Hotărâre a Consiliului Local
Convocator ședință 26.02.2026 (Proiect 9)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,2 MB · modificat pe site: 20.02.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local din 26.02.2026, „Convocator ședință 26.02.2026 (Proiect 9)”, Comuna Apahida, jud. Cluj. Sursa: https://primaria-apahida.ro/wp-content/uploads/2026/02/9.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/apahida/197486-convocator-sedinta-26-02-2026-proiect-9, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ PROIECT
CONSILIUL LOCAL
AL COMUNEI APAHIDA
NR. 6 _/ IG o
HOTĂRÂRE
Nr. .../26.02.2026
privind aprobarea inițierii procedurilor legale necesare în vederea atestării ca zonă
turistică a perimetrului Cireșei din localitatea Pata, comuna Apahida, județul Cluj
Consiliul Local al comunei Apahida, județul Cluj, întrunit în ședință ordinară la data de 26.02.2026
Analizând: proiectul de hotărâre privind aprobarea inițierii procedurilor legale necesare în vederea atestării
ca zonă turistică a perimetrului Cireșei din localitatea Pata, comuna Apahida, județul Cluj, proiect elaborat
din inițiativa consilierului local din partea US.R., domnul Kovacs Ianos, referatul de aprobare nr.
2905/27.01.2026, întocmit de consilierul local din partea U.S.R., domnul Kovacs lanos, documentația
înregistrată sub nr. 2905/27.01.2026, precum și raportul de specialitate nr. 5487/16.02.2026 al
Compartimentului Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Cadastru.
Văzând avizul comisiei pentru agricultura, amenajarea teritoriului si urbanism
În baza prevederilor:
- Art. ISalin. (2), art. 120 alin. (1), art.121 alin. (1) și alin. (2) din Constituția României, republicată;
- Art. 3,4 și 9 din Carta Europeana a autonomiei locale adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985,
ratificata prin Legea nr. 199/1997;
- Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
- HG nr.852/2008 privind aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu
modificările și completările ulterioare
Luând în considerare dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea
actelor normative republicată, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. b) și alin. (4) lit. e) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și alin. (4) lit. e), £), alin. (7) lit. j), n) art. 139 alin.
(1) și art. 196 alin. (1) lit. a)
Fiind îndeplinite prevederile art. 136 și art. 139 alin.(1), alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul drepturilor conferite prin art. 196 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE
Art.1 Se aprobă inițierea procedurilor legale necesare în vederea atestării ca zonă turistică a
perimetrului Cireșei din localitatea Pata, comuna Apahida, județul Cluj.
Art.2 Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul Comunei
Apahida și Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Cadastru.
Pagina 2
Art.3 Prezenta hotărâre se comunică, prin grija secretarului general al comunei, Instituției Prefectului
— Județul Cluj, Primarului Comunei Apahida, Compartimentului Urbanism, Amenajarea Teritoriului
și Cadastru și se aduce la cunoștință publică prin publicare în Monitorul Oficial Local al Comunei
Apahida, pe site-ul www.primaria-apahida.ro.
Inițiator Avizat,
Consilier Local din partea U.S.R. Secretar General
Kovacs lanos Cj. Bucur Anca Florina
Pagina 3
COMUNA APAHIDA
Apahida, str. Libertății, nr. 122, jud. Cluj, ROMÂNIA
CUI 4485243
Tel. 0264-231777/fax: 0264-231475
e-mail: apahida_cj(Gyahoo.com/web:www.primaria-apahida.ro
COMPARTIMENT URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI CADASTRU
Nr. 5487 din 16.02.2026
RAPORT DE SPECIALITATE
privind aprobarea inițierii procedurilor legale necesare în vederea atestării ca zonă turistică a zonei
Cireșei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj
Având în vedere proiectul de hotărâre inițiat de domnul Kovacs lanoș — Consilier local al
Comunei Apahida din partea U.S.R, însoțit de referatul de aprobare și în baza prevederilor :
— Art. 15, alin. (2), art. 120, alin. (1), art. 121,alin. (1) și (2) din Constituția României repbulicată;
— Art. 3, 4, 9 din Carta Europeană a autonomiei locale adoptate la Strasbourg la 15 octombire
1985, ratificată prin Legea nr. 199 / 1997;
— H.G. nr. 852 din 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice,
cu modificările și completările ulterioare;
Prezentul raport de specialitate detaliază și expune pașii necesari în vederea atestării zonei
Cireșei din localitatea Pata, comuna Apahida, județul Cluj ca zonă turistică de interes local.
Caracterul zonei menționate este definit în mod tradițional prin resursa de sare și apă sărată,
acestea fiind exploatate de-a lungul timpului atât în scop utilitar, cât și în scop de agrement și relaxare
la nivel local. Cu toate acestea, zona Cireșei nu a fost amenajată sau modernizată pentru a crea un nivel
ridicat de utilizare și exploatare a acestei resurse. Aceste resurse valoroase pentru zona în care este
poziționată comuna Apahida au fost atestate istoric: „Pe baza informațiilor de la cercetătorilor germani,
V. Wollmann afirmă ca în perioada romană au mai fost deschise exploatările de la Cojocna, Sic, Pața și
Ocna Dejului.” (Exploatarea sării și a apelor sărate pe teritoriul carpato-dunărean în secolele I — XIII,
Doina Ciobanu, 2002). O imagine de ansamblu asupra zonei menționate anterior, relevă faptul că
locațiile care prin tradiție sunt recunoscute pentru această resursă au fost amenajate și utilizate pentru
relaxare și agrement (Turda, Cojocna, Sic, Dej etc.), reprezentând o componentă importantă a identității
și caracterului localităților în care acestea există. Având în vedere localizarea zonei Cireșei și a loc.
Apahida, în raport cu polul Zonei Metropolitane, amenajarea unei zone turistice și de agrement ar avea
un avantaj major față de celelalte zone amenajate.
Pagina 4
COMUNA APAHIDA
Apahida, str. Libertății, nr. 122, jud. Cluj, ROMÂNIA
CUI 4485243
Tel. 0264-231777/fax: 0264-231475
e-mail: apahida_cj(Oyahoo.com/web:www.primaria-apahida.ro
Cu toate acestea, având în vedere prevederile 2 al H.G. nr. 852 din 2008:
„Se atestă ca stațiune turistică de interes național sau local, după caz, localitatea, partea unei
localități ori zona formată din localități învecinate sau părți ale unor localități învecinate care dispune
de resurse turistice și care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în
anexa nr. 1.”
Respectiv, anexa nr. | la Hotărârea menționată atașată prezentului raport, pentru atestarea zonei
ca zonă turistică de interes local este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor menționate, astfel, având
în vedere cele menționate și nivelul de dotare actual al zonei Cireșei, în prezent, zona nu poate fi atestată
ca zonă de interes public local.
Cu toate acestea, considerăm oportună inițiativa în vederea elaborării studiilor prevăzute
în art. 4, alin. (1) și Q) ale H.G. 852 din 2008 și a fundamentării inițierii documentațiilor de
urbanism necesare pentru transformarea zonei în zonă de agrement și turism. De asemenea,
criteriile necesare specificate în anexele la H.G. 852 din 2008 vor fi luate în considerare și vor sta
la baza oricărei dezvoltări în zona care face obiectul prezentului raport de specialitate.
În consecință, propunem adoptarea unei hotărâri a consiliului local în calitate de
administrator al domeniului public și privat al comunei, care să aprobe inițierea procedurilor
legale în vederea atestării ca zonă turistică a zonei Cireșei — localitatea Pata prin elaborarea unei
monografii turistice și stabilirea ca obiectiv pentru imobilul teren aferent zonei Cireșei atestarea
ca zonă turistică de interes local.
ARHITECT SEF
Arh. Dan-Gabriel Șopterean
Pagina 5
JUDEȚUL 6 LUJ
COMUNA APA
ÎNREGISTRAT LA Io
NR.
ANUL „sana
CĂTRE
PRIMARUL COMUNEI APAHIDA 27. IAN 2025
SECRETARUL GENERAL
Subsemnatul Kovacs lanos, consilier local in cadrul Consiliului Local Apahida, prin
prezenta solicit introducerea pe ordinea de zi in urmatoarea sedinta a Consiliului Local Apahida a
proiectului de hotarare privind aprobarea initierii procedurilor legale necesare in vederea atestarii ca
zona turistica a zonei Ciresei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj.
Alaturat anexez: proiectul de HCL aprobarea initierii procedurilor legale necesare in vederea
atestarii ca zona turistica a zonei Ciresei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj si referat de
aprobare.
f
Daja Semnatura
Pagina 6
ROMANIA
JUDEȚUL CLUJ PROIECT
CONSILIUL LOCAL
AL COMUNEI APAHIDA
NR. /
HOTĂRÂRE
În pa ARI
privind aprobarea initierii procedurilor legale necesare in vederea atestarii ca zona turistica a zonei
Ciresei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj
Consiliul Local al comunei Apahida, județul Cluj, întrunit în ședință ordinară la data de...
Analizând: proiectul de hotărâre privind aprobarea initierii demersurilor necesare în vederea atestarii ca
zonă turistica a zonei Cirsei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj - proiect elaborat din inițiativa
domnului Kovacs Ianos - consilier local USR, referatul de aprobare nr. al consilierului local Kovasc lanos,
raportul de specialitate nr. ........ al Compartimentului de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al
primarului comunei Apahida.
Văzând avizul comisiilor de specialitate ale consiliului local Apahida
In baza prevederilor:
— Art. 15 alin. (2), art. 120 alin. (1), art.121 alin. (1) și alin. (2) din Constituția României, republicată;
— Art. 3,4 și 9 din Carta Europeana a autonomiei locale adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985,
ratificata prin Legea nr. 199/1997;
— HG nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu modificarile si
completarile ulterioare
— Luând în considerare dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea
actelor normative republicată, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. c, alin (7) lit r din O.U.G. nr. 57/2019 Codul
privind
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Fiind îndeplinite prevederile art. 136 și art. 139 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul drepturilor conferite prin art. 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu
modificările și completările ulterioare,
HOTÂRÂȘTE
Art.] Se aprobă initierea procedurilor legale necesare in vederea atestarii ca zona turistica a zonei
Ciresei — localitatea Pata, comuna Apahida, judetul Cluj
Art.2 Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul si
Compartimentulele de specialitate , Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului si Cadastru.
Art.3 Prezenta hotărâre se comunica : Instituitei Prefectului județului Cluj, Primarului comunei Apahida,
Compartimentului Urbanism, Amenajarea Teritoriului si Cadastru, Comuna Apahida si se aduce la
Pagina 7
cunoștința publica prin publicarea in Monitorul Oficial Local al comunei Apahida, pe pagina de internet
Www.primaria-apahida.ro.
Inițiator Avizat,
Consilier Local, Secretar General
do VAC5 Cj. Bucur Anca Florina
] apeă
JA
/
Pagina 8
REFERAT DE APROBARE
Subsemnatul, Kovacs Ianos, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Apahida,
în calitate de inițiator, supun spre analiză și aprobare proiectul de hotărâre privind aprobarea
inițierii procedurilor legale necesare în vederea atestării ca zonă turistică de interes local a zonei
Cireșei din localitatea Pata, comuna Apahida, județul Cluj.
Zona Cireșei din localitatea Pata dispune de resurse naturale cu potențial turistic și balnear
semnificativ, în special prin existența unui lac natural cu apă sărată, precum și prin cadrul
natural favorabil desfășurării activităților de agrement, recreere și turism de sănătate.
Valorificarea acestei zone poate contribui la diversificarea economiei locale și la creșterea
atractivității turistice a comunei, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecția
mediului, sănătatea publică și amenajarea teritoriului.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de
atestare a stațiunilor turistice, atestarea zonelor turistice de interes local se realizează în baza
unei documentații întocmite de autoritatea administrației publice locale, documentație care
trebuie să reflecte îndeplinirea criteriilor minime privind resursele turistice, infrastructura,
accesibilitatea, serviciile și capacitatea administrativă de gestionare a activităților turistice.
Conform dispozițiilor HG nr. 852/2008, inițierea și derularea procedurii de atestare
presupune adoptarea unei hotărâri a consiliului local, prin care se aprobă declanșarea
demersurilor necesare.
Prin adoptarea prezentului proiect de hotărâre, Consiliul Local al Comunei Apahida își exprimă
acordul de principiu pentru:
. inițierea procedurilor administrative prevăzute de HG nr. 852/2008;
e elaborarea documentației necesare atestării ca zonă turistică de interes local;
. implicarea compartimentelor de specialitate ale aparatului de specialitate al primarului
în vederea realizării analizelor, avizelor și documentațiilor tehnice și administrative
necesare;
e transmiterea documentației către autoritățile competente, în condițiile și termenele
prevăzute de legislația în vigoare.
Pagina 9
Atestarea ca zonă turistică de interes local reprezintă, totodată, un instrument administrativ
necesar pentru accesarea programelor de finanțare nerambursabilă, atât din surse naționale,
cât și europene, destinate dezvoltării infrastructurii turistice, valorificării durabile a resurselor
naturale și stimulării dezvoltării economice locale.
Proiectul se încadrează în atribuțiile Consiliului Local privind administrarea domeniului public
și privat al comunei, dezvoltarea locală și promovarea intereselor comunității, potrivit
dispozițiilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Având în vedere cele expuse, consider că adoptarea proiectului de hotărâre este oportună și
necesară, întrucât creează cadrul legal pentru inițierea procedurilor de atestare a zonei Cireșei
— localitatea Pata ca zonă turistică de interes local.
Inițiator,
e m] =]
Kovacs |
far
Pagina 10
EXPLOATAREA SĂRII ȘI A APELOR SĂRATE
PE TERITORIUL CARPATO - DUNĂREAN
ÎN SECOLELE 1- XIII
DOINA CIOBANU
Sarea, clorura de natriu, reprezintă unul din elementele absolut necesare vieții, o
parte indispensabilă hranei de toate zilele a omului și una din primele substanțe
naturale ale cărei proprietăți acesta a învățat să le folosească în producție, având un loc
de seamă în viața economică a societății.
Cantitatea enormă de sare, calitatea ei deosebită, precum și condițiile ușoare de
exploatare au determinat, în zona carpato-dunăreană, o serie de evenimente politice,
invazii ale migratorilor crescători de animale și, deci, mari de consumatori de sare,
intervenții ale imperiilor vecine care au găsit o sursă de venituri în exploatarea sării și
dezvoltarea comerțului, a schimburilor comerciale cu zona de sud și central europeană.
Datele referitoare la exploatarea sării și a apelor sărate în primul mileniu sunt
puține, ca pentru toate celelalte aspecte ale istoriei mileniului întunecat, din acest motiv
un studiu despre exploatarea sării pune problema unor similitudini și concluzii logice
ce reies din analiza unor date precise oferite de săpăturile arheologice și de
documentele de la sfârșitul mileniului. Pentru înțelegerea multiplelor aspecte legate de
exploatarea sării se impune folosirea datelor oferite de cercetările etnografice și de
teren în zonele în care se mai practică exploatarea populară a sării!. Această formă de
exploatare s-a menținut neschimbată din punct de vedere al tehnicii, chiar dacă regimul
juridic al locurilor afectate sau al beneficiarilor s-a schimbat cu timpul.
Însemnătatea pe care o are sarea din timpuri străvechi în viața oamenilor este
evidențiată de obiceiuri, cuvinte și zicale. Cuvântul “sare” este de origine latină - sale,
sol, iar cuvântul salariu, ca și cuvintele salată și insulă provin din lexiconul roman
vechi și se referă la cota de sare distribuită ca soldă - salarium - ce se dădea ostașilor
romani, legumele pregătite cu sare, salata, după herba salata (iarbă sărtă, o plantă de pe
litoralul mediteranean), iar insula era bucata de pământ înconjurată de apele sărate ale
mării, pe care romanii o numeau in salurn, adică în mare?.
În antichitate, popoarele care au avut ca îndeletnicire de bază vânătoarea și
pescuitul, cunoscând proprietățile conservante ale sării au inclus-o în rândul lucrurilor
închinate zeilor. Homer și Platon o numeau divină, în timp ce Moise a făcut din sare un
însemn al prudenței și ospitalității. La evrei și populațiile filipineze sarea reprezenta un
"Termenul de “exploatare populară a sării” folosit în Istoria României, vol. III, Buc., 1964. p. 48,
preluat probabil din lucrarea Din istoria mineritului în România, București, 1970, p. 169, de N.
Maghiar și Șt. Olteanu, după părerea lui D. Vitcu nu este adecvat, deoarece și cealaltă formă de
exploatare prin ocne era la fel de populară ca prima; vezi D. Vitcu, Istoria salinelor Moldovei în epoca
modernă, Iași, 1987, p. 28
w C. Atudoroaie, E. Bocante, P. Miclea, Cercetarea, exploatarea și valorificarea sării, 1971,
București,
p. 21
https://biblioteca-digitala.ro
Pagina 11
SAREA ȘI APELE SĂRATE ÎN SEC. 1 - XIII 163
167 d. Hr., când are loc războiul cu marcomanii. Stabilirea datei războiului marcoman
s-a putut face pe baza datelor conținute de tăblițele cerate în minele Sf. Ladislau și
Catalina. În timpul acestui război a fost arsă localitatea Alburnus Maior și distrus
ținutul minier atât de grav încât a trebiut să se aducă noi coloniști pentru refacerea lor.
Evenimentul a dus mineritul într-o situație precară și stăpânirea romană a trebuit să
facă eforturi mari pentru refacerea lui ca să devină profitabil”. Prin sistemul de minerit
înțelegem și extracția sării, aceasta fiind una din principalele bogății vizate de romani,
cunoscută fiind sărăcia acestui mineral în Peninsula Italică, în Balcani și chiar în zona
adriatică.
Datele referitoare la exploatarea sării sunt puține, totuși, descoperirea a două
mărturii care atestă conductores pascui et salinarum, respectiv un conductor
salinarum care provin din localități semnificative în acest sens - Sânpaul, Homorod și
Domnești (județul Bistrița - Năsăud), reprezintă un indiciu pentru amploarea pe care a
cunoscut-o această “industrie”. În epoca romană, centre de exploatare se cunosc la
Salinae (Ocna Mureșului, județul Alba), Cojocna, Ocna Dejului și Sic (județul Cluj),
Domnești (județul Bistrița - Năsăud), Sânpaul (județul Harghita); se presupune că sarea
ar fi fost extrasă și la Potaissa, Ocna Sibiului și Ocnele Mari”.
Urmele rămase de la vechile exploatări de sare, fie că au fost preromane sau
romane, s-au șters în cursul secolelor XVIII - XIX, mai cu seamă în urma prăbușirii
exploatărilor în formă de clopot sau prin transformarea lor în exploatări moderne de
forma unor camere trapezoidale. Descoperiri arheologice care să confirme exploatarea
sării din epoca romană sunt foarte puține, iar păstrarea unor obiecte metalice (unelte) în
mediul respectiv a dus la degradarea lor în așa măsură încât recunoașterea destinației
lor se face cu dificultate. S-au păstrat, cu precădere, obiecte și unelte de lemn a căror
întrebuințare s-a prelungit, în timp, din perioada bronzului până în evul mediu. Minele
romane, după știrile ce le avem de la Plinius, erau camere lungi de 15 -30 m, cu 3,8 -
7,6 m lățime și circa 15 m adâncime, deschise la zi și cu exploatare prin lucrări Ja vatră.
Din timpul romanilor se cunosc 18 mine mari și || mici care au fost exploatate chiar și
după 274 d. Hr., an în care legiunile romane s-au retras din Dacia'”.
Cea mai mare atenție în literatura arheologică, istorică și mineralogică privind
producția de sare s-a acordat Potaissei (Turda), numită de Ptolemeu drept “cea mai de
seamă din Dacia Romană”"!. Coloniștii romani, așezați aici imediat după lichidarea
regatului lui Decebal, au găsit la Potaissa o populație autohtonă numeroasă, prin care s-
a menținut și toponimicul dacic. Învățații germani J. Fridwaldsky și J. E. Fichtel au
mențiopnat, încă în secolul XVIII, existența unor puțuri de exploatare a sării din epoca
romană la Turda. În anul 1902, cu prilejul îndepărtării depunerilor de la o veche
% N. Maghiar, Șt. Olteanu, cit, 89; C.C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 81
op. p. op. cit., p.
9. M. Petrescu Dâmbovița, Hadrian Daicoviciu, Dan Gh. Teodor, Ligia Bârzu, Florentina
Preda, Istoria
românilor de la începuturi până în secolul al VIII - lea, București, 1995, p. 245
10 Anton Constantinescu, Din istoria industriei românești: Sarea, Editura
Tehnică, 1981, p. 14-15
" D. Tudor, Orașe, târguri și sate în Dacia Romană, Editura
Științifică, București, 1968, p. 219
https://biblioteca-digitala.ro
Pagina 12
SAREA ȘI APELE SĂRATE ÎN SEE. | - XIII 165
expedierea sării cu ajutorul plutelor sau cu mici ambarcațiuni”. Supravegherea minelor
de aici era sigurată de detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina, a V-a Macedonica și
Ala ] Batavorum care staționau în fotificațiile de la Războieni - Cetate. având
misiunea de a păzi drumul dintre Salinae și Apulum, precum și de un detașament al
Legiunii XIII Gemina aflat la Spălnaca”!.
Situate în preajma drumului care ducea dinspre Valea Oltului spre Apulum.
salinele de la Ocna Sibiului par să fi constituit un obiectiv economic important în
perioada stăpânirii romane în Dacia. J. E. Fichtel consemnează aici în secolul al XVIII
- lea circa 15 exploatări antice cu forme aproape identice, prăbușite în parte. Reluind
problema vechimii exploatării sării de aici, K. Horedt nu exclude posibilitatea ca ele să
fi fost deschise în perioada romană, dar materialul arheologic roman descoperit aici nu
este concludent”.
Pentru vechimea exploatărilor de sare de aici pledează și descoperirile semnalate
de Teglas J. la salina veche a Prepositului și în împrejurimi, anume două ciocane de
fier întrebuințate probabil pentru despicarea blocurilor. respectiv introducerea
“penelor” în vederea pregătirii acestei operații””. Pe baza informațiilor de la cercetătorii
germani, V. Wollmann afirmă ca în perioada romană au mai fost deschise exploatările
de la Cojocna, Sic, Pața și Ocna Dejului. Pe o hartă germană din 1837 se put număra !2
locuri de exploatare atribuite romanilor. Pe Someș sunt menționate și alte exploatări
mai mici, locale, la Cuzdrioara, Mănăștur, Reteag, Căianul Mare. Ciceu. Cristur, Ilișua,
Tău, Beclean, Chiua, Sintereag, Vireag, Mogoșmăt ș.a., unde sarea sc află la adâncimea
de 3 - 4 m, fiind ușor extrasă chiar din malul Someșului sau al unor confluienți. La
Domnești, pe valea Șieului, numărul vestigiilor romane este foarte însemnat, iar la
Jelna și Rogna (județul Sălaj) s-au semnalat exploatări însemnate de sare din epoca
romană. În regiunea salinelor de pe Târnava, între Sovata și Praid, au fost semnalate
urme arheologice considerate a dovedi existența unor exploatări de sare din epoca
romană. Un centru foarte important și bine cunoscut în evul mediu a fost Sânpaul -
Homorod, județul Harghita, de unde se extrăgeau mari cantități de blocuri de sare. În
afara altarului votiv pe care l-a pus aici C. Iulius Omucio lui C. Iulius Valentinus s-au
mai descoperit, într-un puț părăsit, monede romane. Exploatări de suprafață romane
mai existau și la Mărtiniș (județul Harghita), de unde provine o inscripție și mai multe
descoperiri monetare?
Săpăturile arheologice și cercetările de suprafață efctuate la Buridava -
Stolniceni, în împrejurimile acestui mare târg daco - roman au dus la interesante
descoperiri privitoare la dezvoltarea vieții romane. S-a putut remarca o înfloritoare
stare economică a acestui ținut, legată, în primul rând, de exploatările salinelor de
% D. Tudor, op. cit., p. 205
21 V. Moga, op. cit., p.65 - 66; D. Tudor, cit., 206
op. p.
2 Volker Wollmann, op. cit., 242
p.
* Ibidem, p. 243; în lucrarea închinată mineritului, V. Wollmann a folosit lucrările unor cercetători
germani din secolele XVIII și XIX, J. F. Fichtel, Th. Mommsen, E. Vagner. ]. Fridwaldsky. Fr. Rete.
M.J. Ackner
Dă 3 Ibidem, p. 244
https://biblioteca-digitala.ro