Document

Document, Comuna Bonțida

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Open in new tab
Emitent
Comuna Bonțida, jud. Cluj
Pagini
45 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, Comuna Bonțida, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunabontida.ro/wp-content/uploads/2026/03/Strategia-Smart-Village-Bontida.docx.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/bontida/161095-document-comuna-bontida, 18.11.2026)

Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Pagina 2

CUPRINS I. CONTEXT 2 1.1. Contextul elaborării strategiei satului inteligent 2 II. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE COMUNEI BONȚIDA 3 2.1. Caracteristici esențiale ale satului și zonei rurale 3 2.2. Principalele provocări 6 2.3. Principalele resurse și oportunități 10 2.4. Caracteristicile cheie ale comunității locale 12 2.5. Analiza SWOT 16 III. LOGICA INTERVENȚIEI 20 3.1. Obiectiv general 20 3.2. Obiective specifice și operaționale în răspuns la analiza SWOT 20 IV. MANAGEMENT ȘI MONITORIZARE 40 4.1. Management 40 4.2. Monitorizare 41 V. IMPLICAREA ACTORILOR LOCALI ÎN DEZVOLTAREA STRATEGIEI 41 5.1. Implicarea actorilor locali în evaluarea nevoilor 42 5.2. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea strategiei 42 5.3. Principalele canale de comunicare și creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor 43 5.4. Acțiuni planificate pentru mobilizarea actorilor locali 43

Pagina 3

I. CONTEXT 1.1. Contextul elaborării strategiei satului inteligent 1. Cadrul strategic microregional: inițiativa GAL Someș Transilvan Un element esențial în demararea procesului de elaborare a strategiei satului inteligent l-a reprezentat Strategia de Dezvoltare Locală a GAL Someș Transilvan, care prevede în mod explicit încurajarea și sprijinirea transformării comunelor din teritoriul GAL în sate inteligente. Această orientare strategică răspunde nevoii de inovare în mediul rural, prin adaptarea tehnologiilor, a serviciilor inteligente și a participării comunitare la specificul local. Pentru ca o comună să beneficieze de acest tip de sprijin în cadrul GAL, este necesară elaborarea unei strategii proprii de tip „Smart Village”, ancorată în nevoile comunității și capabilă să valorifice resursele locale prin soluții inovatoare, sustenabile și incluzive. Bonțida a fost una dintre primele comune din teritoriu care a acceptat această provocare. 2. Procesul de co-creare: colaborarea dintre GAL și FSPAC Living Lab Procesul de dezvoltare a strategiei este rezultatul colaborării dintre Asociația GAL Someș Transilvan și FSPAC Living Lab. FSPAC Living Lab este un spațiu de experimentare, co-design, co-creare și inovare deschisă care adresează soluții la problemele și provocările instituțiilor publice, companiilor sau ale altor entități care au o abordare ecosistemică și care au o strategie bazată pe colaborare alături de stakeholderii relevanți din ecosistem. Scopul FSPAC Living Lab este de a fi un laborator de idei și creativitate în care profesorii și studenții își valorifică cunoștințele, energia și potențialul creativ, de cercetare și inovare. 3. Implicarea comunității: consultări publice și întâlniri participative Strategia a fost fundamentată pe un proces participativ structurat în mai multe întâlniri tematice care au reunit reprezentanți ai diverselor grupuri din comunitate. Astfel, au fost organizate următoarele sesiuni: 1. Întâlnire cu administrația locală, școala și instituțiile de cult – pentru identificarea nevoilor instituționale și a provocărilor din serviciile publice; 2. Întâlnire cu Asociația Pensionarilor – pentru a înțelege nevoile seniorilor și a integra soluții accesibile pentru vârstnici; 3. Întâlnire cu tineri antreprenori și noii veniți în comună – pentru a cartografia idei noi, perspective externe și inițiative emergente;

Pagina 4

4. Întâlnire cu tinerii și comunitatea romă – pentru a asculta direct vocile tinerilor și a identifica modalități de incluziune și dezvoltare comunitară; 5. Întâlnire intermediară de prezentare și validare a constatărilor preliminare – toți actorii consultați au fost invitați să revadă și să contribuie la sintetizarea observațiilor; 6. Consultarea finală cu comunitatea locală – unde au fost transmise feedback-uri. Strategia satului inteligent Bonțida va funcționa ca răspuns la problemele identificate în comunitate prin întâlniri desfășurate cu administrația locală, tinerii, pensionarii și alte grupuri sociale și părți interesate. Aceste consultări au evidențiat necesitatea unei abordări integrate pentru dezvoltarea localității. În acest context, strategia a urmărit identificarea elementelor complementare celor deja analizate în cadrul altor strategii locale, concentrându-se pe acele tipuri de intervenții care nu sunt acoperite de autoritățile locale sau de programele sectoriale existente. Astfel, au fost avute în vedere acele nevoi, provocări și oportunități care se bazează pe activarea comunității locale și pe împuternicirea grupurilor de inițiativă, fiind identificate soluții inovatoare la nivel local, capabile să genereze efecte sustenabile pe termen lung și să contribuie la formarea unei comunități reziliente, capabile să acționeze în beneficiul binelui comun. II. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE COMUNEI BONȚIDA 2.1. Caracteristici esențiale ale satului și zonei rurale Comuna Bonțida este o așezare rurală cu potențial remarcabil, situată în zona de câmpie a județului Cluj, în Câmpia Transilvaniei, fiind străbătută de râul Someșul Mic și Valea Gădălinului. Este parte a Zonei Metropolitane Cluj, ceea ce o plasează într-o poziție strategică între două centre urbane – Cluj-Napoca și Gherla. Acest amplasament favorizează conectivitatea și creează oportunități de dezvoltare economică și socială. Comuna este alcătuită din patru sate: Bonțida (reședința), Răscruci, Coasta și Tăușeni, având o suprafață totală de 81,37 km² și o populație de 5191 locuitori (RPL 2021), densitatea find 63,80 locuitori/km².

Pagina 5

Bonțida este o comună de câmpie joasă, cu terenuri ușor ondulate, situată într-un areal deluros cu lunci fertile, potrivit pentru agricultură, dar cu un peisaj variat ce include păduri, cursuri de apă și zone protejate. Este o zonă rurală interconectată, în tranziție între mediul rural tradițional și o dezvoltare suburbană accelerată datorită proximității de Cluj-Napoca. Geografic: ● Comuna este traversată de căi de comunicație importante (DN1C, calea ferată Cluj–Dej), având astfel accesibilitate excelentă. ● Dispune de resurse naturale diverse: ape curgătoare, pășuni, păduri, terenuri agricole fertile și situri de patrimoniu natural. Economic: ● Activitatea economică este diversificată: predomină agricultura (culturi de câmp, legumicultură), dar există și activități neagricole în creștere: meșteșuguri, turism rural, mici servicii, construcții. ● În vecinătatea localității se află Parcul Industrial TETAROM, care oferă oportunități suplimentare de angajare și atrage investiții în diverse domenii ● Zona beneficiază de atracția turistică a Castelului Bánffy și de notorietatea Festivalului Electric Castle, care generează venituri locale și vizibilitate externă. ● Prezența Zonei Metropolitane Cluj aduce oportunități de muncă, dar și riscuri de pierdere a specificului rural dacă dezvoltarea nu este gestionată durabil. Cultural: ● Cultura locală este vie, fiind întreținută prin tradiții, dansuri, porturi și evenimente locale. ● Diversitatea etnică (români, maghiari, rromi) aduce un specific multicultural important. Profil socio-economic: ● Populația este în ușoară creștere demografică, comuna atrage familii tinere datorită apropierii de Cluj. ● Există o structură demografică relativ echilibrată, cu o componentă semnificativă de populație activă, dar și un procent ridicat de persoane vârstnice în unele sate.

Pagina 6

● Educația este deservită de mai multe unități școlare (grădinițe, școli), însă oferta este mai redusă pentru formele de învățământ profesional sau activități extracurriculare. ● Sistemul sanitar este limitat la servicii de bază, cu acces la servicii spitalicești în Cluj sau Gherla. Trăsături istorice și culturale: ● Castelul Bánffy din Bonțida, supranumit „Versailles-ul Transilvaniei”, este un reper cultural și arhitectural major. A fost reabilitat parțial și funcționează ca centru cultural. ● Castelul din Răscruci, recent restaurat, va fi transformat într-un centru cultural județean. ● În Tăușeni se află ansamblul monumental creat de artistul Alexandru Chira, o compoziție complexă de artă contemporană în peisa. ● Comunitatea locală menține vie o serie de tradiții etnografice (dansuri populare, sărbători religioase, meșteșuguri). ● În satul Răscruci se află casa natală a reputatului etnolog Kallós Zoltán. Elementele-cheie care îl fac distinctiv ● Bonțida a fost desemnată „Sat cultural al României” în 2016. ● Patrimoniul nobiliar, ansamblurile monumentale, colecțiile etnografice și festivalurile culturale oferă o identitate locală unică. ● Festivalul Electric Castle este un exemplu de revitalizare a patrimoniului prin evenimente culturale moderne. ● Se dezvoltă conceptul de turism lent, trasee tematice, activități ecologice. ● Convivialitatea între români, maghiari și rromi oferă o imagine a diversității și toleranței. ● Există mai multe biserici (ortodoxă, reformată, greco-catolică, romano-catolică), ilustrând pluralismul religios. ● Comuna este parte din Ținutul Fluturelui Albastru, un brand teritorial bazat pe biodiversitate, patrimoniu, cultură și comunitate. Orașele cele mai apropiate: Cel mai apropiat oraș sau municipiu Nume oraș/municipiu Populație după domiciliu Distanța față de sat (km rutier) Gherla 22,2 mii (2023) 19 km

Pagina 7

Cluj-Napoca 328,2 mii (2023) 29 km Dej 36,9 mii (2023) 31 km Turda 26,3 mii (2023) 58 km Surse: INS România în cifre 2023, Google Maps, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 2.2. Principalele provocări Analizând în ansamblu informațiile din cele patru întâlniri avute cu principalele grupuri țintă, se conturează un tablou complex al provocărilor și nevoilor comunei Bonțida. Nevoile au fost identificate prin întâlniri și discuții cu diverse grupuri din comunitate. Informațiile obținute au fost analizate pentru a identifica problemele și prioritățile comune grupurilor interesate. Principalele provocări și nevoi analizate sunt prezentate, mai jos: 2.2.1. Provocarea 1: Lipsa comunicării și coeziunii sociale Probleme identificate: ● Deficit de comunicare între membrii comunității, între comunitate și administrație, precum și între diferitele grupuri etnice. ● Existența unor forme de segregare informală și menținerea unor distanțe interpersonale considerabile. Nevoi identificate: ● Crearea de spații și mecanisme de dialog și interacțiune, menționate frecvent sub forma unor centre de întâlnire și socializare. ● Reducerea izolării sociale, în special în cazul persoanelor vârstnice. ● Facilitarea apropierii și coeziunii între comunități și grupuri etnice. Indicatori relevanți: ● Menționarea constantă a "lipsei de comunicare între locuitori" și a "segregării pe comunități" în cadrul întâlnirilor. ● Observații privind "distanța interpersonală" și faptul că "oamenii nu mai mențin legătura unii cu alții". ● Exprimarea dorinței de apropiere și colaborare între diferitele grupuri etnice.

Pagina 8

2.2.2. Provocarea 2:Transport deficitar și conectivitate redusă Probleme identificate: ● Mobilitate locală redusă, care generează dificultăți de deplasare zilnică pentru locuitori, în special între satele comunei și către localitatea de reședință. ● Lipsa unor soluții de transport adaptate nevoilor zilnice ale populației (acces la servicii publice, școală, cumpărături, activități sociale). ● Limitarea opțiunilor de deplasare pentru persoanele fără mijloc de transport personal. Nevoi identificate: ● Organizarea unor soluții flexibile de transport comunitar, adaptate rutelor și orarului locuitorilor. ● Asigurarea unor alternative de mobilitate ecologică (de exemplu, închiriere de biciclete sau soluții de car sharing). ● Reducerea gradului de izolare al satelor mai mici față de localitatea de reședință și față de centrele de servicii publice. Indicatori relevanți: ● Tema dificultăților de deplasare între satele comunei apare constant în discuțiile cu locuitorii. ● Probleme frecvente semnalate privind accesul zilnic la primărie, școală, servicii medicale sau comerciale. ● Lipsa predictibilității și fiabilității în asigurarea transportului între sate. 2.2.3. Provocarea 3:Dezvoltare economică limitată și lipsa locurilor de muncă dorite de locuitori Probleme identificate: ● Subdezvoltarea sectorului turistic, în pofida existenței unui potențial valoros. ● Numărul redus de târguri și piețe locale, fie permanente, fie sezoniere, limitează oportunitățile de comercializare a produselor locale și de promovare a economiei locale (ex.: există un târg bonțidean pe Strada Gării nr. 120; o parte dintre cetățeni își comercializează produsele prin intermediul platformelor online, precum OLX). Nevoi identificate: ● Crearea de oportunități economice locale prin sprijinirea antreprenoriatului și a

Pagina 9

producătorilor locali, prin consilierea și sprijinirea cetățenilor interesați să dezvolte proiecte proprii, cu posibilitatea de accesare a finanțărilor naționale, europene, ONG sau din alte surse. ● Dezvoltarea turismului într-o manieră care să asigure activitate pe tot parcursul anului, sporind astfel rentabilitatea investițiilor în unități de cazare (pensiuni, transformarea locuințelor personale în spații de cazare pentru turiști) și susținând dezvoltarea economică locală. Indicatori relevanți: ● Exprimarea nevoii pentru "târguri/piețe care să promoveze fermierii și produsele locale", menționată explicit în a doua întâlnire din prima deplasare. ● Percepția locuitorilor că Festivalul Electric Castle nu implică suficient comunitatea locală, subliniind astfel necesitatea consolidării legăturilor dintre marile evenimente culturale și economia locală. 2.2.4. Provocarea 4: Degradarea mediului și lipsa conștiinței ecologice Provocări identificate: ● Gestionarea deficitară a deșeurilor, inclusiv probleme care intră în competența directă a autorităților locale. ● Lipsa conștiinței ecologice și a educației de mediu, reflectată în aplicarea insuficientă a practicilor ecologice în viața de zi cu zi. ● Prezența unui număr semnificativ de câini fără stăpân, afectând atât siguranța publică, cât și igiena mediului. Nevoi identificate: ● Creșterea numărului de coșuri de gunoi în spațiile publice, pentru prevenirea abandonului deșeurilor. ● Protejarea biodiversității și a peisajului natural, inclusiv: prevenirea defrișărilor necontrolate, protecția habitatelor naturale, stoparea poluării cursurilor de apă și a depozitărilor ilegale de deșeuri. ● Promovarea și susținerea practicilor agricole durabile, care să reducă impactul negativ asupra mediului. ● Oprirea excavărilor și exploatărilor de agregate necontrolate, care afectează peisajul și stabilitatea terenurilor. Indicatori relevanți: ● Problema "gunoaielor este peste tot" a fost semnalată în cadrul întâlnirii cu grupul de pensionari. ● Prezența semnificativă a câinilor fără stăpân în zonele locuite. ● Starea precară a drumurilor, care se accentuează după perioadele de ploi,

Pagina 10

contribuind la disconfortul locuitorilor. 2.2.5. Provocarea 5: Lipsa implicării și a activităților pentru tineri Provocări identificate: ● Deconectarea treptată a tinerilor de la tradițiile și valorile culturale locale, în ciuda existenței unor inițiative punctuale. ● Oferta limitată de activități dedicate tinerilor, în special pe perioada vacanțelor, ceea ce reduce oportunitățile de implicare activă și dezvoltare personală. ● Manifestarea unor atitudini de lipsă de respect din partea unei părți a tinerilor față de comunitate și normele de conviețuire. Context pozitiv: ● Există totuși câteva inițiative locale care contribuie la implicarea tinerilor: un ansamblu de dans popular activ, asociații sportive (box și fotbal), precum și câteva ateliere de meșteșugărit. Cu toate acestea, numărul și diversitatea acestor activități nu acoperă întreaga paletă de nevoi și interese ale copiilor și tinerilor din comunitate. Nevoi identificate: ● Extinderea oportunităților de implicare activă a tinerilor în viața comunității. ● Dezvoltarea de activități educative, culturale, sportive și recreative, în special pe timpul vacanțelor. ● Implementarea de măsuri și programe pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar. ● Organizarea de ateliere și programe practice adaptate copiilor și tinerilor, care să le dezvolte abilitățile, să consolideze atașamentul față de comunitate și să contribuie la transmiterea tradițiilor locale. Indicatori relevanți: ● Problemele legate de "lipsa de educație" și "pierderea tinerilor" au fost menționate în primele două întâlniri (cu autoritățile locale și asociația de pensionari). ● Oferta actuală de activități este limitată în perioadele de vacanță, fiind susținută în principal de câteva tabere ocazionale organizate de membri ai clerului sau ai corpului didactic.

Pagina 11

2.2.6. Provocarea 6:Servicii publice insuficiente Provocări identificate: ● Acces limitat la servicii esențiale: Disponibilitatea redusă a serviciilor medicale și sociale creează dificultăți, în special pentru persoanele vârstnice și categoriile vulnerabile. ● Lipsa spațiilor de socializare: Absența unor locuri adecvate pentru întâlniri, activități recreative și socializare limitează coeziunea comunității și interacțiunea între locuitori. ● Siguranță publică insuficientă: Există preocupări privind nivelul actual al siguranței publice, mai ales în rândul persoanelor în vârstă, care resimt lipsa prezenței poliției și a măsurilor de prevenire a incidentelor de ordine publică. Nevoi identificate: ● Înființarea și organizarea unui centru medical sau medico-social, pentru a asigura accesul comunității la servicii de bază. ● Amenajarea de parcuri, locuri de joacă și spații comunitare destinate socializării, activităților recreative și întăririi coeziunii sociale. ● Creșterea gradului de siguranță publică, inclusiv prin asigurarea unei prezențe mai active a poliției în teren, conform sugestiilor exprimate de membrii asociației pensionarilor. Indicatori relevanți: ● Nevoia de existență a unui "centru medical/medico-social", menționată în cadrul consultărilor. ● Lipsa resimțită a prezenței poliției în comunitate. ● Semnalări privind vandalismul și delicvența juvenilă. 2.3. Principalele resurse și oportunități Patrimoniul cultural și peisajul rural valoros reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea turismului rural, organizarea de ateliere meșteșugărești, promovarea gastronomiei locale și păstrarea identității comunității. Aceste elemente pot genera venituri suplimentare și pot susține caracterul local specific. Poziționarea geografică avantajoasă, prin proximitatea față de Cluj-Napoca, deschide oportunități pentru diversificarea activităților economice și sociale, dezvoltarea spațiilor de coworking, organizarea de evenimente comunitare și facilitarea muncii la distanță în colaborare cu mediul de afaceri urban. Evenimentele culturale de anvergură, precum Electric Castle, TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania – proiecții organizate la castel) și Festivalul Lavanda Lola, oferă multiple oportunități de promovare a comunei, de implicare a comunității locale și de dezvoltare a unor activități economice și culturale complementare.

Pagina 12

Există deja inițiative de voluntariat, ecologizare și sprijin pentru copii, însă acestea sunt sporadice, lipsite de un cadru organizat și de infrastructura necesară pentru a fi desfășurate constant și pe termen lung. Se remarcă, de asemenea, un interes în creștere pentru dezvoltare locală, atât din partea administrației publice locale, cât și din partea unor grupuri de cetățeni care manifestă deschidere pentru implicare activă în viața comunității. Deși există anumite inițiative de digitalizare, în special în domeniul educației și al promovării turistice, tehnologia poate fi valorificată mai eficient pentru conectarea comunității, promovarea producătorilor locali și sprijinirea afacerilor prin dezvoltarea unor platforme online de vânzare. 2.3.1. Turism și patrimoniu local Comuna Bonțida dispune de resurse valoroase în domeniul turismului și al patrimoniului local. Castelul Bánffy, împreună cu evenimentele de amploare organizate aici, precum Electric Castle, reprezintă un element central al potențialului turistic. În același timp, peisajul natural bine conservat și tradițiile locale autentice completează oferta și permit dezvoltarea unor forme variate de turism. Se conturează oportunități pentru crearea unor trasee tematice, fie ele istorice, gastronomice sau de ecoturism, care să pună în valoare specificul local. Totodată, există posibilitatea dezvoltării unui muzeu al satului sau a unor experiențe autentice dedicate turiștilor, care să contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale locale. 2.3.2. Digitalizare și tehnologie Accesul tot mai larg al localnicilor la internet și utilizarea rețelelor sociale oferă premise favorabile pentru digitalizarea diverselor domenii de activitate. Proximitatea față de Cluj-Napoca creează oportunități pentru colaborarea cu specialiști IT, care pot sprijini dezvoltarea de soluții adaptate specificului local. Se poate dezvolta o platformă online complexă, care să servească atât promovării turistice a comunei, cât și comercializării produselor locale. De asemenea, poate fi creat un centru digital de documentare a tradițiilor și istoriei locale, ca instrument de conservare a patrimoniului imaterial. 2.3.3. Implicarea comunității și reconectarea socială Diversitatea etnică și culturală a comunei constituie un punct forte, oferind premise pentru dezvoltarea unor activități interculturale care să faciliteze integrarea și coeziunea socială. Există interes din partea tinerilor pentru implicarea în viața comunității, cu condiția existenței unor inițiative atractive și bine organizate. Se conturează oportunitatea înființării unui centru comunitar destinat activităților sociale, educaționale și culturale, precum și organizarea unor proiecte interculturale, care să stimuleze participarea și colaborarea între diferitele grupuri comunitare.

Pagina 13

2.3.4. Mobilitate și conectivitate Comuna beneficiază de prezența gării din Bonțida, precum și de apropierea de Cluj-Napoca, aspecte care pot susține dezvoltarea unor soluții moderne de mobilitate. Rețeaua rutieră existentă poate fi valorificată prin modernizare și integrare într-un sistem coerent de transport. Se identifică oportunitatea introducerii unor curse regulate către Cluj-Napoca și între satele componente ale comunei, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și transport alternativ, care să încurajeze mobilitatea ecologică. 2.3.5. Educație și dezvoltare pentru tineri În domeniul educației, comuna dispune de o școală locală funcțională, sprijinită de inițiative educaționale punctuale și de implicarea unor ONG-uri și programe de sprijin. Acest cadru existent poate fi consolidat prin dezvoltarea unui centru educațional digital și implementarea unor programe de învățare practică, adaptate nevoilor copiilor și tinerilor. Se conturează și oportunitatea organizării unor tabere și activități after-school, menite să sprijine procesul educațional și să contribuie la prevenirea abandonului școlar. 2.3.6. Dezvoltare economică și sustenabilitate Activitatea agricolă locală se sprijină pe existența unor fermieri și producători locali care oferă produse autentice, reprezentând o resursă economică importantă pentru comunitate. Interesul în creștere pentru soluții sustenabile și energie verde oferă noi direcții de dezvoltare. Se poate urmări extinderea pieței locale, dezvoltarea turismului agricol și atragerea de investiții în energie regenerabilă, prin instalarea de panouri solare sau amenajarea de stații de încărcare pentru vehicule electrice. 2.3.7. Evenimente și inițiative locale Bonțida beneficiază deja de notorietate la nivel național și internațional datorită evenimentului Electric Castle, iar tradițiile locale și cultura specifică oferă un cadru valoros pentru organizarea altor festivaluri tematice, inclusiv gastronomice sau tradiționale. Se deschid astfel oportunități pentru inițierea unor noi evenimente care să revigoreze viața comunitară și să atragă vizitatori, contribuind la dezvoltarea economică și la promovarea identității locale. 2.4. Caracteristicile cheie ale comunității locale Părți interesate locale Scurtă descriere/rol (stakeholderi)

Pagina 14

Administrația Publică Locală Primăria și Consiliul Local Bonțida reprezintă principalul actor administrativ care gestionează dezvoltarea locală, serviciile publice, planificarea teritorială și atragerea de fonduri pentru implementarea proiectelor locale. Are un rol central în inițierea, susținerea și coordonarea proiectelor comunitare. Gal Someș-Transilvan Grupul de Acțiune Locală are o implicare activă în comunitatea din Bonțida prin susținerea de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile (FEADR, PNDR, PNS, LEADER). Este un actor esențial în identificarea de surse de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a centrului civic, infrastructurii de agrement, turismului și patrimoniului cultural. Consiliul Județean Cluj Pe lângă competențele administrative generale, CJ Cluj deține Castelul Bánffy din Răscruci — patrimoniu construit de înaltă valoare, restaurat recent. În parteneriat cu GAL Someș-Transilvan, CJ Cluj participă la înființarea Centrului de Descoperire Rurală în cadrul ansamblului de la Răscruci, un punct interactiv de promovare a întregului teritoriu GAL. Poliția locală Asigură ordinea publică și siguranța cetățenilor. Conform percepției locuitorilor, este necesară o prezență mai vizibilă și activă în comunitate, în special prin patrule regulate. Fundația Transylvania Trust Joacă un rol important în domeniul protecției patrimoniului cultural, în special prin implicarea în restaurarea și revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida. Asociația Pensionarilor Bonțida Este implicată în captarea persoanelor vârstnice și a altor categorii de vârstă în activități de păstrare a meșteșugurilor locale: cusut, croșetat, cipcă, artă tradițională, contribuind la conștientizarea și promovarea bogăției culturale locale.

Pagina 15

Asociația Artudvar Asociația Art Udvar reprezintă un spațiu cultural activ din Răscruci, implicat în organizarea de evenimente artistice, ateliere creative și activități educative pentru copii și tineri. Sub umbrela asociației funcționează și cele două inițiative meșteșugărești distincte: Nádudvary Handcrafted Jewelry (bijuterii artizanale realizate de László Nádudvary) și Rainbow Art (accesorii textile, obiecte decorative și artă aplicată realizate de Nádudvary Mária Magdolna). Împreună, aceste activități contribuie la păstrarea meșteșugurilor locale, promovarea artei și atragerea vizitatorilor prin turism cultural și ateliere interactive. Fundația Kallos Zoltan Fundația Kallos Zoltán are un rol important în păstrarea, cercetarea și transmiterea patrimoniului cultural maghiar și multietnic din zona Bonțida și din regiunea Transilvaniei. Activitatea fundației include documentarea tradițiilor populare, colecționarea de obiecte de patrimoniu etnografic, organizarea de expoziții, ateliere educative, activități culturale și tabere tematice. Prin programele sale, fundația contribuie la conservarea identității culturale locale și regionale, la educația tinerei generații în spiritul valorilor tradiționale, precum și la promovarea multiculturalității și conviețuirii interetnice din zonă. Parohia Ortodoxă și Parohia Reformată Pe lângă rolul religios, parohiile se implică în viața socială a comunității, inclusiv prin organizarea unor tabere pentru copii, sprijinirea persoanelor vulnerabile și activități comunitare. Unitățile de învățământ Funcționează o școală locală care oferă educație pentru clasele primare și gimnaziale. De asemenea, colaborează ocazional cu ONG-uri, biserici și autorități locale pentru organizarea unor activități educative și extracurriculare.

Pagina 16

Antreprenori locali (turta dulce, mustar, lavanda, agricultura etc.) Există mai multe afaceri locale care contribuie la economia comunității și la diversificarea ofertei turistice: ● Manufactura de turtă dulce a familiei Rigo, care organizează și ateliere pentru vizitatori. ● Atelierul de muștar „Janos Fele Mustar” și inițiativa Valaszut Kert/Kozosseg. ● Lavanda Lola — producție de lavandă, pensiune și organizare de evenimente tematice. ● Hidden Garden — spațiu de evenimente și turism de nișă. Aceste afaceri locale reprezintă branduri ale comunei, contribuind la specificitatea teritoriului, atragerea turiștilor și adăugarea de plusvaloare experienței vizitatorilor. Companii mari prezente Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea câteva companii industriale importante: Tehnofavorit, Riela. Acestea oferă locuri de muncă pentru locuitorii din Bonțida și zonele învecinate. Asocțiațiile sportive și culturale Există mai multe asociații sportive care implică tinerii din comunitate în activități de fotbal, box sau alte discipline. De asemenea, activează un ansamblu folcloric care contribuie la păstrarea tradițiilor locale prin dansuri și cântece populare. Comunitatea Romă Există o minoritate romă în cadrul comunității, reprezentată prin organizații sau inițiative locale. Integrarea socio-economică a acestei comunități reprezintă o direcție importantă de acțiune la nivel local.

Pagina 17

2.5. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe Ce faceți bine? Ce ați putea îmbunătăți? Pe ce resurse unice vă puteți baza? Unde aveți mai puține resurse decât alții? Ce consideră alții că sunt punctele voastre tari? Ce sunt alții susceptibili să vadă ca puncte slabe? Ce facem bine? Ce am putea îmbunătăți? ● Organizăm și susținem activități comunitare diverse, de la ● Lipsa locurilor de socializare și a activităților recreative ateliere tradiționale și educaționale la evenimente pentru tineri reduce gradul de implicare și atașament față culturale. de comunitate. ● Cultivăm cooperarea între actori locali – administrație, ● Nevalorificarea centrului de informare turistică, care ar ONG-uri, antreprenori, seniori, voluntari. putea fi un nod important în promovarea locală. ● Promovăm turismul local prin evenimente (Electric ● Comunicare deficitară între administrația locală și cetățeni, Castle), trasee ghidate și inițiative tematice. ceea ce afectează încrederea și colaborarea. ● Valorificăm implicarea persoanelor în vârstă în activități ● Lipsa unei organizații umbrelă care să sprijine și educative și meșteșugărești, menținând vii tradițiile. coordoneze inițiativele sau organizațiile locale în mod ● Administrația locală oferă sprijin logistic și de spațiu coerent. pentru activități venite din inițiative externe. ● Lipsa digitalizării activităților și a comunicării interne, ceea ce îngreunează accesul la informație și eficiența Pe ce resurse unice ne putem baza? organizatorică. ● Festivalul Electric Castle funcționează ca un brand recunoscut internațional, atrăgând turiști, voluntari și Unde avem mai puține resurse decât alții? vizibilitate pentru comunitate. ● Probleme de mobilitate (transport public insuficient sau ● Reputația GAL-ului ca actor de încredere, bine integrat în ineficient), care limitează accesul la oportunități rețelele locale și europene. educaționale, culturale și economice. ● Castele Bánffy, bisericile istorice, tururile ghidate, ● Infrastructură publică nesigură sau degradată, care Lavanda Lola – atracții turistice valoroase și identitare. afectează calitatea vieții și dezvoltarea activităților ● Afaceri locale autentice, dezvoltate în jurul resurselor comunitare. existente: turta dulce artizanală, muștar local, produse din ● Resurse financiare proprii limitate, insuficiente pentru

Pagina 18

lavandă, agricultură, confecții. cofinanțarea proiectelor sau pentru intervenții rapide. ● Asociația pensionarilor implicată în activități economice ● Acces redus la consultanță profesională sau sprijin tehnic și educative. local, ceea ce limitează calitatea și eficiența proiectelor. ● Apropierea de Cluj-Napoca și apartenența la Zona Metropolitană, care oferă acces rapid la public, Ce sunt alții susceptibili să vadă ca puncte slabe? infrastructură și parteneriate urbane. ● Plecarea tinerilor din comunitate, din cauza lipsei de ● Resurse umane locale implicate, inclusiv seniori activi și oportunități educaționale, profesionale și de petrecere a sportivi performanți, ce pot inspira și mobiliza timpului liber. comunitatea. ● Lipsa de educație și abandonul școlar, mai ales în rândul copiilor din medii vulnerabile. Ce consideră alții că sunt punctele noastre tari? ● Probleme legate de siguranță, care pot descuraja ● Avem o identitate locală autentică, susținută de patrimoniu și participarea comunitară și pot afecta atractivitatea zonei. oameni implicați. ● Gradul scăzut de colaborare între partenerii mai pasivi din ● Ne bucurăm de vizibilitate pozitivă prin evenimente, inițiative teritoriu, ceea ce reduce coeziunea și eficiența rețelelor culturale și rezultate în teren. locale. ● Suntem considerați o comunitate cu potențial de dezvoltare și parteneri de încredere. Oportunități Amenințări Ce oportunități vi se oferă? Ce amenințări v-ar putea afecta? Ce tendințe ați putea valorifica? Ce face concurența? Cum puteți transforma punctele tari în oportunități? La ce amenințări vă expun punctele slabe? Ce oportunități ni se oferă? Ce amenințări ne-ar putea afecta? ● Programe de finanțare europeană pentru mediul rural, educație, turism, digitalizare și incluziune socială ● Rezistența comunității la schimbare poate îngreuna (LEADER, PNRR, Interreg, Erasmus+ etc.). adoptarea unor soluții inovatoare sau proiecte de ● Rețele naționale și europene LEADER, care ne oferă acces dezvoltare. la modele de bune practici, parteneriate și proiecte de ● Depopularea mediului rural, prin migrația tinerilor și cooperare. ● Acces la expertiză externă (consultanți, universități, îmbătrânirea populației, reduce forța de muncă și ONG-uri), ce poate sprijini dezvoltarea locală. capacitatea comunității de regenerare.

Pagina 19

● Inițiative private de CSR (responsabilitate socială ● Instabilitatea legislativă și politică, care afectează corporativă) – potențial de sponsorizare și parteneriate predictibilitatea finanțărilor și funcționarea administrației. locale cu companii. ● Reducerea finanțării publice, atât la nivel național, cât și ● Programe de formare profesională și educație local, poate limita resursele disponibile pentru dezvoltare. non-formală, utile pentru creșterea competențelor comunității. ● Potențiale blocaje administrative sau întârzieri din partea autorităților centrale sau regionale pot compromite termenele proiectelor. Ce tendințe putem valorifica? ● Schimbările climatice amenință agricultura, infrastructura ● Creșterea interesului pentru turismul rural și destinațiile și resursele naturale de care depindem. autentice, mai ales în context post-pandemic. ● Creșterea costurilor de implementare (materiale, forță de ● Interesul crescut pentru sustenabilitate și ecologie, care muncă) poate depăși bugetele prevăzute și afecta poate fi integrat în proiecte locale (energie verde, fezabilitatea proiectelor. reciclare, educație de mediu). ● Risc de proiecte formale, fără impact real, din cauza ● Incluziunea digitală și alfabetizarea tehnologică, susținute prin priorități europene și finanțări dedicate. presiunii de a consuma fondurile în timp scurt. ● Tendințele favorabile în politicile UE, care încurajează dezvoltarea teritorială integrată și abordarea de jos în sus ● Degradarea mediului și în mod special a luncii râului (bottom-up). Someșului mic datorită excavărilor necontrolate. Ce face concurența? Cum putem transforma punctele tari în oportunități? ● Alte comunități din regiune sau din apropiere (inclusiv din ● Valorificarea atracțiilor turistice locale (Castelele Bánffy, biserici, tururi istorice, Lavanda Lola etc.) prin dezvoltarea zona metropolitană Cluj) oferă oportunități educaționale, de pachete turistice, activități tematice și promovare culturale și economice mai atractive, ceea ce determină profesională. migrarea tinerilor și forței de muncă. ● Extinderea valorii Festivalului Electric Castle dincolo de ● GAL-uri sau ONG-uri din zone cu o capacitate perioada evenimentului – prin activități culturale și administrativă mai mare accesează mai ușor finanțări, turistice conexe, colaborări cu artiști, promovarea atrag parteneriate strategice și se bucură de o mai bună produselor locale. ● Organizarea de târguri și evenimente pentru promovarea vizibilitate. artiștilor, meșteșugarilor și producătorilor locali. ● Regiuni similare care au investit în branding local, turism ● Valorificarea meșteșugurilor și activităților tradiționale sustenabil sau infrastructură reușesc să atragă mai mulți

Pagina 20

(croitorie, ceramică, pictură etc.), împreună cu persoanele vizitatori și investitori. vârstnice active – transformându-le în ateliere, tururi sau ● Concurenții direcți în accesarea fondurilor europene activități educaționale. prezintă proiecte mai bine structurate, datorită unei ● Dezvoltarea de schimburi internaționale și parteneriate experiențe consolidate și unui nivel mai ridicat de transnaționale, folosindu-ne de imaginea bună, poziționarea metropolitană și capacitatea de organizare. profesionalizare. La ce amenințări ne expun punctele noastre slabe? ● Lipsa unei culturi a cooperării în unele segmente ale comunității poate frâna inițiativele participative. ● Migrarea capitalului uman spre zone mai dezvoltate se accentuează în lipsa unor proiecte concrete și atractive pentru tineri. ● Slaba comunicare între comunitate și administrația locală poate genera dezinteres, neîncredere și opoziție față de inițiativele publice. ● Lipsa unei organizații de coordonare a inițiativelor locale duce la fragmentare și lipsă de sinergie în dezvoltare. ● Capacitatea administrativă redusă și lipsa digitalizării ne pot face vulnerabili în fața birocrației și a întârzierilor de implementare.

Pagina 21

III.LOGICA INTERVENȚIEI 3.1. Obiectiv general Obiectivul general al Strategiei Smart Village Bonțida este transformarea comunei într-un model de dezvoltare rurală inteligentă, care valorifică patrimoniul local, stimulează coeziunea socială, sprijină economia locală și încurajează participarea cetățenească prin digitalizare, educație, sustenabilitate și conectivitate. Strategia își propune să răspundă într-un mod coerent și realist provocărilor locale identificate împreună cu membrii comunității. 3.2. Obiective specifice și operaționale în răspuns la analiza SWOT Obiectiv specific 1: Dezvoltarea unui cadru organizat pentru inițiative comunitare Obiectiv operațional 1.1: Fondarea Asociației Smart Village Bonțida Obiectiv operațional 1.2: Lansarea unei platforme online de colaborare și inițiere a unui program de mini-proiecte comunitare Obiectiv specific 2: Promovarea turismului cultural, ecologic și de evenimente Obiectiv operațional 2.1: Organizarea unui calendar anual de evenimente (ex: Arta în Grădină, Festival Canin, Noaptea Liliecilor) Obiectiv operațional 2.2: Crearea și promovarea traseelor tematice și a infrastructurii turistice smart (panouri de informare, aplicații) Obiectiv operațional 2.3: Crearea Muzeului Digital al Comunei Bonțida – platformă interactivă pentru patrimoniul local Obiectiv specific 3: Reducerea excluziunii digitale și sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții Obiectiv operațional 3.1: Organizarea de ateliere digitale pentru seniori și fermieri Obiectiv operațional 3.2: Crearea unei platforme video educaționale și a unei biblioteci de grădină Obiectiv specific 4: Îmbunătățirea mobilității și conectivității locale Obiectiv operațional 4.1: Crearea unui sistem local de mobilitate care să conecteze satele aparținătoare, centrul de comună, gara și orașul Cluj-Napoca Obiectiv specific 5: Stimularea dezvoltării economice locale Obiectiv operațional 5.1: Crearea unei piețe online locale pentru produse și servicii

Pagina 22

Obiectiv operațional 5.2: Dezvoltarea agroturismului și promovarea producătorilor locali Obiectiv specific 6: Consolidarea educației și implicării tinerilor Obiectiv operațional 6.1: Crearea unui centru educațional cu activități extrașcolare Obiectiv operațional 6.2: Organizarea taberelor și a atelierelor creative pentru copii Obiectiv specific 7: Promovarea conștiinței ecologice și protecția mediului Obiectiv operațional 7.1: Lansarea campaniei de educație ecologică și ecologizare participativă Obiectiv operațional 7.2: Promovarea practicilor agricole durabile și combaterea abandonului deșeurilor Obiectiv specific 8: Creșterea coeziunii și comunicării în comunitate Obiectiv operațional 8.1: Lansarea unei campanii locale de informare și consultare publică, menită să îmbunătățească transparența decizională și să cultive încrederea cetățenilor Obiectiv operațional 8.2: Organizarea de forumuri lunare comunitare cu implicarea cetățenilor activi, liderilor informali și actorilor locali Obiectiv specific 9: Creșterea capacității administrative și atragerea de resurse Obiectiv operațional 9.1: Crearea unui compartiment local sau a unei echipe de lucru pentru atragerea fondurilor europene și sprijinirea comunității în scrierea de proiecte Obiectiv operațional 9.2: Implementarea unui sistem digital de management al proiectelor și comunicare internă între administrație, parteneri și cetățeni

Pagina 23

Stabilirea obiectivelor ca răspuns la analiza SWOT Obiective specifice Obiective operaționale Provocări & amenințări Puncte tari & oportunități Ce provocări & amenințări Pe ce puncte tari / oportunități se abordează bazează Obiectiv specific 1: Obiectiv operațional 1.1: Lipsa unei organizații umbrelă Cultivăm cooperarea între actori Dezvoltarea unui cadru Fondarea Asociației Smart care să sprijine și coordoneze locali – administrație, ONG-uri, organizat pentru Village Bonțida inițiativele locale; Grad scăzut de antreprenori; Vizibilitate pozitivă prin inițiative comunitare colaborare între partenerii pasivi. inițiative culturale; Rețelele LEADER oferă acces la modele și parteneriate. Obiectiv operațional 1.2: Lipsa digitalizării activităților și a Administrația locală oferă sprijin Lansarea unei platforme comunicării interne; Lipsa unei logistic și de spațiu pentru activități; online de colaborare și inițiere culturi a cooperării. Acces la expertiză externă și rețele a unui program de europene. mini-proiecte comunitare Obiectiv specific 2: Obiectiv operațional 2.1: Migrarea tinerilor din comunitate; Promovăm turismul local prin Promovarea turismului Organizarea unui calendar Concurența din partea altor evenimente (Electric Castle), trasee cultural, ecologic și de anual de evenimente (ex: Arta comunități cu branding turistic ghidate și inițiative tematice; evenimente în Grădină, Festival Canin, mai bine dezvoltat. Festivalul Electric Castle Noaptea Liliecilor) funcționează ca un brand recunoscut internațional.

Pagina 24

Obiectiv operațional 2.2: Nevalorificarea centrului de Castele Bánffy, bisericile istorice – Crearea și promovarea informare turistică; Regiuni atracții turistice valoroase; traseelor tematice și a similare atrag mai mulți vizitatori Creșterea interesului pentru turismul infrastructurii turistice smart prin infrastructură turistică rural și destinațiile autentice. (panouri de informare, modernizată. aplicații) Obiectiv operațional 2.3: Risc de proiecte formale fără Identitate locală autentică, susținută Crearea Muzeului Digital al impact real; Lipsa digitalizării de patrimoniu; Politici europene care Comunei Bonțida – platformă activităților locale. susțin digitalizarea și inovarea. interactivă pentru patrimoniul local Obiectiv specific 3: Obiectiv operațional 3.1: Excludere digitală; Lipsa de Valorificăm implicarea persoanelor în Reducerea excluziunii Organizarea de ateliere educație digitală în rândul vârstă în activități educative; digitale și sprijinirea digitale pentru seniori și grupurilor vulnerabile. Programe europene pentru învățării pe tot fermieri incluziune digitală. parcursul vieții Obiectiv operațional 3.2: Lipsa digitalizării activităților și a Asociația pensionarilor implicată în Crearea unei platforme video comunicării interne; Acces limitat activități educative; Politici educaționale și a unei la resurse educaționale locale. europene de sprijin pentru educație biblioteci de grădină non-formală și lifelong learning. Probleme de mobilitate Apropierea de Cluj-Napoca și Obiectiv specific 4: Obiectiv operațional 4.1: (transport public insuficient apartenența la Zona Metropolitană; Îmbunătățirea Crearea unui sistem local de sau ineficient); Acces limitat la Politici UE care susțin mobilității și mobilitate care să conecteze oportunități educaționale, conectivitatea și mobilitatea conectivității locale satele aparținătoare, centrul culturale și economice. sustenabilă.

Pagina 25

de comună, gara și orașul Cluj-Napoca Obiectiv operațional 5.1: Lipsa piețelor locale; Afaceri locale autentice, Obiectiv specific 5: Crearea unei piețe online Concurență din partea altor dezvoltate în jurul resurselor Stimularea dezvoltării locale pentru produse și regiuni mai bine digitalizate. existente (turta dulce, lavandă economice locale servicii etc.); Finanțări europene pentru digitalizare rurală. Obiectiv operațional 5.2: Resurse financiare proprii Produse locale identitare; Reputația Dezvoltarea agroturismului și limitate; Concurență în GAL-ului; Creșterea interesului promovarea producătorilor promovarea regională. pentru agroturism și produse de locali proximitate. Obiectiv operațional 6.1: Lipsa oportunităților Tineri sportivi performanți ce pot Obiectiv specific 6: Crearea unui centru educaționale; Plecarea tinerilor inspira și mobiliza; Parteneriate Consolidarea educației educațional cu activități din comunitate. posibile cu universități și ONG-uri. și implicării tinerilor extrașcolare Obiectiv operațional 6.2: Lipsa locurilor de socializare și a Resurse umane locale implicate; Organizarea taberelor și a activităților recreative pentru Programe Erasmus+ și alte surse de atelierelor creative pentru tineri. finanțare pentru educație copii non-formală. Obiectiv operațional 7.1: Schimbările climatice; Interes crescut pentru Obiectiv specific 7: Lansarea campaniei de Abandonul deșeurilor. sustenabilitate; Educație de mediu Promovarea educație ecologică și sprijinită de priorități europene. conștiinței ecologice și ecologizare participativă protecția mediului

Pagina 26

Obiectiv operațional 7.2: Practici agricole nesustenabile; Includerea seniorilor în educație Promovarea practicilor Risc de degradare a mediului ecologică; Finanțări PNRR și LEADER agricole durabile și natural. pentru agricultură durabilă. combaterea abandonului deșeurilor Obiectiv specific 8: Obiectiv operațional 8.1: Comunicare deficitară între Administrația sprijină inițiativele Creșterea coeziunii și Lansarea unei campanii locale administrația locală și cetățeni; externe; Politici europene care comunicării în de informare și consultare Lipsa unei culturi a cooperării. încurajează participarea comunitate publică, menită să cetățenească. îmbunătățească transparența decizională și să cultive încrederea cetățenilor Obiectiv operațional 8.2: Lipsa de colaborare între Vizibilitate pozitivă; Considerați Organizarea de forumuri partenerii locali; Lipsa unei parteneri de încredere în rețelele lunare comunitare cu organizații de coordonare a locale. implicarea cetățenilor activi, inițiativelor. liderilor informali și actorilor locali Obiectiv specific 9: Obiectiv operațional 9.1: Capacitate administrativă Reputația GAL-ului ca actor de Creșterea capacității Crearea unui compartiment redusă; Acces redus la încredere; Acces la expertiză externă administrative și local sau a unei echipe de consultanță profesională; și rețele naționale/europene. atragerea de resurse lucru pentru atragerea Instabilitate legislativă. fondurilor europene și

Pagina 27

sprijinirea comunității în scrierea de proiecte Obiectiv operațional 9.2: Lipsa digitalizării activităților și a Tendințele UE privind digitalizarea Implementarea unui sistem comunicării interne; Birocrație și administrației; Acces la fonduri digital de management al întârzieri în implementare. PNRR pentru modernizare. proiectelor și comunicare internă între administrație, parteneri și cetățeni

Pagina 28

3.3. Soluții inteligente: acțiuni, rezultate și impact Logica intervenției – obiective, activități, rezultate așteptate și produse (outputs) Obiective specifice/ Activități planificate sau realizate [Ce acțiuni sunt operaționale [pot fi separate planificate pentru atingerea obiectivului – utilizați Rezultate așteptate Produse așteptate (outputs) în coloane diferite] rânduri noi pentru fiecare activitate] Obiectiv specific 1: Dezvoltarea unui cadru organizat pentru inițiative comunitare A.1.Identificarea unui grup de inițiativă și ● Bonțida va avea o structură întocmirea documentației pentru înființarea dedicată coordonării și ● 1 ONG înființat, cu statut asociației. implementării proiectelor Obiectiv operațional 2.1: și regulament propriu. A.2.Înregistrarea juridică a asociației și promovarea Smart Village. Fondarea Asociației Smart ● 1 plan anual de activități. publică a acesteia. ● Va crește capacitatea de Village Bonțida ● Minim 10 membri activi în atragere a fondurilor A.3.Elaborarea unui plan de acțiune anual și primul an. nerambursabile și de organizare atragerea de noi membri. de evenimente. A.4.Crearea unei platforme online (site sau grup dedicat) pentru colaborare între grupuri locale, instituții și inițiative. Obiectiv operațional 2.2: ● Inițiativele locale vor fi mai bine ● 1 platformă digitală activă A.5.Organizarea de întâlniri lunare pentru Lansarea unei platforme conectate și coordonate. și actualizată. identificarea de proiecte comune. online de colaborare și ● Se va reduce suprapunerea ● Minim 10 întâlniri de lucru A.6.Publicarea unui calendar comun al activităților inițiere a unui program de eforturilor și va crește eficiența organizate în primul an. locale. mini-proiecte comunitare intervențiilor. ● 1 calendar online de A.7.Crearea unei identități vizuale comune pentru evenimente locale. materialele de informare și produse locale/suveniruri etc. Obiectiv specific 2: Promovarea turismului cultural, ecologic și de evenimente

Pagina 29

A.8.Organizarea anuală a 3 evenimente tematice: ● Creșterea numărului de turiști ● 3 evenimente recurente ● Festivalul „Arta în Grădină”, care reunește care vizitează Bonțida. organizate în fiecare an. muzică, arte vizuale și ateliere interactive; ● Implicarea activă a comunității ● Galerie foto-video ● Festivalul Canin „Prietenii Noștri Patrupezi”, locale în promovarea publicată online după Obiectiv operațional 2.1: care promovează responsabilitatea față de patrimoniului și tradițiilor. fiecare eveniment. Organizarea unui calendar animale; ● Întărirea sentimentului de ● Minim 500 anual de evenimente (ex: ● Evenimentul educațional „Noaptea apartenență și mândrie locală. participanți/ediție. Arta în Grădină, Festival Liliecilor”, pentru conștientizarea Canin, Noaptea Liliecilor) biodiversității locale. Implicarea artiștilor locali, ONG-urilor, școlilor și comunității în organizare. Promovarea evenimentelor prin afișe, social media și mass-media regională. A.9.Identificarea celor mai relevante trasee tematice (istorice, ecologice, culturale). ● 2 trasee tematice complet Obiectiv operațional 2.2: A.10. Instalarea a 3 panouri smart de amenajate și semnalizate. Crearea și promovarea informare/panouri cu coduri QR în ● 3 panouri digitale de informare ● 2 trasee tematice traseelor tematice și a puncte-cheie din comună. funcționale/panouri cu coduri ● 3 panouri interactive infrastructurii turistice smart (panouri de informare, QR. ● 1 platformă A.11. Dezvoltarea unei platforme care oferă aplicații) informații despre obiectivele locale, ● 1 platformă turistică disponibilă evenimente și trasee. online (Android și iOS). A.12. Colectarea de povești locale, obiecte vechi, fotografii și documente de la locuitori. ● 1 platformă online ● Patrimoniul imaterial al accesibilă publicului larg. Obiectiv operațional 2.3: comunei va fi păstrat și Crearea Muzeului Digital al ● Minim 50 de contribuții valorificat. Comunei Bonțida – platformă (obiecte, povești, A.13. Scanarea, arhivarea și publicarea lor pe o ● Vor fi implicate toate generațiile interactivă pentru fotografii). patrimoniul local platformă online modernă și interactivă. în colectarea și transmiterea ● 1 eveniment anual de memoriei locale. promovare a muzeului digital.

Pagina 30

Obiectiv specific 3: Reducerea excluziunii digitale și sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții A.14. Organizarea lunară a unor cursuri practice în care seniorii învață să utilizeze telefonul, să ● Seniorii și agricultorii vor fi mai ● 12 ateliere organizate pe Obiectiv operațional 3.1: trimită e-mailuri și să acceseze servicii online. independenți în relația cu parcursul anului. Organizarea de ateliere A.15. Sesiuni dedicate fermierilor pentru administrația și serviciile ● Minim 30 de participanți digitale pentru seniori și completarea cererilor APIA, accesarea publice. activi. fermieri subvențiilor, etc. ● Se reduce izolarea digitală și ● 1 sistem de tutoriat A.16. Implicarea elevilor ca voluntari pentru dependența de alte persoane. digital „peer-to-peer”. sprijin individualizat. A.17. Înregistrarea de tutoriale video adaptate nevoilor locale (cum completezi formulare, cum ● Învățarea continuă devine ● 1 platformă locală cu Obiectiv operațional 3.2: folosești aplicații utile). accesibilă pentru toți, indiferent minim 10 tutoriale video. Crearea unei platforme video A.18. Amenajarea a unei mini-biblioteci în aer de vârstă sau mediu. ● 1 bibliotecă de grădină educaționale și a unei liber (cutii din lemn cu cărți, montate în parcuri ● Locuitorii vor avea mai multe funcțională. biblioteci de grădină sau curți). resurse de petrecere a timpului ● 1 catalog online de cărți A.19. Promovarea lecturii prin evenimente mici liber educativ. disponibile. (schimb de cărți, cluburi de lectură). Obiectiv specific 4: Îmbunătățirea mobilității și conectivității locale

Pagina 31

A.20. Realizarea unui studiu privind nevoile de transport ale locuitorilor (inclusiv elevi, vârstnici, navetiști). A.21. Consultări cu autoritățile județene pentru introducerea sau extinderea rutelor regulate spre Cluj-Napoca. A.22. Crearea unui sistem de transport comunitar: rețea de transport partajat (microbuz comunal, ridesharing local), cu orar adaptat accesului la primărie, școală, ● 1 studiu de mobilitate ● Creșterea accesului la educație, dispensar, evenimente. locală realizat și publicat. locuri de muncă și servicii din ● 1 sistem local de A.23. Stabilirea unor puncte de întâlnire locale în Cluj-Napoca. fiecare sat, afișate și promovate prin platforma transport partajat pilotat. ● Reducerea izolării satelor Obiectiv operațional 4.1: digitală. ● Minim 3 puncte de aparținătoare. Crearea unui sistem local de întâlnire semnalizate și A.24. Lansarea unui grup de comunicare online ● Acces facil la servicii publice și mobilitate care să conecteze funcționale. (ex: WhatsApp/Facebook) pentru coordonarea evenimente pentru toate satele ● 1 rută de shuttle activă în satele aparținătoare, centrul transportului informal între locuitori. comunei. sezonul de evenimente. de comună, gara și orașul A.25. Colaborarea cu ONG-uri sau firme de ● Conectare eficientă cu ● 1 secțiune dedicată Cluj-Napoca mobilitate rurală pentru testarea de soluții Cluj-Napoca și cu puncte cheie mobilității în platforma inovatoare. precum gara. digitală locală A.26. Instalarea de panouri informative în gară cu ● Implicarea comunității în soluții ● 1 campanie de informare trasee pietonale sau partajate către sat și de mobilitate sustenabile și a locuitorilor privind punctele de interes. flexibile. opțiunile de transport. A.27. Organizarea unui sistem de transfer de tip shuttle în zilele de festival, târg sau evenimente comunitare A.28. Promovarea transportului combinat tren + bicicletă, prin hărți, aplicație și infrastructură ușoară. A.29. Integrarea tuturor opțiunilor de transport în platforma dedicată comunității, cu funcții de informare și rezervare. Obiectiv specific 5: Stimularea dezvoltării economice locale

Pagina 32

A.30. Dezvoltarea unei platforme digitale (site + ● 1 platformă web + aplicație) unde localnicii pot vinde produse, ● Sprijinirea micilor producători aplicație pentru vânzări și Obiectiv operațional 5.1: oferi servicii sau anunța inițiative. locali în valorificarea produselor promovare. Crearea unei piețe online A.31. Organizarea unui training pentru utilizarea lor. ● Minim 50 de utilizatori locale pentru produse și platformei (în special pentru vârstnici și ● Încurajarea economiei locale activi în primul an. servicii meșteșugari). prin crearea unui circuit ● Minim 100 de A.32. Lansarea oficială și promovarea platformei economic scurt. produse/servicii listate în în comunitate și online. platformă. A.33. Realizarea unei hărți a producătorilor locali ● 1 hartă online și tipărită (miere, lavandă, muștar, turta dulce, produse cu producătorii și artizanale). ● Creșterea vânzărilor directe atracțiile agro-turistice. A.34. Organizarea periodică a târgurilor locale de pentru gospodăriile și afacerile ● Minim 4 târguri tematice produse în Bonțida și în cadrul unor evenimente locale. organizate/an. (ex. Electric Castle). ● Atragerea de turiști interesați ● Minim 3 pachete turistice Obiectiv operațional 5.2: A.35. Crearea de pachete turistice tematice de experiențe autentice rurale. create și promovate (ex. Dezvoltarea agroturismului și (vizite la gospodării, ateliere, degustări). ● Consolidarea identității locale „Ziua la stână”, „Tur de promovarea producătorilor ● Produsele locale ajung la un lavandă și dulciuri”, locali public larg, care apreciază „Bucătărie ca la bunica”). originalitatea, autenticitatea și ● 1 „Bonțida Local Box – A.36. Promovarea producătorilor prin materiale sustenabilitatea. Electric Edition”/„Bonțida vizuale, pagini de social media, colaborări cu ● Se creează o nouă sursă de Festival Pack” influenceri și bloguri de călătorie. venit pentru micii producători. ● Stand de prezentare la Electric Castle sau parteneriat oficial.

Pagina 33

A.37. Co-crearea unui pachet local de produse adaptate publicului festivalului, ambalate într-un mod creativ, ecologic și instagramabil. - Testare și validare în ediția pilot a festivalului (stand de prezentare sau punct de vânzare partener). - Campanie de promovare digitală înainte și în timpul festivalului (în colaborare cu Electric Castle, influenceri locali, platforme media). - Colaborare cu organizatorii festivalului pentru a include pachetul în zonele de welcome bag, glamping sau shop-uri de suveniruri. Obiectiv specific 6: Consolidarea educației și implicării tinerilor A.38. Amenajarea unui spațiu multifuncțional (în ● 1 centru educațional Obiectiv operațional 6.1: școală sau cămin cultural). ● Tinerii dezvoltă competențe noi funcțional. Crearea unui centru A.39. Organizarea de cursuri (IT, limbi străine, și spirit civic. ● Minim 5 tipuri de educațional cu activități teatru, media) și activități de mentorat. ● Scade riscul abandonului școlar activități recurente. extrașcolare A.40. Crearea unui consiliu al tinerilor care să și al migrației. ● Minim 50 de tineri propună inițiative proprii. implicați anual. A.41. Tabere de vară în parteneriat cu artiști și ● Minim 2 tabere Obiectiv operațional 6.2: ● Dezvoltarea creativității și profesori (muzică, pictură, sport). tematice/an. Organizarea taberelor și a încrederii copiilor. A.42. Ateliere creative în timpul anului școlar ● Minim 4 ateliere atelierelor creative pentru ● Implicarea familiilor și a (costume, decoruri, storytelling). creative/an. copii comunității în activități A.43. Prezentarea publică a rezultatelor ● 1 spectacol/expoziție educative. (expoziții, spectacole). comunitară/an. Obiectiv specific 7: Promovarea conștiinței ecologice și protecția mediului

Pagina 34

A.44. Organizarea Zilei de Ecologizare în toate ● Minim 4 campanii de Obiectiv operațional 7.1: satele comunei. ● Locuitorii devin mai conștienți curățenie/an. Lansarea campaniei de A.45. Ateliere în școli despre reciclare, de importanța mediului. ● Minim 100 de voluntari educație ecologică și compostare și protejarea biodiversității. ● Se reduce poluarea și implicați. ecologizare participativă A.46. Crearea de „eco-patrule” de voluntari (copii abandonul deșeurilor. ● Ghid local de bune + seniori). practici ecologice. Obiectiv operațional 7.2: A.47. Sesiuni de formare pentru fermieri despre ● Minim 2 sesiuni de Promovarea practicilor agricultura ecologică și regenerativă. ● Mai puține terenuri poluate sau formare/an. agricole durabile și lăsate pârloagă. ● 1 campanie de informare combaterea abandonului A.48. Informarea populației despre depozitarea ● Începerea tranziției spre o tipărită și online. deșeurilor corectă a deșeurilor menajere și agricole. agricultură sustenabilă. ● Obiectiv specific 8: Creșterea coeziunii și comunicării în comunitate Obiectiv operațional 8.1: A.49. Realizarea unui buletin informativ lunar Lansarea unei campanii (online și tipărit). ● 12 buletine locale de informare și A.50. Organizarea de sesiuni de consultare pe ● Locuitorii sunt mai bine informative/an. consultare publică, menită teme locale. informați și implicați. ● 3 sesiuni de să îmbunătățească ● Crește încrederea în consultare/an. transparența decizională și A.51. Promovarea transparenței prin afișarea administrația locală. ● 1 platformă cu acces la să cultive încrederea bugetelor și deciziilor locale. documente publice. cetățenilor Obiectiv operațional 8.2: A.52. Întâlniri deschise în fiecare sat pentru ● 10 forumuri/an. Organizarea de forumuri dezbaterea proiectelor locale. ● 1 raport anual cu ● Creșterea sentimentului de lunare comunitare cu A.53. Invitarea liderilor informali, ONG-urilor și propuneri ale apartenență. implicarea cetățenilor activi, tinerilor activi. comunității. ● Identificarea de soluții locale liderilor informali și actorilor ● 1 grup de lucru A.54. Colectarea de propuneri și soluții din prin participare directă. locali permanent format din partea comunității. cetățeni activi. Planificarea acțiunilor

Pagina 35

Capacitate umană necesară (Ce resurse Perioada de Capacitate tehnică necesară (ex. Acțiuni planificate sau realizate (Ce acțiuni sunt planificate umane sunt necesare? Cine sunt actorii implementare (De la – internet, clădiri, infrastructură, pentru atingerea obiectivului?) implicați în management și Până la) terenuri) implementare?) cetățeni activi, experți juridici, A.1.Identificarea unui grup de inițiativă și întocmirea coordonator comunitar, Primăria spațiu pentru întâlniri, platformă T2 2025 documentației pentru înființarea asociației. Bonțida de colaborare digitală A.2.Înregistrarea juridică a asociației și promovarea publică echipa fondatoare, jurist, specialist materiale promoționale, website, T3 2025 comunicare a acesteia. spațiu de lansare flipchart, proiector, materiale A.3.Elaborarea unui plan de acțiune anual și atragerea de T4 2025 – actualizare echipa asociației, facilitator comunitar, voluntari informative, platformă noi membri. anuală colaborativă A.4.Crearea unui spațiu online (site sau grup dedicat) pentru 2025, mentenanță coordonator local, reprezentanți ONG spațiu digital, server, moderare colaborare între grupuri locale, instituții și inițiative. continuă A.5.Organizarea de întâlniri lunare pentru identificarea de începând cu T4 2025, coordonator comunitar, reprezentanți spațiu de întâlnire, conexiune instituții, ONG-uri, tineri online, echipamente de proiecte comune. lunar prezentare responsabil comunicare, colaboratori website activ, platformă social A.6.Publicarea unui calendar comun al activităților locale. 2025 – permanent instituționali media, imprimare afișe A.7.Organizarea anuală a 3 evenimente tematice: anual, în funcție de echipa Smart Village, coordonatori de locație în aer liber, sistem ● Festivalul „Arta în Grădină”, care reunește muzică, sezon (mai–septembrie) eveniment, artiști, ONG-uri, părinți, audio-video, echipamente arte vizuale și ateliere interactive; elevi, Primăria Bonțida specifice (detectoare lilieci, ● Festivalul Canin „Prietenii Noștri Patrupezi”, care scenă, panouri) promovează responsabilitatea față de animale; ● Evenimentul educațional „Noaptea Liliecilor”, pentru conștientizarea biodiversității locale. Implicarea artiștilor locali, ONG-urilor, școlilor și comunității în organizare.

Pagina 36

Promovarea evenimentelor prin afișe, social media și mass-media regională. A.8.Identificarea celor mai relevante trasee tematice 2025–2026 voluntari, istorici locali, biologi, echipă GPS/cartografiere, tipografie, (istorice, ecologice, culturale). GIS, specialiști în turism aplicație pentru trasee A.9.Instalarea a 3 panouri smart de informare în panouri cu touch screen, firmă IT, specialiști în conținut, sprijin 2025 conexiune internet, sursă de puncte-cheie din comună. din partea Primăriei curent A.10. Dezvoltarea unei aplicații mobile care oferă 2025, cu actualizări echipă dezvoltare IT, consultanți turism, informații despre obiectivele locale, evenimente și servere, bază de date, design UX permanente administrație locală trasee. A.11. Colectarea de povești locale, obiecte vechi, voluntari, profesori, bibliotecari, scanner, camere foto, laptopuri, 2025–2026 fotografii și documente de la locuitori. muzeologi, elevi reportofon A.12. Scanarea, arhivarea și publicarea lor pe o platformă dezvoltator IT, curator de conținut, website interactiv, arhivă online, 2026 online modernă și interactivă. echipă editorială server securizat A.13. Organizarea lunară a unor cursuri practice în care începând din T3 2025, laptopuri/tablete, internet, elevi voluntari, profesori IT, seniorii învață să utilizeze telefonul, să trimită e-mailuri lunar imprimantă, videoproiector coordonator Smart Village și să acceseze servicii online. calculatoare, proiector, A.14. Sesiuni dedicate fermierilor pentru completarea 2–3 sesiuni/an, în funcție voluntari, specialiști APIA, IT-iști locali, Primăria imprimantă, conexiune bună la cererilor APIA, accesarea subvențiilor, etc. de calendarul APIA internet A.15. Implicarea elevilor ca voluntari pentru sprijin septembrie 2025 – elevi din gimnaziu/liceu, profesori, platformă de înscriere, spațiu de individualizat. permanent coordonator voluntariat întâlnire A.16. Înregistrarea de tutoriale video adaptate nevoilor T3–T4 2025 – actualizare voluntari, profesori, echipă media telefon cu cameră bună, laptop locale (cum completezi formulare, cum folosești locală continuă pentru editare, platformă video aplicații utile). A.17. Amenajarea a unei mini-biblioteci în aer liber (cutii profesori, bibliotecari, voluntari din lemn cu cărți, montate în parcuri sau curți). T3 2025 – întreținere tâmplărie de bază, vopsea, spațiu

Pagina 37

permanentă public amenajat A.18. Promovarea lecturii prin evenimente mici (schimb cadre didactice, elevi, bibliotecari, spațiu, cărți, scaune, materiale trimestrial, din T3 2025 membri comunitate de cărți, cluburi de lectură). promoționale sociolog/coordonator cercetare, platformă pentru chestionar A.19. Realizarea unui studiu privind nevoile de transport T2 2025 voluntari locali, autorități locale online, imprimare chestionare pe ale locuitorilor (inclusiv elevi, vârstnici, navetiști). hârtie A.20. Consultări cu autoritățile județene pentru echipa Smart Village, reprezentanți CJ, materiale informative, spațiu de introducerea sau extinderea rutelor regulate spre T2–T3 2025 transportatori întâlniri, analiză GIS Cluj-Napoca. A.21. Crearea unui sistem de transport comunitar: rețea coordonator mobilitate, șoferi locali, microbuz, combustibil, de transport partajat (microbuz comunal, ridesharing sprijin Primărie telefon/sistem de rezervare T3 2025 – T2 2026 local), cu orar adaptat accesului la primărie, școală, dispensar, evenimente. A.22. Stabilirea unor puncte de întâlnire locale în fiecare Primărie, echipă coordonare digitală, T3 2025 voluntari afișe, plăcuțe, aplicație online sat, afișate și promovate prin platforma digitală. A.23. Lansarea unui grup de comunicare online (ex: coordonator digital, voluntari acces la internet și telefoane WhatsApp/Facebook) pentru coordonarea transportului T3 2025 – activ continuu administratori de grup mobile informal între locuitori. A.24. Colaborarea cu ONG-uri sau firme de mobilitate parteneri externi, echipă de testare aplicație de mobilitate, suport IT, 2025–2026 locală rurală pentru testarea de soluții inovatoare. dispozitive mobile A.25. Instalarea de panouri informative în gară cu trasee grafician, coordonator Smart Village, T2 2026 colaborare CFR panouri, suporturi, hărți tipărite pietonale sau partajate către sat și punctele de interes. A.26. Organizarea unui sistem de transfer de tip shuttle în anual, în funcție de șoferi locali, coordonator logistic, vehicule, stații de plecare, afișe, zilele de festival, târg sau evenimente comunitare evenimente voluntari stații walkie-talkie A.27. Promovarea transportului combinat tren + echipă GIS, designeri, voluntari locali infrastructură ușoară, hărți, T3 2025 – T2 2026 bicicletă, prin hărți, aplicație și infrastructură ușoară. panouri, aplicație A.28. Integrarea tuturor opțiunilor de transport în dezvoltator IT, echipa Smart Village T3–T4 2025 server, aplicație integrată, platforma dedicată comunității, cu funcții de informare

Pagina 38

și rezervare. interfață mobilă A.29. Dezvoltarea unei platforme digitale (site și/sau server, aplicație funcțională, T3 2025 – lansare, cu dezvoltator IT, coordonator local, aplicație) unde localnicii pot vinde produse, oferi suport pentru administrare și actualizări permanente producători, sprijin din partea GAL servicii sau anunța inițiative. utilizatori A.30. Organizarea unui training pentru utilizarea T3–T4 2025 formatori IT, coordonator platformă, laptopuri, internet, spațiu echipat platformei (în special pentru vârstnici și meșteșugari). voluntari pentru formare A.31. Lansarea oficială și promovarea platformei în echipa de comunicare, grafician, materiale promoționale (video, T4 2025 coordonator local comunitate și online. afișe), canale digitale A.32. Realizarea unei hărți a producătorilor locali (miere, echipa Smart Village, consultări cu T3 2025 producători, grafician tipar, suport digital, geolocalizare lavandă, muștar, turta dulce, produse artizanale). A.33. Organizarea periodică a târgurilor locale de produse începând din 2025, cu coordonator logistic, producători, în Bonțida și în cadrul unor evenimente (ex. Electric frecvență trimestrială voluntari mese, corturi, logistică de bază Castle). sau sezonieră A.34. Crearea de pachete turistice tematice (vizite la coordonator turism, gazde locale, sistem de rezervări, materiale T3 2025 – T2 2026 facilitator de experiențe gospodării, ateliere, degustări). informative, logistică de vizitare A.35. Promovarea producătorilor prin materiale vizuale, continuu, începând cu T3 echipa de comunicare, fotograf, echipamente media, internet, pagini de social media, colaborări cu influenceri și coordonator marketing 2025 acces la canale de promovare bloguri de călătorie. A.36. Co-crearea unui pachet local de produse adaptate producători locali, designeri tineri, publicului festivalului, ambalate într-un mod creativ, coordonator evenimente ambalaje, materiale de branding, infrastructură de vânzare ecologic și instagramabil. echipă de vânzare, voluntari, - Testare și validare în ediția pilot a festivalului (stand producători stand, POS, material informativ de prezentare sau punct de vânzare partener). aprilie–iulie 2025, cu specialist social media, echipa de materiale vizuale/video, conturi - Campanie de promovare digitală înainte și în timpul replicare anuală comunicare de promovare festivalului (în colaborare cu Electric Castle, logistică de livrare, branding, echipă de proiect, organizatorii EC, influenceri locali, platforme media). coordonare distribuție parteneri de distribuție - Colaborare cu organizatorii festivalului pentru a include pachetul în zonele de welcome bag,

Pagina 39

glamping sau shop-uri de suveniruri. A.37. Amenajarea unui spațiu multifuncțional (în școală Primăria Bonțida, echipă tehnică, mobilier modular, acces internet, T2–T3 2025 arhitect/local designer, profesori echipamente multimedia sau cămin cultural) (videoproiector, tablă interactivă) A.38. Organizarea de cursuri (IT, limbi străine, teatru, formatori voluntari, profesori, artiști spațiu de curs, materiale din T3 2025 – lunar locali, coordonator educațional didactice, echipamente media) și activități de mentorat audio-video A.39. Crearea unui consiliu al tinerilor care să propună elevi, facilitator tineret, sprijin școală și sală de întâlniri, platformă online T3 2025 – permanent ONG-uri locale inițiative proprii colaborativă A.40. Tabere de vară în parteneriat cu artiști și profesori educatori, artiști invitați, voluntari, spațiu de cazare și activități, anual, iulie–august coordonator tabără (muzică, pictură, sport) materiale artistice și sportive materiale de bricolaj, sală A.41. Ateliere creative în timpul anului școlar (costume, T3 2025 – T2 2026 cadre didactice, specialiști în artă, coordonator cultural multifuncțională, spațiu de decoruri, storytelling) (lunare) expoziție A.42. Prezentarea publică a rezultatelor (expoziții, la final de semestru sau tineri participanți, coordonatori de activitate, familie și comunitate scenă, sonorizare, decoruri, afișaj spectacole) an școlar saci, mănuși, echipamente de A.43. Organizarea Zilei de Ecologizare în toate satele anual, începând cu T2 voluntari, elevi, ONG-uri de mediu, sprijin din partea Primăriei curățenie, puncte de colectare comunei 2025 temporară A.44. Ateliere în școli despre reciclare, compostare și începând din T3 2025 – 1 profesori, facilitatori de mediu, materiale didactice, proiector, protejarea biodiversității atelier/lună specialiști ONG materiale vizuale interactive A.45. Crearea de „eco-patrule” de voluntari (copii + grupuri de voluntari, coordonator local, tricouri, insigne, chestionare, T3 2025 – permanent elevi și seniori implicați seniori) unelte de bază A.46. Sesiuni de formare pentru fermieri despre T2 și T4 în fiecare an experți agricoli, consultanți, agricultori sală de instruire, material agricultura ecologică și regenerativă (adaptate ciclului agricol) locali informativ tipărit și digital

Pagina 40

A.47. Informarea populației despre depozitarea corectă a campanie inițială T3 echipa de comunicare, sprijin din pliante, afișe, materiale vizuale, 2025, urmată de reluări partea administrației și a școlilor deșeurilor menajere și agricole distribuție locală anuale A.48. Realizarea unui buletin informativ lunar (online și începând din T3 2025 – redactor local, voluntari, colaboratori laptop, imprimantă performantă, tipărit) lunar instituționali platformă de difuzare online facilitator, reprezentanți comunitari, A.49. Organizarea de sesiuni de consultare pe teme sală de evenimente, echipamente trimestrial, începând din administrație locală de prezentare, sistem de locale T4 2025 feedback A.50. Promovarea transparenței prin afișarea bugetelor din T3 2025 – actualizare personal administrativ, responsabil panouri de afișaj, site web, și deciziilor locale permanentă comunicare platformă digitală A.51. Întâlniri deschise în fiecare sat pentru dezbaterea echipa de implementare, reprezentanți sală de întâlniri, semestrial sau la nevoie locali, cetățeni activi microfon/sonorizare, proiectelor locale documentare audio/video A.52. Invitarea liderilor informali, ONG-urilor și tinerilor în paralel cu consultările moderatori, tineri lideri, reprezentanți instrumente de moderare și vizualizare (panouri, flipchart, activi și forumurile comunitare ONG, asociații locale formulare) A.53. Colectarea de propuneri și soluții din partea continuu, prin platforma echipa Smart Village, responsabil platformă interactivă, spațiu comunității digitală și forumuri fizice comunicare pentru afișaj și cutii de sugestii

Pagina 41

IV.MANAGEMENT ȘI MONITORIZARE 4.1. Management Procesul de elaborare a Strategiei Smart Village Bonțida a fost inițiat la nivel local de către Administrația Publică Locală Bonțida, în parteneriat cu GAL Someș Transilvan, cu sprijinul echipei FSPAC Living Lab. Acest parteneriat a permis mobilizarea comunității, colectarea de date participative și fundamentarea priorităților strategice prin implicarea actorilor locali relevanți. Responsabilitatea generală pentru gestionarea și implementarea strategiei va reveni Asociației Smart Village Bonțida (denumire orientativa), care va funcționa ca structură locală de coordonare. Asociația va asigura atât coordonarea operațională a proiectelor, cât și gestionarea financiară a resurselor atrase prin diverse surse de finanțare (naționale, europene, private, sponsorizări, parteneriate). Pentru implementarea strategiei, Asociația va colabora permanent cu: ● Administrația Publică Locală, care va susține prin resurse logistice, resurse umane și expertiză administrativă proiectele strategice; ● GAL Someș-Transilvan, în calitate de facilitator de acces la finanțările europene destinate zonelor rurale (PNDR, FEADR, PNS, LEADER); ● Consiliul Județean Cluj, care va contribui în special în proiectele de patrimoniu, turism și dezvoltare teritorială integrată; ● Unitățile de învățământ, ONG-urile locale, parohiile, asociațiile culturale, sportive și meșteșugărești, antreprenorii locali și grupurile vulnerabile. Resursele financiare pentru realizarea proiectelor vor fi atrase prin accesarea programelor de finanțare naționale și europene (PNDR, PNRR, Programe Smart Village, Interreg, granturi private), prin parteneriate public-private și prin mobilizarea sponsorizărilor locale. Asociația va dezvolta capacitatea administrativă necesară pentru scrierea, depunerea și implementarea proiectelor. Comunitatea locală a fost deja implicată activ în formularea strategiei prin întâlniri participative, grupuri de lucru tematice, consultări publice și sesiuni de validare a obiectivelor. Pe parcursul implementării, implicarea comunității va continua prin forumuri comunitare periodice, platforma digitală de informare și consultare, precum și prin constituirea unor grupuri de lucru sectoriale pe principalele direcții de intervenție. Prin această abordare participativă permanentă, strategia urmărește nu doar implementarea unor proiecte punctuale, ci și consolidarea capacității comunității de a gestiona în mod activ dezvoltarea durabilă a comunei.

Pagina 42

4.2. Monitorizare Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată printr-un sistem structurat de urmărire a progresului, care va permite evaluarea periodică a gradului de realizare a obiectivelor, a proiectelor planificate și a indicatorilor asumați. Responsabilitatea coordonării procesului de monitorizare revine Asociației Smart Village Bonțida (denumire orientativa), care va asigura centralizarea datelor, elaborarea rapoartelor de progres și informarea periodică a comunității și a partenerilor. În acest proces vor fi implicate și Administrația Publică Locală, GAL Someș-Transilvan și ceilalți actori relevanți din comunitate, prin participarea în grupurile de lucru tematice. Strategia prevede o monitorizare continuă pe întreaga durată a implementării (2024–2030), cu elaborarea unor rapoarte anuale de implementare, care vor fi discutate și validate în cadrul forumurilor comunitare și ale adunării generale a Asociației Smart Village Bonțida. Indicatorii de monitorizare vor reflecta realizarea obiectivelor propuse pe principalele domenii de intervenție (turism, digitalizare, educație, economie locală, implicare comunitară, mobilitate, patrimoniu etc.). Evaluarea progresului se va realiza pe baza unor date cantitative (număr de proiecte realizate, număr de beneficiari, resurse atrase) și calitative (nivelul de satisfacție al comunității, impactul perceput asupra calității vieții). Pe lângă monitorizarea administrativă, strategia va utiliza și metode participative de monitorizare: chestionare periodice în rândul locuitorilor, consultări tematice deschise, sesiuni publice de prezentare a rezultatelor și colectare de feedback. Prin acest sistem integrat de monitorizare, strategia va permite ajustarea dinamică a priorităților și activităților, asigurând astfel o implementare adaptivă și permanent conectată la realitățile și așteptările comunității locale. V. IMPLICAREA ACTORILOR LOCALI ÎN DEZVOLTAREA STRATEGIEI Strategia Smart Village Bonțida a fost construită pe baza unui proces participativ, în care implicarea activă a actorilor locali a reprezentat un element central. Pornind de la specificul comunității și diversitatea stakeholderilor prezenți, dezvoltarea strategiei s-a realizat prin consultarea directă a cetățenilor, a instituțiilor publice locale, a mediului economic, a

Pagina 43

organizațiilor neguvernamentale, a cultelor religioase, a grupurilor culturale și sportive, precum și a altor categorii relevante din comunitate. Procesul participativ a asigurat nu doar o bună cunoaștere a realităților locale, ci și asumarea colectivă a direcțiilor de dezvoltare și responsabilizarea actorilor implicați în implementarea ulterioară a strategiei. 5.1. Implicarea actorilor locali în evaluarea nevoilor Procesul de elaborare a Strategiei Smart Village Bonțida a fost fundamentat pe o abordare participativă și consultativă încă de la început. Evaluarea nevoilor s-a realizat printr-o serie de întâlniri tematice organizate în cadrul colaborării dintre GAL Someș Transilvan și FSPAC Living Lab, reunind diverse grupuri reprezentative ale comunității: ● Administrația locală, școala și instituțiile de cult – identificarea nevoilor instituționale și a problemelor din serviciile publice. ● Asociația Pensionarilor Bonțida – evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice și integrarea soluțiilor accesibile acestora. ● Tineri antreprenori și noi locuitori ai comunei – identificarea ideilor inovatoare și a potențialului economic emergent. ● Tineri și comunitatea romă – integrarea vocilor tinerilor și a grupurilor vulnerabile, cu accent pe incluziunea socială. ● Consultări intermediare și finale – sesiuni de prezentare și validare a constatărilor preliminare, unde toți actorii implicați au avut ocazia să contribuie cu observații și propuneri. Această abordare a permis colectarea de informații detaliate și conturarea unei imagini reale și complexe a provocărilor, nevoilor și oportunităților existente în comunitate. 5.2. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea strategiei Dacă și cum au fost implicați actorii locali în identificarea priorităților/ obiectivelor strategiei; acțiuni potențiale etc. După etapa de colectare a datelor, actorii locali au fost implicați activ și în formularea direcțiilor strategice și a obiectivelor concrete. Procesul de dezvoltare a strategiei a inclus: ● Validarea provocărilor și priorităților identificate, în cadrul întâlnirilor de sinteză; ● Participarea stakeholderilor locali (administrație publică, GAL, asociații culturale, antreprenori, parohii, unități de învățământ, organizații sportive, reprezentanți ai minorității rome, Fundația Kallos, Asociația Art Udvar etc.);

Pagina 44

● Contribuția practică la propunerea obiectivelor operaționale și a acțiunilor concrete incluse în logica intervenției; ● Aportul GAL Someș-Transilvan și FSPAC Living Lab, care au facilitat integrarea propunerilor și formularea unei strategii coerente, realiste și adaptate comunității. Prin implicarea directă a acestor actori relevanți, strategia reflectă atât interesele generale ale comunității, cât și contribuțiile concrete ale fiecărui grup. 5.3. Principalele canale de comunicare și creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor Pe parcursul procesului, au fost utilizate mai multe canale și metode de informare și mobilizare a cetățenilor: ● Întâlniri publice și sesiuni participative tematice; ● Comunicare directă prin administrația locală și prin reprezentanții instituțiilor implicate; ● Rețele de informare informală activate prin Asociația Pensionarilor, liderii comunității rome, biserici și școală; ● Platformele digitale și social media locale (pagina Primăriei, grupuri locale de Facebook etc.); ● Evenimentele comunitare și culturale ca ocazii de diseminare și prezentare a progresului strategiei. Pe viitor, aceste canale vor fi dezvoltate și extinse, inclusiv prin: ● Crearea platformei online Smart Village Bonțida pentru transparență, colaborare și participare digitală; ● Organizarea de forumuri lunare comunitare pentru menținerea dialogului constant cu cetățenii. 5.4. Acțiuni planificate pentru mobilizarea actorilor locali În vederea implementării eficiente a strategiei, sunt planificate mai multe acțiuni concrete pentru mobilizarea și implicarea continuă a actorilor locali: ● Înființarea Asociației Smart Village Bonțida, care va deveni nucleul de coordonare și implementare a proiectelor;

Pagina 45

● Crearea platformei online de colaborare și calendar al activităților comunitare; ● Organizarea de forumuri lunare deschise cu implicarea cetățenilor, liderilor informali și actorilor relevanți; ● Implicarea tinerilor prin formarea unui consiliu consultativ al tinerilor și organizarea de tabere educative și ateliere creative; ● Campanii de informare și promovare a proiectelor atât online cât și prin materiale tipărite; ● Crearea de parteneriate cu ONG-uri, mediul de afaceri și instituții externe pentru atragerea resurselor necesare. Prin aceste măsuri, strategia urmărește să construiască o comunitate activă, responsabilă și capabilă să-și gestioneze în mod autonom dezvoltarea pe termen lung.