Pagina 1
STUDIU DE FEZABILITATE
Capacități de producere a energiei electrice din
surse regenerabile pentru autoconsum, în Comuna
Aghireșu, județul Cluj
Beneficiar
Primăria Aghireșu
Proiectant
S.C. Megatronic World Productions S.R.L
Proiect nr: 61
- 2026 -
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 1
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 2
LISTA RESPONSABILI DE PROIECT
Denumirea investiției: Capacități de producere a energiei electrice din surse
regenerabile pentru autoconsum, în comuna
Aghireșu, județul Cluj
Amplasamentul: UAT Comuna Aghireșu
Beneficiarul investiției: UAT Comuna Aghireșu
Sef proiect: ing. Gligan Gheorghe
Amenajări și sistematizare: ing. Maxim Ioan
Instalații electrice: ing. Maxim Ioan
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 2
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 3
Cuprins
1. Informații generale privind obiectivul de investiții ............................................................. 6
1.1. Denumirea obiectivului de investiții 6
1.2. Ordonator principal de credite/investitor 6
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) 6
1.4. Beneficiarul investiției 6
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate 6
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/ proiectului de investiții ................. 7
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și
scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză 7
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structure
instituționale și financiare 7
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor 10
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind
evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții 11
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice 21
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/ opțiuni tehnico-
economice pentru realizarea obiectivului de investiții2) ...................................................... 22
3.1. Particularități ale amplasamentului: 22
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și
tehnologic: 31
3.3. Costurile estimative ale investiției: 52
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor,
după caz: 53
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției 55
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico - economic(e) propus(e)..................... 56
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință 56
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția 57
4.3. Situația utilităților și analiza de consum: 63
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții: 63
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiții 67
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 3
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 4
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
67
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate 75
4.8. Analiza de senzitivitate3) 79
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor 80
5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) ................................ 83
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilității și riscurilor 83
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) 83
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind: 84
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții: 86
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specific
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale
aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 88
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei
financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite. 88
6. Urbanism, acorduri și avize conforme ............................................................................ 89
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire 89
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 89
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentația tehnico-economică 89
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților 89
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară 89
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de
investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice 89
7. Implementarea investiției ............................................................................................... 89
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției 89
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției,
eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare 90
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare 90
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 4
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 5
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale 90
8. Concluzii și recomandări ................................................................................................ 91
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 5
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 6
Memoriu tehnic de prezentare
1. Informații generale privind obiectivul de investiții
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, în
comuna Aghireșu, județul Cluj
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
UAT Comuna Aghireșu
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
Nu este cazul.
1.4. Beneficiarul investiției
UAT Comuna Aghireșu
Sediu: Str. Principală
Nr. 86
Localitatea: Aghireșu-Fabrici
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. Megatronic World Productions S.R.L.
Adresa: Baia Mare, Bld. Republicii, nr. 17/23, județ Maramureș, cod postal 430201,
nr. de inregistrare la Registrul Comertului J2011000068248,
Cod fiscal RO27977571, reprezentată prin Administrator Gheorghe Gligan
cod CAEN 7112 Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea
cod CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și mangement
Atestate ANRE: C1A - nr. 24186 și C2A -nr. 24187
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 6
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 7
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/ proiectului de
investiții
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării
obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și
propuse spre analiză
Nu este cazul.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,
structure instituționale și financiare
Obiectivul general al proiectului este acela de a crește independența pe care Comuna Aghireșu
o are în prezent către sursele convenționale de obținere a energiei electrice. Totodată, se are
în vedere un mod de protejare a infrastructurii la creșterea previzionată a prețurilor energiei
electrice dar și un amplu proces de reducere a emisiilor de CO2.
Prin implementarea proiectului se vor atinge următoarele obiective:
1) Realizarea unei facilități de producție pentru energia sustenabilă în vederea consumului
propriu al Comunei Aghireșu
2) Reducerea cantității de energie electrică achiziționată din SEN pentru consumul propriu
de energie al Comunei Aghireșu
3) Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin
înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an –
cărbune, gaz natural
4) O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și
mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe
un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
5) Atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producția de energie din surse
regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a
Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
6) Implementarea programelor cheie stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare
a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative;
7) Atingerea obiectivelor privind ponderea globală de energie din surse regenerabile în
consumul final brut de energie din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și
Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat prin H.G. nr. 1.076/2021;
8) Creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile contribuind la
obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 7
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 8
combaterea schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune
în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;
9) Creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca
rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din
surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro;
10) Atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE)
2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a
cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE)
nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"), referitor la asigurarea,
până cel tîrziu în 2050 a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de
gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă
la zero emisii nete până la acea dată;
11) Punerea în aplicare a inițiativei emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia
anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care are ca obiectiv dezvoltarea și
utilizarea surselor regenerabile de energie EUR-Lex - 52020DC0575 - EN - EUR-Lex
(europa.eu).
Prezentul proiect constă în realizarea unei noi capacități de producere a energiei electrice din
sursa solară cu tehnologie fotovoltaică, cu o putere instalată de 0,265 MW. Amplasamentele
sunt în Localitățile Aghireșu și Aghireșu-Fabrici din Comuna Aghireșu, județul Cluj, înscrise în
CF cu numerele cadastrale 66264, 67392, 68425, 68754, 69738, 83584, 83647.
Versiunea finală a PNIESC angajează România la instalarea unei capacități suplimentare de
6,9 GW de energie eoliană și solară până în 2030 față de cele curente de 4,5 GW. România
are astfel potențialul de a deveni un lider al dezvoltării SRE în Europa Centrală și de Est.
Potrivit planului, investițiile totale necesare pentru acest proces de transformare se ridică la
mai mult de 22 mld EUR (incluzând investițiile în rețea și unele capacități convenționale), un
ordin amplu care transformă investițiile în energie curată într-un pilon al dezvoltării economice
și al strategiei industriale.
La sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană a comunicat evaluarea Planurilor Naționale, iar
recomandarea pentru România este de a-și crește nivelul de ambiție de la 30,7% la cel puțin
34%. Este însă posibil ca acest procent să devină și mai ridicat deoarece România va trebui
să își ajusteze planul național până în 2023 pentru a reflecta noul obiectiv European de
reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Legea 220/2008 este punctul de pornire sau nașterea unui cadru legislativ pentru SRE în
România. Legea creează contextul necesar pentru a încuraja investitorii să treacă la SRE,
inclusiv prin introducerea unui sistem de sprijin prin certificate verzi și preluarea prioritară.
Schema de sprijin se aplică proiectelor SRE demarate înainte de 31 decembrie 2016.
Producătorii care beneficiază de această schemă de sprijin pot în continuare să își vândă
treptat certificatele până în 2031.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 8
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 9
Deși poate părea intimidant, acest val de dezvoltare are acces la instrumente financiare mai
generoase ca oricând. În primul rând, UE a creat o serie de fonduri și mecanisme, unele
dedicate în totalitate dezvoltării de energie curată iar altele care indică acest sector drept unul
vital pentru viitor. În plus, instituțiile financiare au devenit reticente la a finanța sursele de
energie convenționale și și-au îndreptat în schimb atenția (și fondurile) către energia
regenerabilă. Investitorii sunt de asemenea pregătiți să își folosească propriile fonduri, în
special în cazul în care statul decide să întindă o mâna de ajutor prin scheme de suport sau
instrumente de piață bine puse la punct.
Pentru investițiile masive de care este nevoie pentru a atinge țintele stabilite, România,
împreună cu celelalte state membre, beneficiază de sprijin financiar generos din partea UE.
Proiectul se încadrează în obiectivele sectoriale ale Strategiei energetice a Romaniei 20202030.
Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.
Strategia Energetică a României propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește
reperele prin care România își va menține poziția de producător de energie în regiune și de
actor activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional. De asemenea,
Strategia Energetică fundamentează poziționarea României în raport cu propunerile de
reformă a pieței europene de energie, iar un loc important este destinat analizei contextului
european și politicilor de creare a Uniunii Energetice din care România va face parte.
Strategia Energetică are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul
demers de analiză și planificare pentru perioada 2020-2030 și orizontul de timp al anului 2050.
Realizarea obiectivelor presupune o abordare echilibrată a dezvoltării sectorului energetic
național, corelată cu valoarea cheltuielilor de investiții. Implementarea proiectului va contribui
la atingerea obiectivului nr. 2. Energie curată și eficiență energetică.
Viziunea Strategiei Energetice a României se referă la creșterea sectorului energetic în condiții
de sustenabilitate, creștere economică și accesibilitate, în contextul implementării noului
pachet legislativ Energie curată pentru toți europenii 2030, cu stabilirea țintelor pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a surselor regenerabile de energie și a eficienței
energetice precum și cu perspectiva implementării de către România a Pactului Ecologic
European 2050.
Proiectul se încadrează în obiectivele majore suport din cadrul Strategiei de Dezvoltare
Durabilă a județului Cluj 2021 – 2030, acesta având un potențial solar important, fiind poziționat
într-o zonă cu o intensitate a radiației solare ridicată.
Obiectivul economic: Îmbunătățirea eficienței energetice este un factor direct de creștere
economică, de reducere a poluării și de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie
folosite într-un mod cât mai productiv.
La întocmirea prezentului studiu s-a avut în vedere respectarea și aplicarea celor mai bune
practice aplicabile în domeniul proiectării și construcției unui parc fotovoltaic, standaredele
Europene și standardele Românești în vigoare.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 9
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 10
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
În situația actuală solicitantul dispune de infrastructura necesară implementării proiectului dar
nu dispune de sursele financiare totale pentru a realiza investiția propusă spre finanțare.
Comuna Aghireșu se află în nord-vestul României: latitudine 46°52′ N, longitudine 23°14′ E.
Comuna Aghiresu este situata in Podisul Somesan, in partea de S-V, in apropierea muntilor
Apuseni; este strabatuta de Valea Nadasului (afluent al Somesului Mic), intre orasele ClujNapoca si Huedin.
Comuna se afla in extremitatea nord-vestica a judetului Cluj și se invecinează cu județul Sălaj
la nord si nord-vest și cu comunele Izvorul Crișului la sud-vest, Capusu Mare la sud și Gîrbău
la est.
Din punct de vedere administrativ comuna se compune din următoarele sate: Aghireșu –
reședință de comună, Aghireșu-Fabrici, Arghișu, Băgara, Dîncu, Dorolțu, Inucu, Leghia,
Macău, Ticu, Ticu Colonie, fiecare având propriul specific cultural și istoric.
Zona de amplasament a obiectivului este poziționată în localitățile Aghireșu și Aghireșu-Fabrici
din comuna Aghireșu, județul Cluj. Proiectul are în vedere valorificarea potențialului natural
deosebit al zonei.
Localitatea Aghireșu, este siuata in centrul comunei, fiind legata de celelalte localități prin Dj
108C. Se afla la o distanta la aproximativ 30 km de Cluj Napoca, reședința de județ. Satul se
intinde de-a lungul drumului Dj 108C ocupând spațiul din Lunca Nadășului cuprins între calea
ferată și dealurile Podișului Someșan. Din punct de vedere al solului, acesta aparține solurilor
din zona Nadașului, alcătuit din depuneri argiloase, prăfoase, izolat pietrișuri și fragmente de
calcare.
Aghireșu-Fabrici are un alt statut în cadrul comunei, fiind actualmente reședința comunei, se
depărtează de aspectul unei localitati rurale, datorită activităților economice care se desfasoară
aici. Aghireșu-Fabrici, așezat în Lunca Nadășului, se găsește la 2,5km de centrul de comună
și s-a dezvoltat liniar de-a lungul străzii principale. Din punct de vedere geotehnic, solurile
aparțin celor din zona Văii Nadășului, compus din depuneri argiloase, prăfoase, izolat cu
pietrișuri, cu o posibilitate de fundare de -1,5m -2,00m.
Clădirile unde vor fi amplasate panourile fotovoltaice sunt în proprietatea solicitantului în baza
extraselor de carte funciară nr. 66264, 67392, 68425, 68754, 69738, 83584, 83647.
Prin implementarea unei capacități de producere energie regenerabilă se poate obține o
cantitate însemnată de electricitate, ce poate acoperi consumul de bază în instalațiile proprii,
reducând în acest mod consumul de energie primară din rețea. Acoperirea vârfurilor de
consum de energie electrică va fi asigurată din rețeaua existentă de alimentare cu energie
electrică.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor ce prezintă interes pentru acest proiect –
consumul propriu al instituțiilor care oferă servicii de interes public și de economic general
precum instituții publice, școli, grădinițe, săli de sport, unități ale administrației locale etc., și
iluminatul public local este asigurată, pe baza contractuală, de către operatorul zonal de
distribuție a energiei electrice Electrica Furnizare SA Sucursala Cluj.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 10
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 11
PREZENTAREA SUCCINTA A CONSUMATORILOR EXISTENTI
Consumatori sunt specifici domeniului de activitate a beneficiarului astfel în tabelul de mai jos
sunt prezentați:
Nr.Crt. Denumire loc consum Consum kw
1 Iluminat Public 161774
2 Școli + internat + grădiniță + sala de sport 47143
3 Cămine culturale și centru info 32128
4 Complex sportive 17972
7 Sediu primărie si alte institutii publice 47653
TOTAL 306670
Sistemul energetic al beneficiarului are in componență următoarele caracteristici:
⮚ Puterea totala instalata este de 0,265 MW;
⮚ Consumul de energie electrică anuală este de 306.670 kWh/an;
⮚ 7 puncte de măsură;
⮚ Principalele măsuri întreprinse de eficientizare:
⮚ Montarea sistem fotovoltaic de 0,265 MW, cu sistem de stocare integrat;
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung
privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții
Se va pune accent pe necesitatea și oportunitatea realizarii proiectului
Piața de aprovizionare/ desfacere, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată pentru
valorificarea produselor/ serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Pe baza datelor primite de la Beneficiar și a extrapolării istoricului de consumuri de energie
electrică, se estimează o creștere a consumului și a costului energetic, fapt care face oportună
instalarea unei surse locale de producere a energiei electrice.
Prețul și fiabilitatea aprovizionării cu energie, în special energie electrică, reprezintă elemente
de bază în strategia unei companii. Prețul energiei electrice are o importanță deosebită pentru
competitivitatea la nivel internațional, întrucât energia electrică reprezintă de obicei un procent
semnificativ din totalul costurilor cu energia pentru consumatorii industriali și pentru furnizorii
de servicii.
Neutralitatea în emisiile de gaze cu efect de seră a fost definită ca o țintă pentru 2050 și pentru
Uniunea Europeană, un deziderat stipulat în cadrul Pactul Verde European. El reprezintă un
angajament legal, un set de inițiative care vizează ușurarea tranziției Europei către o economie
curată și circulară prin utilizarea eficientă a resurselor, restaurarea biodiversității și reducerea
poluării sub toate formele.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 11
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 12
Până în 2030, obiectivul pentru reducerea gazelor cu efect de seră este de cel puțin 50% și
spre 60% comparativ cu nivelurile din 1990. Una dintre principalele modalități prin care Comisia
Europeană își propune să realizeze neutralitatea climatică este decarbonarea sectorului
energetic.
Tranzacționarea emisiilor de carbon sau proiectele de compensare și reducere a carbonului
reprezintă soluții pe termen scurt la o problemă stringentă. 75% din emisiile de gaze cu efect
de seră ale UE provin din producția și utilizarea energiei în sectoarele economice. Pentru
decarbonarea sectorului energetic și atingerea obiectivelor stabilite în cadrul acordului au fost
instituite mai multe mecanisme europene de finanțare. Dintre acestea, principalii beneficiari ai
Mecanismului de Tranziție Justă sunt Polonia, Germania și România, având în vedere
dependența ridicată de combustibilii fosili pentru consumul de energie. România va putea
accesa până la 4,4 miliarde EUR ca parte a acestui mecanism, care promite să sprijine tranziția
către energie cu emisii reduse de carbon și, de asemenea, să îmbunătățească infrastructura
energetică și să creeze noi locuri de muncă în cadrul economiei verzi.
Sursele de energie regenerabilă au reprezentat o pondere de 13,0% din consumul intern brut
de energie al UE-28 în 2015. Importanța surselor regenerabile pentru consumul intern brut a
fost relativ mare în Danemarca (28,4%), Austria (29,0%) și Finlanda (31,6%) și a depășit o
treime din consumul intern în Lituania (35,1%) și Suedia (42,2%), la fel ca și în Albania (34,3%),
Norvegia (44,7%) și Islanda (84,9%).
În 2023, România a avut o cotă ușor mai mare de energie din surse regenerabile (aproximativ
25,8 %) decât media UE (24,5 %). În 2024, deși nu există încă date publice detaliate, se
presupune o evoluție lentă, deci cifra se păstrează în același interval.
Suedia, Finlanda și Danemarca au avut cele mai mari ponderi de surse regenerabile (SRE)
dintre statele membre în 2023, datorită industriilor hidroelectrice puternice (Suedia și Finlanda),
energiei eoliene și utilizării pe scară largă a biocombustibililor solizi pentru încălzirea
centralizată. În schimb, Luxemburg și Belgia au raportat cea mai mică utilizare a surselor
regenerabile, de 12% și 15% în 2023.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 12
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 13
De-a lungul timpului, Danemarca, Suedia și Estonia au înregistrat cea mai mare creștere a
ponderilor de surse regenerabile, cu o creștere de peste 20 de puncte procentuale din 2005.
Croația, Slovenia și România, dimpotrivă, au înregistrat o creștere de mai puțin de nouă puncte
procentuale între 2005 și 2023.
Graficul prezintă evoluția prețurilor energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din UE
începând cu prima jumătate a anului 2008. Prețul fără taxe, adică energia, furnizarea și
rețeaua, a suferit fluctuații minore până în 2021. După acest moment, în a doua jumătate a
anului 2021 și cu atât mai mult, pe parcursul ambelor jumătăți ale anului 2022, prețul a
înregistrat creșteri semnificative, atingând un vârf de 0,1986 EUR pe kWh în a doua jumătate
a anului 2022. Ulterior, în ambele jumătăți ale anului 2023 (0,1936 EUR pe kWh în prima
jumătate și 0,1771 EUR pe kWh în a doua), precum și în prima jumătate a anului 2024 (0,1558
EUR pe kWh), prețul a înregistrat scăderi. În a doua jumătate a anului 2024, prețurile fără taxe
au înregistrat o creștere marginală pentru prima dată de la vârf, ajungând la 0,1597 EUR pe
kWh. Proporția impozitelor a crescut cu 21,0 puncte procentuale, de la 13,8% în prima jumătate
a anului 2008 la 34,8% în prima jumătate a anului 2020, înainte de a scădea. Până în prima
jumătate a anului 2024, ponderea impozitelor scăzuse la 16,6% și a scăzut în continuare la
15,9% în a doua jumătate a anului, reflectând o creștere față de cel mai scăzut punct de 5,6%
înregistrat în a doua jumătate a anului 2022.
Privind prețul total non-casnic, adică incluzând taxele nerambursabile, creșterea a persistat
timp de încă un semestru față de prețul fără taxe și a atins un vârf de 0,2151 EUR pe kWh în
prima jumătate a anului 2023. În a doua jumătate a anului 2023, prețul a scăzut (0,2008 EUR
pe kWh), urmat de o scădere suplimentară în prima jumătate a anului 2024 (0,1867 EUR pe
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 13
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 14
kWh). În a doua jumătate a anului 2024, prețul a înregistrat o creștere de 1,7%, ajungând la
0,1899 EUR pe kWh.
La nivel national - în ultimii ani, România a înregistrat o creștere a atractivității în ceea ce
privește investițiile în energie regenerabilă.
În PNAER, România și-a asumat o țintă de 24% energie produsă din surse regenerabile în
consumul final de energie, această țintă fiind compusă din trei obiective sectoriale:
⮚ Ponderea energiei folosită la încălzire și răcire provenită din surse regenerabile
⮚ Ponderea energiei electrice provenită din surse regenerabile
⮚ Ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi
Mai mult, o schemă de contracte pentru diferență este evaluată în prezent la nivelul Ministerului
Energiei, cu sprijin financiar din partea BERD, pentru a sprijini investitorii interesați de
dezvoltarea de proiecte de energie curată în România.
România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse
regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul român este de 30,7%, realizabil
prin adăugarea a 7GW în capacitate regenerabilă.
Tip producție Valoare /MW
Hidro 6644.43
Cărbune 3092.2
Eolian 3014.91
Hidrocarburi 2853.73
Nuclear 1413
Solar 1393.14
Biomasa 106.896
Biogaz 16.967
Deșeuri 6.03
Căldura reziduală 4.1
Geotermal 0.05
Total: 18.545.453
Conform datelor Eurostat, în 2023, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final
de energie la nivelul Uniunii Europene a ajuns la aproximativ 24,5 %, o valoare record și în
creștere cu circa un punct procentual față de 2022. România a depășit ușor media UE, cu o
pondere de 25,8 % a surselor regenerabile în consumul final de energie
În 2023, energia regenerabilă a fost tot mai prezentă în mixul energetic din România. Conform
Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), hidroenergia a contribuit cu circa 32 % din
producția totală de energie electrică, cu alte surse regenerabile adăugând ponderea
importantă în restul mixului. În ceea ce privește doar producția de energie regenerabilă,
structura a fost următoarea:
• Hidroelectric: 65,6 %
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 14
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 15
• Eolian: 26,6 %
• Fotovoltaic (solar PV): 7,8 %
În termeni de putere instalată (capacitate):
• Hidraulică rămâne dominantă, reprezentând aprox. 35 % din capacitatea totală
instalată (august 2023).
• Eoliană: 15,9 %
• Solară: 7,5 %
• Biomasă și alte surse: sub 1 %
Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% față de nivelurile din
1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie și a activității industriale, creșterii
eficienței energetice și conformării treptate la standarde de mediu mai restrictive. În prezent,
energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând 2/3 din emisiile naționale de
gaze cu efect de seră, urmate de agricultură și industrie.
În România, implementarea energiilor regenerabile, cu o atenție deosebită pentru energia
fotovoltaică, are o evoluție normală, având în vedere următoarele:
⮚ Iradierea: în unele zone ale țării, iradierea este de 1.400 de ore pe an, care poate crește
până la 1.700 de ore pe an cu ajutorul panourilor față-verso cu tracker monoaxial;
⮚ O mulțime de terenuri perfect plane care sunt neutilizate datorită clasei scăzute de
fertilitate;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 15
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 16
⮚ Prezența, în multe cazuri, a liniilor electrice de medie tensiune în apropiere sau la sol
(facilitarea conectării la rețeaua electrică națională);
⮚ Tehnologia fotovoltaică este relativ simplă în comparație cu altele (de exemplu,
cogenerarea de biomasă), atât în ceea ce privește instalarea, cât și întreținerea
ordinară/ extraordinară;
⮚ Prețul tehnologiei relative, în special costul panourilor fotovoltaice a scăzut (aproximativ
30% față de 2012);
⮚ A existat o creștere/ îmbunătățire a tehnologiei referitoare la construcția panourilor:
a) eficiența policristalinului,
b) creșterea dimensiunii panourilor solare,
c) panouri cu două fețe pe tracker mono-axial versus mono-facial;
⮚ Sistemele fotovoltaice, având în vedere nivelul tehnologic actual, au o pierdere de
eficiență energetică de 0,4% pe an - după perioada de amortizare, sistemul rămâne în
continuare productiv;
⮚ România, ca și alte țări în curs de dezvoltare din Uniunea Europeana (Polonia,
Cehoslovacia etc.), urmează tendința altor țări europene mai industrializate (Germania,
Franța și Italia) respectiv de a implementa sisteme fotovoltaice. Dacă considerăm Italia
ca punct de referinta, care are 21.000 MWp de energie fotovoltaică, șansa pentru
creșterea numărului de centrale fotovoltaice și capacitatea relativă instalată în România
(1.400 MWp) este considerabilă în special a celor aflate în imediată apropiere a zonelor
de consum.
Dezvoltarea și construirea energiilor regenerabile în România datează din perioada de după
2012, susținută de mecanismul de reglementare prin emiterea de certificate verzi. În ultimii ani,
conform detaliilor atașate, parcurile eoliene din regiunea Dobrogea au prevalat asupra altor
forme de energie regenerabilă. În ceea ce privește resursa eoliană, investitorii au fost CEZ,
Enel, Martifer, Energia de Portugal.
Toate centralele de energie regenerabilă, care vor fi implementate în următorii câțiva ani, nu
vor beneficia de mecanismul certificatului verde (Ordonanța de urgență 88/2011 - modificare
și completare a Legii 220 din 2008).
Având în vedere cele de mai sus, fondurile nerambursabile ale UE reprezintă un instrument
fundamental pentru profitabilitatea sistemului și pentru fezabilitatea investiției.
Viitorii producători de energie vor vinde energie în următoarele moduri:
⮚ Vânzarea cotei de energie pe piața OPCOM (decizia ANRE nr. 44/2007), pe Piața Ziua
Următoare (PZU) și pe Piața de Echilibrare;
⮚ Vânzarea de energie prin contract bilateral (acord direct între producător și
consumatorul de energie la un preț negociat).
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 16
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 17
Conectarea la rețea pentru producătorii de energie regenerabilă se realizeaza conform
Regulamentului privind racordarea la rețeaua electrică de interes public, apărut în Hotararea
de Guvern 90/2008. Producatorii de energie regenerabilă au acces prioritar la rețeaua de
transport și distribuție, în cazul în care energia electrică este pre-contractată și vandută la preț
reglementat. Operatorul de rețea aprobă conectarea la rețea în termen de 30 de zile de la
formularea solicitării prin emiterea ATR-ului (Aviz Tehnic de Racordare). Acesta stipulează
condițiile tehnice pentru realizarea conectării la rețea. Următorii pași sunt: semnarea
contractului de racordare între operator și producătorul de energie din surse regenerabile,
reglementarea standardului de performanță, care se stabilește între operator și producător,
punerea în funcțiune (PIF) a instalațiilor și conectarea la sistemul național.
În consecință conform celor enumerate mai sus, creșterea de energie electrică de la an la an,
evenimentelor de instabilitate politică, a războiului inițiat de către Rusia în Ucraina, dar și a
scumpirii de energie electrică, comuna Aghireșu își propune să reducă cât mai mult costurile
cu energia electrică prin crearea de centrale fotovoltaice la nivel de instituții, clădiri publice
pentru a asigura un confort, si o independența energetică.
OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI
Prin implementarea unei capacități de producere energie regenerabilă, se preconizează
atingerea următoarelor obiective:
Obiectivul general este: Producția energiei electrice din surse regenerabile de energie solară
pentru autoconsum prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse solare
cu capacități de stocare integrate.
OBIECTIVE SECUNDARE:
a) reducerea consumului de energie electrică din surse energetice ce produc gaze cu efect de
seră;
b) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră raportate la economiile de energie realizate ca
urmare a implementării investiției;
c) reducerea intensității energetice;
d) dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a consumului de energie și a progreselor în
materie de eficiență energetică;
e) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai
competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel
înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
Astfel, prezentul proiect va contribui la:
⮚ creșterea capacității nou instalate de producere a energiei din surse regenerabile
(instalații cu panouri solare fotovoltaice cu stocare) pusă în funcțiune și conectată la
rețea;
⮚ reducerea gazelor cu efect de seră;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 17
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 18
⮚ creșterea producției brute de energie primară din surse regenerabile;
⮚ creșterea producției totale de energie electrică din surse regenerabile;
⮚ economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai
competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un
nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului, ca parte a Strategiei Europa
2020;
⮚ atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producția de energie din surse
regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a
Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
⮚ creșterea producției de energie din surse regenerabile;
⮚ creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca
rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din
surse regenerabile;
În urma realizării investiției se preconizează reducerea consumurilor de energie electrică
produsă din surse convenționale din combustibil fosili și implicit reducerea costurilor cu energia
preluată din sistemul de distribuție a energiei electrice.
În cadrul acestui Studiu de Fezabilitate au fost luate în calcul o serie de particularități,
cum ar fi:
⮚ Producția de energiei electrică din surse regenerabile de energie pentru consum
propriu;
⮚ Stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în
domeniul eficienței energetice;
⮚ Profilul de consum actual (variații zilnice, orare ale puterii electrice absorbite);
⮚ Sezonalitatea consumului (iarnă, vară etc);
⮚ Orientarea optimă și dispunerea modulelor PV;
⮚ Soluții tehnice de distribuție interioară a energiei electrice;
Principiul DNSH
Pentru ca o activitate care urmărește unul sau mai multe dintre cele șase obiective să se
califice drept sustenabilă, nu poate cauza prejudicii semnificative nici unuia dintre celelalte
obiective ale taxonomiei. Pentru fiecare activitate, TSC stabilește praguri pentru a defini
conformitatea cu principiul DNSH.
În sensul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, principiul DNSH
trebuie interpretat în sensul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 18
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 19
Respectivul articol definește noțiunea de „prejudiciere în mod semnificativ” pentru cele șase
obiective de mediu vizate de Regulamentul privind taxonomia:
1. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor
climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect
de seră (GES);
La nivel general, în proiectul propus în prezenta documentație nu există activități generatoare
de emisii de gaze cu efect de seră. Proiectul propus este încadrat în activitățile cu ajutorul
cărora se reduc emisiile de CO2. Prin implementarea soluției acestei investiții se creionează
producerea de energie electrică din surse regenerabile, surse care sunt considerate a fi curate,
reducând astfel necesarul de energie electrică din surse convenționale, surse cu un grad de
emisii de gaze cu efect de seră și poluare superior. Se realizează astfel o atenuare a
schimbărilor climatice fără a aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu. Proiectul
respectă principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul privind atenuarea schimbărilor
climatice contribuind cu un coeficient de 100% pentru acest obiectiv, conform Orientărilor
tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C58/01).
2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările
climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului
actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor,
asupra naturii sau asupra activelor;
Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire la schimbările climatice
nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea
principiului DNSH (2021/C58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul propus se
încadrează în activitățile care aduc un efect pozitiv climatului actual și climatului preconizat cu
privire la schimbările climatice. Pentru investițiile prevăzute de această măsură se va demara
procesul de evaluare a impactului asupra mediului. În etapa de execuție a lucrărilor de
construire/montaj, constructorilor le vor fi impuse condiții astfel încât să se excludă orice
posibilitate de apariție a unor efecte negative asupra factorilor de mediu și, în special, asupra
apei, solului și subsolului, aerului. O bună gestionare a lucrărilor, furnizarea unor măsuri clare
de gestionare pentru toate materialele, echipamentele și instalațiile utilizate, depozitarea
corectă, în conformitate cu normele specifice, formarea periodică a tuturor lucrătorilor de la
fața locului vor asigura eliminarea efectelor negative menționate.
3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și
protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă
pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor
de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine;
Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire la utilizarea durabilă și
protejarea resurselor de apă nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform Orientărilor
tehnice privind aplicarea principiului DNSH (2021/C58/01). Cu toate acestea, în mod general,
proiectul propus nu afectează utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă. Pentru
investițiile prevăzute de această măsură se va demara procesul de evaluare a impactului
asupra mediului. În etapa de execuție a lucrărilor de construire/montaj, constructorilor le vor fi
impuse condiții astfel încât să se excludă orice posibilitate de apariție a unor efecte negative
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 19
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 20
asupra factorilor de mediu și, în special, asupra apei, solului și subsolului, aerului. O bună
gestionare a lucrărilor, furnizarea unor măsuri clare de gestionare pentru toate materialele,
echipamentele și instalațiile utilizate, depozitarea corectă, în conformitate cu normele specifice,
formarea periodică a tuturor lucrătorilor de la fața locului vor asigura eliminarea efectelor
negative menționate.
4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară,
inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea
respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă
sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a
eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza
prejudicii semnificative și pe termen lung mediului;
Pentru investiția propusă în această documentație, obiectivul cu privire la economia circulară
nu necesită o evaluare de fond a măsurii, conform Orientărilor tehnice privind aplicarea
principiului DNSH (2021/C58/01). Cu toate acestea, în mod general, proiectul propus nu
afectează utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă. Proiectul propus nu prejudiciază
în mod semnificativ principiile cu privire la economia circulară. În cazul acestei măsuri, se
estimează că deșeurile vor proveni în principal urmare a lucrărilor de construcție/montaj și din
etapa de dezafectare (la finalul perioadei de viață a acestor investiții). În ceea ce privește
echipamentele/instalațiile utilizate în noi capacități pentru producția de electricitate din surse
regenerabile (eolian și solar), se va evalua disponibilitatea și, acolo unde este posibil, se vor
utiliza echipamente și componente cu durabilitate și reciclabilitate ridicate, care pot fi
demontate și pregătite pentru reciclare în mod facil.
5. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul
poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de
poluanți în aer, apă sau sol;
Proiectul propus nu aduce prejudicii la principiile cu privire la prevenirea și controlul poluării.
Prin implementarea soluției acestei investiții se creionează producerea de energie electrică din
surse regenerabile, surse care sunt considerate a fi curate, reducând astfel necesarul de
energie electrică din surse convenționale, surse cu un grad de emisii de gaze cu efect de seră
și poluare superior. Se realizează astfel o scădere a poluării fără a aduce prejudicii
semnificative altor obiective de mediu.
6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și
refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în
mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de
conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.
În concluzie, analizând cele 6 obiective cu privire la protecția mediului și coroborându-le cu
specificul investiției, putem concluziona că obiectivul de investiții prezentat în această
documentație respectă dispozițiile articolului 15, alineatul 1b) din Regulamentul (UE) 2020/852
al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind stabilirea unui cadru care
să faciliteze investițiile durabile și de modificare Regulamentul (UE) 2019/2088. Conform
articolului 15, paragraful 1b), o activitate economică se califică ca contribuind în mod
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 20
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 21
substanțial la protejarea și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care
activitatea respectivă contribuie în mod substanțial la protejarea, conservarea sau restaurarea
biodiversității sau la realizarea stării bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care
sunt deja în stare bună, prin utilizarea și gestionarea durabilă a terenurilor, inclusiv protecția
adecvată a biodiversității solului, neutralitatea degradării solului și remedierea siturilor
contaminate.
În acest context, investiția în noi capacitățile de producere a energiei electrice din surse
regenerabile nu va duce la un impact negativ crescut al climatului actual sau viitor, asupra
oamenilor, naturii sau activelor, dimpotrivă, se vor transforma cele mai poluate zone în zone
curate.
Având în vedere faptul că măsura privind investițiile în noi capacități pentru producția de
electricitate din surse regenerabile (eolian și solar) sprijină cu un coeficient de 100% obiectivul
privind atenuarea schimbărilor climatice, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest
obiectiv de mediu.
Cu referire la utilizarea durabilă și protecția apelor și având în vedere prevederile
considerentului 27 din Regulamentul taxonomiei, proiectele din surse regenerabile nu vor avea
niciun prejudiciu asupra bunei stări sau a potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv
a apelor de suprafeței și a apelor subterane.
În ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, nu se așteaptă ca investiția propusă să fie
un prejudiciu semnificativ pentru starea și reziliența ecosistemelor, sau pentru starea de
conservare a habitatelor și speciilor, inclusiv a celor de interes al Uniunii.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
Prin implementarea unei capacități de producere energie regenerabilă, se preconizează
atingerea următoarelor obiective:
Obiectivul general preconizat a fi atins prin realizarea investiției este:
Contributia la obținerea independenței energetice prin producerea de energie verde din
resurse regenerabile pentru consum propriu prin producția energiei electrice din surse
regenerabile solare prin instalarea unei centrale electrice fotovoltaice cu stocare.
Obiectivele secundare ale proiectului
⮚ eficientizarea cheltuirii fondurilor locale;
⮚ crearea premiselor unor noi investiții în dezvoltarea comunității;
⮚ încurajarea eficienței energetice și a neutralității climatice, prin crearea unui exemplu de
”bună practică”.
Scopul principal al investiție este de a produce energie electrică prin forțe proprii, într-un mod
ecologic, pentru a beneficia de avantajele stipulate în legea 139/2010 pentru modificarea Legii
220/2008 privind stimularea producerii de energie din resurse regenerabile.
Ca obiective principale, investiția își propune:
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 21
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 22
⮚ compensare a consumului de energie electrică din sectorul public și cel al serviciilor
publice comunitare;
⮚ reducerea costurilor cu energia electrică la nivelul comunei Aghireșu;
⮚ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin creșterea utilizării surselor
regenerabile de energie electrică, în detrimentul surselor convenționale, bazate pe
combustibil fosil.
Printre obiectivele secundare ale investiției, se remarcă:
⮚ eficientizarea cheltuirii fondurilor locale;
⮚ crearea premiselor unor noi investiții în dezvoltarea comunității;
⮚ încurajarea eficienței energetice și a neutralității climatice, prin crearea unui exemplu de
”bună practică”.
Prin implementarea proiectului, în vederea îndeplinirii obiectivului general descris anterior se
are în vedere achiziția și instalarea unui parc fotovoltaic de 0,265 MW putere instalată pentru
uz propriu, cu scopul de a crește gradul independență energetică prin producția de energie
verde.
Prin reducerea consumului de energie din surse energetice ce produc gaze cu efect de seră,
beneficiarul va contribui la tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon,
fiind așadar în conformitate cu obiectivele măsurii 11.2. Investind în producția de energie
curată pentru consum propriu, proiectul propus contribuie la obiectivele Uniunii Europene,
asumate la nivel național prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor
Climatice 2021-2030 privind consumul final de energie provenită din resurse regenerabile și
creșterea eficienței energetice.
Comuna Aghireșu și-a propus ca în următorii ani să atingă următoarele obiective:
⮚ producere de energie verde;
⮚ reducerea consumului de energie electrica din sursele conventionale;
⮚ reducerea cheltuielilor pentru consumul de energie;
⮚ ridicarea gradului de civilizatie, a confortului și a calității vieții;
⮚ susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a UAT-ului;
Obiectivul prezentei investiții este de a monta 583 de panouri de 455 Wp, puterea instalata
totala 265,27 kWp, si montarea unui sistem invertor de 0.265 MW.
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/
opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții2)
3.1. Particularități ale amplasamentului:
Pentru ambele scenarii luate în calcul se vor considera aceleași amplasamente, respectiv:
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 22
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 23
Nr
crt Locatie CF
1 Camin Aghireșu 69738
2 Școala I-VIII Aghireșu 83647
3 Primăria Aghireșu 68754
4 Cămin Aghireșu-Fabrici 66264
5 Școala I-IV Aghireșu-Fabrici 83584
6 Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici 67392
7 Baza sportivă Aghireșu-Fabrici 68425
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/ extravilan, suprafața clădirilor,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți,
drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/ obligații/ constrângeri extrase
din documentațiile de urbanism, după caz);
Amplasamentul investiției de află în aria administrativa a localităților Aghireșu și AghireșuFabrici, județul Cluj, fiind identificat cu numerele cadastrale 66264, 67392, 68425, 68754,
69738, 83584, 83647.
Obiectivul de investiții specificat în prezentul document este amplasat pe raza unității
administrativ-teritoriale a comunei Aghireșu.
Suprafața clădirilor supuse investiției este de 8819 mp în conformitate cu datele din tabelul de
mai jos, dimensiuni în conformitate cu Extrasul de Carte Funciară aferente numărului cadastral
nr. 66264, 67392, 68425, 68754, 69738, 83584, 83647.
Construcțiile supuse efectiv investitiei sunt in suprafata de 8819 mp conform planului de mai
jos.
Intravilan/
Nr. crt Nr. Cad. Suprafața Categoria de folosință
Extravilan
1 66264 999 mp Intravilan Cămin cultural Aghireșu-Fabrici
2 67392 2475 mp Intravilan Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici
3 68425 1773 mp Intravilan Baza sportiva Aghireșu-Fabrici
4 68754 789 mp Intravilan Primăria Aghireșu
5 69738 368 mp Intravilan Camin cultural Aghireșu
6 83584 647 mp Intravilan Școala I-IV Aghireșu-Fabrici
7 83647 726 mp Intravilan Școala I-VIII Aghireșu
Regim juridic:
• Construcțiile sunt situate în intravilanul comunei Aghireșu, jud. Cluj, România;
• Dreptul de proprietate asupra imobilelor aparține Primăriei Comunei Aghireșu.
• Folosință actuala este Construcții administrative si social culturale
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 23
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 24
Lucrările vor fi executate numai pe domeniul public, aparținând solicitantului conform actelor
de proprietate.
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
Amplasamentele studiate au ca vecinătăți:
- Cămin Cultural Aghireșu, situat in intravilanul localității Aghireșu, comuna Aghireșu -
CF 69738 - 368 mp, mărginită de drumul județean DJ108C.
- Școala I-VIII Aghireșu, situat în intravilanul localității Aghireșu, comuna Aghireșu - CF
83647 – 726 mp, mărginită de drumul județean DJ108C și de drumul comunal.
- Primăria Aghireșu, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici, comuna Aghireșu
- CF 68754 - 789 mp, mărginită de drumul comunal.
- Cămin Cultural Aghireșu-Fabrici, situat în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 66264 - 999 mp, mărginit de drumul comunal.
- Școala I-IV Aghireșu-Fabrici, situate în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici, comuna
Aghireșu - CF 83584 – 647 mp, mărginită de drumul județean DJ108C și de drumul
comunal.
- Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 67392 – 2475 mp, mărginită de drumul comunal și de drumul
județean DJ108C.
- Baza sportivă Aghireșu-Fabrici, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 68425 - 1773 mp, mărginită de drumul județean DJ108C.
c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes natural sau
construite;
Amplasamentul investiției este orientat preponderent pe direcția sud, sud-est.
d) surse de poluare existente în zonă;
Nu este cazul.
e)date climatice și particularități de relief;
- Clima
Amplasamentele investiției beneficiază de acces dintr-o cale de comunicație rutieră zonală,
respectiv dinspre drumurile de ce deservesc localitățile amplasamentelor.
Localizarea proiectului este în comuna Aghireșu, în extremitatea vestică a județului Cluj situat
în intravilanul localității.
Climatul specific este unul de tip temperat-continental moderat, cu unele influențe oceanice
dată fiind circulația preponderent vestică a vânturilor. Temperatura medie anuală este de 8º,
influențată de curenții atmosferici din vest, de aceea iernile sunt relativ blânde, iar verile
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 24
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 25
răcoroase. In ceea ce privește precipitațiile atmosferice, acestea sunt mai bogate primăvara și
toamna.
Influențele oceanice aduc un plus de precipitații și descărcări electrice în sezonul cald,
respectiv precipitații mai bogate și temperaturi mai ridicate în sezonul rece. Masele de aer
polar, care vin dinspre nordul teritoriului, au de asemenea o frecvență ridicată, antrenând
răcirea vremii, creșterea umezelii, a nebulozității, intensificarea vântului, chiar și viscole. În
schimb masele de aer tropical ajung mai greu în zonă, ca atare aceasta este mai puțin expusă
temperaturilor ridicate și secetei în comparație cu zona extra-carpatică.
Relieful joacă însă un rol esențial în distribuția parametrilor climatici în teritoriu. Zonele
montane și de dealuri înalte se caracterizează prin temperaturi, umiditate și presiune
atmosferică scăzută, de o nebulozitate sporită vara, de un cer mult mai senin iarna și de viteze
mai ridicate ale vântului.
În județul Cluj temperatura medie anuală crește de la 6-7°C în Munții Gilăului la circa 9-10°C
în Culoarul Someșului, în timp de volumul precipitațiilor scade de la 800-900 mm la 550-600
mm, inclusiv pe fondul fenomenului de foehnizare. Zonele depresionare oferă adăpost față de
circulația maselor de aer și diminuează radiația solară, astfel încât masele de aer rece se
concentrează pe fundul acestora (așa-numitul fenomen de inversiune termică), mai ales în
sezonul rece. Încălzirea suprafețelor se face diferit la nivelul județului, funcție de orientarea
pantelor, conducând la apariția fenomenelor de convecție termică și de turbulențe.
Regimul termic:
- temperatura medie anuală: 8 grade C
- temperatura medie luna ianuarie: -2,5 grade C
- temperatura medie luna iulie: 20 grade C
- temperatura minimă absolută: -22,9 grade C
- temperatura maximă absolută: 37,9 grade C.
Regimul pluviometric este caracterizat cu următoarele precipitații:
- media anuală: 600 – 700 mm
- medii lunare:
• iarna: 25 – 40 mm
• primăvara: 70 – 90 mm
• vara: 70 – 90 mm
• toamna: 60 – 70 mm
- număr mediu anual de zile cu ninsoare: 50 – 60
- număr mediu anual de zile cu strat de zăpadă: 40 – 50.
Regimul eolian - direcția predominantă a vânturilor este V și N-V, frecvența pe anotimpuri este:
- iarna: E; N;
- primăvara: V; N-V;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 25
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 26
- vara: V; N-V;
- toamna: E; N-E.
În conformitate cu potențialul solar aferent comunei Aghireșu, aceasta se bucură de o poziție
avantajoasă în cadrul țării având un potențial cuprins între 1100 – 1300 kWh/m2.
Figura 1 Potențialul solar în România
- Relieful
Comuna Aghiresu face parte din partea sud-vestica a Podisului Somesan, cuprinzand zona
de dealuri Capus-Nadas si zona de interfata intre Podisul Somesan propriu-zis si zona
premontana muntilor Apuseni.
Comuna Aghiresu prezintă toate formele de relief. Ea face parte din partea sud-vestica a
Podisului Somesan, cuprinzand zona de dealuri Capus-Nadas si zona de interfata intre
Podisul Somesan propriu-zis si zona premontana muntilor Apuseni.
Relieful este deluros, cu altitudini cuprinse intre 400-500m, traversat de Valea Nadasului, pe
firul careia sunt amplasate majoritatea satelor din comuna. Cea mai mare altitudine se
inregistreaza in Dealul Ursilor de pe teritoriul satului Macau. Tot pe culoarul Nadasului se
continua si legaturile cu comunele invecinate. Lunca Vaii Nadasului are printre principalele
caracteristici o terasa bine dezvoltată, extinsă și pe văile afluente, avînd o altitudine cuprinsa
intre 425-450m cu aluviuni cu grosimi intre 1,5-3m. Latimea terasei variaza intre 50-60m
pana la 800m la gurile de varsare a afluentilor. Lunca Nadășului este adesea inundata, cu
precadere in perioadele precipitatii intense, formandu-se totodata zone mlastinoase. Afluentii
Nadășului, cu lungimi de cativa kilometri, au vai largi, nu prea adanci, formand in bazinele de
receptie spatii depresionare in care se afla vetrele satelor. Ca urmare, situl de vetre s-a
dezvoltat, evitand lunca inundabila si pantele accentuate cu procese de alunecari si eroziuni.
In ceea ce priveste zona de deal culmile au aspect de platou cu altitudini cuprinse intre 450-
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 26
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 27
500m, fragmentate de o retea hidrografica puternic ramificata. In general, versantii se
prezinta ca asimetrici si cu pante accentuate.
Valea Nadasului are versantul stang de tip coasta, grefatde calcare, aspectcare este specific
si versantilor de pe vaile afluente. In aceste regiuni exista pasuni, fanete de calitate inferioara
si terenuri arabile.
f) existența unor:
- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
Nu au fost identificate rețele edilitare ce necesită relocare/ protejare pe amplasament.
Construcțiile nu sunt traversate de linii electrice aeriene.
- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție;
La data elaborării studiului nu au fost identificate monumente istorice/ de arhitectură sau situri
arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată. În cazul identificării acestora pe
parcursul procedurii de avizare, se vor respecta condițiile de avizare.
- terenuri/clădiri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională;
Nu au fost identificate terenuri sau clădiri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul
de apărare, ordine publică și siguranță națională.
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
h) date privind zonarea seismică;
Conform SR 11100/1-1993, zona studiată, se încadrează în zona VI pe scara MSK de
intensitate seismică, cu o perioadă de revenire de cca.50 ani și conform normativului
P100/2013, amplasamentul se află în zona cu valorile coeficienților Tc=0,7sec. și ag=0,15g,
pentru un interval mediu de recurență IMR = 225 de ani.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 27
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 28
Figura 2 Harta de zonare seismică (Wikipedia - Enciclopedia liberă, 2020)
Figura 3 Hartă de zonare seismică (Tc) (Wikpedia - Enciclopedia liberă, 2020)
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 28
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 29
Figura 4 Harta zonelor de risc la cutremure
i) date preliminare asupra naturii clădirilor, inclusiv presiunea convențională și nivelul
maxim al apelor freatice;
Caracteristicile clădirilor:
- Cămin Cultural Aghireșu, situat in intravilanul localității Aghireșu, comuna Aghireșu -
CF 69738 - 368 mp, mărginită de drumul județean DJ108C.
- Școala I-VIII Aghireșu, situat în intravilanul localității Aghireșu, comuna Aghireșu - CF
83647 – 726 mp, mărginită de drumul județean DJ108C și de drumul comunal.
- Primăria Aghireșu, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici, comuna Aghireșu
- CF 68754 - 789 mp, mărginită de drumul comunal.
- Cămin Cultural Aghireșu-Fabrici, situat în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 66264 - 999 mp, mărginit de drumul comunal.
- Școala I-IV Aghireșu-Fabrici, situate în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici, comuna
Aghireșu - CF 83584 – 647 mp, mărginită de drumul județean DJ108C și de drumul
comunal.
- Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 67392 – 2475 mp, mărginită de drumul comunal și de drumul
județean DJ108C.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 29
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 30
- Baza sportivă Aghireșu-Fabrici, situată în intravilanul localității Aghireșu-Fabrici,
comuna Aghireșu - CF 68425 - 1773 mp, mărginită de drumul județean DJ108C.
ii) date geologice generale;
Din punct de vedere geologic predomina marne, argile, calcare, gresie si nisipuri. In portiunea
cuprinsa intre raurile Nadas si Somes, precum si Nadas si Capus exista un bogat zacamant
de ghips albastru, precum si nisipuri caolinoase, in special in Aghires. De asemenea, in zonele
Ticu si Dancu, intre gresii, argile si calcani se gasesc intercalate straturi subtiri de carbune
brun.
Subsolul comunei adapostește numeroase cantități de nisipuri caolinoase si cuartoase, piatra
de ipsos si de calcar, carbuni etc. Comuna poseda o rezervă de carbune brun de aproximativ
4.000.000 de tone, această rezervă fiind folosită la microcentrala Aghireșu, ce poate fi
modernizată.
iii) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz;
Nu este cazul
iv) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
Conform normativ P100 – 1/2013 “Cod de proiectare seismică – Partea I: Prevederi de
proiectare pentru clădiri” zona în care sunt amplasate noile instalații are următoarele
caracteristici principale:
• Tc (perioada de colț) = 0,7 sec;
• ag (accelerația terenului pentru proiectare IMR = 100 ani) = 0,15 g.
Conform SR 11100/1-93 – Zonarea seismica – macrozonarea teritoriului Romaniei” perimetrul
se incadrează în macrozona de intensitate sesimică 6 grade.
v) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.
Reteaua hidrografica a comunei Aghiresu este tributara bazinului hidrografic al Somesului Mic
si al Somesului Mare, prin subbazinul Vaii Nadasului, respectiv raul Almas. Valea Nadasului,
care este principalul cursde apa cetraverseaza comuna, izvoraste in amonte de localitatea
Aghires sat si curge in directia sud-vest, nord si sud-est, pana la varsarea in Somes, in dreptul
orasului Cluj Napoca. Debitul Nadasului este scazut la fel ca si a afluentilor sai, paraul Leghia,
Inucu, Macau. Afluentii Vaii Almasului si anume paraul Arghis si Dancu, travereseaza nordul
zonei indreptandu-se spre varsare in Somes, in judetul Salaj. Suprafata bazinului vaii
Nadasului este de 370kmp, cu o altitudine medie de 550m, debit minim lunar 0,1444mc/sec,
debit maxim anual, 185mc/sec si debit mediu multianual, 1,11 mc/sec. Densitatearetelei
hidrografice este in jur de 0,5-0,6 km/kmp. Din punct de vedere chimic, apele se incadreaza in
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 30
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 31
clasa apelor calcice,cu mineralizare mijlocie si sulfati, datorita formatiunilor neomogene bogate
in calcar si gipsuri. Exploatarea miniera de la Aghiresu reprezinta o sursa importantade
poluare, mai ales asupra cursului aval de localitatea Aghires Fabrici. Aspecte geotehnice: Din
punctul de vedere al seismicitatii, comuna Aghiresu se situeaza la nivelul de grad 5, iar din
punct de vedere geotehnic cuprinde terenuri argiloase, majoritatea contractile cu lentile izolate,
compuse din fragmente de calcare cuituf si liant aflate in zonele de versant, care permit
adancimi de fundarede pana la -2m. In zona II sunt cuprinse terenurile din Lunca Vaii Nadasului
si a conurilor dedejectie a afluentilor, alcatuite din depuneri argiloase prafoase. Adancimea de
fundare este cuprina intre -1,50 – 2,50m. In zona III exista terenuri mlastinoase, care au la
baza depozite marno-calcaroase gresoase. Adancimile de fundare se situeaza in aceasta zona
intre -6 si -12m. Datorita amplasamentului comunei situata intr-o zona cu mare predispozitie la
fisuri si alunecari, circa 241ha reprezentand 2,3% din suprafata totala a comunei sunt
neproductive, iar, aprox 45% din suprafata pasunilor sunt afectate de eroziuni de suprafata si
de adancime. De asemenea zonele de lunca sunt predispuse la inundatii.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și
tehnologic:
- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
Această investiție constă în realizarea unui sistem integrat de producere a energiei
electrice din surse regenerabile și de asigurarea necesarului de energie termică pentru
clădiri publice, prin amplasarea unui sistem fotovoltaic cu sistem de stocare integrat și
instalarea de pompe de căldură.
SISTEM FOTOVOLTAIC
Centrala fotovoltaică se compune din:
• Ansamblu structura de montaj din aliaj pentru montajul modulelor fotovoltaice pe
acoperiș înclinat
• Sistemul de module fotovoltaice care va capta energia solară și o vor transforma în
energie electrică
• Invertoare hibride trifazate
• Sistem de stocare a energiei electrice cu acumulatori este modalitate prin care se
captează surplusul de energie generat de sistemul fotovoltaic și utilizat pentru consum
intern
• Echipamente electrice de conexiune (curent continuu și alternativ)
• Conectarea la rețeaua consumatorului
• Lucrări conexe sau accesorii care ar putea fi amplasate total sau parțial la suprafață;
Proiectul va conține următoarele lucrări :
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 31
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 32
- Montarea structurii speciale din aluminiu pe acoperișul clădirilor unde va urma montarea
panourilor fotovoltaice pentru producția energiei electrice.
- Panourile fotovoltaice vor fi racordate într-un tablou electric de separare si protecție
împotriva scurtcircuitărilor si a descărcărilor electrice de la trăsnet si apoi conectarea acestora
in invertoare
- Invertoarele vor fi conectate la branșamentul locației la care este montat si va fi montat
contor inteligent si conectarea acestora pe platforme online cu acces nelimitat pentru a putea
fi vizualizată balanța energetică
- Montarea sistemului de stocare
Structura metalica de susținere
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe o structură metalică prefabricată special proiectată pentru
instalații fotovoltaice, care respectă azimutul, precum și cerințele legate de greutatea
ansamblului de module fotovoltaice și de încărcările suplimentare generate de factorii
meteorologici – vânt, zăpadă, chiciură.
Structura de montare a panourilor
fotovoltaice vor copia panta de inclinare a
acoperisurilor cum este atasata si in
imaginea de mai jos care asigura fluxul de
aer pe sub panouri pentru a putea face
racirea.
Sistemul de module fotovoltaice care va capta energia solară și o vor transforma în
energie electrică
Captarea energiei solare, se realizează prin intermediul unor celule fotovoltaice. O celulă
fotovoltaică clasică produce energie electrica cu o tensiune de aproximativ 0,5 V și un curent
proporțional cu iradianța solară, suprafața efectivă și eficiența a celulei. Cantitatea de energie
electrică produsă de o celulă fotovoltaică poate fi influențată de o multitudine de alți factori:
tensiunea de la borne, temperatura, etc. Un număr de celule fotovoltaice pot fi conectate în
serie și paralel, montate într-un sistem etanș.
Transformarea energiei solare în energie electrică se datorează fotonilor din radiația solară
care ciocnesc electronii din banda energetică de valență (starea legată în structura cristalină),
transferându-le îndeajuns de multă energie încât aceștia trec în banda energetică de conducție
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 32
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 33
promovând circulația electronilor în direcția dictată de polaritatea joncțiunii. Acest fenomen,
cunoscut în literatura de specialitate sub numele de Efect Fotovoltaic stă la baza funcționării
celulelor fotovoltaice.
Caracteristici tehnice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca și cei pentru celule solare, pentru condiții de
test standard. Caracteristicile unui panou solar sunt:
• Tensiunea de mers în gol UOC
• Curent de scurtcircuit ISC
• Tensiunea în punctul optim de funcționare UMPP
• Curentul în punctul de putere maximă IMPP
• Putere maximă PMPP
• Factor de umplere FF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
• Randamentul celulei solare η
Sistemul de module fotovoltaice este vababil pentru ambele scenarii luate în considerare.
Sistemul de module fotovoltaice – 265,27 kwp (panou moncristalin de 455 Wp/583 buc)
Invertoare
Pentru a transforma energia continuă produsă de panourile fotovoltaice ȋn energie alternativă
care poate fi livrată în rețeaua electrică (a consumatorului sau cea de distribuție). Acestea se
vor conecta în tabloul electric de conexiuni intermediare și apoi în tabloul electric general
existent al consumatorului pentru a exporta energia produsă de centrala fotovoltaică în rețeaua
internӑ a Beneficiarului. Se vor folosi 8 invertoare de 20 kW și 7 invertoare de 15 kW, avand o
putere de 265 kW pe invertoare, aceasta fiind Pi centrală fotovoltaică.
Invertoarele propuse sunt trifazate și vor respecta cerințele impuse de operatorul de rețea.
Acesta va respecta curba de sarcină impusă și cerințele privind protecția la insularizare impuse
de operatorul de rețea.
Pentru a transmite datele spre operatorul centralei (beneficiar sau operatorul de rețea),
invertorul este dotat cu un dispozitiv de comunicații prin care se monitorizează și controlează
toate datele stringurilor de panouri fotovoltaice.
Invertorul nu necesită o alimentare a serviciilor interne proprii, având ventilație naturală. Acesta
se va alimenta pe durata nopții din tabloul electric, consumând energie de la rețea, dacă va fi
nevoie – consumul pe timp de noapte fiind de 1-2.5 Wh.
Invertoarele au gradul de protecție IP65 și permit montarea atât la interior cât și la exterior, iar
amplasarea va respecta instrucțiunile din manualul de instalare a producătorului. Se propune
amplasarea în proximitatea panourilor fotovoltaice.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 33
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 34
Interacțiunea cu rețeaua de distribuție/transport presupune:
Limitarea puterii active - invertorul poate limita puterea activă produsă și injectată ȋn rețeaua
electrică la comanda operatorului.
Injectarea de putere reactivă – invertorul poate produce sau consuma putere reactivă la
comanda operatorului sau după o curbă caracteristică prestabilită;
Recuplarea după un defect – după dispariția unui defect produs ȋn rețea, invertorul poate porni
la puterea maximă rapid sau cu o ramă de 10% din puterea nominală pe minut până ajunge la
puterea maximă produsă; Protecția la insularizare – această funcție detectează formarea
insularizării instalației fotovoltaice pe durată sau după un defect și deconectează invertorul de
la rețea.
Stocare
Sistemul de stocare a energiei prin acumulatori stochează energia produsă din surse
regenerabile, furnizând energie în perioadele cu cerere mare, întreruperi ale rețelei sau atunci
când panourile fotovoltaice nu generează electricitate.
Din punct de vedere constructiv și funcțional, instalațiile de stocare a energiei electrice sunt
similare, având la bază elementele prezentate în figura următoare:
a)
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 34
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 35
b)
Fig 1. Schemă de principiu a unei instalatii de stocare a energiei (a), a unui container de stocare a
energiei electrice (b)
Din Fig. 1 se observă faptul că principalele componente ale sistemului de stocare sunt:
• Rack-ul de baterii (Rafturi): sunt compuse din Celulele de stocare care au rolul de a
inmagazina energie electrică;
• BMS (Battery management system): necesar monitorizarii starii bateriilor
• PCS (Power Conversion System) Sistemul de conversie al energiei compus din:
necesar încărcării și descărcării bateriilor, are rolul de a transforma curentul continuu din baterii
în curent alternativ care poate fi livrat în rețea și invers.
• HVAC (Heting, Ventilation and Air Conditioning): are rolul de a răci, respectiv încălzi
celulele de stocare pentru a asigura buna funcționare, puterea optimă și un timp mai mare de
viață.
• Instalatie de protectie la incendiu: are rolul de a preveni și în ultima instanță, de a interveni
în caz de pericol iminent: incendiu sau explozie
Rack-ul de baterii - Celulele de stocare
Rack-ul de baterii (în traducere raft de baterii) este o serie de baterii conectate între ele în serie
și în paralel într-un cadru modular. La rândul său rack-urile pot fi conectate în serie și/sau în
paralel pentru a atinge valori mai mari de tensiune sau curent . Această metodă este de obicei
folosită în construcția sistemelor de stocare a energiei de capacități mari și foarte mari.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 35
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 36
Fig.2. Schema de principiu a unui rack de baterii
Bateria de acumulatori este o sursă de curent electric continuu reîncărcabilă formată din celule
electrochimice care înmagazinează energia electrică. Funcționarea sa se bazează pe apariția
unei tensiuni electromotoare creată pe baze chimice, obținută prin asocierea în combinații
electrod - electrolit a unor materiale diferite din punct de vedere electrochimic.
Termenul de "acumulator" este utilizat ca atare în sensul că ea acumulează și stochează
energie prin o reacție electrochimică reversibilă. Bateriile reîncărcabile sunt produse în forme
și mărimi diferite, variind de la cele mici, simple până la baterii reîncărcabile pentru sistemele
de stabilizare cu puteri de ordinul megawaților, conectate la rețele de distribuție a energiei
electrice. Sunt utilizate mai multe diferite combinații de materiale de electrozi și electroliți,
incluzând plumb-acid, nichel-cadmiu (NiCd), nichel-hidrură metalică (NiMH), ioni de litiu (Liion), și polimer-ion de litiu (Li-ion polimer).
Caracteristici tehnice
Parametrii unei celule de stocare solare se stabilesc pentru condiții de test standard.
Caracteristicile unei celule de stocare sunt:
Tensiunea în circuit deschis (Voc) este tensiunea dintre bornele bateriei atunci când aceasta
nu este încărcată.
Tensiunea la borne (Vt) este tensiunea dintre bornele bateriei atunci când este aplicată o
sarcină; aceasta este de obicei mai mică decât Voc.
Tensiunea de deconectare (Vco) este tensiunea la care se specifică faptul că bateria este
complet descărcată. Deși, de obicei, există o încărcătură rămasă, funcționarea la tensiuni mai
mici decât Vco poate deteriora bateria.
Capacitatea măsoară numărul total de amperi-oră (AH) care pot fi absorbiți de la o baterie în
stare complet încărcată până când Vt atinge Vco.
Rata de încărcare (C-rate) este rata de încărcare sau descărcare a unei baterii în raport cu
capacitatea sa nominală. De exemplu, o rată de 1C va încărca sau descărca complet o baterie
în 1 oră. La o rată de descărcare de 0,5C, o baterie va fi complet descărcată în 2 ore. Utilizarea
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 36
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 37
unor rate C ridicate reduce de obicei capacitatea disponibilă a bateriei și poate provoca
deteriorarea acesteia.
Starea de încărcare (SoC) cuantifică capacitatea rămasă a bateriei ca procent din capacitatea
maximă. Atunci când SoC ajunge la zero și Vt atinge Vco, este posibil să mai existe o
încărcătură rămasă în baterie, dar aceasta nu poate fi descărcată în continuare fără a se
deteriora și fără a se deteriora capacitatea în viitor.
Adâncimea de descărcare (DoD) este complementul lui SoC și măsoară procentul de
capacitate a bateriei care a fost deja descărcat; DoD = 100 - SoC.
Ciclul de viață este numărul de cicluri disponibile înainte ca o baterie să ajungă la sfârșitul
duratei sale de viață utilă.
Sfârșitul duratei de viață (EoL) a unei baterii este atins atunci când bateria nu mai poate
funcționa conform specificațiilor sale minime predefinite. EoL poate fi cuantificată în mai multe
moduri:
Scăderea capacității se bazează pe o anumită scădere procentuală a capacității bateriei în
comparație cu capacitatea sa nominală în condiții specificate.
Scăderea puterii se bazează pe o anumită scădere procentuală a puterii maxime a bateriei în
comparație cu puterea nominală, tot în condiții specificate.
Randamentul energetic cuantifică cantitatea totală de energie pe care o baterie este
așteptată să o gestioneze în timpul vieții sale, de exemplu, 30 MWh, pe baza unor condiții de
funcționare specifice.
Starea de sănătate (SoH) a unei baterii măsoară procentul de viață utilă rămasă înainte ca
bateria să ajungă la EoL.
Cei mai utilizați acumulatori sunt cele de tip Litiu-Ion avand următoarele caracteristici:
- au o energie specifică și o densitate de energie foarte mare;
- auto-descărcare redusă;
- ciclu de viață lung;
- nu necesită întreținere;
- nu au efect de memorie;
- temperatura de operare variază în limite largi;
- posibilitatea de miniaturizare.
- se pot obține celule foarte subțiri
BMS (Battery Management System)
Un sistem de gestionare a bateriei (BMS) este orice sistem electronic care gestionează o
baterie reîncărcabilă (celulă sau pachet de baterii), cum ar fi protejarea bateriei de funcționarea
în afara zonei sale de siguranță, monitorizarea stării sale, calcularea datelor secundare,
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 37
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 38
raportarea acestor date, controlul mediului său si echilibrarea acesteia. Sistemele de
gestionare a bateriilor nu au un set fix sau unic de criterii care trebuie adoptate. Domeniul de
proiectare a tehnologiei și caracteristicile implementate se corelează, în general, cu:
• costurile, complexitatea și dimensiunea pachetului de baterii
• Aplicația bateriei și orice preocupări legate de siguranță, durată de viață și garanție
• Cerințele de certificare impuse de diverse reglementări guvernamentale, unde costurile și
sancțiunile sunt primordiale în cazul în care există măsuri de siguranță funcțională inadecvate
Siguranța funcțională este de cea mai mare importanță pentru un BMS. Este esențial ca, în
timpul operațiunilor de încărcare și descărcare, să se evite ca tensiunea, curentul și
temperatura oricărei celule sau oricărui modul aflat sub control de supraveghere să
depășească limitele SOA definite. În cazul în care limitele sunt depășite pentru o perioadă de
timp, nu numai că un pachet de baterii potențial costisitor este compromis, dar pot apărea și
condiții periculoase de fugă termică. În plus, limitele de prag de tensiune inferioară sunt, de
asemenea, monitorizate riguros pentru protecția celulelor litiu-ion și pentru siguranța
funcțională. Dacă bateria Li-ion rămâne în această stare de tensiune scăzută, pe anod ar putea
crește în cele din urmă dendrite de cupru, ceea ce poate duce la rate ridicate de
autodescărcare și poate ridica posibile probleme de siguranță. Densitatea energetică ridicată
a sistemelor alimentate cu litiu-ion are un preț care lasă puțin loc pentru erori de gestionare a
bateriei. Mulțumită BMS și îmbunătățirilor aduse litiului-ion, aceasta este una dintre cele mai
de succes și mai sigure chimii de baterii disponibile în prezent.
Performanța pachetului de baterii este următoarea caracteristică cea mai importantă a unui
BMS, iar acest lucru implică managementul electric și termic. Pentru a optimiza din punct de
vedere electric capacitatea totală a bateriei, este necesar ca toate celulele din pachet să fie
echilibrate, ceea ce implică faptul că SOC-ul celulelor adiacente din întregul ansamblu este
aproximativ echivalent. Acest lucru este extrem de important, deoarece nu numai că se poate
realiza o capacitate optimă a bateriei, dar ajută la prevenirea degradării generale și reduce
potențialele puncte fierbinți cauzate de supraîncărcarea celulelor slabe. Bateriile litiu-ion ar
trebui să evite descărcarea sub limitele de tensiune joasă, deoarece acest lucru poate duce la
efecte de memorie și la pierderi semnificative de capacitate. Procesele electrochimice sunt
foarte sensibile la temperatură, iar bateriile nu fac excepție. Atunci când temperatura mediului
scade, capacitatea și energia disponibilă a bateriei scad semnificativ. În consecință, un BMS
poate activa un încălzitor extern. În plus, deoarece încărcarea celulelor litiu-ion la temperaturi
scăzute este în detrimentul duratei de viață a bateriei, este important ca mai întâi să se ridice
suficient de mult temperatura bateriei. Cele mai multe celule litiu-ion nu pot fi încărcate rapid
la o temperatură mai mică de 5°C și nu ar trebui să fie încărcate deloc atunci când sunt sub
0°C. Pentru o performanță optimă în timpul utilizării operaționale tipice, managementul termic
al BMS se asigură adesea că o baterie funcționează într-o regiune îngustă de funcționare (de
exemplu, 30 - 35°C). Acest lucru protejează performanța, promovează o durată de viață mai
lungă și favorizează un pachet de baterii sănătos și fiabil.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 38
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 39
PCS (Power Conversion System) Sistemul de conversie
Sistemul de conversie a energiei (PCS) este o parte esențială a oricărui sistem de stocare a
energiei. Acestea contribuie la maximizarea utilizării sistemului de stocare a energiei pentru a
asigura operabilitatea și rentabilitatea pe termen lung a unui proiect. În cel mai bun caz, un
PCS nu convertește pur și simplu de la curent continuu la curent alternativ, ci este esențial
pentru a maximiza disponibilitatea, valoarea și performanța sistemelor de stocare a energiei
de dimensiuni mari sau mici. Pe măsură ce sistemele de stocare a energiei trebuie să
cumuleze mai multe valori, un PCS inteligent este și mai important pentru a optimiza
performanța sistemului și veniturile proiectului. În special în cazul sistemelor mai mici, o mare
parte din inteligența crucială necesară este încorporată în PCS, făcând din acesta "creierul"
întregului sistem.
Pentru a realiza conversia bidirecțională a energiei electrice, un sistem de conversie a energiei
este o componentă conectată între sistemul de baterii de stocare a energiei și rețeaua electrică.
PCS încarcă bateriile în cazul unei producții excesive de energie electrică. PCS furnizează
energie electrică cu energia stocată în cazul în care rețeaua are nevoie de energie
suplimentară.
Convertorul de stocare a energiei (PCS) este compus din circuite software și hardware, cum
ar fi circuitele de alimentare, control, protecție și monitorizare. Împărțit în PCS cu o singură
cameră și cu trei camere, PCS monofazat constă, de obicei, dintr-un dispozitiv bidirecțional
DC-DC de reducere a tensiunii și un convertor DC/AC. Terminalul de curent continuu este de
obicei de 48Vcc, iar terminalul de curent alternativ este de 220Vca. PCS trifazat este împărțit
în două tipuri. PCS trifazat de mică putere este alcătuit dintr-un dispozitiv bidirecțional DC-DC
buck-boost și un dispozitiv de conversie DC/AC în două trepte. PCS trifazat de mare putere
este compus dintr-un dispozitiv de conversie DC/AC în prima etapă. Convertoarele de stocare
a energiei sunt împărțite în trei tipuri: izolare de înaltă frecvență, izolare de frecvență de putere
și neizolare. PCS monofazate și trifazate de putere mică sub 20 kW adoptă, în general, izolarea
de înaltă frecvență, iar între 50 kW și 250 kW adoptă, în general, izolarea frecvenței de putere.
În general, la 500 kW și peste, se adoptă metoda de neizolare.
Parametrii tehnici importanți ai convertoarelor de stocare a energiei: tensiunea sistemului de
stocare, factorul de putere, puterea de vârf, eficiența de conversie, timpului de comutare etc. ,
selectarea acestor parametri are o mare influență asupra funcției sistemului de stocare a
energiei.
Convertoarele de stocare a energiei au în principal două moduri de funcționare: conectate la
rețea și în afara rețelei. Modul conectat la rețea realizează conversia bidirecțională a energiei
între pachetul de baterii și rețea. Cu caracteristicile invertoarelor conectate la rețea, cum ar fi
anti-izolare, urmărirea automată a fazei și frecvenței tensiunii de rețea, trecerea prin tensiune
joasă etc., în funcție de cerințele de dispecerizare a rețelei sau de control local, PCS
convertește energia de curent alternativ din rețea în energie de curent continuu, încărcând
pachetul de baterii, are funcția de gestionare a încărcării și descărcării bateriei; în timpul
perioadei de vârf de sarcină a rețelei, inversează energia de curent continuu a pachetului de
baterii în energie de curent alternativ și o alimentează înapoi în rețeaua publică; atunci când
calitatea energiei electrice nu este bună, alimentează rețeaua electrică sau absoarbe energia
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 39
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 40
activă, asigură compensarea energiei reactive etc. Modul de funcționare în afara rețelei,
cunoscut și sub denumirea de funcționare izolată a rețelei, înseamnă că sistemul de conversie
a energiei (PCS) poate fi deconectat de la rețeaua principală în funcție de nevoile reale și de
cerințele stabilite și furnizează sarcini parțiale locale cu curent alternativ care respectă cerințele
de calitate a energiei electrice.
HVAC (Heating, Ventilation and Air Conditioning)
Instalatia HVAC (in traducere incalzire, ventilatie
si aer conditionat) este o parte integrata a
sistemeului de stocare a energiei si are rolul de a
regla temperatura si umiditatea interna a modului
de stocare atat prin recircularea aerului in
interiorul camerei cat si prin evacuarea aerului in
exterior.
Gestionarea termică adecvată a bateriilor este
esențială pentru fiabilitatea și fezabilitatea
economică a instalațiilor de stocare.
Managementul termic asigură conformitatea cu
cerințele de garanție ale producătorului de baterii.
În lipsa managementului termic, instalațiile pot suferi întreruperi costisitoare sau pot avea o
reducere a capacității lor pe toată durata de viață. Următoarele informații explică conceptele
de bază pentru răcirea corectă a bateriilor litiu-ion.
Principalul factor determinant pentru proiectarea HVAC a unei instalații de baterii este
reprezentat de cerințele obligatorii de garanție emise de producătorul bateriei. Aceste cerințe
indică temperaturile, umiditatea și nivelurile de praf admisibile. Umiditatea și praful pot fi
atenuate relativ ușor prin dezumidificare și filtre adecvate, dar respectarea corespunzătoare a
cerințelor de temperatură poate fi mai complexă.
Un alt aspect care devine crucial în proiectarea unei unități HVAC este obținerea unui flux de
aer adecvat. Multe modele de module de baterii răcite cu aer sunt prevăzute cu un ventilator
intern pentru a ajuta la împingerea aerului rece prin modulele de baterii. Pot exista zeci, dacă
nu chiar sute, de astfel de ventilatoare într-o cameră de baterii. În cazul în care unitatea HVAC
nu poate egala sau, în mod ideal, depășește cu puțin debitul de aer total al ventilatorului
bateriei, rezultatul va fi un culoar rece presurizat negativ. Acest lucru poate cauza aspirarea
aerului cald din culoarul cald înapoi în culoarul rece, ceea ce ar putea duce la nerespectarea
temperaturilor de garanție. Debitul de aer pe tonă de unități HVAC poate fi de până la 600-800
CFM/tonă, cu mult peste valoarea normală de 350-400 CFM/tonă. În cazul în care modulele
de baterii nu conțin un ventilator intern, echipa de proiectare va trebui să se asigure că culoarul
rece are un nivel constant de presurizare pe tot parcursul acestuia, astfel încât un volum similar
de aer să circule prin toate modulele de baterii
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 40
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 41
Instalatie de protectie la incendiu
Sistemele de stocare a energiei sunt echipate cu echipamente de protectie la incendiu. Pentru
a intelege functionarea acestora, avem prezentat mai jos etapele ce apara in cazul unui pericol
de incendiu.
Etapa 1 O celulă a bateriei este compromisă prin defecțiuni mecanice, un eveniment termic
intern sau extern sau printr-o defecțiune electrică.
Etapa 2 Cantități mici de gaz, de obicei hidrogen, sunt generate și eliberate din celulă cu o
eliberare însoțitoare de căldură; aceasta este cunoscută sub denumirea de „eliberare de gaze”.
Etapa 3 Odată cu creșterea nivelului de căldură, fumul începe să iasă din celulă. Prezența
fumului indică un eveniment catastrofal iminent în care aprinderea și evadarea termică sunt
rezultatele probabile.
Etapa 4 Urmează incendiu și este probabilă o defecțiune a reacției în lanț a celulelor adiacente,
împreună cu posibilitatea de explozie.
Prevenirea si gestionarea situatiilor ce apara in cadrul etapelor 1 si 2 sunt gestionate de catre
BMS care manageriaza toti parametrii si citeste valori de temperatura, emisii de gaze etc din
incinta si ia masuri pe baza acestora. In cazul foarte putin probabil in care BMS nu poate
gestiona situatia si pericolul este imminent, intervine instalatia de stingere a incediilor. După
detectarea gazelor, următoarea oportunitate de detectare a incendiului este reprezentată de
producerea de fum. În acest caz, un detector de fum se alarmează, iar semnalul declanșează
un sistem de stingere a incendiilor care se activează.
Având în vedere natura periculoasă specială a SSE cu ioni de litiu, sistemele speciale de
stingere a incendiilor sunt solutia. Sistemele tradiționale de stingere a incendiilor sunt adesea
ineficiente. Sistemele de sprinklere, de exemplu, desi testele au demonstrat că acestea sunt
eficiente în stingerea unui incendiu de baterie cu litiu-ion, există încă dezavantaje în utilizarea
lor.
Aplicarea apei pe electronice poate provoca defecțiuni electrice (cum ar fi scurtcircuite în
BESS). În plus, este posibilă deteriorarea bateriilor din jur nearse. Instalarea în rack a celulelor
împiedică adesea apa să ajungă la foc. Există o îngrijorare cu privire la impactul asupra
mediului al aplicării de cantități de apă în timpul activităților de suprimare care pot pătrunde în
apele subterane. Această apă trebuie să fie conținută și procesată printr-o instalație de tratare
a apei. În cele din urmă, multe SSE sunt situate în zone îndepărtate unde alimentarea cu apă
este limitată sau nu este disponibilă.
Opțiunea optima pentru stingerea incendiilor in cadrul sistemelor de stocare a energiei este
solutia cu aerosoli condensați, o tehnologie dovedită care este disponibilă și ușor de instalat.
Unitățile de aerosoli condensați acționează ca un sistem de inundare totală absorband caldura
generata. Caracteristicile suplimentare ale unităților de aerosoli condensați sunt: intreținerea
redusă si faptul ca nu implica un impact asupra mediului.
La activare, unitățile de aerosoli condensați descarcă o suspensie ultrafină de particule de
potasiu puternic ionizate pentru suprimarea incendiilor. Aceste particule se leagă de radicalii
liberi produși prin ardere. Acest lucru întrerupe calea de reacție a focului, rezultând suprimarea.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 41
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 42
În SSE, particulele rămân suspendate în aer timp de până la douăzeci de minute, oferind
protecție împotriva refluxului, pericol care trebuie recunoscut. Datorită naturii SSE și a faptului
că vaporii inflamabili și căldura rămân în recipient după stingere, trebuie avut grijă la
deschiderea incintei.
Proiectul cuprinde o capacitate de stocare de 568,98 kW.
Elemente de echipare edilitară – linii electrice subterane, branșamente electrice, etc;
Instalația de protecție împotriva trăsnetelor
Conform normativului I7-2023, pentru protecția împotriva trăsnetelor s-a prevăzut o instalație
de captare a trăsnetelor, formată din paratrăsnete echipate cu dispozitive de amorsare
amplasate la înălțimea de 5 m deasupra solului, comună cu priza de pământ Rp<1 ohm.
Instalatia de paratrasnet se va realiza cu ajutorul a doua tije de captare de 2 m lungime, care
se vor monta pe acoperisul PC si/sau a unor PT.
Tijele se vor lega intre ele printr-un conductor de captare de OLZn 20x3 mm. Acesta se va lega
la conductorul de coborare.
Tijele de captare vor avea ϕ10mm, h- 2 m si vor fi complet echipate cu sistem suport si clema
pentru acestea (potential furnizor OBO betermann).
Conductoarele de coborare din platbanda de OLZn 40x4 mm se vor racorda la priza de pamant
prevazuta de partea electrica tehnologica, prin piese de separatie (cutii cu eclisa) care se vor
monta la aproximativ 2m de sol. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant, trebuie sa fie de
maximum 1 ohm.
Toate părtile metalice existente pe acoperis sau pe fatadele cladirilor in momentul executiei
instalatiei de paratrasnet sau cele care vor aparea ulterior, se vor lega la conductorul de
coborare cel mai apropiat.
Echipamente electrice de conexiune
Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conectează panourile între ele
alcătuind stringurile (șirurile) de panouri și cablurile ce conectează stringurile la invertoare.
Cablurile de curent alternativ se compun din cablurile ce conectează invertorul la tabloul
electric de conexiune a invertorului și cablurile ce conectează acest tablou la tabloul electric
general existent al Beneficiarului, dupa caz.
Cablurile de curent alternativ de joasa tensiune utilizate au următoarele caracteristici:
- Tensiune nominală U0/U=24 kV,50 HZ;
- Conductor din Cu, trifazat
- Izolație din polietilenă reticulată-XPLE;
- Manta exterioară din polietilenă PE;
- Protecție longitudinală și transversală împotriva pătrunderii apei;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 42
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 43
- Apte pentru pozare în pământ;
- Cu întarziere mărită la propagarea flăcării;
- Temperatura de funcționare maximă admisă a conductorului 90°C
- Temperatura de funcționare 65°C
- Executie și încercări conform IEC 60503-3
Lucrări conexe sau accesorii care ar putea fi amplasate total sau parțial la suprafață;
Instalația de împământare
Pentru protecția personalului de exploatare și mentenanță ȋmpotriva atingerilor accidentale
indirecte se va realiza o instalație de legare la pământ în conformitate cu normativele și
standardele în vigoare (I7/2023, 1RE-Ip 30/2004). La realizarea acestei instalații de legare la
pământ se va ține seama și de recomandările furnizorului de echipament în ceea ce privește
modul de legare la centura de ȋmpământare.
La instalația de împământare a clădirilor se va racorda întregul echipament (conform
prevederilor 1.RE-Ip 30/2004), precum și toate elementele conductoare care nu fac parte din
circuitele curenților de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune printr-un
contact direct, prin defect de izolație sau prin intermediul unui arc electric (suporții metalici de
susținere a panourilor fotovoltaice, îngrădirile din plasă metalică, porțile metalice etc.).
De asemenea, la instalația de legare la pământ se racordează următoarele:
- Structura metalica de susținere a panourilor fotovoltaice;
- Invertoarele;
- Tablourile electrice de conexiune
Punct de conexiune
Conectarea se va realiza la bransamentul cladirii pe care va fi amplasat sistemul fotovoltaic.
Soluția tehnică de bransare se va detalia la faza PT+DE a proiectului.
Parametrii de funcționare a sistemului
Cantitatea de energie preconizată a fi produsă în primul an este de 285,34 MWh, raportul de
performanță al instalației fiind de 81.3%. Defalcarea producției pe lunile este prezentată în
următorul grafic.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 43
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 44
Evoluția producției de energie electrică a CEF
Amplasarea sistemului fotovoltaic va fi realizată prin poziționarea sistemului pe clădiri
aparținând UAT Comuna Aghireșu.
Capacitatea instalată propusă în panouri/invertoare/stocare este după cum urmează:
Capacitate Capacitate
Capacitate
Nr instalată în instalată în
Locatie CF instalată
crt invertoare stocare
panouri (kW)
(kW) (kW)
1 Baza sportivă Aghireșu-Fabrici 68425 40,04 40 86
2 Cămin cultural Aghireșu 69738 30,03 30 64,28
3 Cămin cultural Aghireșu-Fabrici 66264 40,04 40 86
4 Primăria Aghireșu-Fabrici 68754 40,04 40 86
5 Școala I-IV Aghireșu-Fabrici 83584 45,05 45 96,42
6 Școala I-VIII Aghireșu 83647 30,03 30 64,28
7 Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici 67392 40,04 40 86
8 Baza sportivă Aghireșu-Fabrici 68425 40,04 40 86
265,27 265 568,98
Luând în considerare valorile cele mai mici din panouri/invertoare, capacitatea întregului sistem
fotovoltaic, prin însumarea valorilor celor mai mici din panouri/invertoare obținute pe fiecare
locație este de 265 kW.
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe o structură metalică prefabricată special proiectată pentru
instalații fotovoltaice care respectă modul de amplasare a acestora, mai exact pe acoperișurile
unor clădiri, precum și cerințele legate de greutatea ansamblului de module fotovoltaice și de
încărcările suplimentare generate de factorii meteorologici – vânt, zăpadă, chiciură.
Panourile fotovoltaice vor fi conectate în serie pentru a realiza puteri optime în vederea
asigurării unui randament maxim a întregului sistem. În cazul de față, panourile au o putere
nominală de 455 Wp (garantata de producător cu o anumita toleranta).
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 44
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 45
Panourile sunt conectate cumulând o putere instalată de cca 265 kWp pentru întreaga
instalație. Altfel spus, atunci când condițiile sunt similare cu cele standard (STC – standard test
conditions) care sunt reprezentate de temperatura celulelor fotovoltaice componente de 25°C,
spectrul radiației incidente AM 1.5 și iradianta de 1000 W/mp, această instalație produce
energie electrica la un nivel de putere de 265 kWp.
In cadrul proiectului au fost propuse echipamente ce corespund cerintelor minime prevazute
în ghidul de finantare.
Conditii tehnice minime DA/NU
Panouri fotovoltaice
Eficiența panourilor trebuie să fie:
> 19% pentru panouri monocristaline din siliciu; DA
> 18% pentru panouri policristaline din siliciu; Nu este cazul
> 12% pentru panouri subțiri sau semitransparente; Nu este cazul
Condiții standard de testare (STC):
radiație solară 1000 W/m2; DA
masa aerului AM 1,5; DA
temperatura celulei 25°C. DA
Invertoare
eficiență europeană: > 97% DA
sistem complet
Factor de capacitate de minim 11%, reprezentând echivalentul
DA
a 1000 h/ an de funcționare la capacitatea instalată
Pentru respectarea cerințelor prevăzute în ordinele ANRE, se impune existența și setarea
adecvată a protecțiilor interne ale modulelor de generare, respectiv, max./min. U, max./min. f,
df/dt.
Astfel, în conformitate cu "Condițiile tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public
aprobate prin Ordinul ANRE nr. 132/2020:
Instalația de utilizare a producatorului circuitele de curent alternativ aferente instalațiilor de
producere a energiei electrice va fi echipată cu:
a) întreruptoare/echipamente de comutație astfel încât între unitatea generatoare și punctul de
racordare/delimitare, vor exista cel puțin două întreruptoare/echipamente de comutație,
exceptând întreruptorul/echipamentul de comutație al unității generatoare;
b) releu pentru asigurarea funcției de protecție, care să declanșeze echipamentul de interfață
în cazul:
(i) apariției unui regim de funcționare insularizată;
(ii) depășirii valorilor, maxime și minime, ale tensiunii și frecvenței convenite cu operatorul de
rețea;
(iii) depășirii unui prag de curent (suprasarcină/ scurtcircuit);
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 45
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 46
c) reglajele, respectiv valorile de acționare și temporizările funcțiilor de protecție din invertoare
vor fi coordonate cu reglajele releului de protecție din circuitele de curent alternativ aferente
instalațiilor de producere a energiei electrice, care respectă valorile prevăzute în tabelul 2P.
Tabelul 2P. Valorile maxime și minime ale tensiunii și frecvenței pentru protecțiile de interfață
aferente instalațiilor de producere a energiei electrice:
Temporizare
Funcția de protecție Valoare
(s)
Funcția de protecție de tensiune treapta I 1.15 Un 0.5
Funcția de protecție de tensiune treapta II 0.85 Un 3.2
Funcția de protecție de frecvență treapta I 52 Hz 0.5
Funcția de protecție de frecvență treapta II 47.5 Hz 0.5
Funcția de protecție de maximă tensiune (valoarea 1.1 Un 603 s**
mediată la 10 minute)*
* Această funcție se activează doar în cazul în care este conținută în modulul generator
(invertor)/generator sincron achiziționat și este obligatorie în cazul protecțiilor de interfață,
externe instalațiilor de producere a energiei electrice cu puterea instalată > 30 kVA.
** Timpul de acționare al protecției este dependent de valoarea inițială și finală a tensiunii
măsurate, respectiv de 10 minute după un timp de demaraj de 3s."
Sistemul de stocare a energiei prin acumulatori stochează energia propusă din surse
regenerabile, furnizând energie în perioadele cu cererea mare, întreruperi ale rețelei sau
atunci când panourile fotovoltaice nu generează electricitate.
Sistemul de stocare prevăzut este de 568,98 kW.
Sistemul de stocare va fi alcătuit din module de baterii, sistem de management al bateriei
(BMS), echipamente de conversie a energiei (PCS/invertoare bidirecționale) și
echipamentele auxiliare de protecție, monitorizare și comunicație. Capacitatea de stocare va
fi dimensionată astfel încât să asigure integrarea eficientă a energiei produse din sursa
regenerabilă și creșterea gradului de autoconsum.
Pentru fiecare instalație fotovoltaică, sistemul de stocare va fi prevăzut cu un sistem de
management energetic (EMS), care va permite monitorizarea și controlul fluxurilor de
energie, inclusiv energia produsă de instalația fotovoltaică, energia stocată/descărcată din
baterii, energia consumată și, după caz, energia livrată în rețeaua electrică.
Bateriile vor fi echipate cu sisteme de protecție, monitorizare a temperaturii și management
al încărcării/descărcării, iar soluția va permite operarea în condiții de siguranță și optimizarea
ciclurilor de încărcare și descărcare. Sistemul va fi prevăzut cu măsuri corespunzătoare de
protecție electrică, termică și împotriva incendiilor, conform cerințelor producătorului și
reglementărilor tehnice aplicabile.
La nivelul întregului obiectiv, soluția va cuprinde 7 sisteme de stocare, câte unul aferent
fiecărei instalații fotovoltaice, acestea funcționând independent și fiind integrate în sistemele
de management și monitorizare ale instalațiilor.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 46
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 47
Instalația de protecție împotriva trăsnetelor (dacă este nevoie).
Echipamentele electrice de conexiune se compun din cabluri de curent alternativ și de
curent continuu.
La instalația de împământare se va racorda întregul echipament (confrorm prevederilor
1.RE-Ip 30/2004), precum și toate elementele conductoare care nu fac parte din circuitele
curenților de lucru.
Sistemul fotovoltaic se va racorda la punctul de conexiune aferent fiecărei locații.
Echipamentele vor funcționa în regim automatizat, fiind alimentate prioritar cu energia
electrică produsă de sistemul fotovoltaic.
Cerinte generale privind echipamentele și materialele de montaj
Se vor respecta următoarele norme specifice de alegere, pozare, marcare și conectare a
cablurilor:
I7/2023 – Normativ pentru proiectarea, executia și exploatarea instalațiilor electrice aferente
cladirilor;
IEC 60364 – 5 – 52 – Norme pentru elementele terminale ale conductoarelor, imbinarea lor,
metode de protejare împotriva influentelor externe;
IEC 60446:2008 – Norme privind marcajul cablurilor și conductoarelor.
IEC 61000 – Compatibilitate electromagnetica
Contractorul general al lucrărilor de executie va asigura toate materialele marunte necesare
montarii echipamentelor și cablurilor.
Cantitatile de materiale, în special cantitatile de cabluri pot fi diferite de cele estimate în
proiectul tehnic în urma montarii efective.
Cerințe tehnice
Toate echipamentele și materialele utilizate vor fi fabricate și testate în conformitate cu ultima
editie a standardelor Comisiei Electrotehnice Internationale (CEI).
Toate legaturile și contactele vor avea sectiuni corespunzatoare pentru asigurarea trecerii
curentului electric, atat în regim normal, cat și de avarie.
Toate bornele de legare la pământ ale echipamentelor se vor marca vizibil.
Performantele tehnice precum și capabilitatile solicitate pentru echipamente sunt sintetizate
sub forma de fise cu specificatii tehnice.
Toate echipamentele, aparatele și materialele principale și de completare amplasate în
dulapuri trebuie sa corespunda normelor europene.
Precizări privind protecția muncii
Operațiile necesare execuției tuturor lucrărilor, dar în special a structurii de rezistență se va
face numai cu muncitorii cărora li s-a făcut instructajul special de protecția muncii.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 47
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 48
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute în
legislația în vigoare în special din “Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții”
– ediția 1993; Legea Protecției Muncii nr. 90/1996; “Norme generale de protecția muncii” –
ediția 1996, precum și “Norme specifice de protecție a muncii pentru diferite categorii de
lucrări”.
Punctul P.S.I. și protecția muncii se găsesc în containerul destinat muncitorilor și va fi utilat
conform legislației în vigoare.
În timpul execuției lucrărilor se vor face instructajele periodice de protecția muncii și se va lucra
cu echipe autorizate specific de lucrări. Muncitorii vor fi dotați la punctul de lucru cu material
de protecție specific și unelte corespunzătoare.
Măsurile prevăzute în norme sunt limitative.
Executantul prevede și execută toate normele de protecția muncii pe care le consideră
specifice condițiilor locale pentru evitarea oricăror accidente.
Managementul calității
Documentatia este intocmita conform sistemului calitatii si mediului implementat de proiectant,
Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si OUG nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor
de montaj al dotărilor tehnologice industriale, aprobata si modificata cu Legea nr. 440/2002.
Toate materialele si echipamentelor care se vor achizitiona pentru a fi montate in lucrare, vor
trebui insotite de certificate de calitate si/sau declaratii de conformitate.
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se vor face toate controalele si verificarile indicate in PCCVI
(faza PTE si PAC), la terminarea fazelor determinante. Se va trece la faza urmatoare numai
daca si când sunt întrunite toate condițiile pentru aceasta.
Analiza scenariilor propuse s-a realizat tinand cont de varianta tehnologica de montaj (care
implica lucrări diferite de construcții), de diferenta de energie produsă in cele doua configuratii,
de costurile specifice necesare si de reducere de emisii de GES aferenta fiecarui scenariu.
In etapa de proiectare/implementare se pot lua in calcul/utiliza alte echipamente, cu
caracteristici tehnice echivalente sau superioare, atat timp cat nu se aduc modificari la
solutia tehnica pentru care se solicita finantare (puteri sistem fotovoltaic si capacitate
de stocare), după cum urmează:
• Putere sistem fotovoltaic – 0,265 MW;
• Capacitate de stocare – 0,568 MWh
Pentru realizarea centralei fotovoltaice si a capacitatii de stocare, s-au propus si studiat două
variante tehnologice după cum urmeaza:
Scenariul 1: Sistem fotovoltaic (583 bucăți panouri de 455 Wp)
Instalația Fotovoltaică are în componență următoarele echipamente:
• 583 buc – Module fotovoltaice 455 Wp;
• 8 buc – Invertoare hibride trifazate, putere nominală 20 kW;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 48
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 49
• 7 buc- Invertoare hibride trifazate, putere nominală 15 kW;
• Sistem de stocare – 568,98 kW;
• Ansamblu structura de montaj din aliaj pentru montajul modulelor fotovoltaice pe
acoperisul cladirilor, copiind panta si orientarea acestora spre Sud, Sud-Est
• Sistemul de monitorizare antiinsularizare acolo unde este cazul;
• Echipamente electrice de conexiune (curent continuu și alternativ)
• Conectarea la rețeaua consumatorului
Cantitatea de energie preconizată a fi produsă în primul an este de 285,34 MWh, raportul de
performanță al instalației fiind de 81.3%. Defalcarea producției pe lunile este prezentată în
urmatorul grafic.
Scenariul 2: Sistem fotovoltaic
Instalația Fotovoltaică are în componență următoarele echipamente:
• 633 Module fotovoltaice 455 Wp;
• 8 buc – Invertoare hibride trifazate, putere nominală 20 kW;
• 7 buc- Invertoare hibride trifazate, putere nominală 15 kW;
• Sistem de stocare – 568,98 kW;
• Ansamblu structura de montaj din aliaj pentru montajul modulelor fotovoltaice pe
acoperisul cladirilor, copiind panta si orientarea acestora
• Sistemul de monitorizare antiinsularizare acolo unde este cazul;
• Echipamente electrice de conexiune (curent continuu și alternativ)
• Conectarea la rețeaua consumatorului
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 49
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 50
Cantitatea de energie preconizată a fi produsă în primul an este de 264,25 MWh, raportul de
performanță al instalației fiind de 80,2 %. Defalcarea producției pe lunile este prezentată în
urmatorul grafic.
Valabil în ambele scenarii:
In cazul ambelor scenarii au fost propuse echipamente ce corespund cerintelor minime
prevazute în ghidul de finantare.
Conditii tehnice minime DA/NU
Panouri fotovoltaice
Eficiența panourilor trebuie să fie:
> 19% pentru panouri monocristaline din siliciu; DA
> 18% pentru panouri policristaline din siliciu; Nu este cazul
> 12% pentru panouri subțiri sau semitransparente; Nu este cazul
Condiții standard de testare (STC):
radiație solară 1000 W/m2; DA
masa aerului AM 1,5; DA
temperatura celulei 25°C. DA
Invertoare
eficiență europeană: > 97% DA
sistem complet
Factor de capacitate de minim 11%, reprezentând echivalentul
DA
a 1000 h/ an de funcționare la capacitatea instalată
Capacitatea instalată propusă în panouri/invertoare/stocare/pompe de căldură este după cum
urmează:
Capacitate Capacitate
Capacitate
Nr instalată în instalată în
Locatie CF instalată
crt invertoare stocare
panouri (kW)
(kW) (kW)
1 Baza sportivă Aghireșu-Fabrici 68425 40,04 40 86
2 Cămin cultural Aghireșu 69738 30,03 30 64,28
3 Cămin cultural Aghireșu-Fabrici 66264 40,04 40 86
4 Primăria Aghireșu-Fabrici 68754 40,04 40 86
5 Școala I-IV Aghireșu-Fabrici 83584 45,05 45 96,42
6 Școala I-VIII Aghireșu 83647 30,03 30 64,28
7 Școala V-VIII Aghireșu-Fabrici 67392 40,04 40 86
265,27 265 568,98
Luând în considerare valorile cele mai mici din panouri/invertoare, capacitatea întregului sistem
fotovoltaic, prin însumarea valorilor celor mai mici din panouri/invertoare obținute pe fiecare
locație este de 265 kW.
Pentru respectarea cerințelor prevăzute în ordinele ANRE, se impune existența și setarea
adecvată a protecțiilor interne ale modulelor de generare, respectiv, max./min. U, max./min. f,
df/dt.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 50
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 51
Astfel, în conformitate cu "Condițiile tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public
aprobate prin Ordinul ANRE nr. 132/2020:
Instalația de utilizare a prducatorului circuitele de curent alternativ aferente instalațiilor de
producere a energiei electrice va fi echipată cu:
a) întreruptoare/echipamente de comutație astfel încât între unitatea generatoare și punctul de
racordare/delimitare, vor exista cel puțin două întreruptoare/echipamente de comutație,
exceptând întreruptorul/echipamentul de comutație al unității generatoare;
b) releu pentru asigurarea funcției de protecție, care să declanșeze echipamentul de interfață
în cazul:
(i) apariției unui regim de funcționare insularizată;
(ii) depășirii valorilor, maxime și minime, ale tensiunii și frecvenței convenite cu operatorul de
rețea;
(iii) depășirii unui prag de curent (suprasarcină/ scurtcircuit);
c) reglajele, respectiv valorile de acționare și temporizările funcțiilor de protecție din invertoare
vor fi coordonate cu reglajele releului de protecție din circuitele de curent alternativ aferente
instalațiilor de producere a energiei electrice, care respectă valorile prevăzute în tabelul 2P.
Tabelul 2P. Valorile maxime și minime ale tensiunii și frecvenței pentru protecțiile de interfață
aferente instalațiilor de producere a energiei electrice:
Temporizare
Funcția de protecție Valoare
(s)
Funcția de protecție de tensiune treapta I 1.15 Un 0.5
Funcția de protecție de tensiune treapta II 0.85 Un 3.2
Funcția de protecție de frecvență treapta I 52 Hz 0.5
Funcția de protecție de frecvență treapta II 47.5 Hz 0.5
Funcția de protecție de maximă tensiune (valoarea 1.1 Un 603 s**
mediată la 10 minute)*
* Această funcție se activează doar în cazul în care este conținută în modulul generator
(invertor)/generator sincron achiziționat și este obligatorie în cazul protecțiilor de interfață,
externe instalațiilor de producere a energiei electrice cu puterea instalată > 30 kVA.
** Timpul de acționare al protecției este dependent de valoarea inițială și finală a tensiunii
măsurate, respectiv de 10 minute după un timp de demaraj de 3s."
Concluzii
Analiza comparativă a celor două scenarii evidențiază două abordări diferite în dimensionarea
instalației fotovoltaice: o variantă echilibrată din punct de vedere tehnic (Scenariul 1) și o
variantă bazată pe supradimensionarea câmpului fotovoltaic față de puterea instalată a
invertoarelor (Scenariul 2).
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 51
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 52
Scenariul 1 propune o corelare aproape optimă între puterea instalată pe partea de curent
continuu și puterea nominală a invertoarelor, rezultând un raport DC/AC apropiat de unitate.
Această configurație asigură o funcționare stabilă a echipamentelor, pierderi minime prin
limitarea puterii și o utilizare eficientă a investiției realizate. Producția anuală estimată de
285,34 MWh, coroborată cu un raport de performanță de 81,3%, indică o soluție tehnic
echilibrată și economic sustenabilă.
Scenariul 2 presupune creșterea puterii instalate pe partea DC prin montarea unui număr
suplimentar de module, fără modificarea puterii totale a invertoarelor (265 kW). Prin creșterea
puterii instalate pe partea DC, se estimează o creștere a producției anuale de energie electrică,
în special în sezonul rece, în perioadele cu iradiere redusă și în intervalele orare de dimineață
și seară, când invertoarele nu funcționează la capacitate maximă. Această soluție conduce la
o producție anuală mai mare comparativ cu Scenariul 1.
Totuși, în perioadele de vară, în intervalele cu iradiere maximă, puterea generată de panouri
poate depăși puterea nominală a invertoarelor (265 kW). În acest caz, invertoarele limitează
automat puterea livrată la valoarea nominală, iar surplusul de energie nu este valorificat,
fenomen cunoscut sub denumirea de „clipping”. Ca urmare, deși se obține o producție mai
mare în perioadele cu iradiere scăzută, se înregistrează pierderi de energie în perioadele de
vârf, ceea ce reduce eficiența utilizării capacității suplimentare instalate.
Din punct de vedere economic, Scenariul 2 implică un cost suplimentar pentru achiziția și
montajul celor 50 de module în plus, precum și costuri asociate structurii de montaj și cablajului
aferent. Deși producția anuală crește moderat, există posibilitatea prelungirii perioadei de
recuperare a investiției, în situația în care energia suplimentară produsă nu compensează
integral costul adițional generat de supradimensionare. Astfel, investiția inițială este mai
ridicată, iar beneficiul economic trebuie atent analizat prin indicatori financiari specifici
(perioada de recuperare, rata internă de rentabilitate, valoarea actualizată netă).
În concluzie, deși Scenariul 2 conduce la o producție anuală mai mare și la o utilizare mai
intensă a invertoarelor în perioadele cu iradiere redusă, avantajul energetic obținut este parțial
diminuat de pierderile prin limitare în perioadele de vârf și de creșterea investiției inițiale. Prin
urmare, din perspectiva fezabilității tehnico-economice și a raportului optim între cost și
beneficii, Scenariul 1 reprezintă varianta recomandată pentru implementare, oferind un
echilibru superior între performanță, eficiență și sustenabilitate financiară a proiectului.
3.3. Costurile estimative ale investiției:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare
a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 52
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 53
Scenariul 1
Valoare Totală Valoare Totală Valoare Totală
TVA
Investiție fără TVA cu TVA
Lei
Lei Lei Lei
Total GENERAL 1.255.199,35 263.591,86 1.518.791,21
din care C+M 139.363,95 29.266,43 168.630,38
Scenariul 2
Valoare Totală Valoare Totală Valoare Totală
TVA
Investiție fără TVA cu TVA
Lei
Lei Lei Lei
Total GENERAL 1.274.142,70 267.244,81 1.541.387,51
din care C+M 140.758,95 29.559,38 170.318,33
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a
construcțiilor, după caz:
- studiu topografic;
Nu este necesar plan topografic vizat de OCPI pentru autorizația de construire.
- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitatea terenului;
Studiul geotehnic și/sau studii de analiză și stabilitate a terenului nu este cazul, deoarece
proiectul nu cuprinde amplasament teren.
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
Nu este cazul.
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată
pentru creșterea performanței energetice;
A fost elaborat un studiu de estimare a productiei de energie electrica din surse regenerabile
(sisteme fotovoltaice). Acesta a fost realizat cu ajutorul aplicatiei Helioscope.com.
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele
de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
Nu este cazul.
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații
verzi și peisajere;
Nu este cazul.
- studiu privind valoarea resursei culturale;
Nu este cazul.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 53
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 54
- studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
Se vor respecta solicitările din certificatul de urbanism.
Pentru proiectarea solutiei tehnice de racordare va fi elaborată o documentație tehnică în
vederea obținerii avizelor tehnice de racordare, avize ce vor stabili modul de racordare și
condițiile tehnice de interconectare cu Sistemul Energetic National.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 54
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 55
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
Graficul de implementare al proiectului este prezentat în tabelul de mai jos, durata totală de implementare fiind de 24 luni.
ANUL 1 ANUL 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
ACTIVITĂȚI REALIZATE
Racorduri
Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea
de avize, acorduri și autorizații
DTAC
Verificare
Proiect tehnic
Organizarea procedurilor de achiziție
Servicii consultanta
Auditul financiar
Asistenta tehnica
Dirigenție de șantier
Construcții și instalații
Montaj utilaje, echipamente tehnologice și
funcționale
Utilaje, echipamente tehnologice funcționale care
necesită montaj
Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale
care nu necesită montaj și echipamente de
transport
Dotări
Cheltuieli diverse și neprevăzute
Cheltuieli pentru informare și publicitate
Pregătirea personalului de exploatare
Probe tehnologice și teste
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 55
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 56
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico - economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință
Perioada de referință luată în calcul este de 20 de ani, aceasta incluzând și perioada de
implementare a proiectului. Perioada de implementare a proiectului este previzionată a fi în
intervalul 2024– 2026 pe când cea de operare, în perioada 2026 - iunie 2047. Cu toate acestea,
având în vedere faptul că data de semnare a proiectului este incertă, în cadrul anexelor se va
face referință doar la numărul anului.(anul 1, anul 2, ..).
Analiza cost beneficiu a fost realizată în conformitate cu cerințele Ghidului privind Analiza Cost
Beneficiu a proiectelor de investiții, întocmit de Comisia Europeană.
Conform Ghidului Solicitantului, analiza cost-beneficiu este atât o componentă a studiului de
fezabilitate precum și un document independent, anexat ofertei înaintate, acesta din urmă fiind
realizat conform cerințelor din cadrul Ofertei, secțiunea 3.1.11 Analiza Cost Beneficiu.
Având în vedere perioada mare de timp pentru care se realizează analiza cost-beneficiu, lucru
care implică un număr considerabil de tabele, s-a luat decizia ca în secțiunea de față să fie
prezentat modul în care aceasta a fost realizată iar sub formă de anexe, tabelele aferente
acesteia. Conform Studiului de fezabilitate, unul din obiectivele acestui capitol este de a
compara două scenarii alternative de realizare a investiției – pentru a se stabili, care dintre ele
este mai fezabil din punct de vedere financiar respectiv economic.
În mod tradițional, costurile și beneficiile sunt evaluate la nivel de proiect prin metoda
incrementală, respectiv diferența dintre scenariile „cu proiect” și „fără proiect”. În principal
scopul analizei financiare este acela de a sublinia necesitatea finanțării. Din indicatorii de
performanță financiari negativi va rezulta necesitatea obținerii finanțării. Un alt obiectiv minimal
dar obligatoriu este dovedirea sustenabilității financiare a proiectului, respectiv generarea unor
fluxuri de numerar pozitive (ne-negative).
Oportunitatea proiectului este dată de analiza economică sau după caz de analiza costeficacitate. Prin diferite metode sunt incluse în analiză beneficii nemonetare (calitative sau
fizice) care să arate utilitatea proiectului sau în cazul analizei cost-eficacitate, pentru a
determina utilitatea mai ridicată a unei variante de proiect în detrimentul alteia.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 56
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 57
Scenariul 1: Sistem fotovoltaic (493 bucăți panouri de 450 Wp)
Instalația Fotovoltaică are în componență următoarele echipamente:
• 583 buc – Module fotovoltaice 455 Wp;
• 8 buc – Invertoare hibride trifazate, putere nominală 20 kW;
• 7 buc- Invertoare hibride trifazate, putere nominală 15 kW;
• Ansamblu structura de montaj din aliaj pentru montajul modulelor fotovoltaice pe
acoperisul cladirilor, copiind panta si orientarea acestora
• Sistemul de monitorizare antiinsularizare;
• Echipamente electrice de conexiune (curent continuu și alternativ)
• Conectarea la rețeaua consumatorului
Cantitatea de energie preconizată a fi produsă în primul an este de 285,34 MWh, raportul de
performanță al instalației fiind de 81,3%. Defalcarea producției pe lunile este prezentată în
urmatorul grafic.
Scenariul 2: Sistem fotovoltaic (633x bucăți panouri de 455 Wp)
Instalația Fotovoltaică are în componență următoarele echipamente:
• 633buc – Module fotovoltaice 455 Wp;
• 8 buc – Invertoare hibride trifazate, putere nominală 20 kW;
• 7 buc- Invertoare hibride trifazate, putere nominală 15 kW;
• Ansamblu structura de montaj din aliaj pentru montajul modulelor fotovoltaice pe
acoperisul cladirilor, copiind panta si orientarea acestora
• Sistemul de monitorizare antiinsularizare;
• Echipamente electrice de conexiune (curent continuu și alternativ)
• Conectarea la rețeaua consumatorului
Cantitatea de energie preconizată a fi produsă în primul an este de 264,25 MWh, raportul de
performanță al instalației fiind de 80,2 %.
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali,
inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția
În prezentul capitol se va realiza o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pe care
proiectul depus îl are raportat la creșterea efectului negativ al climatului actual și viitor
preconizat asupra măsurii în sine, asupra persoanelor respectiv asupra activelor.
Având în vedere faptul că ambele scenarii implică același tip de proiect și anume producția de
energie electrică provenită din surse regenerabile (fotovoltaic) analiza este valabilă pentru
ambele scenarii identificate anterior.
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 57
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 58
Proiecții climatice
Proiecțiile climatice au la bază documentul emis de către IPCC - WORKING GROUP III
CONTRIBUTION TO THE IPCC SIXTH ASSESSMENT REPORT (AR6) – Climate Change
2022.
În tabelul următor se regăsește clasificarea pericolelor legate de climă, pe baza riscurilor
enumerate în Apendicele A: Clasificarea pericolelor legate de climă la Regulamentul delegat
(UE) al Comisiei [C (2021) 2800/3].
Riscuri legate de
Riscuri legate de temperatură Riscuri legate de vânt Riscuri legate de ape
masa solidă
Schimbarea regimului
precipitaților și a
Schimbarea temperaturii (aer, Schimbarea regimului
Cronice tipurilor de precipitații Eroziunea costieră
apă dulce, apă de mare) vântului
(ploaie, grindină,
zăpadă/gheață)
Precipitații sau
Stresul termic variabilitate Degradarea solului
hidrologică
Variabilitatea temperaturii Eroziunea solului
Acidificarea oceanelor
Topirea permafrostului Intruziunea salină Solifluxiune
Creșterea nivelului
mării
Stresul hidric
Acute Val de căldură Ciclon, uragan, taifun Secetă Avalanșă
Furtună (inclusiv Precipitații abundente
Val de frig/îngheț viscole și furtuni de (ploaie, grindină, Alunecare de teren
praf și de nisip) zăpadă/gheață)
Inundație (costieră,
Incendiu forestier Tornadă fluvială, pluvială, Subsidență
subterană)
Golirea bruscă a
lacurilor glaciare
Etapa 1:
Pe baza riscurilor enumerate în Apendicele A: Clasificarea pericolelor legate de climă la
Regulamentul delegat (UE) al Comisiei [C (2021) 2800/3], se vor identifica acele riscuri
climatice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață
preconizată
Probabilitatea de producere a riscului a fost grupată în 5 categorii după cum urmează:
- Inexistentă;
- Redusă:
- Medie;
- Ridicată;
- Iminentă;
Intensitatea impactului în cazul în care un risc s-ar produce a fost de asemenea grupat în 5
categorii după cum urmează:
Capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, 58
în comuna Aghireșu, județul Cluj
Pagina 59
- N/A – în cazul în care probabilitatea de producere a riscului este inexistentă;
- Scăzută – impact considerat normal, în sfera uzurii morale și fizice a echipamentelor;
- Medie – impact ușor ridicat;
- Ridicată – generează disfuncționalități majore ale echipamentelor și implicit ale activității;
- Devastatoare – generează distrugerea completă a echipamentelor;
Exceptând riscurile inexistente, se consideră că toate riscurile pot afecta la un moment dat
performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată, singura variabilă fiind
necesitatea adaptării infrastructurii în vederea protejării performanțelor economice
previzionate.
Întreaga analiză va răspunde următoarei întrebări: Dacă în urma parcurgerii probabilității de
producție a riscului respectiv al intensității acestuia, se preconizează că măsura va duce la
creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului viitor preconizat asupra măsurii
în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor? Astfel, se consideră
semnificative doar acele riscuri la care răspunsul este DA la întrebarea amintită anterior.
Totodată menționăm faptul că analiza ține cont și de previziunile referitoare la modul în care
va fi operată infrastructura, rezultatele economice previzionate respectiv elementele care au
fost luate în calculul acestor previziuni.
Risc Probabilitate Intensitate Observații
Riscuri cronice legate de temperatură
Probabilitatea de modificare a schimbării temperaturii
Schimbarea aerului este relativ redusă – dar impactul pe care
temperaturii (aer, aceasta l-ar avea asupra funcționării optime a
REDUSĂ MEDIE panourilor este unul mediu.
apă dulce, apă de
mare) Schimbarea temperaturii apei nu este relevantă
pentru proiectul de față.
Stresul termic este tot mai prezent iar modelele
climatice luate în calcul indică un stres termic tot mai
Stresul termic REDUSĂ SCĂZUTĂ frecvent. Impactul acestora asupra activității
economice rămâne relativ redus, fiind luat în calculul
productivității anuale.
Variabilitatea temperaturii include toate variațiile
Variabilitatea climatice care durează mai mult decât evenimentele
REDUSĂ SCĂZUTĂ
temperaturii meteorologice individuale – fiind relativ reduse ca
durată pentru a putea impacta activitatea economică.
Topirea Nu este cazul – la locația de implementare a
INEXISTENTĂ N/A
permafrostului proiectului nu există permafrost.
Riscuri acute legate de temperatură
Un val de căldură aduce teoretic avantaje surselor de
Val
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.