
64
Pagina 65
4. Parc public 0,10
5. Teren de sport 0,90
b) Proprietate privată
În intravilanul propus domină terenurile aflate în proprietatea privată a
persoanelor fizice și juridice. Acestea sunt ocupate în principal cu clădiri de locuințe,
funcțiuni economice sau comerț, biserici și cimitire precum și terenuri libere care au
folosință agricolă.
Circulația juridică a terenurilor
În vederea realizării obiectivelor de utilitate publică, se intenționează trecerea în
domeniul public a terenurilor destinate prin PUG pentru:
- deschideri de noi străzi și ulițe în intravilan
- amenajări de parcuri publice,piețe
- regularizări de râuri, canale și alte lucrări specifice
- executarea toturor obiectivelor aferente dotărilor tehnico-edilitare cum
sunt: pompe și rezervoare pentru alimentare cu apă, stație de epurare a
apelor uzate, posturi de transformare și stații de reglare gaz conform
proiectelor de specialitae
Obiective de utilitate publică
Pentru următorii 10 ani se propune realizarea următoarelor obiective:
a) Instituții și servicii:
- Construirea unei săli de sport
- Construirea unui centru multifundțional
- Transport gratuit al școlarilor și preșcolarilor pe relația domiciliu-școală
b) Gospodărie comunală:
- Alimentarea cu apă potabilă a localităților Năoiu și Sâmboleni
- Canalizare în localitățile Cămărașu,Năoiu și Sâmboleni
c) Infrastructura:
- Extinderea lucrărilor de reabilitare a drumurilor prin reciclare și
tratament bituminos dublu.
65
Pagina 66
- Pietruirea drumurilor comunale în toate localitățile-12km.și executarea a
120 podețe de 2m.lungime.
d) Lucrări specifice de ameliorare a calității terenurilor agricole,combatere
eroziunii solului și apărarea împotriva inundațiilor.
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
Amenajarea și dezvoltarea comunei Cămărașu în următorii ani este determinată
de contextul general de dezvoltare a Câmpiei Transilvaniei, zona din județ cu potențialul
agricol ridicat dar insuficient valorificat.
Șansele de relansare economică privesc ca atare, investițiile în agricultură și mai
ales în mica industrie de prelucrare a produselor acesteia.
Prezentul Plan urbanistic general a avut în vedere analizele și concluziile din
Planurile strategice de dezvoltare pentru următoarea perioadă,la nivel județean și
local, completîndu-le și cu reglemantări urbanistice mai detaliate.
Ca atare,pentru comuna Cămărașu se pot enunța următoarele
STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ:
• Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin:
-Reabilitarea și dezvoltarea rețelei de circulație.
-Finalizarea dotării edilitare:apa,canal,gaze naturale,curent electric.
-Modernizarea și extinderea unităților de învățămînt,sănătate,
cultură,administrație.
-Încurajarea înființării de noi gospodării în vatra principală a satului,
prin sporirea densității construcțiilor.
• Menținerea,protejarea și sprijinirea activităților agricole
specifice și tradiționale.
• Dezvoltarea resurselor umane,creșterea gradului de
ocupare a forței de muncă și combaterea excluziunii
sociale.
• Încurajarea comportamentului ecologic și a măsurilor
vizînd protejarea aerului,apelor și solului.
66
Pagina 67
• Respectarea delimitării intravilanului care a urmărit asigurarea
de șanse egale de dezvoltare pentru toate gospodăriile și o mai buna
departajare a teritoriului agricol.
Obiectivele de utilitate publică stabilite pentru următorii 10 ani fac parte din
programul propriu de dezvoltare a comunei și constituie opțiuni ale locuitorilor.
Pentru materializarea acestui program sunt necesare , în continuare următoarele:
· Elaborarea de studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru alimentarea cu apă
a satelor Năoiu și Sâmboleni și canalizare pentru toate localitățile.
· Continuarea lucrărilor ce privesc extinderi ale alimentării cu gaze.
· Elaborarea de studii de fezabilitate pentru modernizări de drumuri și străzi
(asfaltare, pietruire, șanțuri, poduri, etc)
· Elaborarea de Studii de fundamentare bazate pe prevederile PUG în vederea
obținerii de fonduri financiare pentru:
- Dezvoltarea activităților economice din agricultură prin întreprinderi
mici și mijlocii precum și a celor din domeniul serviciilor.
- Lucrările ce privesc combaterea riscurilor naturale legate de eroziuni ale
solului și inundații din localități.
Aceste fonduri pot fi constituite din bugetele local, județean, național; fonduri
structurale; finanțare externă (FRDS,etc) sau din surse private (persoane fizice
sau juridice)
· Stabilirea unei strategii de atragere a investițiilor în zonă, de exemplu prin
identificarea și dotarea unor terenuri proprietatea comunei ce pot fi puse la
dispoziția solicitanților prin concesionare.
· Elaborarea de Planuri urbanistice de zonă sau de detaliu pentru terenurile cu
șanse de a fi ocupate cu funcțiuni economice și/sau de locuințe.În această idee
s-au și prezentat în anexe :”propuneri pentru amenajări ambientale în zona
centrală-primărie „și „propunere de parcelare pentru locuințe „în Cămărașu.
67