Dispoziția primarului
REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,5 MB · modificat pe site: 14.04.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, „REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA”, Comuna Aghireșu, jud. Cluj. Sursa: https://aghiresu.ro/wp-content/uploads/2021/04/ROI-Aghiresu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/aghiresu/194271-regulament-de-ordine-interioara, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ
I. DISPOZIȚII GENERALE
Art. 1 Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu dispozițiile Codului Muncii
— Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare ale Legii nr. 40/2011, Ordonanței
de Urgenta nr.57/2019 privind codul administrativ, Statutului funcționarilor
publici — Legea nr.
188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 319/2006 a securității
și sănătății în muncă și ale celorlalte acte normative naționale care reglementează de
raporturile
muncă și de disciplină a muncii, Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din
autoritățile
publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.
Art. 2 Regulamentul de ordine interioară (ROI) are ca aducerea la
scop cunoștința
personalului instituției a drepturilor și obligațiilor ce îi revin în vederea asigurării disciplinei în
muncă.
Art. 3. (1) Regulamentul de ordine interioara constituie cadrul care trebuie să în
asigure
incinta instituției, desfășurarea în bune condiții a activității fiecărui salariat, strictă
respectarea a
regulilor stabilite privind ordinea si disciplina muncii, drepturile si obligațiile salariaților,
organizarea timpului de munca al salariaților, recompensele si sancțiunile ce pot fi aplicate.
(2) Acest regulament se aplica tuturor salariaților din cadrul Primăriei comunei
(Angajatorul),
indiferent de raporturile de serviciu, de natura contractului de muncă încheiat,
precum și
temporar studenților in perioada efectuării practicii si altor persoane delegate de către agenții
economici sau unități bugetare, pentru prestarea unei activități în incinta instituției.
Art. 4. — (1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al buneicredințe.
(2) Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc
potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă al contractelor
„
individuale de muncă, raporturilor de serviciu, fișa postului.
(3) Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
(4) Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de
lege
salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Pagina 2
(5) Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, Angajatorul și salariații se vor informa și se
vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă.
Art. 5. — (1) Cunoașterea și respectarea Roi este obligatorie pentru toate categoriile de
personal din cadrul primăriei comunei Aghireșu.
(2) ROI se afișează la Afișșierul Primăriei comunei Aghiresu.
(3) Persoanele de conducere din cadrul instituției vor aduce la cunoștința fiecărui angajat, sub
semnătură, conținutul prezentului regulament intern și vor pune la dispoziția acestora, la cerere,
în vederea documentării și consultării.
(4) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile Regulamentului, în
măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.
(5) Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența
instanțelor judecătorești, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de
către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate potrivit alin. (4).
II. REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN
CADRUL UNITĂȚII
Art. 6. — (1) Angajatorul are obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea
vieții și sănătății salariaților.
(2) Angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele
legate de muncă.
(3) În cadrul propriilor responsabilități, Angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea
securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor
profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării
protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale
de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă și
alegerea echipamentelor și metodelor de muncă și de producție, în vederea atenuării, cu
Pagina 3
precădere, a muncii monotone și a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor acestora
asupra sănătății;
Art. 7. — (1) Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente de
muncă și boli profesionale, în condițiile legii.
(2) Angajatorul va organiza instruirea periodică a angajaților săi în domeniul securității și
sănătății în muncă.
(3) Modalitățile de instruire se stabilesc de comun acord cu salariații primăriei.
(4) Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă este obligatorie în următoarele situații:
a) în cazul noilor angajați;
b) în cazul salariaților care își schimbă locul de muncă sau felul muncii;
€) în cazul salariaților care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni;
d) în situația în care intervin modificări ale legislației în domeniu.
(5) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea și sănătatea
salariaților.
Art. 8. — Toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecințe
grave, vor fi declarate imediat conducerii societății sau înlocuitorului de drept al acestuia.
Aceleași reguli vor fi respectate și în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu - loc de
muncă și invers.
Art. 9. — Fiecare persoană este obligată să-și utilizeze echipamentul tehnic de protecție și
de lucru conform cerințelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale.
(2) Sunt considerate echipamente tehnice : echipamente de calcul, birotică, autovehicule, aparate,
în general, toate materialele încredințate salariatului în vederea executării atribuțiilor sale de
serviciu.
(3) Este interzisă intervenția din proprie inițiativa asupra echipamentului tehnic sau de protecție,
dacă întreținerea acestuia este încredințată unui specialist, salariatul fiind obligat să apeleze la
serviciile acestuia.
(4) Executarea sarcinilor de muncă implică întreținerea și curățirea echipamentului tehnic și de
lucru, personalul fiind obligat să-și consacre timpul necesar acestei obligații, conform cerințelor
stabilite prin fișa postului sau ordine specifice.
Art. 10. — Angajatorul are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medical de
medicină a muncii, organizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
3
Pagina 4
III. REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL
ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII
Art. 11. — (1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament
față de toți salariații.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune
politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori
activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau
preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop
sau ca effect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării
drepturilor prevăzute în legislația muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii
decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.
Art. 12. — (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă
adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și
de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare.
(2) Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru
muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal,
precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.
Art, 13. — (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici
care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:
a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea
posturilor vacante;
b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de
serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;
d) stabilirea remunerației;
€) beneficii, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări sociale;
Pagina 5
f) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare
și recalificare profesională;
g) evaluarea performanțelor profesionale individuale;
h) promovarea profesională;
i) aplicarea măsurilor disciplinare;
) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
k) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită
naturii sau condițiilor particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularitățile de sex
sunt determinante.
Art. 14. — (1) Hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de
muncă este considerată discriminare după criteriul de sex și este interzisă.
(2) Hărțuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic,
cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitații
compromițătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotații sexuale, care
afectează demnitatea, integritatea fizică și psihică a persoanelor la locul de muncă.
(3) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire
sexuală, având ca scop:
a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru
persoana afectată;
b) de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională,
remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională,
în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală.
(4) Toți salariații trebuie să respecte regulile de conduită și răspund în condițiile legii pentru
încălcarea acestora.
(5) Angajatorul nu permite și nu va tolera hărțuirea sexuală la locul de muncă și face public
faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărțuire sexuală, indiferent cine este
ofensatorul, că angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați, prin orice manifestare
confirmată de hărțuire sexuală la locul de muncă, vor fi sancționați disciplinar.
Pagina 6
Art. 15. — (1) Persoana care se consideră hărțuită sexual va raporta incidentul printr-o
plângere în scris, care va conține relatarea detaliată a manifestării de hărțuire sexuală la locul de
muncă.
(2) Angajatorul va oferi consiliere și asistență victimelor actelor de hărțuire sexuală, va conduce
investigația în mod strict confidențial și, în cazul confirmării actului de hărțuire sexuală, va
aplica măsuri disciplinare.
(3) La terminarea investigației se va comunica părților implicate rezultatul anchetei.
(4) Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărțuire sexuală, atât împotriva
reclamantului, cât și împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi
considerate acte discriminatoare și vor fi sancționate conform dispozițiilor legale în vigoare.
Art. 16. — (1) Angajații au obligația să facă eforturi în vederea promovării unui climat
normal de muncă în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă,
a regulamentului intern, precum și a drepturilor și intereselor tuturor salariaților.
(2) Pentru crearea și menținerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnității
fiecărei persoane, pot fi derulate proceduri de soluționare pe cale amiabilă a plângerilor
individuale ale salariaților, inclusiv a celor privind cazurile de violență sau hărțuire sexuală, în
completarea celor prevăzute de lege.
IV. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ȘI ALE SALARIAȚILOR
SECȚIUNEA 1. OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI
Art. 17. — Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații:
a) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc
desfășurarea relațiilor de muncă;
b) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil și din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității;
e) să se consulte cu reprezentanții angajaților în privința deciziilor susceptibile să afecteze
substanțial drepturile și interesele acestora;
Pagina 7
f) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze
contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
8) să înființeze Registrul general de evidență a salariaților și să opereze înregistrările prevăzute
de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
1) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților.
SECȚIUNEA A II-A. OBLIGAȚIILE SALARIAȚILOR
Art. 18. — (1) Salariații angajatorului au, în principal, următoarele obligații:
a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce le revin
conform fișei postului;
b) obligația de a respecta disciplina muncii;
c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de
muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
d) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
€) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
f) obligația de a respecta secretul de serviciu.
(2) Salariații angajatorului au obligații privind:
a) realizarea responsabilă și la un nivel maxim de competență a îndatoririlor de serviciu;
b) respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă;
c) respectarea programului de lucru și folosirea integrală și eficientă a timpului de lucru pentru
îndeplinirea obligațiilor de serviciu;
d) însușirea și respectarea normelor de muncă, a altor reguli și instrucțiuni stabilite pentru
compartimentul respectiv sau pentru locul de muncă specific salariatului;
e) utilizarea responsabilă și în conformitate cu documentațiile tehnice a aparaturii,
echipamentelor, instalațiilor aflate în dotarea serviciului/compartimentului în care își desfășoară
activitatea sau la care au acces, precum și exploatarea acestora în deplină siguranță;
£) respectarea normelor de protecția muncii și a mediului;
8) ridicarea calificării profesionale, frecventarea și absolvirea formelor de pregătire și
perfecționare profesională recomandate, cunoașterea dispozițiilor legale, a normelor și
instrucțiunilor privind activitatea pe care o desfășoară;
h) obligația de loialitate față de angajator;
Pagina 8
i) comportarea corectă în cadrul relațiilor de serviciu, respectarea muncii celorlalți salariați,
asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înțelegere;
]) înștiințarea fără întârziere a șefului ierarhic superior în legătură cu observarea existenței unor
nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă, și acționarea pentru diminuarea
efectelor acestora și pentru prevenirea situațiilor care pun în pericol viața persoanelor sau
prejudicierea patrimoniului angajatorului;
]) anunțarea șefului ierarhic de îndată, prin orice mijloc, cu privire la imposibilitatea prezentării
la serviciu (boală, situații fortuite);
m) păstrarea secretului de serviciu;
p) îndeplinirea, temporar sau permanent, a sarcinilor de serviciu suplimentare stabilite de
conducerea Angajatorului pentru buna desfășurare a activității.
Art. 19. — (1) Fiecare salariat are datoria să semnaleze imediat situațiile observate de
incendiu, inundație sau orice situații în care se pot produce deteriorări sau distrugeri, inclusiv
observarea unor colete sau obiecte uitate sau suspecte, precum și neregulile potențial generatoare
de astfel de situații și să acționeze, după caz, pentru rezolvarea acestora și pentru diminuarea
efectelor lor negative.
Art. 20. — În situații deosebite, determinate de necesitatea bunei funcționări a
angajatorului, fiecare salariat are obligația de a participa, indiferent de funcția sau de postul pe
care îl ocupă, la executarea oricăror lucrări și la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile
angajatorului.
SECȚIUNEA A III-A. DREPTURILE SALARIAȚILOR
Art. 21. — Salariații angajatorului au, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal ;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
£) dreptul la securitate și sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare și consultare;
Pagina 9
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de
muncă;
]) dreptul la protecție în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă și individuală;
]) dreptul de a participa la acțiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
Art. 22. — Drepturile salariaților vor fi acordate și exercitate cu respectarea dispozițiilor
legale în vigoare.
SECȚIUNEA A IV-A. DREPTURILE ANGAJATORULUI
Art. 23. — Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea și funcționarea unității;
b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condițiile legii;
c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit
legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern.
V. ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ
Art. 24. — (1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru
îndeplinirea sarcinilor de muncă.
(2) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore
pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
(3) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de
30 de ore pe săptămână.
(4) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi
timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(5) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv
orele suplimentare.
Art. 25. — (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul
sau la solicitarea salariaților.
Pagina 10
(2) Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de
muncă.
(3) Durata zilnică a timpului de muncă este împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care
personalul se află simultan la locul de muncă și o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul își
alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
(4) Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu respectarea dispozițiilor art.
109 și 111 din Codul muncii.
Art. 26. — (1) Angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și
va supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat.
(2) Salariații au obligația de a semna condica de prezență la începerea și la sfârșitul programului
de lucru.
(3) Întârzierile sau plecările de la program se pot face numai pe bază de bilete de voie, care vor fi
menționate în condica de prezență. În această condică vor mai fi menționate recuperările,
învoirile în interes personal, precum și situațiile de concediu de odihnă, concediu medical și
delegație.
(4) părăsirea locului de muncă in timpul programului se poate face numai cu aprobarea
conducerii și se va evidenția în mod expres in registru special întocmit al deplasărilor.
SECȚIUNEA 1. TIMPUL DE ODIHNĂ ȘI ALTE CONCEDII
Art. 27. — (1) Salariații au dreptul la concediu de odihnă anual plătit.
(2) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 de zile lucrătoare.
(3) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se acordă proporțional cu activitatea prestată
într-un an calendaristic.
(4) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite nu sunt incluse în
durata concediului de odihnă anual.
Art. 28. — (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă
numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de
muncă aplicabil.
(3) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau
individuale, întocmite până la sfârșitul anului calendaristic, pentru anul următor, stabilite de
Pagina 11
angajator cu consultarea reprezentanților angajaților, pentru programările colective, ori cu
consultarea salariatului, pentru programările individuale.
(4) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să
stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin
15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
(5) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului individual de muncă.
(6) Întreruperea concediului de odihnă sau efectuarea acestuia in ală perioada decât cea stabilita
în planificare, se face cu aprobarea conducerii.
Art. 29. — (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o
indemnizație de concediu calculată potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
(2) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile
lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Art. 30. — (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru
motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau
pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă, cu obligația de a
suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de
muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de
odihnă.
Art. 31. — (1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile
libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
(2) Salariații au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru
alte situații, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului — 5 zile;
b) căsătoria unui copil — 2 zile;
c) nașterea unui copil — 5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultură;
d) decesul soțului, copilului, părinților, socrilor — 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraților, surorilor — 1 zi;
£) donatorii de sânge — conform legii;
Pagina 12
8) la schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași unități, cu mutarea domiciliului în altă
localitate — 5 zile.
(3) Pentru rezolvarea unor situații personale, salariații au dreptul la concediu fără plată de
maximum 90 de zile cu aprobarea conducerii unității și cu rezervarea postului în condițiile
dispozițiilor legale în vigoare.
Art. 32. — (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta
și duminica sau în alte zile, în cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar
prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității unității.
(2) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea
unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente
iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra
materialelor, instalațiilor sau clădirilor unității, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru
personalul necesar în vederea executării acestor lucrări.
(2) Compensațiile acordate salariaților pentru modificarea/suspendarea repausului săptămânal
sunt potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Art. 33. — (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
e | și2 ianuarie;
e 24 ianuarie
e prima și a doua zi de Paști;
e lmai;
e liunie
e prima și a doua zi de Rusalii ;
e Adormirea Maicii Domnului ;
e 30 noiembrie Sf. Andrei;
e | decembrie;
e prima și a doua zi de Crăciun;
e 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Art. 34. — (1) Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii cu sau fără plată,
pentru formare profesională.
12
Pagina 13
(2) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe
perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa.
(3) Angajatorul poate respinge solicitarea numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav
desfășurarea activității.
(4) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată
angajatorului cu cel puțin 1/2 lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de
începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea
instituției de formare profesională.
VI. SALARIZAREA
Art. 35. — (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de muncă/raportului de serviciu și cuprinde salariul de bază,
indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă/raportului de serviciu, fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se stabilește cu respectarea dispozițiilor
legale în vigoare, prin negocieri colective și individuale.
(3) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub
salariul de bază minim brut orar pe țară.
(4) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru
asigurarea confidențialității.
Art. 36. — (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în
contractul individual de muncă.
(2) Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
(3) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte
documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
(4) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite,
în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia, altor
moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Art. 37. — (1) Nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și
condițiilor prevăzute de lege.
13
Pagina 14
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria
salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă.
(3) În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligațiile de întreținere, conform Codului civil;
b) contribuțiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
VII. ACCESUL ÎN PERIMETRUL ANGAJATORULUI
Art. 38. — (1) Accesul salariaților în afara programului normal de lucru este permis numai
persoanelor de conducere iar a persoanelor de execuție cu aprobarea primarului.
(2) Activitățile în afara programului normal de lucru pot fi efectuate numai în zilele de lucru, în
intervalul 6 — 22. Excepții de la această regulă se pot obține pe referate justificative, în care se
precizează salariații implicați și perioada de timp solicitată.
Art. 39. — (1) Accesul persoanelor străine în instituție este permis numai dacă acestea
posedă ordine de deplasare corespunzătoare sau sunt colaboratori ai angajatorului ori membri de
familie ai salariaților.
(2) Compartimentul care primește delegați are răspunderea pentru însoțirea delegatului în spațiile
angajatorului.
Art. 40. — Salariații au obligația să predea toate materialele avute pe inventar la încetarea
contractului individual de muncă/raportului de serviciu.
VIII. PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAȚIILOR
INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR
Art. 41. — (|) Salariații au dreptul să adreseze conducerii angajatorului, în scris, petiții
individuale, dar numai în legătură cu problemele proprii apărute la locul de muncă și în
activitatea desfășurată.
(2) Prin petiție se înțelege orice cerere sau reclamație individuală pe care un salariat o adresează
conducerii angajatorului în condițiile legii și ale regulamentului intern.
Pagina 15
(3) Petițiilor anonime nu i se va da curs, acestea urmând a fi clasate.
Art. 42. — (1) Cererile sau reclamațiile se adresează reprezentantului legal al
angajatorului și se înregistrează la registratura primăriei.
(2) În cazul în care problemele sesizate în cerere sau în reclamație necesită o cercetare mai
amănunțită, reprezentantul legal al angajatorului numește o persoană sau o comisie care să
verifice realitatea lor.
(3) În urma verificării angajatorului, persoana sau comisia numită, întocmește un referat cu
constatări, concluzii și propuneri și îl supune aprobării primarului.
(4) Funcționarul public/contractual este obligat să comunice salariatului răspunsul în termen de
30 de zile de la data depunerii cererii sau a reclamației.
(5) În situația în care aspectele sesizate prin cerere sau reclamație necesită o cercetare mai
amănunțită, funcționarul public/contractual poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile.
Art. 43. — (1) Salariații nu pot formula două petiții privitoare la aceeași problemă.
(2) În cazul în care un salariat adresează în aceeași perioadă de timp două sau mai multe petiții
cu același obiect, acestea se vor conexa, salariatul urmând să primească un singur răspuns.
(3) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție cu același conținut sau care
privește aceeași problemă, acestea se clasează, făcându-se mențiune că s-a verificat și i s-a dat
deja un răspuns petiționarului.
Art. 44. — (1) Salariații și angajatorul au obligația să soluționeze conflictele de muncă
prin bună înțelegere sau prin procedurile stabilite de dispozițiile legale în vigoare.
(2) Procedura de soluționare a conflictelor de muncă este potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
IX. REGULI CONCRETE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII ÎN CADRUL
ANGAJATORULUI
Art. 45. — (1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica,
potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o
abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau
inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale,
regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil,
ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
15
Pagina 16
Art. 46. — Sunt interzise:
a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau oboseală înaintată, introducerea sau consumul
de băuturi alcoolice, practicarea de activități care contravin atribuțiilor de serviciu sau care
perturbă activitatea altor salariați;
b) nerespectarea programului de lucru, întârzierea sau absentarea nemotivată;
c) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare sau pentru alte
interese decât cele ale angajatorului;
d) executarea în timpul programului a unor lucrări personale ori străine interesului angajatorului;
e) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri și documente aparținând acesteia,
fără acordul scris al conducerii primariei;
£) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosință, păstrare sau de uz comun, precum și deteriorarea
funcțională și calitativă sau descompletarea acestora, ca rezultat al unor utilizări ori manevrări
necorespunzătoare;
8) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoștință pe orice cale sau copierea pentru alții,
fără aprobarea scrisă a conducerii, a unor documente sau informați privind activitatea primăriei
sau a datelor specificate în fișele sau dosarele personale ale angajaților;
h) prestarea oricărei activități remunerate sau neremunerate, în timpul orelor de program sau în
timpul liber - în beneficiul unui concurent direct sau indirect al primariei;
i) efectuarea de mențiuni, ștersături, rectificări sau semnarea pentru alt salariat în condica de
prezență;
|) atitudinea necorespunzătoare față de ceilalți angajați, față de managementul unității sau față de
clienți (conduita necivilizată, insulta, calomnia, purtarea abuzivă, lovirea și vătămarea integrității
corporale sau a sănătății);
k) comiterea de fapte care ar putea pune în pericol siguranța angajatorului, a propriei persoane
sau a colegilor;
I) manifestări de natură a aduce atingere imaginii primăriei comunei Aghireșu;
m) folosirea în scopuri personale și fără aprobare a autovehiculelor primăriei/comunei, a oricăror
materiale, mijloace fixe sau materii prime ale acestuia;
n) fumatul în spațiile publice închise, conform Legii nr. 349/2002 cu modificările ulterioare.
Fumatul este permis în spații special amenajate pentru fumat.
0) organizarea de întruniri în perimetrul unității fără aprobarea prealabilă a conducerii;
Pagina 17
p) introducerea, răspândirea sau afișarea în interiorul instituției a unor anunțuri, afișe, documente
etc. fără aprobarea conducerii primăriei;
r) încălcarea normelor de protecție sanitară a persoanelor
r) propaganda partizană unui curent sau partid politic.
Art. 47. — (1) Încălcarea cu vinovăție de către salariați a obligațiilor lor de serviciu,
inclusiv a normelor de comportare în unitate constituie abatere disciplinară și se sancționează ca
atare, indiferent de funcția sau postul pe care îl ocupă persoana care a săvârșit fapta.
(2) Constituie abatere disciplinară și se sancționează încălcarea cu vinovăție de către salariați a
obligațiilor lor de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, obligațiile de serviciu
stabilite în contractele individuale de muncă, în fișa postului, în Regulamentul intern (în special
art. 23-25 și interdicțiile prevăzute de art. 52) sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ori de
ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
X. ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE
Art.48 Sunt abateri disciplinare:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
€) absența nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
€) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul
public își desfășoară activitatea;
h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuțiile de serviciu;
|) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca
urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
Ik) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri și interdicții stabilite prin lege pentru
17
Pagina 18
of: Si e
pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate;
m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și
funcționarilor publici sau aplicabile acestora.
Art. 49. — (1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care
salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:
a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
€) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
€) retrogradarea într-o funcție publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu
diminuarea corespunzătoare a salariului;
f) destituirea din funcția publică.
(4) Ca urmare a săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute la art.492 alin. (2), din OUG
nr.57/2019 Codul Adm. se aplică următoarele sancțiuni disciplinare:
a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), se aplică una dintre
sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancțiunile
disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b) -f);
€) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e) -h), se aplică una dintre sancțiunile
disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c) -f);
d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. î)-k) și m), se aplică una dintre
sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. 1), se aplică sancțiunea disciplinară
prevăzută la alin. (3) lit. £), în condițiile prevăzute la art. 520;
f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancțiunile
disciplinare prevăzute la alin. (3).
(2) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(3) Pentru aceeași abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancțiune.
Pagina 19
(4) La individualizarea sancțiunii disciplinare, se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii
disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele
abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de
existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în
condițiile prezentului cod.
(5) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancțiunea disciplinară aferentă abaterii
disciplinare celei mai grave.
(6) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de
disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare, cu excepția
abaterii disciplinare cu privire la incompatibilități, pentru care sancțiunea disciplinară se aplică în
condițiile prevăzute la art. 520 lit. b)cod adm.
(7) În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca
infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării
ori renunțării la urmărirea penală sau până la data la care instanța judecătorească dispune
achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului
penal. În aceste situații, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia și sancțiunea
disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.
(8) Pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public a cărui faptă a fost
sesizată ca abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, conducătorul autorității
sau instituției publice are obligația de a interzice accesul acestuia la documentele care pot
influența cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcționarului în cadrul
autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității
ori instituției publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul poate influența
cercetarea administrativă.
(9) În situația în care în cazul funcționarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea
prevederilor alin. (8), persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să
dispună mutarea temporară a funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare
nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute.
sis
19
Pagina 20
XI. REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARĂ
Art. 50. — (1) Ca urmare a sesizării conducerii primăriei cu privire la săvârșirea unei
abateri disciplinare sau a constatării încălcării de către un salariat a normelor legale,
Regulamentului intern, contractului individual de muncă sau contractului colectiv de muncă
aplicabil, ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici, al angajatorului sau
împuternicită de acesta va dispune efectuarea cercetări disciplinare prealabile, numind
persoana
o persoană sau o comisie în acest sens.
(2) Sub sancțiunea nulității absolute, nici o sancțiune nu poate fi dispusă înainte de efectuarea
unei cercetări disciplinare prealabile.
În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de
(3)
persoana/comisia împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă,
precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. Comisia îl va convoca în scris pe salariatul
cercetat, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
(4) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un
motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
(5) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină
toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea
disciplinară prealabilă toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum. și
dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Salariatul are dreptul să cunoască toate actele și faptele cercetării și să solicite în apărare probele
care le consideră necesare. Comisia numită pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile
pe
are obligația de a lua o notă scrisă de la salariatul ascultat, notă în care se va preciza poziția
salariatului față de fapta pe care a comis-o și împrejurările invocate în apărarea sa.
(6) Cercetarea disciplinară prealabilă impune stabilirea următoarelor aspecte:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b) gradul de vinovăție a salariatului;
c) consecințele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
20
Pagina 21
(7) La finalizarea cercetării disciplinare prealabile, persoana/comisia numită în acest sens va
întocmi un proces-verbal de constatare, care trebuie să cuprindă: indicarea subiectului abaterii
disciplinare, descrierea faptei, descrierea modului în care s-a desfășurat cercetarea disciplinară
prealabilă și ascultarea salariatului, prezentarea condițiilor și împrejurărilor în care fapta a fost
săvârșită, prezentarea consecințelor abaterii disciplinare, a comportării generale în serviciu a
salariatului și a eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de către salariat, stabilirea
gradului de vinovăție a salariatului, probele administrate și propunerile persoanei/comisiei
împuternicite de către Angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă de clasare a cauzei
sau de sancționare disciplinară a salariatului. Lucrările comisiei de disciplină se consemnează
într-un registru de procese-verbale.
Art. 51. — (1) În baza propunerii comisiei de disciplină, angajatorul va emite decizia de
sancționare.
(2) Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii
disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b) gradul de vinovăție a salariatului;
c) consecințele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(3) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în
termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii
disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Art. 82. — (1) Decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, Regulamentul intern sau contractul colectiv
de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării
disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din
Codul muncii, nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
Pagina 22
f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data
(2)
emiterii și produce efecte de la data comunicării.
Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al
(3)
primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta.
Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în
(4)
termenul si condițiile prevăzute de lege.
XII. CRITERIILE SI PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALA A
SALARIATILOR
SECȚIUNEA 1. Evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici
Art. 53. (1) În scopul formării unui corp profesionist de funcționari publici în cadrul
de apecialitate al primarului, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale
aparatului
funcționarilor publici se face anual pentru perioada 01 ianuarie-31 decembrie, în conformitate cu
H.G. 116/2008, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește cadrul general:
a) corelarea obiectivă dintre activitatea funcționarului public și cerințele funcției publice;
b) aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin
gradului de îndeplinirea obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în
compararea
mod efectiv;
c) asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au
obținutrezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creșterea performanțelor profesionale
individuale;
d) identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici, pentru îmbunătățirea
rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.
(2) Evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente:
a) evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale;
b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
(3) Procedura evaluării finale se poate realiza în următoarele 3 etape, după cum urmează:
a) completarea raportului de evaluare de către evaluator;
b) interviul;
c) contrasemnarea raportului de evaluare;
d) aprobarea raportului de evaluare;
22
Pagina 23
Art. 54. (1) În vederea completării raportului de evaluare a performanțelor profesionale
individuale ale funcționarilor publici, se respectă cadrul normativ cu privire la organizarea și
dezvoltarea carierei funcționarului public.
(2) Interviul este o discuție între evaluator și funcționarul public evaluat în cadrul căreia
se aduce la cunoștința funcționarului public evaluat conținutul raportului de evaluare, se discută
aspectele cuprinse în acesta, având ca finalitate semnarea și datarea raportului, de către evaluator
și de către funcționarul public evaluat.
(3) În cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie
asupra conținutului raportului de evaluare se procedează astfel:
a) în situația în care se ajunge la un punct de vedere comun, evaluatorul poate modifica raportul
de evaluare;
b) în situația în care nu se ajunge la un punct de vedere comun, funcționarul public consemnează
comentariile sale în raportul de evaluare, în secțiunea dedicată.
Art. 55. (1) În urma evaluării performanțelor profesionale individuale, funcționarului
public i se acordă unul dintre următoarele calificative: "foarte bine”, "bine", "satisfăcător",
"nesatisfăcător".
(2) Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici cuprinde
următoarele elemente:
a) evaluarea gradului și a modului de atingere a obiectivelor individuale;
b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
(3) Pentru aprecierea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale funcționarilor
publici se stabilesc indicatori de performanță. Stabilirea obiectivelor individuale și a indicatorilor
de performanță trebuie să aibă în vedere corelarea cu atribuțiile și obiectivele instituției în care
își desfășoară activitatea funcționarul public.
(4) Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează pentru toți
funcționarii publici care au desfășurat efectiv activitate, minimum 6 luni, în anul calendaristic
pentru care se realizează evaluarea.
(5) Calificativele obținute în procesul de evaluare a performanțelor profesionale
individuale ale funcționarilor publici sunt avute în vedere la:
a) promovarea într-o funcție publică superioară;
b) acordarea de prime, în condițiile legii;
c) diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanțelor
profesionale individuale, pentru funcționarii publici care au obținut calificativul "satisfăcător";
d) eliberarea din funcția publică.
23
Pagina 24
(6) Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează în mod obligatoriu la
modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici.
(7) În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale
funcționarilor publici se stabilesc cerințele de formare profesională a funcționarilor publici.
(8) Procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor
publici, precum și de evaluare a activității funcționarilor publici debutanți se desfășoară cu
respectarea metodologiei de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici din
cod adm.
Art. 56. Funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la
conducătorul autorității. Acesta soluționează contestația pe baza raportului de evaluare și a
referatelor întocmite de către funcționarul public evaluat, evaluator și contrasemnatar, respectând
metodologia stipulată în actul normativ cu privire la organizarea și dezvoltarea carierei
funcționarului public.
SECȚIUNEA a Il-a. Evaluarea performanTelor profesionale individuale ale personalului
contractual
Art. 57. (1). Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării
performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea
șefului ierarhic, prin acordare de calificative: "foarte bine”, "bine", "satisfăcător" și
"nesatisfăcător".
(2) Criterii de evaluare a performanțelor profesionale individuale sunt următoarele:
a) cunoștințe și experiență;
b) complexitate, creativitate și diversitatea activităților;
c) judecata și impactul deciziilor;
d) influență, coordonare și supervizare;
e) contacte și comunicare;
f) condiții de muncă;
(3) Ordonatorul principal de credite poate stabili și alte criterii de evaluare în funcție de
specificul domeniului de activitate si de obiectivele generale de performanță:
1. Realizarea atribuților corespunzătoare funcției;
2. Identificarea soluțiilor adecvate de rezolvare a activităților curente;
3. Cunoașterea și aplicarea consecventa a reglementărilor legale specifice activității desfășurate;
4. Inventivitate în găsirea unor căi de optimizare a activității desfășurate;
24
Pagina 25
5. Respectarea normelor de disciplina și a normelor etice în îndeplinirea atribuțiilor.
Art. 58. Salariații contractuali nemultumiți de rezultatul evaluării pot să depune
contestație la conducătorul autorității, care soluționează contestația pe baza raportului de
evaluare și a referatelor întocmite de către salariatul evaluat, evaluator și contrasemnatar,
respectând metodologia stipulată în actele normative în vigoare cu privire la evaluarea
performanțelor profesionale.
XIII. DISPOZIȚII FINALE
Art. 59. Programul de lucru al instituției este:
a) În zilele de luni pană joi între orele 8,% — 16,%
b) În ziua de vineri între orele 8,00 — 14,00
Art.60. Programul de audiențe al instituției este:
a) Primar — ziua de marți intre orele 10,00 — 13,00
b) Viceprimar — ziua de luni între orele 10,00 — 13,00
c) Secretar General — ziua de joi între orele 10,00 — 13,00
d) Administrator Public — ziua de miercuri între orele 10,00 — 13,00
Art.61. Prezentul Regulament se completează cu dispozițiile cuprinse în Codul muncii /
Legea nr. 188/1999 Ordonanța de Urgență nr.57/2019 și în celelalte acte normative în vigoare.
25